I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

4.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/3

REGULAMENTUL (CE) NR. 375/2007 AL COMISIEI

din 30 martie 2007

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației (1), în special articolele 5 și 6,

întrucât:

(1)

Înainte de 28 martie 2007, aeronavele la care face referire Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 trebuie să primească un certificat de navigabilitate sau autorizație de zbor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei din 24 septembrie 2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție (2). După această dată și în lipsa unui astfel de certificat sau autorizație de zbor, aceste aeronave nu mai pot fi utilizate de către operatorii comunitari pe teritoriul statelor membre.

(2)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1702/2003, Agenția europeană de siguranță a aviației (denumită în continuare „agenția”) stabilește, înainte de 28 martie 2007, proiectul aprobat pentru emiterea certificatelor de navigabilitate sau a autorizațiilor de zbor pentru aeronavele înmatriculate în statele membre care nu îndeplinesc cerințele de la articolul 2 alineatul (3) litera (a). Acest proiect nu a putut fi stabilit de către agenție în acea perioadă pentru mai multe produse aeronautice, întrucât nu primise cererile de la proiectanți.

(3)

Deși certificatele de navigabilitate trebuie emise doar după ce agenția aprobă proiectele corespunzătoare în urma unei evaluări tehnice, se pot emite certificate de navigabilitate cu restricții pentru o perioadă de timp limitată, pentru a permite exploatarea fără întrerupere a acestor aeronave și pentru a da posibilitatea agenției de a examina proiectele corespunzătoare.

(4)

Din motive de timp, agenția nu a putut adopta specificații de navigabilitate specifice înainte de 28 martie 2007. Cu toate acestea, este posibilă stabilirea unui proiect aprobat pe baza proiectului statului de proiectare, întrucât acesta a fost făcut pentru majoritatea aeronavelor pentru care statele membre au emis certificate de tip înainte de 28 septembrie 2003.

(5)

Stabilirea unui proiect aprobat ar trebui făcută numai pentru acele aeronave pentru care statele membre au emis certificate de navigabilitate, cu excepția certificatelor de navigabilitate restricționate și a autorizațiilor de zbor, pentru a se asigura că aceste aeronave îndeplinesc cel puțin cerințele de siguranță prevăzute în anexa 8 din Convenția privind aviația civilă internațională.

(6)

În vederea reducerii riscurilor în materie de siguranță și a limitării denaturării concurenței, măsura preconizată ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește aeronavele pentru care statele membre au emis certificate de navigabilitate și care se aflau în registrul acelor state membre înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 în respectivele state membre (3). Proprietarii acestor aeronave nu știau, în momentul înmatriculării, că exista riscul de a nu li se mai permite să continue să le exploateze după 28 martie 2007. Pe de altă parte, proprietarii de aeronave înmatriculate într-un stat membru după data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 în acel stat membru știau, în momentul înmatriculării, că aceste aeronave nu vor mai putea fi exploatate după 28 martie 2007, cu excepția cazurilor în care agenția era în măsură să le aprobe proiectul până la această dată.

(7)

Se consideră necesar ca aeronavele eligibile pentru măsura preconizată să fie în mod exclusiv aeronave pentru care autoritatea competentă din statul de proiectare să accepte, prin intermediul unui acord de lucru în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, să coopereze cu agenția în vederea asigurării controlului permanent al proiectului aprobat astfel stabilit.

(8)

Măsura preconizată ar trebui să fie de natură temporară pentru a reduce riscurile care pot apărea din cauza faptului că agenția are cunoștințe tehnice limitate cu privire la proiectarea produselor vizate. În același timp, este necesară încurajarea întreprinderilor de proiectare să coopereze cu agenția în vederea stabilirii proiectului aprobat necesar integrării depline a aeronavelor în sistemul comunitar. În plus, aplicarea de regimuri de reglementare diferite aeronavelor exploatate în aceleași condiții ridică problema concurenței neloiale pe piața internă și nu poate continua la nesfârșit. Din aceste motive, validitatea măsurii trebuie limitată la o perioadă de 12 luni, care poate fi extinsă cu maxim 18 luni, cu condiția ca procesul de certificare să fi fost inițiat și să poată fi încheiat în acea perioadă.

(9)

Articolul 2 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 se referă doar la aeronavele pentru care a fost emis un certificat de omologare de tip. Cu toate acestea, un anumit număr de aeronave care ar trebui să fie eligibile pentru măsura menționată la acest articol nu au primit niciun certificat de omologare de tip întrucât acest tip de document nu era cerut de standardele ICAO aplicabile la data la care acestea au fost proiectate și certificate. Prin urmare, sunt necesare clarificări pentru a se garanta că pentru aceste aeronave se pot elibera în continuare certificate de navigabilitate.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 ar trebui modificat pentru a se evita confuziile și incertitudinile juridice în ceea ce privește părțile 21A.173 litera (b) subpunctul 2 și 21A.184 din anexă, care se referă la „specificații de certificare specifice”, și nu la „specificații de navigabilitate specifice”, după cum se menționează la articolul 5 alineatul (3) litera (b) și articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.

(11)

Prin derogare de la regulile de emitere a certificatelor de navigabilitate, articolul 5 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 prevede emiterea unei autorizații de zbor. Această autorizație se emite în general atunci când certificatul de navigabilitate își pierde temporar valabilitatea, în situații cum ar fi ca urmare deteriorării ori atunci când nu se poate emite un certificat de navigabilitate, de exemplu, când aeronava nu îndeplinește cerințele de navigabilitate de bază sau când îndeplinirea respectivelor cerințe nu a fost încă demonstrată, cu condiția ca aeronava să fie totuși în măsură să zboare în condiții de siguranță.

(12)

După sfârșitul perioadei de tranziție în ceea ce privește autorizațiile de zbor, este necesară adoptarea de cerințe și proceduri administrative comune pentru emiterea acestor autorizații, care vor cuprinde toate condițiile necesare reducerii riscului de abatere de la cerințele esențiale, garantând în acest mod recunoașterea autorizațiilor de zbor de către toate statele membre în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.

(13)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament au la bază avizul emis de agenție (4) în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (b) și articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002.

(14)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 se modifică după cum urmează:

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Omologarea produselor, a reperelor și a dispozitivelor

(1) Pentru produse, repere și dispozitive se emit certificate de omologare, în conformitate cu dispozițiile de la partea 21.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), aeronava, inclusiv orice produse, repere și dispozitive instalate care nu sunt înregistrate într-un stat membru, sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor capitolelor H și I din partea 21. Acestea sunt, de asemenea, exceptate de la aplicarea dispozițiilor din capitolul P din partea 21, cu excepția cazului în care însemnele de identificare ale aeronavelor sunt impuse de un stat membru.

(3) Atunci când în anexă (partea 21) se face referire la aplicarea/respectarea prevederilor din anexa I (partea M) la Regulamentul (CE) nr. 2042/2003 al Comisiei și când un stat membru a ales, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) literele (a) și (b) să nu aplice acea parte până la 28 septembrie 2008, până la acea dată se aplică regulile naționale în materie.

Articolul 2a

Menținerea valabilității certificatelor de omologare de tip și a certificatelor de navigabilitate asociate

(1) Următoarele prevederi se aplică cu privire la produsele pentru care un stat membru a emis, înainte de 28 septembrie 2003, un certificat de omologare de tip sau un alt document care să permită emiterea unui certificat de navigabilitate:

(a)

se consideră că aceste produse au certificate de omologare eliberate în conformitate cu prezentul regulament atunci când:

(i)

la baza certificării de omologare se află:

—	condițiile aplicabile ale omologării JAA pentru produsele care au fost omologate conform procedurilor JAA, astfel cum sunt definite în fișele tehnice de navigabilitate JAA; sau

—

pentru alte produse, condițiile aplicabile ale omologării, astfel cum au fost definite în fișa tehnică de navigabilitate a certificatului de omologare din statul de proiectare, în cazul în care acesta din urmă este:

—

un stat membru, cu excepția cazurilor în care agenția stabilește că, având în vedere, în special, codurile de navigabilitate utilizate și experiența în exploatare, condițiile aplicabile ale omologării nu asigură un nivel de siguranță echivalent celui impus de regulamentul de bază și prezentul regulament; sau

—

un stat cu care un stat membru a încheiat un acord de navigabilitate bilateral sau un acord similar, în temeiul căruia aceste produse au fost certificate pe baza codurilor de navigabilitate ale statului de proiectare, cu excepția cazurilor în care agenția consideră că aceste coduri de navigabilitate utilizate sau experiența în exploatare, sau sistemul de siguranță ale statului de proiectare nu prevăd un nivel de siguranță echivalent celui impus prin Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 și prezentul regulament.

Agenția face o primă evaluare a consecințelor dispozițiilor de la cea de-a doua liniuță, pentru a formula un aviz destinat Comisiei, aviz care să cuprindă eventualele modificări la prezentul regulament;

(ii)	cerințele privind protecția mediului sunt cele menționate în anexa 16 la Convenția de la Chicago, aplicabile produsului;

(iii)

dispozițiile aplicabile în materie de navigabilitate sunt cele ale statului de proiectare;

(b)

proiectul unei aeronave, înregistrat într-un stat membru înainte de 28 septembrie 2003, este considerat ca fiind aprobat în conformitate cu prezentul regulament atunci când:

(i)	proiectul său de omologare de bază face parte dintr-un certificat de omologare prevăzut la litera (a);

(ii)	toate modificările aduse proiectului de omologare de bază, care nu cad în responsabilitatea titularului certificatului de omologare, au fost aprobate; și

(iii)

sunt respectate dispozițiile în materie de navigabilitate emise sau adoptate înainte de 28 septembrie 2003 de către statul membru în care s-a efectuat înmatricularea, inclusiv toate variantele dispozițiilor privind navigabilitatea ale statului de proiectare, acceptate de către statul membru în care s-a efectuat înmatricularea;

(c)	agenția stabilește, înainte de 28 martie 2007, certificatul de omologare pentru produsele care nu îndeplinesc dispozițiile de la litera (a);

(d)

agenția stabilește, înainte de 28 martie 2007, fișa tehnică a certificatului de omologare privind nivelul de zgomot pentru toate produsele menționate la litera (a). Până când se stabilesc aceste certificate și fișe, statele membre pot elibera în continuare certificate de zgomot, în temeiul normelor interne în vigoare.

(2) Următoarele prevederi se aplică în ceea ce privește produsele pentru care s-a demarat la 28 septembrie 2003 procesul de omologare de tip prin intermediul JAA sau al unui stat membru:

(a)	în cazul în care un produs este în curs de certificare în mai multe state membre, se ia ca referință proiectul cel mai avansat;

(b)	punctul 21A.15 literele (a), (b) și (c) din partea 21 nu se aplică;

(c)	prin derogare de la punctul 21A.17 litera (a) din partea 21, condițiile aplicabile ale omologării de tip este cea stabilită de către JAA sau, eventual, de către statul membru la data solicitării aprobării;

(d)	constatările de conformitate efectuate conform procedurilor JAA sau ale statelor membre se consideră ca fiind realizate de către agenție, pentru conformitate cu dispozițiile de la punctul 21A.20 literele (a) și (b) din partea 21.

(3) Următoarele prevederi se aplică în ceea ce privește produsele care au un certificat național de omologare sau un certificat echivalent și pentru care procesul de aprobare a modificărilor aduse de către un stat membru nu era finalizat la data stabilirii certificatului de omologare în conformitate cu prezentul regulament:

(a)	în cazul în care un proces de aprobare este în curs de derulare în mai multe state membre, se ia ca referință proiectul cel mai avansat;

(b)	punctul 21A.93 din partea 21 nu se aplică;

(c)	condițiile aplicabile ale omologării de tip sunt cele stabilite de JAA sau, dacă este cazul, de către statul membru la data cererii de aprobare a modificărilor;

(d)	constatările de conformitate efectuate conform procedurilor JAA sau ale statului membru se consideră ca fiind realizate de către agenție, pentru conformitate dispozițiile de la punctul 21A.103 litera (a) subpunctul 2 și litera (b) din partea 21.

(4) În ceea ce privește produsele care aveau un certificat de omologare național sau un certificat echivalent și pentru care procesul de aprobare a unui proiect de reparație majoră întreprins de către un stat membru nu era finalizat la data la care certificatul de omologare trebuia stabilit în conformitate cu prezentul regulament, constatările de conformitate efectuate pe baza procedurilor JAA sau ale statului membru se consideră ca fiind efectuate de către agenție pentru conformitate cu dispozițiile de la punctul 21A.433 litera (a) din partea 21.

(5) Certificatul de navigabilitate eliberat de către un stat membru și care atestă conformitatea cu un certificat de omologare stabilit în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1) se consideră ca fiind conform cu prezentul regulament.

Articolul 2b

Menținerea valabilității certificatelor de omologare suplimentare

(1) În ceea ce privește certificatele de omologare suplimentare eliberate de un stat membru pe baza procedurilor JAA sau a procedurilor interne în vigoare și în ceea ce privește modificările aduse produselor, modificări propuse de către altă persoană decât titularul certificatului de omologare al produsului, aprobate de către un stat membru în conformitate cu procedurile interne în vigoare, în cazul în care certificatul de omologare suplimentar sau modificarea erau valabile la 28 septembrie 2003, certificatul de omologare suplimentar sau modificarea sunt considerate a fi fost eliberate în conformitate cu prezentul regulament.

(2) Următoarele prevederi se aplică în ceea ce privește certificatele de omologare suplimentare pentru care un stat membru derula, la 28 septembrie 2003, un proces de omologare de tip pe baza procedurilor JAA pentru certificatele de omologare suplimentare și în ceea ce privește unele modificări majore aduse produselor, modificări propuse de către altă persoană decât titularul certificatului de omologare al produsului și pentru care un stat membru derula, la 28 septembrie 2003, un proces de omologare de tip în conformitate cu procedurile naționale în vigoare:

(a)	în cazul în care procesul de certificare a fost inițiat în mai multe state membre, se ia ca referință proiectul cel mai avansat;

(b)	punctul 21A.113 literele (a) și (b) din partea 21 nu se aplică;

(c)	condițiile aplicabile ale certificării sunt cele stabilite de JAA sau, dacă este cazul, de către statul membru la data cererii de aprobare a certificatului de omologare suplimentar sau a modificării majore;

(d)	constatările de conformitate efectuate conform procedurilor JAA sau ale statului membru se consideră ca fiind realizate de către agenție pentru conformitate cu dispozițiile de la punctul 21A.115 litera (a) din partea 21.

Articolul 2c

Exploatarea continuă a anumitor aeronave înmatriculate de către statele membre

(1) În ceea ce privește o aeronavă pentru care nu se poate considera că un certificat de omologare a fost emis în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, pentru care un stat membru a emis un certificat de navigabilitate anterior intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 în acel stat membru (5), care se afla în registrul respectivului stat membru la acea dată și care se afla încă în registrul unui stat membru la 28 martie 2007, se consideră că următoarele cerințe cumulate constituie specificațiile de navigabilitate specifice emise în conformitate cu prezentul regulament:

(a)

fișa tehnică a certificatului de omologare de tip și fișa tehnică a certificatului de omologare de tip privind nivelul de zgomot sau alte documente echivalente din statul de proiectare, cu condiția ca statul de proiectare respectiv să fi încheiat cu agenția, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1592/2002, acordul de lucru corespunzător care să includă menținerea navigabilității proiectului unei astfel de aeronave;

(b)	cerințele de protecție a mediului stabilite în anexa 16 la Convenția de la Chicago aplicabile pentru aeronave; și

(c)	informații obligatorii privind menținerea navigabilității din partea statului de proiectare.

(2) Specificațiile de navigabilitate specifice permit menținerea tipului de operații pe care aeronavele vizate erau autorizate să le desfășoare la 28 martie 2007 și își mențin valabilitatea până la 28 martie 2008, cu condiția ca aceste specificații să nu fie înlocuite înainte de acea dată cu o aprobare de proiect și de mediu emisă de agenție în conformitate cu prezentul regulament. Statele membre emit, în conformitate cu partea 21 capitolul H, certificate de navigabilitate restricționate care atestă conformitatea cu aceste specificații.

(3) Comisia poate prelungi perioada de valabilitate menționată la alineatul (2) cu maximum 18 luni pentru aeronavele de un anumit tip, cu condiția ca agenția să inițieze, înainte de 28 martie 2008, un proces de omologare a acelui tip de aeronave și să stabilească că acest proces poate fi finalizat în cadrul perioadei de valabilitate suplimentare. În această situație, agenția va notifica Comisia în legătură cu concluziile sale.

Articolul 2d

Menținerea valabilității certificatelor pentru repere și dispozitive

(1) Aprobările pentru repere și dispozitive eliberate de către un stat membru, valabile la 28 septembrie 2003, sunt considerate ca fiind eliberate în conformitate cu prezentul regulament.

(2) În ceea ce privește reperele și dispozitivele pentru care un stat membru desfășura, la 28 septembrie 2003, un proces de autorizare sau de aprobare, se aplică următoarele dispoziții:

(a)	în cazul în care procesul de autorizare era în desfășurare în mai multe state membre, se ia ca referință proiectul cel mai avansat;

(b)	punctul 21A.603 din partea 21 nu se aplică;

(c)	documentele aplicabile cerute în temeiul punctului 21A.605 din partea 21 sunt cele stabilite de către statul membru în cauză la data cererii de aprobare sau de autorizare;

(d)	constatările referitoare la conformitate efectuate de către statul membru în cauză se consideră ca fiind realizate de către agenție pentru conformitate cu dispozițiile de la punctul 21A.606 litera (b) din partea 21.

Articolul 2e

Autorizația de zbor

Condițiile stabilite de către statele membre înainte de 28 martie 2007 aplicabile autorizațiilor de zbor sau certificatelor de navigabilitate pentru aeronave care nu dețineau un certificat de navigabilitate ori un certificat de navigabilitate restricționată emis în temeiul prezentului regulament se consideră a fi stabilite în conformitate cu prezentul regulament, cu excepția cazurilor în care agenția decide, înainte de 28 martie 2008, că respectivele condiții nu garantează un nivel de siguranță echivalent cu cel prevăzut prin Regulamentul (CE) nr. 1592/2002 sau prin prezentul regulament.

Autorizațiile de zbor sau alte certificate de navigabilitate emise de către statele membre înainte de 28 martie 2007 pentru aeronavele care nu dețineau un certificat de navigabilitate ori un certificat de navigabilitate restricționată emis în temeiul prezentului regulament se consideră a fi emise în conformitate cu prezentul regulament până la 28 martie 2008.”

2.	Anexa (partea 21) la Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 martie 2007.

Pentru Comisie

Jacques BARROT

Vicepreședinte

(1) JO L 240, 7.9.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1701/2003 al Comisiei (JO L 243, 27.9.2003, p. 5).

(2) JO L 243, 27.9.2003, p. 6. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 706/2006 (JO L 122, 9.5.2006, p. 16).

(3) EUR-15: 28 septembrie 2003; EUR-10: 1 mai 2004; EUR-2: 1 ianuarie 2007.

(4) Avizul 1/2007 din 30 ianuarie 2007 și Avizul 2/2007 din 8 februarie 2007.

(5) EUR-15: 28 septembrie 2003; EUR-10: 1 mai 2004 și EUR-2: 1 ianuarie 2007.

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 se modifică după cum urmează:

Punctul 21A.139 se modifică prin adăugarea unei noi litere (b)(1)(xvii), după cum urmează:

„(xvii)

Emiterea autorizației de zbor și aprobarea condițiilor de zbor asociate.”

Punctul 21A.163 se modifică prin adăugarea unei noi litere (e), după cum urmează:

„(e)

În conformitate cu procedurile convenite cu autoritatea sa competentă pentru producție și când întreprinderea de producție însăși controlează, conform aprobării de întreprindere de producție, configurația aeronavei și atestă conformitatea cu condițiile de proiectare aprobate pentru zbor, poate să emită, pentru o aeronavă pe care a produs-o, o autorizație de zbor în conformitate cu punctul 21A.711 litera (c) care să includă aprobarea condițiilor de zbor în conformitate cu punctul 21A.710 litera (b).”

Punctul 21A.165 se modifică prin adăugarea noilor litere (j) și (k), după cum urmează:

„(j)	Dacă este cazul, în temeiul prerogativelor acordate de punctul 21A.163 litera (e), trebuie să stabilească condițiile în care o autorizație de zbor poate fi emisă.

(k)	Dacă este cazul, în temeiul prerogativelor acordate de punctul 21A.163 litera (e), trebuie să stabilească conformitatea cu punctul 21A.711 literele (b) și (d) înainte de a emite o autorizație de zbor pentru o aeronavă (Formular EASA 20b, a se vedea anexa).”

4.	Titlul capitolului H din secțiunea A se înlocuiește cu următorul: „CAPITOLUL H – CERTIFICATE DE NAVIGABILITATE ȘI CERTIFICATE DE NAVIGABILITATE RESTRICȚIONATE”

5.	La punctul 21A.173 litera (b) subpunctul 2, textul „specificații de certificare specifice” se înlocuiește cu „specificații de navigabilitate specifice”.

6.	Punctul 21A.173 se modifică prin eliminarea literei (c).

7.	Punctul 21A.174 se modifică prin eliminarea literei (d).

Litera (b) de la punctul 21A.179 se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

În cazul în care proprietarul aeronavei se schimbă și aeronava deține un certificat de navigabilitate restricționat care nu este conform cu un certificat de omologare restricționat, certificatul de navigabilitate poate fi transferat odată cu aeronava, cu condiția ca aceasta să rămână înscrisă în același registru, sau poate fi emis numai cu acordul formal al autorității competente din statul membru în registrul căruia aeronava este transferată.”

9.	La punctul 21A.184, textul „specificații de certificare specifice” se înlocuiește cu „specificații de navigabilitate specifice”.

10.	Punctul 21A.185 se elimină.

11.

Punctul 21A.263 se modifică prin înlocuirea literei (b) cu următorul text:

„(b)

Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 21A.257 litera (b), agenția acceptă fără nicio altă verificare suplimentară documentele de conformitate înaintate de către solicitant în scopul obținerii:

1.	aprobării condițiilor de zbor necesare pentru o autorizație de zbor; sau

2.	unui certificat de omologare de tip sau a aprobării unei modificări majore aduse proiectului; sau

3.	unui certificat de omologare suplimentar; sau

4.	unei autorizații ETSO în condițiile prevăzute la punctul 21A.602B litera (b) subpunctul 1; sau

5.	unei aprobări de proiect de reparație majoră.”

12.

Punctul 21A.263 litera (c) se modifică prin adăugarea noilor subpuncte 6 și 7 după cum urmează:

„6.

Să aprobe condițiile în care autorizațiile de zbor pot fi emise în conformitate cu punctul 21A.710 litera (a) subpunctul 2,

(i)

cu excepția zborurilor inițiale efectuate de:

—	un nou tip de aeronavă; sau

—	o aeronavă modificată printr-o schimbare care ar putea fi clasificată ca fiind o schimbare majoră semnificativă sau un certificat de omologare suplimentar semnificativ; sau

—	o aeronavă ale cărei caracteristici de zbor și/sau de pilotaj pot să fi fost substanțial modificate;

(ii)	cu excepția autorizațiilor de zbor emise în scopul stipulat la punctul 21A.701 litera (a) subpunctul 15.

Să emită o autorizație de zbor în conformitate cu punctul 21A.711 litera (b) pentru o aeronavă care a fost proiectată sau modificată, și când întreprinderea de proiectare însăși controlează, în temeiul aprobării sale ca întreprindere de proiectare, configurația aeronavei și atestă conformitatea cu condițiile de proiectare aprobate pentru zbor.”

13.

Punctul 21A.265 se modifică prin adăugarea noilor litere (f) și (g), după cum urmează:

„(f)	Dacă este cazul, în temeiul prerogativelor acordate de punctul 21A.263 litera (c) subpunctul 6, trebuie să stabilească condițiile în care o autorizație de zbor poate fi emisă.

(g)	Dacă este cazul, în temeiul prerogativelor acordate de punctul 21A.263 litera (c) subpunctul 7, trebuie să stabilească conformitatea cu punctul 21A.711 literele (b) și (d) înainte de a emite o autorizație de zbor pentru o aeronavă (Formular EASA 20b, a se vedea anexa).”

14.

Capitolul P din secțiunea A se înlocuiește cu următorul:

„CAPITOLUL P – AUTORIZAȚIA DE ZBOR

21A.701 Domeniu de aplicare

Autorizațiile de zbor se vor emite în conformitate cu prezentul capitol pentru aeronave care nu îndeplinesc sau pentru care nu s-a demonstrat că îndeplinesc cerințele de navigabilitate aplicabile, dar pot zbura în siguranță în condițiile definite pentru următoarele scopuri:

1.	dezvoltare;

2.	demonstrarea conformității cu normele sau specificațiile de certificare;

3.	instruirea personalului întreprinderilor de proiectare sau al întreprinderilor de producție;

4.	încercările în zbor după fabricație pentru aeronavele noi fabricate;

5.	pilotarea aeronavelor aflate în fabricație între unitățile de producție;

6.	pilotarea aeronavei pentru acceptarea de către beneficiar;

7.	livrarea sau exportul aeronavei;

8.	zborul aeronavei pentru acceptarea de către Autoritate;

9.	studii de piață, inclusiv instruirea echipajului beneficiarului;

10.	expoziții și spectacole aeriene;

11.	pilotarea aeronavei către o locație unde ar urma să aibă loc întreținerea sau revizuirea navigabilității sau către un loc de stocare;

12.	pilotarea aeronavei cu o greutate care o depășește pe cea maximă de decolare certificată pentru zbor dincolo de distanța normală de zbor deasupra apei sau deasupra zonelor terestre unde nu sunt disponibile condiții de aterizare adecvate sau unde combustibilul adecvat nu este disponibil;

13.	doborârea de recorduri, curse aeriene sau competiții similare;

14.	pilotarea aeronavei care îndeplinește cerințele de navigabilitate înainte de a fi identificată conformitatea cu cerințele de mediu;

15.	pentru activități de zbor în scop recreativ cu aeronave simple sau cu tipuri de aeronave pentru care un certificat de navigabilitate sau un certificat de navigabilitate restricționat nu este necesar.

21A.703 Eligibilitate

Orice persoană fizică sau juridică este eligibilă ca solicitant pentru o autorizație de zbor, exceptând autorizația de zbor emisă în sensul dispozițiilor de la punctul 21A.701 litera (a) subpunctul 15, unde solicitantul trebuie să fie proprietarul aeronavei. O persoană eligibilă pentru autorizația de zbor este eligibilă și pentru solicitarea aprobării condițiilor de zbor.

21A.705 Autoritatea competentă

Fără a aduce atingere dispozițiilor punctului 21.1, în sensul prezentului capitol, „autoritatea competentă” este:

(a)	autoritatea desemnată de statul membru în care s-a făcut înmatricularea; sau

(b)	pentru aeronavele neînmatriculate, autoritatea desemnată de statul membru care a prescris marcajele de identificare.

21A.707 Solicitarea unei autorizații de zbor

(a)	În sensul dispozițiilor punctului 21A.703 și când solicitantului nu i s-a acordat prerogativul emiterii unei autorizații de zbor, solicitările de autorizații de zbor se adresează autorității competente în forma și modul stabilite de acea autoritate.

(b)

Solicitările de autorizații de zbor vor cuprinde:

1.	scopul (scopurile) zborului (zborurilor), în conformitate cu punctul 21A.701;

2.	modurile în care aeronava nu corespunde cerințelor de navigabilitate aplicabile;

3.	condițiile de zbor aprobate în conformitate cu punctul 21A.710.

(c)	În cazul în care unde condițiile de zbor nu sunt aprobate la momentul solicitării autorizației de zbor, se va face o solicitare pentru aprobarea condițiilor de zbor în conformitate cu punctul 21A.709.

21A.708 Condițiile de zbor

Condițiile de zbor includ:

(a)	configurația (configurațiile) pentru care se solicită autorizația de zbor;

(b)

orice condiție sau restricție necesară pentru exploatarea în siguranță a aeronavei, incluzând:

1.	condițiile sau restricțiile puse pe itinerarii sau pe spațiul aerian, sau ambele, impuse pentru zbor (zboruri);

2.	condițiile și restricțiile impuse asupra echipajului de zbor care exploatează aeronava;

3.	restricțiile cu privire la transportul de persoane, altele decât echipajul de zbor;

4.	limitările de utilizare, proceduri specifice sau condiții tehnice care trebuie îndeplinite;

5.	programul specific de încercări în zbor (dacă este cazul);

6.	aranjamentele specifice pentru menținerea navigabilității, inclusiv instrucțiunile de întreținere și regimul în care vor fi efectuate.

(c)	demonstrarea faptului că avionul este capabil să zboare în siguranță în condițiile sau restricțiile literei (b);

(d)	metoda utilizată pentru controlul configurației aeronavei pentru a rămâne în condițiile stabilite.

21A.709 Solicitarea pentru aprobarea condițiilor de zbor

(a)

În conformitate cu punctul 21A.707 litera (c) și când solicitantului nu i s-a acordat prerogativul aprobării condițiilor de zbor, se va face o solicitare pentru aprobarea condițiilor de zbor:

1.	atunci când aprobarea condițiilor de zbor are legătură cu siguranța în ceea ce privește proiectarea, către agenție, în forma și în modul stabilite de către aceasta; sau

2.	când aprobarea condițiilor de zbor nu are legătură cu siguranța proiectului, către autoritatea competentă, în forma și modul stabilite de către aceasta.

(b)

Fiecare solicitare pentru aprobarea condițiilor de zbor va include:

1.	condițiile de zbor propuse;

2.	documentația pe care se bazează aceste condiții; și

3.	o declarație că aeronava este capabilă de zbor în siguranță în condițiile sau restricțiile de la punctul 21A.708 litera (b).

21A.710 Aprobarea condițiilor de zbor

(a)

În cazul în care aprobarea condițiilor de zbor are legătură cu siguranța proiectului, aprobarea va fi făcută de către:

1.	agenție; sau

2.	o întreprindere de proiectare autorizată corespunzător, în temeiul prerogativului acordat de punctul 21A.263 litera (c) subpunctul 6.

(b)	În cazul în care aprobarea condițiilor de zbor nu are legătură cu siguranța proiectului, aprobarea se va face de către autoritatea competentă sau de către organizația autorizată corespunzător, care va emite, de asemenea, și autorizația de zbor.

(c)

Înaintea aprobării condițiilor de zbor, agenția, autoritatea competentă sau organizația autorizată trebuie să aibă certitudinea că aeronava este capabilă de zbor în siguranță în condițiile și cu restricțiile specificate. Agenția și autoritatea competentă pot face sau cere solicitantului să facă orice inspecții sau teste necesare în acest scop.

21A.711 Emiterea unei autorizații de zbor

(a)

Autoritatea competentă emite o autorizație de zbor:

1.	la prezentarea informațiilor solicitate de punctul 21A.707; și

2.	atunci când condițiile de la punctul 21A.708 au fost aprobate în conformitate cu punctul 21A.710; și

3.	când autoritatea competentă, prin investigațiile proprii, care pot include inspecții, sau prin proceduri convenite cu solicitantul, este convinsă că aeronava este în conformitate cu proiectul definit în temeiul punctului 21A.708 înainte de zbor.

(b)

O întreprindere de proiectare aprobată corespunzător ar putea emite o autorizație de zbor (Formular EASA 20b, a se vedea anexa), în temeiul prerogativului acordat de punctul 21A.263 litera (c) punctul 7, atunci când condițiile de la punctul 21A.708 au fost aprobate în conformitate cu punctul 21A.710.

(c)	O întreprindere de producție aprobată corespunzător ar putea emite o autorizație de zbor (Formular EASA 20b, a se vedea anexa), în temeiul prerogativului acordat de punctul 21A.163 litera (e), atunci când condițiile de la punctul 21A.708 au fost aprobate în conformitate cu punctul 21A.710.

(d)	Autorizația de zbor va specifica scopul (scopurile) și orice condiții sau restricții aprobate în conformitate cu punctul 21A.710.

(e)	Pentru autorizațiile emise în temeiul literei (b) sau (c), va fi prezentată autorității competente o copie a autorizației de zbor.

(f)	În cazul în care există dovezi că oricare dintre condițiile specificate la punctul 21A.723 litera (a) nu este îndeplinită în ceea ce privește o autorizație de zbor emisă de o întreprindere în conformitate cu litera (b) sau (c), acea întreprindere retrage autorizația de zbor.

21A.713 Modificări

(a)	Orice modificare care invalidează condițiile de zbor sau documentația justificativă asociată stabilite pentru autorizația de zbor se aprobă în conformitate cu punctul 21A.710. Când această modificare este importantă, se va face o solicitare în conformitate cu punctul 21A.709.

(b)	O modificare care afectează conținutul autorizației de zbor necesită emiterea unei noi autorizații de zbor în conformitate cu punctul 21A.711.

21A.715 Limba

Manualele, afișele, listările și marcajele instrumentelor și alte informații necesare solicitate de specificațiile de certificare aplicabile vor fi prezentate în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale Comunității Europene acceptate de către autoritatea competentă.

21A.719 Transferabilitatea

(a)	Autorizațiile de zbor nu sunt transferabile.

(b)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), pentru o autorizație de zbor emisă în scopul stipulat la punctul 21A.701 litera (a) subpunctul 15, în cazul în care proprietatea asupra unei aeronave s-a schimbat, autorizația de zbor se transferă împreună cu aeronava, cu condiția ca aeronava să rămână cu aceeași înmatriculare sau ca respectiva autorizație să fie emisă doar cu acordul autorității competente din statul membru de înmatriculare către care este transferată aeronava.

21A.721 Inspecții

Deținătorul sau solicitantul unei autorizații de zbor va asigura accesul la aeronava implicată la cererea autorității competente.

21A.723 Durata și menținerea valabilității

(a)

Autorizațiile de zbor se emit pentru o perioadă de maximum 12 luni și rămân valabile cu condiția:

1.	conformității cu condițiile și restricțiile de la punctul 21A.711 litera (d) asociate autorizației de zbor;

2.	să nu se renunțe la autorizația de zbor sau cu condiția ca aceasta să nu fie retrasă în temeiul punctului 21B.530;

3.	menținerii înmatriculării aeronavei în același registru.

(b)	Fără a aduce atingere dispozițiilor literei (a), o autorizație de zbor emisă în scopul menționat la punctul 21A.701 litera (a) subpunctul 15 poate fi emisă pentru o durată nelimitată.

(c)	La renunțarea la autorizație sau în cazul în care aceasta este retrasă, autorizația de zbor se înapoiază autorității competente.

21A.725 Reînnoirea unei autorizații de zbor

Reînnoirea autorizației de zbor va fi prelucrată ca o schimbare în conformitate cu punctul 21A.713.

21A.727 Obligațiile deținătorului unei autorizații de zbor

Deținătorul unei autorizații de zbor trebuie să se asigure că condițiile și restricțiile asociate cu autorizația de zbor sunt satisfăcute și menținute.

21A.729 Evidența documentelor

(a)

Toate documentele emise pentru a stabili și justifica condițiile de zbor se vor păstra de către titularul aprobării pentru condițiile de zbor la dispoziția agenției și a autorității competente și vor fi reținute pentru a furniza informațiile necesare pentru a asigura menținerea navigabilității aeronavei.

(b)

Toate documentele asociate emiterii autorizațiilor de zbor sub incidența prerogativelor întreprinderilor aprobate, inclusiv înregistrări de inspecție, documente care susțin aprobarea condițiilor de zbor și autorizația de zbor în sine, vor fi deținute de către întreprinderea aprobată respectivă la dispoziția agenției sau a autorității competente și vor fi reținute în scopul furnizării informațiilor necesare pentru a asigura menținerea navigabilității aeronavei.”

15.

Punctul 21B.20 se înlocuiește cu următorul:

„21B.20 Obligațiile autorității competente

Fiecare autoritate competentă a statului membru răspunde de punerea în aplicare a secțiunii A capitolele F, G, H, I și P numai pentru solicitanții sau titularii al căror sediu principal se află pe teritoriul său.”

16.

Punctul 21B.25 se modifică prin înlocuirea literei (a) cu următorul text:

„(a)	Generalități: Statul membru va desemna o autoritate competentă cu responsabilități alocate pentru punerea în aplicare a secțiunii A capitolele F, G, H, I și P cu proceduri documentate, structură organizatorică și personal.”

17.	Titlul capitolului H din secțiunea B se înlocuiește cu următorul: „CAPITOLUL H — CERTIFICATE DE NAVIGABILITATE ȘI CERTIFICATE DE NAVIGABILITATE RESTRICȚIONATE”.

18.

Punctul 21B.325 se modifică prin înlocuirea literei (a) cu următorul text:

„(a)

Autoritatea competentă a statului membru în care s-a efectuat înmatricularea va emite sau modifica, după caz, un certificat de navigabilitate (Formular EASA 25, a se vedea anexa) sau un certificat de navigabilitate restricționat (Formular EASA 24, a se vedea anexa) fără întârziere nejustificată, atunci când este convinsă că sunt îndeplinite cerințele aplicabile din secțiunea A capitolul H.”

19.

Punctul 21B.330 se înlocuiește cu următorul:

„21B.330 Suspendarea și retragerea certificatelor de navigabilitate și a certificatelor de navigabilitate restricționate

(a)	În cazul în care există dovada că nu este îndeplinită oricare dintre condițiile specificate la punctul 21A.181 litera (a), autoritatea competentă din statul membru în care s-a efectuat înmatricularea suspendă sau retrage certificatul de navigabilitate.

(b)

În momentul emiterii notificării de suspendare sau retragere a certificatului de navigabilitate sau a certificatului de navigabilitate restricționat, autoritatea competentă din statul membru în care s-a efectuat înmatricularea va prezenta motivele suspendării sau ale retragerii și va informa titularul certificatului despre dreptul său la apel.”

20.

Capitolul P din secțiunea B se înlocuiește cu următorul:

„CAPITOLUL P – AUTORIZAȚIA DE ZBOR

21B.520 Investigații

(a)	Autoritatea competentă va efectua suficiente activități de investigare pentru a justifica emiterea sau retragerea autorizației de zbor.

(b)

Autoritatea competentă va pregăti proceduri de evaluare care să acopere cel puțin următoarele elemente:

1.	evaluarea eligibilității solicitantului;

2.	evaluarea eligibilității cererii;

3.	evaluarea documentației primită împreună cu cererea;

4.	inspecția aeronavei;

5.	aprobarea condițiilor de zbor în conformitate cu punctul 21A.710 litera (b).

21B.525 Eliberarea autorizațiilor de zbor

Autoritatea competentă emite o autorizație de zbor (Formular EASA 20a, a se vedea anexa) când este convinsă că sunt îndeplinite cerințele aplicabile din secțiunea A capitolul P.

21B.530 Retragerea autorizațiilor de zbor

(a)	În cazul în care există dovada că nu este îndeplinită oricare dintre condițiile specificate la punctul 21A.723 litera (a), autoritatea competentă va retrage autorizația de zbor.

(b)	În momentul emiterii notificării de retragere a autorizației de zbor, autoritatea competentă prezintă motivele retragerii și informează titularul autorizației de zbor despre dreptul său la apel.

21B.545 Evidența documentelor

(a)	Autoritatea competentă va utiliza un sistem de evidență a documentelor care să asigure o trasabilitate adecvată a procesului pentru emiterea și retragerea oricărei autorizații de zbor individuale.

(b)

Evidențele vor conține cel puțin:

1.	documentele furnizate de solicitant;

2.	documentele întocmite în timpul investigației, în care sunt prezentate activitățile și rezultatele finale ale elementelor definite la punctul 21B.520 litera (b); și

3.	o copie a autorizației de zbor.

(c)	Evidențele se vor păstra pentru o perioadă de minimum șase ani după ce autorizația încetează să mai fie valabilă.”

21.

Lista anexelor se înlocuiește cu următoarea:

„Anexa I – Formularul EASA 1 Certificat de autorizare a dării în exploatare

Anexa II – Formularul EASA 15a Certificat de revizuire a navigabilității

Anexa III – Formularul EASA 20a Autorizație de zbor

Anexa IV – Formularul EASA 20b Autorizație de zbor (emisă de organizații autorizate)

Anexa V – Formularul EASA 24 Certificat de navigabilitate restricționat

Anexa VI – Formularul EASA 25 Certificat de navigabilitate

Anexa VII – Formularul EASA 45 Certificat de zgomot

Anexa VIII – Formularul EASA 52 Declarație de conformitate a aeronavei

Anexa IX – Formularul EASA 53 Certificat de repunere în exploatare

Anexa X – Formularul EASA 55 Certificat de aprobare a întreprinderii de producție

Anexa XI – Formularul EASA 65 Scrisoare de aprobare (producție fără aprobare de întreprindere de producție)”

22.	Formularul EASA 20 se înlocuiește cu următorul: „ ”

23.	Un nou Formular EASA 20b se introduce după cum urmează: „ ”

24.	Fișa B din Formularului EASA 55 se înlocuiește cu următoarea fișă: „ ”

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

4.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/26

DECIZIA CONSILIULUI

din 19 martie 2007

privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Malaeziei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

(2007/210/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2), coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	La 5 iunie 2003, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu țări terțe privind înlocuirea anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(2)

Comisia a negociat în numele Comunității un acord cu Guvernul Malaeziei cu privire la anumite aspecte ale serviciilor aeriene în conformitate cu mecanismele și directivele din anexa la Decizia Consiliului de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor cu țări terțe privind înlocuirea anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(3)	Sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară, acordul negociat de către Comisie ar trebui semnat și aplicat provizoriu,

DECIDE:

Articolul 1

Semnarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Malaeziei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene se aprobă prin prezenta decizie, în numele Comunității, sub rezerva deciziei Consiliului privind încheierea acordului în cauză.

Textul acestui acord se anexează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta să numească persoana/persoanele împuternicită/împuternicite să semneze acordul în numele Comunității, sub rezerva încheierii sale.

Articolul 3

Până la intrarea sa în vigoare, acordul se aplică în mod provizoriu începând cu prima zi a primei luni următoare datei la care părțile s-au notificat reciproc despre îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

Articolul 4

Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta decizie să înainteze notificarea prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din acord.

Adoptată la Bruxelles, 19 martie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

Horst SEEHOFER

ACORD

între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaeziei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

pe de o parte, și

GUVERNUL MALAEZIEI (denumit în continuare Malaezia),

pe de altă parte,

(denumite în continuare „părțile”),

RECUNOSCÂND că dispozițiile acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și Malaezia care contravin legislației comunitare trebuie să fie aduse în conformitate cu aceasta din urmă, astfel încât să se stabilească un temei juridic solid pentru serviciile aeriene dintre Comunitatea Europeană și Malaezia și să se asigure continuitatea respectivelor servicii aeriene,

CONSTATÂND că, în ceea ce privește mai multe aspecte care pot fi reglementate prin acorduri bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și țări terțe, Comunitatea Europeană beneficiază de o competență exclusivă,

CONSTATÂND că, în temeiul legislației comunitare, operatorii de transport aerian din Comunitate stabiliți într-un stat membru beneficiază de dreptul de acces nediscriminatoriu la rutele aeriene dintre statele membre ale Comunității Europene și țările terțe,

AVÂND ÎN VEDERE acordurile dintre Comunitatea Europeană și anumite țări terțe care prevăd pentru resortisanții respectivelor țări terțe posibilitatea de a deveni proprietari ai unor operatori de transport aerian, titulari ai unei licențe acordate în conformitate cu legislația comunitară,

CONSTATÂND că, în temeiul legislației comunitare, operatorii de transport aerian nu pot, în principiu, să încheie acorduri care ar putea afecta comerțul dintre statele membre ale Comunității Europene și al căror obiect sau efect este împiedicarea, restricționarea sau denaturarea concurenței,

RECUNOSCÂND că dispozițiile acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și Malaezia care: (i) solicită sau favorizează adoptarea unor acorduri între întreprinderi, a unor decizii luate de asociații ale întreprinderilor sau a unor practici concertate care împiedică, denaturează sau restricționează concurența dintre operatorii de transport aerian pe rutele respective; sau (ii) întăresc efectele oricăror astfel de acorduri, decizii sau practici concertate; sau (iii) deleagă operatorilor de transport aerian sau altor operatori privați responsabilitatea de a lua măsuri care împiedică, denaturează sau restricționează concurența dintre operatorii de transport aerian pe rutele respective, ar putea face ca normele referitoare la concurență aplicabile întreprinderilor să devină ineficiente,

CONSTATÂND că, în cadrul acestor negocieri, Comunitatea Europeană nu are drept obiectiv mărirea volumului total al traficului aerian dintre Comunitatea Europeană și Malaezia, compromiterea echilibrului dintre operatorii de transport aerian ai Comunității și operatorii de transport aerian ai Malaeziei și nici negocierea unor modificări ale dispozițiilor acordurilor bilaterale existente ce reglementează serviciile aeriene în ceea ce privește drepturile de trafic,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Dispoziții generale

(1) În sensul prezentului acord, prin „state membre” se înțelege statele membre ale Comunității Europene.

(2) În cadrul fiecăruia dintre acordurile enumerate la anexa I, trimiterile la resortisanții statului membru care se constituie parte la acordul respectiv se interpretează ca trimiteri la resortisanții statelor membre ale Comunității Europene.

(3) În cadrul fiecăruia dintre acordurile enumerate la anexa I, trimiterile la operatorii de transport aerian sau la companiile aeriene ale statului membru care se constituie parte la acordul respectiv se interpretează ca trimiteri la operatorii de transport aerian sau la companiile aeriene desemnate de respectivul stat membru.

Articolul 2

Desemnarea de către un stat membru

(1) Dispozițiile alineatelor (2) și (3) ale prezentului articol prevalează asupra dispozițiilor corespunzătoare ale articolelor enumerate la anexa II literele (a) și, respectiv, (b), în ceea ce privește desemnarea unui operator de transport aerian de către statul membru în cauză, autorizațiile și permisele acordate de Malaezia și refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor ori a permiselor operatorului de transport aerian.

(2) De îndată ce se primește o desemnare de la un stat membru, Malaezia acordă autorizațiile și permisele corespunzătoare într-un termen procedural minim, cui următoarele condiții:

(i)	în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, operatorul de transport aerian să fie stabilit pe teritoriul statului membru care a efectuat desemnarea și să dețină o licență de operare valabilă, în conformitate cu legislația comunitară; și

(ii)	statul membru care a eliberat certificatul de operator aerian să efectueze și să mențină un control reglementar efectiv al operatorului de transport aerian, iar autoritatea aeronautică competentă să fie identificată în mod clar în desemnare; și

(iii)

operatorul de transport aerian să aibă sediul principal pe teritoriul statului membru de la care a primit licență de operare valabilă; și

(iv)

operatorul de transport aerian să fie deținut, în mod direct sau prin intermediul unui acționariat majoritar, de către state membre și/sau resortisanți ai statelor membre și/sau de către alte state enumerate la anexa III și/sau resortisanți ai acestor alte state și să fie controlat efectiv de către respectivele state și/sau resortisanți ai acestora.

(3) Malaezia poate refuza, revoca, suspenda sau limita autorizațiile ori permisele unui operator de transport aerian desemnat de un stat membru în cazul în care:

(i)	în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, operatorul de transport aerian nu este stabilit pe teritoriul statului membru care a efectuat desemnarea sau nu deține certificatul de operator aerian valabil în conformitate cu legislația comunitară; sau

(ii)	controlul reglementar efectiv al operatorului de transport aerian nu este efectuat sau menținut de către statul membru care a eliberat certificatul de operator aerian al acestuia sau în cazul în care autoritatea aeronautică competentă nu este identificată în mod clar în desemnare; sau

(iii)

operatorul de transport aerian nu este deținut, în mod direct sau prin intermediul unui acționariat majoritar, de către state membre și/sau resortisanți ai statelor membre și/sau de către alte state enumerate la anexa III și/sau resortisanți ai acestor alte state, precum și în cazul în care nu este controlat efectiv de către respectivele state și/sau resortisanți ai acestora; sau

(iv)

operatorul de transport aerian este deja autorizat să opereze în temeiul unui acord bilateral între Malaezia și un alt stat membru, iar Malaezia poate demonstra că, prin exercitarea drepturilor de trafic în temeiul prezentului acord pe o rută care include un punct din acel alt stat membru, ar evita restricțiile privind drepturile de trafic impuse de celălalt acord; sau

(v)

operatorul de transport aerian desemnat deține un certificat de operator aerian emis de un stat membru și nu există nici un acord bilateral de servicii aeriene în vigoare între Malaezia și acel stat membru, iar respectivul stat membru a refuzat drepturile de trafic operatorilor de transport aerian desemnați de Malaezia.

În exercitarea drepturilor în conformitate cu prezentul alineat, Malaezia nu face discriminare pe bază de naționalitate între operatorii de transport aerian ai Comunității.

Articolul 3

Siguranța

(1) Dispozițiile alineatului (2) al prezentului articol completează dispozițiile corespunzătoare ale articolelor enumerate la anexa II litera (c).

(2) În cazul în care un stat membru (primul stat membru) a desemnat un operator de transport aerian al cărui control reglementar este efectuat și menținut de către un al doilea stat membru, drepturile Malaeziei în temeiul dispozițiilor privind siguranța din acordul încheiat între primul stat membru care a desemnat operatorul de transport aerian și Malaezia se aplică în mod identic în ceea ce privește adoptarea, exercitarea sau menținerea standardelor de siguranță de către acel al doilea stat membru, precum și în ceea ce privește autorizația de operare a respectivului operator de transport aerian.

Articolul 4

Taxarea pe combustibilul de aviație

(1) Dispozițiile alineatului (2) al prezentului articol completează dispozițiile corespunzătoare ale articolelor enumerate la anexa II litera (d).

(2) Fără a aduce atingere oricărei dispoziții contrare, nicio dispoziție din acordurile enumerate la anexa II litera (d) nu împiedică un stat membru să aplice în mod nedescriminatoriu impozite, prelevări, taxe, contribuții sau redevențe pe combustibilul furnizat pe teritoriul său, destinat să fie utilizat de o aeronavă a unui operator de transport aerian desemnat de Malaezia care operează pe ruta dintre un punct situat pe teritoriul respectivului stat membru și un alt punct situat pe teritoriul acelui stat membru sau pe teritoriul unui alt stat membru.

Articolul 5

Tarife pentru transportul în cadrul Comunității Europene

(1) Dispozițiile alineatului (2) al prezentului articol completează dispozițiile corespunzătoare ale articolelor enumerate la anexa II litera (e).

(2) Tarifele care trebuie percepute de către operatorul (operatorii) de transport aerian desemnat (desemnați) de Malaezia în cadrul unuia dintre acordurile enumerate la anexa I, care conține o dispoziție menționată la anexa II litera (e), pentru transporturile efectuate integral în cadrul Comunității Europene, sunt reglementate de legislația comunitară.

Articolul 6

Compatibilitatea cu normele privind concurența

(1) Fără a aduce atingere oricărei dispoziții contrare, nicio dispoziție din acordurile enumerate la anexa I: (i) nu favorizează adoptarea unor acorduri între întreprinderi, a unor decizii de către asociații de întreprinderi sau a unor practici concertate care să împiedice, să denatureze sau să restricționeze concurența; (ii) nu întărește efectele oricăror astfel de acorduri, decizii sau practici concertate; sau (iii) nu deleagă operatorilor economici privați responsabilitatea de a lua măsuri care să împiedice, să denatureze sau să restricționeze concurența.

(2) Dispozițiile prevăzute în acordurile enumerate la anexa I care sunt incompatibile cu alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică.

Articolul 7

Anexe la acord

Anexele la prezentul acord constituie parte integrantă din acesta.

Articolul 8

Revizuirea sau modificarea

Părțile pot, în orice moment, să revizuiască sau să modifice de comun acord prezentul acord.

Articolul 9

Intrarea în vigoare și aplicarea provizorie

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data la care părțile s-au notificat reciproc, în scris, cu privire la îndeplinirea procedurilor interne respective necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), părțile convin să aplice prezentul acord în mod provizoriu începând cu prima zi a lunii următoare datei la care părțile s-au notificat reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop.

(3) Acordurile și alte înțelegeri dintre statele membre și Malaezia care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu fac obiectul unei aplicări provizorii sunt enumerate la anexa I litera (b). Prezentul acord se aplică tuturor acestor acorduri și înțelegeri la data intrării lor în vigoare sau a aplicării lor provizorii.

Articolul 10

Încetarea efectelor

(1) În cazul în care unul dintre acordurile enumerate la anexa I încetează să producă efecte, toate dispozițiile prezentului acord care se referă la acordul menționat în anexa I încetează simultan să producă efecte.

(2) În cazul în care toate acordurile enumerate la anexa I încetează să producă efecte, prezentul acord încetează simultan să producă efecte.

DREPT CARE, subsemnații, pe deplin autorizați, semnează prezentul acord.

Încheiat în dublu exemplar la Bruxelles, la douăzeci și două martie două mii șapte, în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și bahasa melayu.

За Европейската общност

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

Az Európai Közösség részéről

Għall-Kominità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Communidade Europeia

Pentru Comunitatea Europeană

Za Európske spoločenstvo

Za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapen

За правителството на Малайзия

Por el Gobierno de Malasia

Za vládu Malajsie

For Malaysias regering

Für die Regierung Malaysias

Malaisia valitsuse nimel

Για την Κυβέρνηση της Μαλαισίας

For the Government of Malaysia

Pour le gouvernement de la Malaisie

Per il governo della Malaysia

Malaizijas valdības vārdā

Malaizijos Vyriausybės vardu

Malaijzia Kormánya részéről

Għall-Gvern tal-Malažja

Voor de Regering van Maleisië

W imieniu Rządu Malezji

Pelo Governo da Malásia

Pentru Guvernul Malaeziei

Za vládu Malajzie

Za Vlado Malezije

Malesian hallituksen puolesta

För Malaysias regering

ANEXA I

Lista acordurilor menționate la articolul 1 din prezentul acord

(a)

Acorduri privind serviciile aeriene între Malaezia și statele membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, au fost încheiate, semnate și/sau fac obiectul unei aplicări provizorii:

—

Acordul dintre Guvernul Federal al Austriei și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 22 noiembrie 1976, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Austria” în anexa II;

modificat prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Viena la 23 august 1990;

modificat ultima dată prin nota verbală încheiată la Kuala Lumpur la 14 septembrie 1994;

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Belgiei și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 26 februarie 1974, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Belgia” în anexa II;

modificat prin procesul-verbal convenit încheiat la Bruxelles la 25 iulie 1978;

modificat ultima dată prin procesul-verbal convenit încheiat la Kuala Lumpur la 14 octombrie 1993;

—

Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovacia și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Praga la 2 mai 1973, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Republica Cehă” în anexa II;

se citește împreună cu Memorandumul de înțelegere semnat la Praga la 2 mai 1973;

—	Acordul dintre Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 octombrie 1967, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Danemarca” în anexa II;

—	Proiect de acord privind serviciile aeriene între Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Malaeziei, parafat în 1997 și 2002, denumit în continuare „Proiect de acord Malaezia-Danemarca” în anexa II;

—

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, încheiat la Kuala Lumpur la 6 noiembrie 1997, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Finlanda” în anexa II;

se citește împreună cu Memorandumul de înțelegere încheiat la Kuala Lumpur la 15 septembrie 1997;

—	Acord privind transporturile aeriene între Guvernul Republicii Franceze și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 22 mai 1967, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Franța” în anexa II;

—	Acordul dintre Republica Federală a Germaniei și Malaezia privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 23 iulie 1968, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Germania” în anexa II;

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 februarie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Ungaria” în anexa II;

—	Acordul privind transportul aerian dintre Guvernul Irlandei și Guvernul Malaeziei, încheiat la Shannon la 17 februarie 1992, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Irlanda” în anexa II;

—

Acordul privind serviciile aeriene dintre Guvernul Malaeziei și Guvernul Republicii Italiene, semnat la Kuala Lumpur la 23 martie 1995, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Italia” în anexa II;

se citește împreună cu Memorandumul de înțelegere încheiat la Roma la 30 noiembrie 1994;

modificat prin Memorandumul de înțelegere confidențial încheiat la Kuala Lumpur la 18 iulie 1997;

modificat prin procesul-verbal convenit al discuțiilor dintre Malaezia și Italia, încheiat la Roma la 18 mai 2005;

modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Londra la 18 iulie 2006;

—

Acordul privind serviciile aeriene dintre Guvernul Malaeziei și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului, parafat la Kuala Lumpur la 19 iulie 2002, ca apendicele II la Memorandumul de înțelegere confidențial, semnat la Kuala Lumpur la 19 iulie 2002; denumit în continuare „Acordul Malaezia-Luxemburg” în anexa II;

—

Acordul dintre Guvernul Maltei și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat în Malaezia la 12 octombrie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Malta” în anexa II;

se citește împreună cu Memorandumul de înțelegere încheiat la Valletta la 28 februarie 1984;

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Țărilor de Jos și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 15 decembrie 1966, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Țările de Jos” în anexa II;

modificat prin schimb de note la 25 martie 1988;

modificat prin Memorandum confidențial la 23 octombrie 1991;

modificat prin schimbul de note încheiat la Kuala Lumpur la 10 mai 1993;

modificat ultima dată prin Memorandum de înțelegere confidențial, anexat ca apendicele A la procesul-verbal convenit, încheiat la Kuala Lumpur la 19 septembrie 1995;

modificat ultima dată prin schimb de note încheiat la Kuala Lumpur la 23 mai 1996;

—

Acord privind transportul aerian civil între Guvernul Republicii Populare Polone și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 24 martie 1975, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Polonia” în anexa II;

se citește împreună cu Protocolul la Acordul de transport aerian civil dintre Guvernul Republicii Populare Polone și Guvernul Malaeziei, încheiat la Kuala Lumpur la 5 iulie 1974;

—	Acordul dintre Guvernul Malaeziei și Guvernul Portugaliei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, parafat și anexat ca apendicele II la Memorandumul de înțelegere încheiat la Kuala Lumpur la 19 mai 1998, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Portugalia” în anexa II;

—	Acord privind transportul aerian civil între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Malaeziei, încheiat la Kuala Lumpur la 26 noiembrie 1982, denumit în continuare „Acordul Malaezia-România” în anexa II;

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Slovenia și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, încheiat la Ljubljana la 28 octombrie 1997, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Slovenia” în anexa II;

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Spaniei și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 23 martie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Spania” în anexa II;

—	Acordul dintre Guvernul Regatului Suediei și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 octombrie 1967, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Suedia” în anexa II;

—	Proiect de acord privind serviciile aeriene între Guvernul Regatului Suediei și Guvernul Malaeziei, parafat în 1997 și 2002, denumit în continuare „Proiectul de acord Malaezia-Suedia” în anexa II;

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Londra la 24 mai 1973, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Marea Britanie” în anexa II;

modificat prin schimb de note încheiat la Kuala Lumpur la 14 septembrie 1993;

modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Londra la 18 ianuarie 2006.

(b)

Acorduri privind serviciile aeriene și alte înțelegeri parafate sau semnate între Malaezia și state membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu fac obiectul unei aplicări provizorii:

—

Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Bulgaria și Guvernul Malaeziei privind serviciile aeriene dintre și dincolo de teritoriile acestora, parafat la Sofia la 23 februarie 1984, denumit în continuare „Acordul Malaezia-Bulgaria” în anexa II; se citește împreună cu Memorandumul de înțelegere confidențial încheiat la Kuala Lumpur la 2 octombrie 1991;

—	Proiect de Memorandum de înțelegere anexat ca apendicele 1 la procesul-verbal convenit încheiat la Kuala Lumpur la 15 decembrie 2004, care modifică Acordul Malaezia-Regatul Unit.

ANEXA II

Lista articolelor din acordurile enumerate la anexa I și menționate la articolele 2-6 din prezentul acord

(a)

Desemnarea de către un stat membru:

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Austria;

—	articolul 2 din Acordul Malaezia-Belgia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Bulgaria;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Republica Cehă;

—	articolul II din Acordul Malaezia-Danemarca;

—	articolul 3 din Proiectul de acord Malaezia-Danemarca;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Franța;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Germania;

—	articolul 3 din Acordul Malaezia-Finlanda;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Ungaria;

—	articolul 3 alineatele (1) și (2) din Acordul Malaezia-Irlanda;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Italia;

—	articolul 3 din Acordul Malaezia-Malta;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Țările de Jos;

—	articolul 3 din Acordul Malaezia-Polonia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Portugalia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-România;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Slovenia;

—	articolul 3 din Acordul Malaezia-Spania;

—	articolul II din Acordul Malaezia-Suedia;

—	articolul 3 din Proiectul de acord Malaezia-Suedia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaezia-Regatul Unit.

(b)

Refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor ori a permiselor:

—	articolul 3 alineatele (4)-(7) din Acordul Malaezia-Austria;

—	articolul 3 din Acordul Malaezia-Belgia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Bulgaria;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Republica Cehă;

—	articolul III din Acordul Malaezia-Danemarca;

—	articolul 4 din Proiectul de acord Malaezia-Danemarca;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Finlanda;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Franța;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Germania;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Ungaria;

—	articolul 3 alineatele (3)-(6) din Acordul Malaezia-Irlanda;

—	articolul 5 din Acordul Malaezia-Italia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Malta;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Țările de Jos;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Polonia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Portugalia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-România;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Slovenia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Spania;

—	articolul III din Acordul Malaezia-Suedia;

—	articolul 4 din Proiectul de acord Malaezia-Suedia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaezia-Regatul Unit.

(c)

Siguranță:

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Belgia;

—	articolul 15 din Proiectul de acord Malaezia-Danemarca;

—	articolul 9 din Acordul Malaezia-Ungaria;

—	articolul 10 din Acordul Malaezia-Italia;

—	articolul 6 din Acordul Malaezia-Luxemburg;

—	articolul 11 din Acordul Malaezia-Portugalia;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-România;

—	articolul 11 din Acordul Malaezia-Spania;

—	articolul 15 din Proiectul de acord Malaezia-Suedia;

—	articolul 9A din Acordul Malaezia-Regatul Unit.

(d)

Taxarea pe combustibilul de aviație:

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Austria;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Belgia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Bulgaria;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Republica Cehă;

—	articolul IV din Acordul Malaezia-Danemarca;

—	articolul 6 din Proiectul de acord Malaezia-Danemarca;

—	articolul 5 din Acordul Malaezia-Finlanda;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Franța;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Germania;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Ungaria;

—	articolul 11 din Acordul Malaezia-Irlanda;

—	articolul 6 din Acordul Malaezia-Italia;

—	articolul 9 din Acordul Malaezia-Luxemburg;

—	articolul 5 din Acordul Malaezia-Malta;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Țările de Jos;

—	articolul 6 din Acordul Malaezia-Polonia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Portugalia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-România;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Slovenia;

—	articolul 5 din Acordul Malaezia-Spania;

—	articolul IV din Acordul Malaezia-Suedia;

—	articolul 6 din Proiectul de acord Malaezia-Suedia;

—	articolul 4 din Acordul Malaezia-Regatul Unit.

(e)

Tarife pentru transportul în cadrul Comunității Europene:

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Austria;

—	articolul 10 din Acordul Malaezia-Belgia;

—	articolul 8 din Acordul Malaezia-Bulgaria;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Republica Cehă;

—	articolul VII din Acordul Malaezia-Danemarca;

—	articolul 11 din Proiectul de acord Malaezia-Danemarca;

—	articolul 10 din Acordul Malaezia-Finlanda;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Franța;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Germania;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Spania;

—	articolul 8 din Acordul Malaezia-Ungaria;

—	articolul 6 din Acordul Malaezia-Irlanda;

—	articolul 8 din Acordul Malaezia-Italia;

—	articolul 11 din Acordul Malaezia-Luxemburg;

—	articolul 10 din Acordul Malaezia-Malta;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Țările de Jos;

—	articolul 10 din Acordul Malaezia-Polonia;

—	articolul 9 din Acordul Malaezia-Portugalia;

—	articolul 9 din Acordul Malaezia-România;

—	articolul 8 din Acordul Malaezia-Slovenia;

—	articolul VII din Acordul Malaezia-Suedia;

—	articolul 11 din Proiectul de acord Malaezia-Suedia;

—	articolul 7 din Acordul Malaezia-Regatul Unit.

ANEXA III

Lista celorlalte state menționate la articolul 2 din prezentul acord

(a)	Republica Islanda (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European);

(b)	Principatul Liechtenstein (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European);

(c)	Regatul Norvegiei (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European);

(d)	Confederația Elvețiană (în cadrul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian).

4.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/39

DECIZIA COMISIEI

din 27 martie 2007

privind alocarea cantităților de substanțe controlate autorizate pentru utilizări esențiale în Comunitate în anul 2007, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2007) 1285]

(Numai textele în limbile daneză, engleză, estonă, franceză, germană, italiană, neerlandeză, slovenă și spaniolă sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2007/211/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2000 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (1), în special articolul 3, alineatul (1),

întrucât:

(1)	Comunitatea a redus producția și consumul de clorofluorocarburi, alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorură de carbon, 1,1,1-tricloroetan, hidrobromofluorocarburi și bromoclorometan.

(2)	În fiecare an, Comisia trebuie să determine utilizările esențiale ale acestor substanțe controlate, cantitățile care pot fi utilizate și firmele care le pot utiliza.

(3)

Decizia IV/25 a părților semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, denumit în continuare „Protocolul de la Montreal”, stabilește criteriile folosite de Comisie pentru a determina utilizările esențiale și autorizează producerea și consumul necesare pentru satisfacerea utilizărilor esențiale ale substanțelor controlate de către fiecare parte.

(4)

Decizia XV/8 a părților semnatare ale Protocolului de la Montreal autorizează producerea și consumul necesare pentru satisfacerea utilizărilor esențiale ale substanțelor controlate enumerate în anexele A, B și C (substanțe din grupele II și III) la Protocolul de la Montreal pentru utilizări analitice și de laborator, așa cum sunt enumerate în anexa IV la raportul celei de-a șaptea întâlniri a părților, în conformitate cu condițiile stabilite în anexa II la raportul celei de-a șasea întâlniri a părților, precum și în Deciziile VII/11, XI/15 și XV/5 ale părților la Protocolul de la Montreal. Decizia XVII/10 a părților semnatare ale Protocolului de la Montreal autorizează producerea și consumul substanței controlate enumerate în anexa E la Protocolul de la Montreal, necesare pentru a satisface utilizările analitice și de laborator ale bromurii de metil.

(5)

În conformitate cu alineatul 3 din Decizia XII/2 a părților semnatare ale Protocolului de la Montreal privind măsurile de facilitare a trecerii la inhalatorii cu dozare măsurată (MDI) fără clorofluorocarburi, toate statele membre au notificat (2) Programului de Mediu al Organizației Națiunilor Unite ingredientele active pentru care clorofluorocarburile (CFC) nu mai sunt esențiale la fabricarea CFC MDI destinate introducerii pe piața Comunității Europene.

(6)

Articolul 4 alineatul (4) punctul (i) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 interzice utilizarea și introducerea pe piață a CFC, cu excepția cazului în care sunt considerate esențiale în conformitate cu condițiile descrise la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat. Prin urmare, aceste determinări cu caracter neesențial au redus cererea de CFC utilizate în MDI introduse pe piața Comunității Europene. În afară de aceasta, articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000 interzice importul și introducerea de produse CFC-MDI pe piață, cu excepția cazului în care CFC utilizate în aceste produse sunt considerate esențiale în conformitate cu condițiile descrise la articolul 3 alineatul (1).

(7)

La 22 iulie 2006, Comisia a publicat un aviz (3) adresat acelor companii din Comunitatea celor 25 de state membre care solicită luarea în considerare de către Comisie a folosirii substanțelor controlate pentru utilizări esențiale în Comunitate în anul 2007 și a primit declarații privind utilizările esențiale ale substanțelor controlate, planificate pentru 2007.

(8)	Pentru a garanta că firmele și operatorii interesați vor putea continua să folosească în timp util sistemul de autorizare, este necesar ca prezenta decizie să se aplice începând cu 1 ianuarie 2007.

(9)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare stabilit de articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2037/2000,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) Cantitatea de substanțe controlate din grupa I (clorofluorocarburi 11, 12, 113, 114 și 115), reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări medicale esențiale în Comunitate în 2007 este de 316 257 kilograme PDO (4).

(2) Cantitatea de substanțe controlate din grupa I (clorofluorocarburi 11, 12, 113, 114 și 115) și din grupa II (alte clorofluorocarburi complet halogenate) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator în Comunitate în 2007 este de 65 900,9 kilograme PDO.

(3) Cantitatea de substanțe controlate din grupa III (haloni) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator, în Comunitate în 2007 este de 718,7 kilograme PDO.

(4) Cantitatea de substanțe controlate din grupa IV (tetraclorură de carbon) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator în Comunitate în 2007 este de 147 110,436 kilograme PDO.

(5) Cantitatea de substanțe controlate din grupa V (1,1,1-tricloroetan) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator în Uniunea Europeană în 2007 este de 672 kilograme PDO.

(6) Cantitatea de substanțe controlate din grupa VI (bromură de metil) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită în laborator și pentru utilizări analitice în Comunitate în 2007 este de 150 kilograme PDO.

(7) Cantitatea de substanțe controlate din grupa VII (hidrobromofluorocarburi) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator în Comunitate în 2007 este de 3,52 kilograme PDO.

(8) Cantitatea de substanțe controlate din grupa IX (bromoclorometan) reglementate de Regulamentul (CE) nr. 2037/2000, care poate fi folosită pentru utilizări esențiale în laborator în Comunitate în 2007 este de 12,048 kilograme PDO.

Articolul 2

Inhalatorii cu dozare măsurată cu clorofluorocarburi enumerați în anexa I nu sunt introduși pe piețele unde autoritatea competentă a stabilit că clorofluorocarburile pentru inhalatorii cu dozare măsurată sunt neesențiale.

Articolul 3

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2007 se aplică următoarele reguli:

1.	cotele de utilizare esențială în domeniul medical a clorofluorocarburilor 11, 12, 113, 114 și 115 sunt alocate firmelor indicate în anexa II;

2.	cotele de utilizare esențială în laborator a clorofluorocarburilor 11, 12, 113, 114 și 115 și a altor clorofluorocarburi halogenate sunt alocate firmelor indicate în anexa III;

3.	cotele de utilizare esențială în laborator a halonilor sunt alocate firmelor indicate în anexa IV;

4.	cotele de utilizare esențială în laborator a tetraclorurii de carbon sunt alocate firmelor indicate în anexa V;

5.	cotele de utilizare esențială în laborator a 1,1,1-tricloroetan sunt alocate firmelor indicate în anexa VI;

6.	cotele semnificative de utilizare analitică critică și în laborator pentru bromura de metil sunt alocate firmelor indicate în anexa VII;

7.	cotele de utilizare esențială în laborator a hidrobromofluorocarburilor sunt alocate firmelor indicate în anexa VIII;

8.	cotele de utilizare esențială în laborator a bromoclorometanului sunt alocate firmelor indicate în anexa IX;

9.	cotele de utilizare esențială pentru clorofluorocarburile 11, 12, 113, 114 și 115, alte clorofluorocarburi halogenate și tetracloruri de carbon sunt cele indicate în anexa X.

Articolul 4

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2007.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează următoarelor întreprinderi:

3M Health Care Ltd

3M House Morley Street

Loughborough

Leicestershire LE11 1EP

United Kingdom

Bespak Europe Ltd

North Lynn Industrial Estate

Bergen Way, King's Lynn

Norfolk PE30 2JJ

United Kingdom

Boehringer Ingelheim GmbH

Binger Straße 173

D-55216 Ingelheim am Rhein

Chiesi Farmaceutici SpA

Via Palermo 26/A

I-43100 Parma (PR)

Inyx Pharmaceuticals Ltd

Astmoor Industrial Estate

9 Arkwright Road Runcorn

Cheshire WA7 1NU

United Kingdom

IVAX Ltd

Unit 301,

Waterford Industrial Estate

Weterford, Ireland

Laboratorio Aldo Union S.A.

Baronesa de Maldá 73

Esplugues de Llobregat

E-08950 Barcelona

SICOR SpA

Via Terrazzano 77

I-20017 Rho (MI)

Valeas SpA Pharmaceuticals

Via Vallisneri, 10

I-20133 Milano (MI)

Valvole Aerosol Research Italiana (VARI) SpA — LINDAL Group Italia

Via del Pino, 10

I-23854 Olginate (LC)

Acros Organics bvba

Janssen Pharmaceuticalaan 3a

B-2440 Geel

Airbus France

316, route de Bayonne

F-31300 Toulouse

Bie & Berntsen A-S

Transformervej 8

DK-2730 Herlev

Carlo Erba Reactifs-SDS

Z.I. de Valdonne, BP 4

F-13124 Peypin

Eras Labo

222, RN 90

F-38330 Saint-Nazaire-les-Eymes

Harp International

Gellihirion Industrial Estate,

Rhondda, Cynon Taff,

UK-Pontypridd CF37 5SX

Health Protection Inspectorate-Laboratories

Paldiski mnt 81

EE-10617 Tallinn

Honeywell Specialty Chemicals

Wunstorfer Straße 40

Postfach 10 02 62

D-30918 Seelze

Institut scientifique de service public (ISSeP)

Rue du Chéra, 200

B-4000 Liège

Ineos Fluor Ltd

PO Box 13, The Heath

Runcorn, Cheshire WA7 4QF

United Kingdom

LGC Promochem GmbH

Mercatorstr. 51

D-46485 Wesel

Mallinckrodt Baker BV

Teugseweg 20

7418 AM Deventer

Nederland

Mebrom NV

Assenedestraat 4

B-9940 Rieme Ertvelde

Merck KgaA

Frankfurter Straße 250

D-64271 Darmstadt

Mikro+Polo d.o.o.

Zagrebška 22

SI-2000 Maribor

Ministry of Defense

Directorate Material RNL Navy

P.O. Box 2070

2500 ES The Hague

Nederland

Panreac Química S.A.

Pol. Ind. Pla de la Bruguera

C/ Garraf 2

E-08211 Castellar del Vallès, Barcelona

Sanolabor d.d.

Leskoškova 4

SI-1000 Ljubljana

Sigma Aldrich Chimie SARL

80, rue de Luzais

L’Isle d’Abeau-Chesnes

F-38297 Saint-Quentin-Fallavier

Sigma Aldrich Laborchemikalien

Wunstorfer Straße 40

Postfach 10 02 62

D-30918 Seelze

Sigma Aldrich Logistik GmbH

Riedstraße 2

D-89555 Steinheim

Tazzetti Fluids Srl

Corso Europa, 600/a

I-10088 Volpiano (TO)

VWR I.S.A.S.

201, rue Carnot

F-94126 Fontenay-sous-Bois

Adoptată la Bruxelles, 27 martie 2007.

Pentru Comisie

Stavros DIMAS

Membru al Comisiei

(1) JO L 244, 29.9.2000, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(2) www.unep.org/ozone/Information_for_the_Parties/3Bi_dec12-2-3.asp

(3) JO C 171, 22.7.2006, p. 27.

(4) Potențial de diminuare a stratului de ozon.

ANEXA I

În conformitate cu alineatul 3 din Decizia XII/2 adoptată la cea de-a douăsprezecea întâlnire a părților la Protocolul de la Montreal privind măsurile pentru facilitarea trecerii la inhalatorii cu dozare măsurată (MDI) fără clorofluorocarburi, următoarele state au stabilit că, datorită prezenței MDI fără CFC adecvate, conform protocolului, CFC nu se mai califică drept „esențiale” atunci când sunt combinate cu următoarele ingrediente active:

Sursa: www.unep.org/ozone/Information_for_the_Parties/3Bi_dec12-2-3.asp

Tabelul 1

Bronhodilatatori Beta-Agonist cu durată scurtă de acțiune

Țara	Salbutamol	Terbutalină	Fenoterol	Orciprenalină	Reproterol	Carbuterol	Hexoprenalină	Pirbuterol	Clenbuterol	Bitolterol	Procaterol
Austria	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Belgia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Cipru	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Republica Cehă	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Danemarca	X
Estonia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Finlanda	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Franța	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Germania	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Grecia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Ungaria	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Irlanda	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Italia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Letonia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Lituania	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Luxemburg	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Malta	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Țările de Jos	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Polonia	X
Portugalia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Norvegia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Slovacia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Slovenia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Spania	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Suedia	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X	X
Regatul Unit	X

Tabelul 2

Steroizi inhalați

Țara	Beclometason	Dexametason	Flunisolid	Fluticason	Budesonid	Triamcinolon
Austria	X	X	X	X	X	X
Belgia	X	X	X	X	X	X
Cipru
Republica Cehă	X	X	X	X	X	X
Danemarca	X			X
Estonia	X	X	X	X	X	X
Finlanda	X			X
Franța	X			X
Germania	X	X	X	X	X	X
Grecia
Ungaria	X	X	X	X	X	X
Irlanda	X			X
Italia	X	X	X	X	X	X
Letonia	X	X	X	X	X	X
Lituania	X	X	X	X	X	X
Luxemburg	X	X	X	X	X	X
Malta				X	X
Polonia
Portugalia	X			X	X
Țările de Jos	X	X	X	X	X	X
Norvegia
Slovacia	X	X	X	X	X	X
Slovenia	X	X	X	X	X	X
Spania	X			X
Suedia	X			X
Regatul Unit				X

Tabelul 3

Antiinflamatori nesteroidali

Țara	Acid cromoglicic	Nedrocromil
Austria	X	X
Belgia	X	X
Cipru	X	X
Republica Cehă	X	X
Danemarca	X	X
Estonia	X	X
Finlanda	X	X
Franța	X	X
Germania	X	X
Grecia	X	X
Ungaria	X
Irlanda
Italia	X	X
Letonia	X	X
Lituania	X	X
Luxemburg	X
Malta	X	X
Polonia
Portugalia	X
Țările de Jos	X	X
Norvegia
Slovacia	X	X
Slovenia	X	X
Spania		X
Suedia	X	X
Regatul Unit

Tabelul 4

Bronhodilatatori anticolinergici

Țara	Bromură de ipratropiu	Bromură de oxitropiu
Austria	X	X
Belgia	X	X
Cipru	X	X
Republica Cehă	X	X
Danemarca	X	X
Estonia	X	X
Finlanda	X	X
Franța
Germania	X	X
Grecia	X	X
Ungaria	X	X
Irlanda	X	X
Italia
Letonia	X	X
Lituania	X	X
Luxemburg	X	X
Malta	X	X
Polonia	X	X
Portugalia
Țările de Jos	X
Norvegia
Slovacia	X	X
Slovenia	X	X
Spania	X	X
Suedia	X	X
Regatul Unit	X	X

Tabelul 5

Bronhodilatatori Beta-Agonist cu acțiune de lungă durată

Țara	Formoterol	Salmeterol
Austria	X	X
Belgia	X	X
Cipru	X
Republica Cehă	X	X
Danemarca
Estonia	X	X
Finlanda	X	X
Franța	X	X
Germania	X	X
Grecia
Ungaria	X	X
Irlanda	X	X
Italia	X	X
Letonia	X	X
Lituania	X	X
Luxemburg	X	X
Malta	X	X
Polonia	X
Portugalia
Țările de Jos
Norvegia
Slovacia	X	X
Slovenia	X	X
Spania		X
Suedia	X	X
Regatul Unit

Tabelul 6

Combinații de ingrediente active într-un singur MDI

Țara
Austria	X Toate produsele
Belgia	X Toate produsele
Cipru
Republica Cehă	X Toate produsele
Danemarca
Estonia
Finlanda	X Toate produsele
Franța	X Toate produsele
Germania	X Toate produsele
Grecia
Ungaria	X Toate produsele
Irlanda
Italia	Budenosid + Fenoterol	Fluticason + Salmeterol
Letonia	X Toate produsele
Lituania	X Toate produsele
Luxemburg	X Toate produsele
Malta	X Toate produsele
Polonia
Portugalia
Țările de Jos
Norvegia
Slovacia	X Toate produsele
Slovenia	X Toate produsele
Spania
Suedia	X Toate produsele
Regatul Unit

ANEXA II

Utilizări medicale esențiale

Cotele de substanțe controlate din grupa I care pot fi utilizate pentru producerea inhalatorilor cu dozare măsurată (MDI) pentru tratamentul astmului și al altor boli pulmonare cronice obstructive (COPD) sunt alocate pentru:

3 M Health Care Ltd (UK)

Bespak Europe Ltd (UK)

Boehringer Ingelheim GmbH (DE)

Chiesi Farmaceutici SpA (IT)

Inyx Pharmaceuticals Ltd (UK)

Ivax Ltd (IE)

Laboratorio Aldo Union SA (ES)

SICOR SpA (IT)

Valeas SpA Pharmaceuticals (IT)

Valvole Aerosol Research Italiana (VARI)

SpA — LINDAL Group Italia (IT)

ANEXA III

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupele I și II care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Acros Organics bvba (BE)

Bie & Berntsen A-S (DK)

Carlo Erba Reactifs-SDS (FR)

Harp International (UK)

Honeywell Specialty Chemicals (DE)

Ineos Fluor (UK)

LGC Promochem (DE)

Mallinckrodt Baker (NL)

Merck KGaA (DE)

Mikro+Polo d.o.o. (SI)

Panreac Química S.A. (ES)

Sanolabor d.d. (SI)

Sigma Aldrich Chimie (FR)

Sigma Aldrich Logistik (DE)

Tazzetti Fluids (IT)

VWR I.S.A.S. (FR)

ANEXA IV

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa III care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Airbus France (FR)

Eras Labo (FR)

Ineos Fluor (UK)

Ministry of Defense (NL)

Sigma Aldrich Chimie (FR)

ANEXA V

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa IV care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Acros Organics (BE)

Bie & Berntsen A-S (DK)

Carlo Erba Reactifs-SDS (FR)

Health Protection Inspectorate-Laboratories (EE)

Honeywell Specialty Chemicals (DE)

Institut scientifique de service public (ISSeP) (BE)

Mallinckrodt Baker (NL)

Merck KGaA (DE)

Mikro+Polo d.o.o. (SI)

Panreac Química S.A. (ES)

Sanolabor d.d. (SI)

Sigma Aldrich Chimie (FR)

Sigma Aldrich Laborchemikalien (DE)

Sigma Aldrich Logistik (DE)

ANEXA VI

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa V care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Acros Organics (BE)

Bie & Berntsen A-S (DK)

Merck KGaA (DE)

Mikro+Polo d.o.o. (SI)

Panreac Química S.A. (ES)

Sanolabor d.d. (SI)

Sigma Aldrich Chimie (FR)

Sigma Aldrich Logistik (DE)

ANEXA VII

Utilizări critice analitice și de laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa VI care pot fi folosite pentru utilizări critice analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Mebrom NV (BE)

Sigma Aldrich Logistik (DE)

ANEXA VIII

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa VII care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Ineos Fluor (UK)

Sigma Aldrich Chimie (FR)

ANEXA IX

Utilizări esențiale în laborator

Cotele de substanțe controlate din grupa IX care pot fi folosite pentru utilizări analitice și de laborator sunt alocate pentru:

Ineos Fluor (UK)

Sigma Aldrich Logistik (DE)

ANEXA X

Prezenta anexă nu este publicată deoarece conține informații comerciale confidențiale.

4.4.2007

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/55

DECIZIA COMISIEI

din 3 aprilie 2007

de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de pentaeritritol originar din Republica Populară Chineză, Rusia, Turcia, Ucraina și Statele Unite ale Americii

(2007/214/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 9,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Deschiderea

(1)

La data de 2 decembrie 2005, Comisia a primit o reclamație depusă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către CEFIC (Consiliul European al Industriei Chimice) („petentul”), în numele producătorilor reprezentând proporția majoritară, în cazul de față peste 50 %, din producția totală de pentaeritritol la nivelul Comunității.

(2)

Această plângere conținea dovezi cu privire la practicile de dumping cu pentaeritritol din Republica Populară Chineză („RPC”), Ucraina, Rusia, Turcia și Statele Unite ale Americii („SUA”) și prejudiciile materiale rezultate din acestea, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)	La data de 17 ianuarie 2006, procedura a fost deschisă prin publicarea unui aviz de deschidere (2) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2. Părțile vizate de procedură

(4)

Comisia a anunțat oficial petentul, producătorii din cadrul Comunității, producătorii exportatori, importatorii, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi interesate și reprezentanții țărilor exportatoare vizate de deschiderea procedurii. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit de avizul de deschidere.

(5)

Producătorii petenți, alți producători din cadrul Comunității, producătorii exportatori, importatorii, utilizatorii și furnizorii și-au făcut cunoscute opiniile. Toate părțile interesate, care au solicitat aceasta și au indicat motivele speciale pentru care trebuie să fie audiate, au beneficiat de audiere.

(6)

Pentru a permite producătorilor exportatori din RPC și din Ucraina să depună cerere prin care revendică statutul de societăți care funcționează conform principiilor economiei de piață sau tratament individual, în cazul în care doresc, Comisia a transmis formulare de cerere autorităților din RPC și din Ucraina și producătorilor exportatori din aceste două țări cunoscuți a fi interesați. O singură societate comercială din RPC a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau tratament individual, în cazul în care ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Singurul producător din Ucraina a solicitat numai tratament individual.

(7)	În avizul de deschidere, Comisia a indicat faptul că în această anchetă se poate aplica eșantionarea pentru exportatorii/producătorii din RPC. Cu toate acestea, deoarece o singură societate a cooperat și și-a manifestat dorința de a fi inclusă în eșantion, eșantionarea nu a fost necesară.

(8)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor societăților comerciale care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri de la trei producători comunitari, unul dintre aceștia dispunând de două instalații de producție, de la trei importatori independenți, cinci utilizatori, un furnizor, un producător exportator din RPC, un producător exportator din Turcia, un producător exportator din Ucraina și de la un producător care a acceptat să coopereze într-o posibilă țară analoagă, Chile.

(9)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili practicile de dumping, prejudiciul rezultat și importanța comunitară și a efectuat verificări în spațiile următoarelor societăți comerciale:

(a)

Producători comunitari

—	Perstorp Specialty Chemicals AB, Perstorp, Suedia

—	Perstorp Chemicals GmbH, Arnsberg, Germania

—	Chemza AS Strazske, Strazske, Slovacia

—	S.A. Polialco, Barcelona, Spania

(b)

Producători exportatori din RPC

—	Hubei Yihua Chemical Industry Co., Ltd., Yichang

(c)

Producători exportatori din Ucraina

—	Uzina chimică de stat din Rubezhnoye („Zarja”), Rubezhnoye

(d)

Producători exportatori din Turcia

—	MKS Marmara Entegre Kimya Sanayi A.Ș., Beșiktaș

(10)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii exportatori din RPC și din Ucraina cărora este posibil să nu le fie acordat statutul de societăți funcționând conform principiilor economiei de piață, în spațiile următoarei societăți a avut loc o verificare pentru a stabili valoarea normală, pe baza datelor dintr-o posibilă țară analoagă, Chile în acest caz:

—	Oxiquim, Viña del Mar

(e)

Utilizator industrial din Comunitate

—	Nuplex Resins BV, Bergen op Zoom, Țările de Jos

3. Perioada de anchetă

(11)

Ancheta practicilor de dumping și a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2005 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada în cauză”).

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(12)

Produsul în cauză este pentaeritritol, încadrat la codul NC 2905 42 00. Este un compus solid, inodor, alb, cristalin, produs din formaldehidă și acetaldehidă și cel mai des utilizat poliol pentru producerea rășinilor alchidice în toată lumea. Principalele materii prime folosite sunt alcoolul metilic, care este folosit pentru producerea formaldehidei, acetaldehida și hidroxidul de sodiu.

(13)

Rășinile alchidice, utilizate îndeosebi pentru straturi acoperitoare, reprezintă aproximativ 60-70 % din utilizarea finală a produsului în cauză. Printre alte aplicații se numără lubrifianții sintetici pentru compresoarele frigorifice, esterii colofoniului, utilizați ca agenți de mărire a aderenței în adezivi, și tetranitratul de pentaeritritol (PETN).

(14)

Există trei grade de pentaeritritol care se produc în lume, cel mai des întâlnit fiind gradul mono. Celelalte două grade sunt gradul tehnic și gradul de nitrare. Gradul de pentaeritritol depinde de gradul de puritate, care este definit de conținutul de mono- și di-pentaeritritol. De exemplu, gradul mono-pentaeritritol are un conținut de monopentaeritritol de 98 % în comparație cu conținutul de 87 % întâlnit la gradul tehnic. Ancheta a indicat că procesul de producție este în mare parte același pentru cele mai frecvente grade de pentaeritritol și astfel costul de producție s-a constatat a fi identic pentru toate gradele. De asemenea, s-a constatat că toate gradele au aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și că sunt utilizate în esență pentru aceleași scopuri.

(15)

Gradul mono-pentaeritritol și gradul tehnic sunt în câteva cazuri disponibile sub formă micronică, adică produsul este supus procesului de piuare după procesul de producție. Din punct de vedere chimic, pentaeritritolul micronic este exact același produs, dar, datorită piuării, costul și prețul său de vânzare sunt ușor mai ridicate.

(16)

Producătorul exportator din Turcia a combătut utilizarea unui singur tip de pentaeritritol, care să combine cele trei grade diferite: gradul mono, tehnic și de nitrare. Acesta a susținut că în special pentaeritritolul micronic trebuie considerat ca tip diferit. Această cerere ar putea fi acceptată și pentaeritritolul micronic, care reprezintă o foarte mică parte din producția industriei comunitare și despre care s-a constatat că nu a fost exportat în Comunitate din niciuna dintre țările în cauză, a fost ignorat din domeniul de produse supuse acestei anchete. Cu toate acestea, s-a considerat că nu există niciun motiv pentru a separa în trei tipuri diferite cele trei grade diferite produse, deoarece nivelurile lor de cost și preț sunt identice. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că pentaeritritolul este în mare măsură o marfă, percepută de către clientul final ca unul și același produs. Prin urmare, această cerere a fost respinsă și a fost menținut un singur tip.

(17)	Pe baza caracteristicilor fizice, chimice și tehnice, a procesului de producție și a caracterului substituibil al diferitelor tipuri de produs din perspectiva utilizatorului, se consideră că toate gradele de pentaeritritol constituie un singur produs în sensul procedurii.

2. Produs similar

(18)

S-a constatat că produsul în cauză și pentaeritritolul produs și vândut pe piața internă a țărilor în cauză și pe piața internă din Japonia, care a fost inițial considerată a servi drept țară analoagă, ca și pentaeritritolul produs și vândut în Comunitate de către industria comunitară au aceleași caracteristici chimice și fizice și utilizări de bază.

(19)	S-a ajuns, prin urmare, la concluzia provizorie că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. PRACTICILE DE DUMPING

1. Metodologia generală

(20)	Mai jos este descrisă metodologia generală. Prezentarea care urmează privind constatările referitoare la practicile de dumping pentru țările în cauză descrie, așadar, probleme specifice fiecărei țări exportatoare.

2. Valoarea normală

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a verificat mai întâi pentru fiecare producător exportator cooperant dacă vânzările interne de pentaeritritol ale acestuia sunt reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale producătorului respectiv către Comunitate.

(22)

În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne de pentaeritritol, comercializat în cantități reprezentative pe plan intern, ar putea fi considerate că s-au efectuat în cadrul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, stabilind proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pentru acest produs. În cazurile în care volumul vânzărilor de pentaeritritol, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul calculat de producție, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor și prețul mediu ponderat era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pe durata perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile de pentaeritritol reprezenta cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor acestui produs sau prețul mediu ponderat se situa sub costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor de pentaeritritol.

(23)

În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile de pentaeritritol reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor acestui produs, s-a considerat că produsul s-a vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul intern să ofere o bază corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale. Ori de câte ori prețurile interne pentru pentaeritritolul vândut de un producător nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode.

(24)	În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție propriu al fiecărui producător, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru cheltuieli de vânzare, cheltuieli generale și administrative și pentru profit.

(25)	Prin urmare, Comisia a verificat dacă cheltuielile de vânzare, generale și administrative suportate și profitul realizat pe piața internă de către fiecare dintre producătorii în cauză constituie date sigure.

(26)

Cheltuielile de vânzare, generale și administrative au fost considerate sigure atunci când volumul vânzărilor interne ale societății în cauză a putut fi considerat reprezentativ din punctul de vedere al definiției de la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Marja profitului intern a fost stabilită pe baza vânzărilor interne realizate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(27)

În toate cazurile în care aceste condiții nu au fost satisfăcute, Comisia a verificat dacă datele altor exportatori sau producători de pe piața internă a țării de origine puteau fi folosite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. Atunci când datele sigure disponibile se refereau la un singur producător exportator, nu s-a putut stabili nicio medie astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază și s-a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile de la articolul 2 alineatul (6) litera (b), adică utilizarea datelor referitoare la producția și vânzările din aceeași categorie generală de produse pentru exportatorul sau producătorul în cauză. În cazul în care aceste date nu erau disponibile sau nu au fost furnizate de către producător, cheltuielile de vânzare, generale și administrative și profiturile au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, adică pe baza oricărei alte metode rezonabile.

3. Prețul la export

(28)	În toate cazurile în care vânzările produsului în cauză reprezentau exporturi către clienți independenți din Comunitate, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor la export plătite efectiv sau de plătit.

(a) Comparația

(29)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au permis ajustări în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de probe verificate.

(b) Marja de dumping

(30)	În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru fiecare producător exportator a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul la export mediu ponderat.

4. Turcia

(31)	S-a primit un chestionar de răspuns din partea singurului producător exportator cunoscut.

(a) Valoarea normală

(32)	Producătorul avea vânzări generale reprezentative ale produsului similar pe piața internă și s-a putut considera că toate vânzările s-au făcut în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(33)	De asemenea, s-a constatat că prețurile interne variază semnificativ, în funcție de luna vânzărilor.

(34)	În condițiile datelor de mai sus și pentru a reflecta corect valoarea normală a produsului în cauză pe durata perioadei de anchetă, în acest caz special s-a considerat potrivit să se stabilească o valoarea normală lunară pentru produsul în cauză.

(35)

Pentru fiecare lună, prețurile interne au fost considerate drept bază potrivită pentru stabilirea valorii normale. Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile reale plătite sau de plătit de către clienți independenți de pe piața internă din Turcia pe durata fiecărei luni din perioada de anchetă.

(b) Prețul la export

(36)	În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut către clienți independenți din Comunitate. În consecință, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor la export plătite efectiv sau de plătit.

(37)	Pentru a asigura o comparație corectă în condițiile de variații ale valorii normale pe durata perioadei de anchetă, s-a considerat potrivit să se stabilească un preț de export mediu ponderat pentru fiecare lună din perioada de anchetă.

(38)	S-au făcut ajustări ținând cont de diferențele privind costurile de transport, asigurări, încărcare și credit, ca și pentru remize, comisioane și rabaturi.

(39)	S-a constatat că acele costuri de asigurări, rabaturi acordate și taxe de ambalare raportate deviau cu puțin de la datele conținute în contabilitatea producătorului exportator. Valorile ajustărilor au fost, așadar, corectate în consecință.

(40)

Ancheta a mai dovedit că producătorul exportator a plătit o sumă semnificativă pentru servicii de consultanță. Societatea a susținut că aceste onorarii nu justifică o ajustare și, prin urmare, nu trebuie deduse nici din prețul de export, nici din prețul vânzărilor interne. Cu toate acestea, s-a constatat că această cheltuială a avut un impact asupra costurilor și a prețurilor produsului în cauză și a afectat, așadar, comparabilitatea prețurilor. Prin urmare, suma respectivă a fost alocată în funcție de cantitatea vânzărilor în cauză (vânzări interne, vânzări în CE și vânzări către țări terțe) și dedusă din prețurile vânzărilor ca ajustare, în sensul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(41)	În ceea ce privește costurile creditelor, s-a constatat că rata dobânzii raportată pentru perioada de anchetă nu reflectă costul de finanțare efectiv pe termen scurt suportat de societate. Prin urmare, costurile de credit au fost ajustate în consecință.

(d) Marja de dumping

(42)

Dată fiind existența unui șablon clar în ceea ce privește diferențele prețurilor la export în funcție de perioadă, s-a considerat că acest element trebuie luat în considerare la calcularea marjei de dumping. Prin urmare, comparația s-a făcut pe bază lunară între prețul la export mediu ponderat și valoarea normală medie ponderată pentru produsul în cauză.

(43)	Pe baza metodei de mai sus, marja de dumping constatată pentru producătorul exportator cooperant, exprimată ca procentaj din prețul net de cost, asigurare, navlu franco frontiera comunitară, s-a situat sub pragul de minimis stabilit de articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(44)

Se observă că marja de dumping ar fi, de asemenea, de minimis în cazul în care comparația ar fi fost efectuată între o valoare normală medie ponderată și tranzacții de export individuale. S-a considerat totuși că o astfel de comparație nu este potrivită. În vreme ce un șablon al prețurilor la export exista într-adevăr, cu diferențe lunare semnificative (s-a putut observa o diferență de până la 20 % din prețul la export între diferite luni ale perioadei de anchetă – cu niveluri semnificativ mai reduse între lunile mai și octombrie 2005), valorile normale lunare au urmat aceeași tendință. Această evoluție s-a datorat faptului că materiile prime principale, reprezentând o proporție semnificativă din costul de producție a produsului în cauză, au avut aceeași tendință. Astfel, metoda descrisă la considerentul 42 reflectă valoarea totală a practicii de dumping care are loc.

(45)	Deoarece producătorul exportator cooperant părea să reprezinte toate exporturile din Turcia ale produsului în cauză către Comunitate, nu a existat niciun motiv să se creadă că vreun producător exportator s-a abținut de la cooperare.

(46)	În consecință, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește Turcia, astfel cum se stabilește la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

5. Republica Populară Chineză („RPC”) și Ucraina

(a) Statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(47)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC și Ucraina, valoarea normală trebuie stabilită în conformitate cu alineatele (1)-(6) de la articolul menționat, pentru acei producători referitor la care s-a constatat să satisfac criteriile prevăzute în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(48)

Pe scurt și numai în scop orientativ, mai jos sunt rezumate criteriile statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață:

(i)	deciziile și costurile economice sunt stabilite ca reacție la condițiile de piață și fără un amestec semnificativ al statului;

(ii)	firmele dispun de un set clar de evidențe contabile de bază, care sunt verificate independent în concordanță cu standardele internaționale de contabilitate și sunt aplicate în toate sensurile;

(iii)

nu există denaturări semnificative preluate de la sistemul anterior, lipsit de economie de piață;

(iv)	legile falimentului și ale proprietății garantează certitudinea juridică și stabilitatea;

(v)	conversiile cursului de schimb sunt realizate la cursurile pieței.

(49)

Un singur producător exportator din RPC a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de revendicare a statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață pentru producători exportatori în termenul acordat. Comisia a cercetat și a verificat în spațiile acestei societăți toate informațiile necesare depuse în cererea de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, astfel cum a considerat necesar.

(50)	Ancheta a indicat faptul că cererea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie respinsă pentru această societate, deoarece societatea nu îndeplinește cerințele de la primele trei criterii menționate mai sus.

(51)

Datorită faptului că principalii acționari sunt întreprinderi de stat și că administratorii numiți de acești acționari dețin un număr disproporționat de funcții de control în consiliul de administrație, s-a constatat că statul ar putea exercita o influență semnificativă asupra deciziilor societății privind conducerea zilnică, dar și distribuirea profitului, emiterea de noi acțiuni, măririle de capital, modificarea statutului societății și dizolvarea societății și, prin urmare, aceste decizii nu sunt luate ca reacție la semnalele pieței.

(52)

În afară de aceasta, conturile societății nu reflectau situația financiară adevărată, deoarece societatea a efectuat unele realocări pentru deprecierea activelor imobilizate fără justificare, ceea ce constituie o încălcare a standardului IAS 1-13. Acest lucru, împreună cu faptul că auditorii societății nu au exprimat nicio rezervă sau explicație referitoare la practicile constatate, a constituit o încălcare clară a standardelor internaționale de contabilitate.

(53)

Referitor la evaluarea activelor inițiale, societatea nu a putut să ofere o explicație referitoare la baza pe care s-a efectuat această evaluare. În fine, societatea nu a putut oferi nicio dovadă de plată a chiriei pentru clădirea de birouri. Ambele deficiențe au indicat faptul că există denaturări semnificative preluate de la sistemul anterior, lipsit de economie de piață.

(54)

A fost consultat comitetul consultativ și părțile direct interesate au avut posibilitatea de a comenta constatările menționate mai sus. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun comentariu. Industria comunitară a avut, de asemenea, posibilitatea de a face comentarii și a fost de acord cu stabilirea statutului de societate care funcționează conform economiei de piață.

(55)	În urma constatărilor menționate mai sus, s-a ajuns la concluzia că producătorului exportator din RPC nu trebuie să i se acorde statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață.

(b) Tratamentul individual

(56)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care cad sub incidența acestui articol se stabilește un drept la nivelul întregii țări, dacă este cazul, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că satisfac criteriile stabilite în articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratament individual.

(57)

Producătorul exportator din RPC, care nu a putut beneficia de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a solicitat și tratamentul individual în cazul în care nu i se acordă statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Cu toate acestea, așa cum s-a descris la considerentul 52, s-a constatat că statul exercită, prin intermediul reprezentanților săi din consiliul de administrație al societății, o influență semnificativă în ceea ce privește prețurile și cantitățile de export, ca și condițiile și termenii de scară, astfel încât nu se poate considera că aceste elemente sunt stabilite în mod liber. În afară de aceasta, un astfel de amestec al statului privind conducerea zilnică a societății înseamnă că nu poate fi exclus riscul de fraudă, în cazul în care acest exportator beneficiază de o rată de drept individual.

(58)	În consecință și deoarece s-a constatat că producătorul exportator din RPC nu îndeplinește toate cerințele pentru a beneficia de tratament individual în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, cererea de tratament individual a trebuit să fie respinsă.

(59)

Singurul producător exportator cooperant din Ucraina, care nu a solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a solicitat numai tratamentul individual. Cu toate acestea, nu există alt producător cunoscut de pentaeritritol în Ucraina, ceea ce se confirmă prin faptul că exporturile de pentaeritritol din Ucraina către Comunitate raportate de producătorul exportator cooperant sunt echivalente cu cantitățile indicate de Eurostat. Prin urmare, s-a considerat că nu este necesar să se stabilească dacă acest producător exportator trebuie să beneficieze de tratament individual sau nu, deoarece un drept unic la nivelul întregii țări urmează a fi instituit în orice caz.

(i) Țara analoagă

(60)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie stabilită pe baza prețurilor sau a unei valori normale construite dintr-o țară analoagă.

(61)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi Japonia ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și Ucraina, și părțile interesate au fost invitate să comenteze această intenție. Niciuna dintre părțile interesate nu a obiectat la această propunere.

(62)	Comisia a contactat producătorul cunoscut de pentaeritritol din Japonia și i-a solicitat cooperarea în prezenta procedură. Cu toate acestea, nu s-a putut obține o cooperare.

(63)

Inițial, țările vizate de prezenta procedură nu au fost selectate deoarece fie nu a existat o cooperare, fie piețele interne ale acestor țări ar fi putut fi denaturate din cauza practicilor de dumping existente. De aceea, Comisia a căutat cooperarea oricăror altor producători cunoscuți din Chile, Taiwan, Brazilia și Republica Coreea, țări în care se produce pentaeritritol.

(64)

Numai producătorul din Chile a fost de acord să coopereze. Deși în Chile există un singur producător, piața internă de pentaeritritol din Chile a fost supusă unei concurențe semnificative pe durata perioadei de anchetă datorită importurilor din China, Taiwan, SUA, Suedia și Republica Coreea, deoarece nu se aplică cote sau alte restricții cantitative la importuri.

(65)	Ținând seama de datele sus-menționate, s-a ajuns la concluzia provizorie că Chile este țara analoagă cea mai potrivită și cea mai justificată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(66)	S-a trimis, prin urmare, un chestionar acestui producător, prin care se solicitau informații privind prețurile la vânzările interne și costul de producție pentru produsul similar și datele primite în răspuns au fost verificate pe loc.

(67)

Cu toate acestea, ancheta a indicat faptul că producătorul exportator cooperant din Turcia nu a săvârșit practici de dumping. Nu au existat denaturări aparente ale pieței de pentaeritritol din Turcia și procesul de producție și materiile prime utilizate de producătorul din Turcia sunt mai asemănătoare celor ale producătorilor exportatori din RPC și din Ucraina.

(68)	S-a ajuns așadar la concluzia că Turcia ar putea fi considerată țară analoagă justificată în sensul prezentei proceduri.

(ii) Stabilirea valorii normale din țara analoagă

(69)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă.

(70)	Valoarea normală a fost stabilită conform descrierii anterioare de la considerentele 32-35.

(d) Prețurile la export

(71)

Toate vânzările destinate exportului către Comunitate de către producătorii exportatori din RPC și din Ucraina s-au făcut direct către clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul la export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit.

(72)	Deoarece s-a considerat că o valoare normală medie pentru întreaga perioadă de anchetă nu este reprezentativă, pentru considerentele explicate anterior la considerentele 33-37, au fost stabilite prețurile medii la export lunare.

(e) Comparația

(73)	S-au operat ajustări în ceea ce privește costurile de transport, de asigurări, de manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, taxele de credit și spezele bancare, atunci când erau aplicabile și justificate.

(f) Marje de dumping

(74)

Pentru fiecare dintre producătorii exportatori care nu au primit statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, media ponderată lunară a valorii normale stabilite pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată lunară a prețului la export către Comunitate, după cum se prevede la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(75)

În cazul RPC, volumul de pentaeritritol exportat de către producătorul exportator cooperant a reprezentat în mod semnificativ mai puțin de 70 % din volumul total de pentaeritritol importat pe durata perioadei de anchetă din această țară, conform datelor Eurostat. Astfel, pentru producătorii exportatori necooperanți din RPC, marja de dumping a trebuit să fie stabilită pe baza faptelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Din acest motiv s-a considerat necesar ca marja de dumping să fie stabilită pe baza celor mai semnificative tranzacții în condiții de dumping pentru producătorul cooperant. Această abordare a fost considerată necesară, de asemenea, pentru a evita stimularea necooperării și ținând cont de faptul că nu există indicii potrivit cărora o parte necooperantă a practicat dumpingul la nivel mai redus.

(76)	Prin urmare, a fost calculată o marjă de dumping la nivelul unei țări utilizând ca factor de ponderare valoarea cost asigurare navlu a ambelor grupe de exportatori, respectiv cooperanți și necooperanți.

(77)	În cazul Ucrainei, astfel cum s-a explicat la considerentul 59 de mai sus, datorită nivelului ridicat de cooperare, s-a considerat potrivit să se stabilească marja de dumping pentru toată țara la același nivel ca cel constatat la producătorul exportator necooperant.

(78)

Marja de dumping, exprimată ca procentaj din prețul de import în condiții cost, asigurare, navlu la granița comunitară, cu taxă neplătită, este următoarea:

Țara	Marja de dumping
RPC	18,7 %
Ucraina	10,3 %

6. Rusia și Statele Unite ale Americii (SUA)

(79)

Niciunul dintre producătorii din Rusia și din Statele Unite ale Americii nu a cooperat în prezenta anchetă. În consecință și în absența unei alte baze mai potrivite, marja de dumping la nivel de țară a fost stabilită în mod provizoriu pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică a datelor rezultate din plângere.

(80)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul de import în condiții cost, asigurare, navlu la granița comunitară, cu taxă neplătită, sunt următoarele:

Țara	Marja de dumping
Rusia	25 %
SUA	54 %

D. PREJUDICIUL

1. Producția comunitară

(81)

Ancheta a stabilit faptul că produsul similar este fabricat de cinci producători din Comunitate, dintre care unul dispune de două amplasamente de producție. Plângerea a fost depusă în numele a doi dintre acești producători. După deschidere, un al treilea producător a decis să susțină procedura, cooperând pe deplin în anchetă. În ceea ce privește ceilalți doi producători, ambii au furnizat date generale privind producția și vânzările și și-au exprimat susținerea pentru procedură.

(82)

În aceste condiții, volumul producției comunitare în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost calculat în mod provizoriu adunând volumul producțiilor celor trei producători comunitari cooperanți și volumul producțiilor celorlalți doi producători, conform datelor furnizate de aceștia. Pe această bază, producția comunitară totală de produs similar s-a ridicat la 115 609 tone în perioada de anchetă.

2. Definiția industriei comunitare

(83)

Producția celor trei producători comunitari care au cooperat pe deplin în anchetă reprezintă 94 % din produsul similar fabricat în Comunitate. Se consideră așadar că aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3. Consumul comunitar

(84)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale producătorilor cunoscuți din Comunitate plus importurile din toate țările terțe cu codul NC aferent conform Eurostat. În acest sens, trebuie menționat faptul că numai unul singur dintre cei doi producători comunitari nepetenți a prezentat cifrele de vânzări pentru întreaga perioadă considerată. Prin urmare, vânzările celuilalt producător nu au fost luate în considerare, deoarece ele au fost furnizate numai pentru perioada de anchetă. Deoarece aceste volume de vânzări sunt reduse, excluderea lor nu afectează tabloul de ansamblu. După cum se arată în tabelul de mai jos, consumul comunitar al produsului în cauză și al produsului similar s-a redus cu 12 % pe durata perioadei în cauză. Cererea a fost stabilă între 2003 și 2004, în vreme ce în perioada de anchetă a scăzut cu 9 % comparativ cu anul anterior.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Consumul comunitar (tone)	83 195	80 697	80 403	73 025
Indice	100	97	97	88

4. Importuri în Comunitate din țările în cauză

(a) Cumularea

(85)

Comisia a analizat dacă efectele importurilor de pentaeritritol originar din RPC, SUA, Turcia, Rusia și Ucraina trebuie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Se reiterează faptul că nu s-a constatat, referitor la importurile din Turcia, că acestea se fac la prețuri de dumping și, prin urmare, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește importurile din această țară.

(b) Marja de dumping și volumul importurilor

(86)

Marjele de dumping medii stabilite pentru fiecare dintre celelalte patru țări, după excluderea Turciei, se situează peste pragul de minimis, astfel cum este definit de articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, cotele respective de piață atingând 1,8 % pentru RPC, 1,5 % pentru Rusia, 3,7 % pentru Ucraina și 1,9 % pentru SUA în perioada de anchetă.

(87)	Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut semnificativ în perioada în cauză și tendințele prețurilor sunt similare, fiind în mod clar inferioare prețurilor din industria comunitară.

(88)

După cum s-a menționat mai sus, s-a stabilit că produsul în cauză importat din țările în cauză și produsul similar fabricat și vândut de industria comunitară au aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază și utilizări finale. În plus, toate produsele sunt vândute prin canale de vânzare similare acelorași clienți, între produse existând astfel concurență.

(89)

S-a constatat că importurile din SUA nu se fac la prețuri inferioare celor din industria comunitară (a se vedea considerentul 141 de mai jos). De fapt, comportamentul de stabilire a prețurilor al exportatorilor din SUA s-a prezentat a fi complet diferit de cel al exportatorilor din alte țări în cauză. Într-adevăr, Statele Unite ale Americii au reușit să își crească cota de piață pe piața comunitară la prețuri mai mari decât cele ale celorlalte trei țări. Acest lucru se poate explica prin faptul că producătorul exportator din SUA a avut un foarte mare succes pe un segment de piață diferit, în care se pot obține prețuri mai mari. În aceste circumstanțe, s-a considerat că o evaluare cumulativă a importurilor din SUA cu importurile la preț de dumping din RPC, Rusia și Ucraina nu este potrivită, date fiind condițiile de concurență dintre importurile din SUA și, pe de o parte, importurile la preț de dumping din cele trei țări în cauză și, pe de altă parte, produsul similar din Comunitate.

(90)	Pe baza motivelor de mai sus, s-a ajuns la concluzia că sunt satisfăcute condițiile care justifică cumularea importurilor de pentaeritritol originar din RPC, Rusia și Ucraina.

(d) Volumul cumulat și cota de piață

(91)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina, obținute de la Eurostat, au crescut semnificativ de la 1 235 tone în anul 2002 la 5 136 tone în perioada de anchetă. Cota de piață combinată a acestora a crescut în mod continuu de la 1 % la 7 % pe durata aceleiași perioade. Această evoluție trebuie observată pe fondul unei reduceri a consumului.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Volumul importurilor (tone)	1 235	3 397	4 752	5 136
Indice	100	275	385	416
Cota de piață	1 %	4 %	6 %	7 %

(e) Prețurile de importuri și subcotarea

(92)

Informațiile privind prețurile legate de importurile totale din cele trei țări în cauză au fost obținute de la Eurostat. Tabelul de mai jos indică evoluția prețurilor de import medii din RPC, Rusia și Ucraina. În perioada în cauză aceste prețuri au scăzut cu 13 %.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Prețurile importurilor (EUR/tonă)	1 131	1 032	1 030	988
Indice	100	91	91	87

(93)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor, Comisia a analizat datele referitoare la perioada de anchetă. Prețurile vânzărilor relevante ale industriei comunitare au fost cele către clienți independenți, ajustate în funcție de necesitate la un nivel franco fabrică, adică excluzând costurile de navlu din Comunitate și după deducerea remizelor și a rabaturilor. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile importurilor din cele trei țări în cauză. În ceea ce privește Rusia, dat fiind faptul că nu a existat cooperare, prețul mediu ponderat la export a fost obținut de la Eurostat. În ceea ce privește RPC și Ucraina, comparația s-a făcut pe baza prețurilor la export instituite de producătorii cooperanți, nete de remize și ajustate, în funcție de necesitate, la prețurile CIF la frontiera comunitară, cu ajustare corespunzătoare pentru costurile de vămuire și costurile postimport. Prețurile au fost considerate reprezentative în ambele cazuri, deoarece în Ucraina există un singur producător de pentaeritritol și, în ceea ce privește RPC, exporturile producătorului cooperant reprezintă aproximativ jumătate din toată cantitatea de pentaeritritol exportat de RPC către CE.

(94)	Prezenta comparație a indicat faptul că, pe durata perioadei de anchetă, media ponderată a marjelor subcotării a fost de 11,3 % pentru RPC, 6,2 % pentru Ucraina și 11,9 % pentru Rusia.

5. Situația din industria comunitară

(95)	În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor la preț de dumping asupra industriei comunitare a inclus o analiză a tuturor factorilor și indicilor economici aflați în relație cu situația industriei pe durata perioadei în cauză.

(a) Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(96)

Producția a scăzut cu 3 % între anul 2002 și perioada de anchetă. Creșterea din 2004 a rezultat din creșterea capacității de producție a unui producător. Evoluția volumelor de producție a fost următoarea:

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Producția (tone)	111 665	103 913	115 204	108 309
Indice	100	93	103	97

(97)

Capacitatea de producție a fost stabilită pe baza capacității nominale a unităților de producție din industria comunitară, ținând seama de întreruperile din producție. Capacitatea de producție a crescut cu 6 % pe durata perioadei în cauză. Creșterea s-a produs îndeosebi în anul 2004 și a fost rezultatul deblocării reușite a capacităților unui producător, pe de o parte, și al reorganizării celei de-a doua instalații de producție a aceluiași producător, pe de altă parte.

(98)

Ca rezultat al scăderii volumelor producției și al ușoarei creșteri a capacității, utilizarea capacității a scăzut de la 95 % în anul 2002 la 87 % în perioada de anchetă.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Capacitatea de producție (tone)	117 020	119 020	123 987	123 987
Indice	100	102	106	106
Utilizarea capacității	95 %	87 %	93 %	87 %

(b) Stocurile

(99)

Stocurile s-au ridicat la un nivel mai mare decât dublu pe durata perioadei în cauză, reflectând dificultatea din ce în ce mai mare a industriei comunitare de a-și vinde produsele pe piața comunitară.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Stocuri (tone)	3 178	6 598	6 910	7 122
Indice	100	208	217	224

(100)

Vânzările de pentaeritritol de către industria comunitară către clienți independenți de pe piața comunitară au scăzut în mod constant de la 64 663 de tone în anul 2002 la 54 543 de tone în perioada în cauză, respectiv cu 16 %. Scăderea volumelor de vânzări a fost așadar mai accentuată decât scăderea consumului din Comunitate care, după cum s-a menționat mai sus, s-a redus cu 12 % pe durata aceleiași perioade. De aici rezultă că industria a suferit o pierdere a cotei de piață în valoare de trei puncte procentuale. Cota de piață a scăzut de la 78 % în anul 2002 la 75 % în perioada de anchetă.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Volumele vânzărilor din CE (tone)	64 663	61 308	58 681	54 543
Indice	100	95	91	84
Cota de piață	78 %	76 %	73 %	75 %

(101)

Prețurile medii ale vânzărilor către clienți independenți de pe piața comunitară au scăzut cu 11 % în perioada în cauză. A existat o ușoară creștere a prețurilor între anii 2002 și 2003, după care prețurile s-au redus din nou și au atins un record de nivel redus pe durata perioadei de anchetă, când s-au oprit la 1 040 EUR/tonă.

(102)

Scăderile prețurilor pe durata perioadei în cauză trebuie văzute prin prisma eforturilor industriei comunitare de a concura cu importurile la preț de dumping. Cu toate acestea, nivelurile actuale ale prețurilor nu sunt durabile, deoarece industria comunitară este forțată să vândă sub costuri pentru a rămâne pe piață.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Prețul mediu ponderat (EUR/tonă)	1 163	1 203	1 151	1 040
Indice	100	103	99	89

(d) Profitabilitatea și fluxul de trezorerie

(103)

Pe durata perioadei în cauză profitabilitatea industriei comunitare a scăzut în mod accentuat de la 12,6 % în anul 2002 la – 11,5 % în perioada de anchetă. În anul 2004 industria comunitară a reușit totuși să realizeze un mic profit, dar situația s-a schimbat dramatic în perioada de anchetă, când industria a început să înregistreze pierderi. Principalul motiv al acestei evoluții este acela că creșterea prețurilor la materii prime, în special alcool metilic, care reprezintă aproximativ 25 % din costul de producție, nu a putut fi transferată la clienții finali din cauza nivelurilor scăzute la prețurile importurilor din țările în cauză.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Marja de profit înaintea impozitării	12,6 %	7,5 %	5,7 %	–11,5 %

(104)

Fluxul de trezorerie s-a deteriorat, de asemenea, în perioada în cauză, în concordanță cu scăderea profitabilității, și a devenit negativ în perioada de anchetă. Scăderea nivelului absolut al fluxului de trezorerie negativ de la sfârșitul perioadei este cauzată de scăderea producției și a volumului vânzărilor.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Fluxul de trezorerie (EUR)	16 189 720	9 427 189	4 441 120	–3 012 661
Indice	100	58	27	–19

(e) Investiții, randamentul investițiilor și capacitatea de obținere a capitalului

(105)

Investițiile au indicat o tendință pozitivă pe parcursul perioadei în cauză. Cu toate acestea, principalele investiții au fost efectuate în anul 2003, când industria comunitară era încă profitabilă. Investițiile din perioada de anchetă s-au referit la deblocarea capacităților unui producător și modernizarea utilajelor de producție ale altui producător, pentru a fi în conformitate cu cerințele de mediu.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Investiții (EUR)	3 756 302	8 483 655	2 956 275	4 394 137
Indice	100	226	79	117

(106)

Randamentul investițiilor din producția și vânzările produsului similar a fost negativ în perioada de anchetă și a scăzut substanțial pe durata perioadei în cauză, reflectând tendința negativă a profitabilității menționată mai sus.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Randamentul investițiilor	18,5 %	10,5 %	7,9 %	–13,5 %
Indice	100	57	43	–73

(107)

Nu au existat indicii că industria comunitară, care este formată din societăți mari implicate și în fabricarea de alte produse, a întâmpinat probleme în obținerea capitalului pentru activitățile sale și s-a tras așadar concluzia că industria comunitară a fost în măsură să obțină capital pentru activitățile sale pe toată perioada în cauză.

(f) Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(108)

Evoluția în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile a fost următoarea:

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Numărul de angajați	290	296	293	299
Indice	100	102	101	103
Productivitatea (tone/angajat)	385	351	393	362
Indice	100	91	102	94
Costuri salariale pe angajat (EUR)	43 379	44 469	46 899	44 921
Indice	100	103	108	104

(109)

Numărul angajaților a crescut cu 3 % pe durata perioadei în cauză. Această creștere a fost rezultatul reorganizării unui producător comunitar, care a determinat o realocare internă a personalului angajat pentru producția de pentaeritritol, chiar dacă numărul total al persoanelor angajate de societate în ansamblu a rămas invariabil. Ca rezultat al ușoarei creșteri a numărului angajaților și al scăderii volumelor de producție, productivitatea indică o tendință negativă pe durata perioadei în cauză.

(110)

Nivelurile medii ale salariului pe angajat au crescut cu 4 % pe durata perioadei în cauză, creștere mai mică decât creșterea inflației din aceeași perioadă.

(g) Creșterea

(111)

În vreme ce consumul comunitar a scăzut cu 12 % pe durata perioadei în cauză, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 16 % și, în paralel, volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut cu peste 300 %, iar cele din SUA cu peste 700 %. Această evoluție a condus la pierderea cotei de piață de către industria comunitară, în vreme ce importurile în cauză au reușit să își sporească cotele de piață.

(h) Dimensiunea marjei de dumping efective și revenirea după practicile de dumping anterioare

(112)

Marjele de dumping pentru RPC, Rusia, Ucraina și SUA sunt specificate mai sus la secțiunea despre dumping. Aceste marje se situează în mod clar deasupra nivelului de minimis. În afară de aceasta, date fiind volumele și prețurile importurilor în condiții de dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(113)

Comunitatea nu își revine în prezent după efectele practicilor de dumping anterioare sau ale subvenționării, deoarece nu au mai fost efectuate alte anchete.

6. Concluzie privind prejudiciul

(114)

Analiza indicatorilor de prejudiciu a demonstrat că situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ după anul 2002 și a atins cel mai scăzut nivel în perioada de anchetă, când industria a înregistrat o pierdere de 11,5 %.

(115)

În contextul scăderii consumului pe durata perioadei în cauză, producția comunitară a scăzut cu 3 % și utilizarea capacității cu 8 % în aceeași perioadă. Vânzările pe piața comunitară au scăzut cu 16 % în ceea ce privește volumul și cu 25 % în ceea ce privește valoarea. Această evoluție este reflectată și de creșterea stocurilor, care aproape s-au dublat în perioada în cauză. Acești factori au condus la o scădere a cotei de piață de la 78 % în anul 2002 la 75 % în perioada de anchetă. Prețurile medii unitare au scăzut cu 11 % pe durata perioadei în cauză, ceea ce nu a reflectat creșterea costurilor la materii prime din aceeași perioadă. Pentru a nu pierde o cotă de piață și mai mare și a menține producția în funcțiune, industria comunitară nu a avut altă soluție decât să urmeze nivelurile prețurilor stabilite de importurile în condiții de dumping. Această soluție a avut drept rezultat o scădere semnificativă a profitabilității în perioada de anchetă.

(116)

Majoritatea celorlalți indicatori de prejudiciu confirmă, de asemenea, situația negativă a industriei comunitare. Randamentul investițiilor și fluxurile de trezorerie au fost negative și productivitatea a scăzut. Cu toate acestea, investițiile au indicat o tendință pozitivă. Totuși investițiile realizate în perioada de anchetă, care a corespuns anului cu pierderi pentru industria comunitară, au constat de fapt în deblocarea și modernizarea instalațiilor pentru a corespunde cerințelor de mediu, nu investiții în noi utilaje de producție. Ușoara creștere a numărului de angajați a rezultat din reorganizarea unui producător și nu a implicat angajarea de personal nou de către acest producător, într-un moment în care situația economică se deteriora.

(117)

Date fiind argumentele de mai sus, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

E. CAUZALITATE

1. Observație preliminară

(118)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) și alineatul (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile în condiții de dumping ale produsului în cauză originare din țările în cauză au cauzat prejudicii industriei comunitare într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca importante. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile în condiții de dumping, care ar mai putea prejudicia industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor în condiții de dumping.

2. Efectul importurilor în condiții de dumping

(119)

Se reiterează faptul că pentru Turcia, a cărei cotă de piață s-a ridicat la 8,6 % pe durata perioadei de anchetă, marja de dumping stabilită a fost sub pragul de minimis. Prin urmare, analiza efectului importurilor în condiții de dumping asupra prejudiciului suferit de industria comunitară nu a inclus importurile din Turcia. Cota de piață combinată a celorlalte patru țări s-a ridicat la 9 % în perioada de anchetă.

(120)

Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut semnificativ în perioada în cauză, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în anul 2002 volumele au fost aproape neglijabile, ridicându-se la aproximativ 1 235 de tone, în timp ce în perioada în cauză acestea au crescut cu 316 %, până la 5 136 de tone în perioada de anchetă. Cota de piață combinată a acestora a crescut de la 1 % la 7 % pe durata aceleiași perioade. Media ponderată a prețurilor la importuri a scăzut cu 13 %, rezultând o subcotare clară pe durata perioadei de anchetă. Astfel, creșterea substanțială a volumelor importurilor din cele trei țări în cauză și cota de piață câștigată pe durata perioadei în cauză, la prețuri care au rămas cu mult sub cele ale industriei comunitare, au coincis cu deteriorarea evidentă a situației financiare de ansamblu a industriei comunitare pe durata aceleiași perioade.

(121)

Industria comunitară a argumentat că, în ciuda cotei de piață reduse, importurile în condiții de dumping au reușit să cauzeze o perturbare gravă pe piață, dată fiind natura activității. Pentaeritritolul este o marfă și cel mai mic preț cotat pe piață determină în mare măsură prețul pieței, la care ceilalți producători trebuie să se adapteze, dacă doresc să își păstreze comenzile. Acest lucru este demonstrat de tendința de scădere a prețurilor de vânzare din industria comunitară pe durata perioadei în cauză, în timp ce prețurile principalei materii prime, alcoolul metilic, au crescut simțitor. Industria comunitară susține că nu a fost în măsură să transfere la clienți creșterea prețurilor la materii prime din cauza presiunii puternice a prețurilor la importurile în condiții de dumping. Această situație a condus la o scădere dramatică a profitabilității, a randamentului investițiilor și a fluxului de trezorerie.

(122)

La o privire mai atentă a evoluției lucrurilor, reiese însă că deteriorarea considerabilă a situației financiare din Comunitate s-a produs pe durata perioadei de anchetă. În anii anteriori perioadei de anchetă, importurile din RPC, Rusia și Ucraina au crescut masiv de la 1 235 de tone în 2002 la 4 752 de tone în 2004, adică cu 285 %, în vreme ce prețurile din aceste țări au scăzut cu 9% în aceeași perioadă. Cu toate acestea, efectul acestei creșteri a importurilor asupra situației din industria comunitară nu a fost dramatic, însemnând că, în timp ce volumele vânzărilor au scăzut cu 9 % și prețurile cu 1 %, nivelul profitului realizat în 2004 a rămas la un nivel rezonabil (5,7 %). În perioada de anchetă, scăderea de 7 % a vânzărilor industriei comunitare a coincis cu o creștere suplimentară de 8 % a importurilor din țările în cauză, ceea ce a reprezentat o creștere relativ mică în comparație cu cea atinsă în cei doi ani anteriori. Cu toate acestea, numai în perioada de anchetă industria comunitară a cunoscut un uriaș declin al profitabilității, care a scăzut la – 11,5 % și s-a produs o deteriorare dramatică a situației sale financiare.

(123)

Pe baza considerațiilor de mai sus reiese că, la o privire de ansamblu a întregii perioade în cauză, există o corelație între evoluția importurilor în condiții de dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară. Cu toate acestea, importurile în condiții de dumping nu sunt singurele care pot explica scăderea dramatică a profitabilității industriei comunitare pe durata perioadei de anchetă. Nu se poate concluziona așadar că importurile în condiții de dumping ar fi jucat un rol determinant în prejudicierea situației din industria comunitară, care a culminat în perioada de anchetă.

3. Efectul celorlalți factori

(a) Scăderea consumului din CE

(124)

Consumul de pentaeritritol din Comunitate a scăzut cu 12 % pe durata perioadei în cauză. Această tendință descrescătoare pare a fi legată de reducerea cererii de rășini alchidice din industria vopselelor, care reprezintă aproximativ 70 % din utilizarea finală a pentaeritritolului pe piața comunitară. O vizită la un utilizator industrial de pentaeritritol, care produce rășini alchidice pentru industria vopselelor, a relevat faptul că se așteaptă ca cererea pentru alchide să scadă și mai dramatic pe viitor, din cauza modificărilor apropiate din legislația de mediu, care va impune restricții asupra emisiilor de compuși organici volatili („COV”) din vopseaua utilizată atât în aplicații arhitecturale, cât și industriale. Deoarece rășinile alchidice nu sunt COV la fel de ecologici ca alte tehnologii, utilizarea lor în vopsele este de așteptat să scadă.

(125)

Vânzările industriei comunitare au scăzut cu 16 % în ceea ce privește volumul și cu trei puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață, de la 78 % în 2002 la 75 % în perioada de anchetă. Volumele importurilor din RPC, Rusia și Ucraina au crescut cu 316 % pe durata perioadei în cauză conducând la o creștere a cotei lor de piață de la 1 % la 7 %, preluând astfel cota de piață pierdută de industria comunitară. Scăderea cererii de pentaeritritol din Comunitate ca atare nu explică așadar deteriorarea situației industriei comunitare pe durata perioadei în cauză.

(126)

Cu toate acestea, evoluția anuală a consumului indică faptul că scăderea consumului a fost mult mai dramatică între anul 2004 și perioada de anchetă, când a scăzut cu 9 % comparativ cu anii precedenți. Într-adevăr, consumul a rămas stabil între 2003 și 2004, în timp ce între 2002 și 2003 acesta a crescut cu 3 %. Prin urmare, dat fiind faptul că scăderea consumului coincide cu perioada în care industria comunitară a înregistrat pierderi, nu se poate exclude faptul că reducerea cererii de pentaeritritol de pe piața comunitară a avut un impact asupra prejudicierii situației din industria comunitară.

(b) Importurile din alte țări terțe

(127)

Importurile din alte țări terțe (primele cinci) au fost următoarele:

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Chile
Volum (tone)	1 600	536	1 032	1 384
Indice	100	34	65	87
Prețuri (EUR/tonă)	1 141	1 245	1 128	981
Indice	100	109	99	86
India
Volum (tone)	0	119	390	551
Indice	0	100	328	141
Prețuri (EUR/tonă)	0	1 167	1 085	1 253
Indice	0	100	87	84
Taiwan
Volum (tone)	343	657	1 840	863
Indice	100	192	536	252
Prețuri (EUR/tonă)	1 071	1 060	1 003	1 004
Indice	100	99	94	94
Turcia
Volum (tone)	6 300	7 065	8 957	6 730
Indice	100	112	142	107
Prețuri (EUR/tonă)	1 292	1 339	1 277	1 097
Indice	100	104	99	85
Japonia
Volum (tone)	0	20	58	65
Indice	0	100	290	112
Prețuri (EUR/tonă)	0	3 905	3 334	2 731
Indice	0	100	85	82

(128)

În conformitate cu Eurostat și cu informațiile colectate pe durata anchetei, principalele trei țări din care se importă pentaeritritol sunt Chile, India și Taiwan. Adăugând importurile din Turcia la importurile din alte țări terțe, volumul total importat din alte țări terțe a crescut cu 12 %, de la 8 586 de tone în anul 2002 la 9 636 de tone în perioada de anchetă. Această creștere corespunde unei creșteri a cotei lor de piață combinată de la 10 % la 13 %. Nivelurile prețurilor la importurile din țări terțe au rămas cu mult deasupra celor din Comunitate pe tot parcursul perioadei în cauză. Astfel, importurile din alte țări terțe, aflate în concurență cu importurile în condiții de dumping, au reușit să își mărească cota de piață cu trei puncte procentuale, la prețuri care erau cu mult peste cele ale industriei comunitare.

(129)

Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că importurile din alte țări terțe au urmat o tendință diferită în comparație cu cea a importurilor în condiții de dumping, în sensul că vârful importurilor din alte țări terțe s-a produs în anul 2004, în vreme ce în perioada de anchetă, care a corespuns anului cu pierderi pentru industria comunitară, importurile din țări terțe au scăzut din nou cu 22 % comparativ cu anul anterior. De asemenea, prețurile lor medii au scăzut cu 11 % pe durata aceleiași perioade și cota lor de piață a scăzut cu două puncte procentuale. Acest lucru pare să indice că în anul 2004 și producătorii din alte țări terțe au fost afectați de prețurile mici ale pieței. Cu toate acestea, prețurile lor au rămas deasupra celor ale industriei comunitare și pe durata perioadei de anchetă.

(130)

S-a verificat, de asemenea, dacă exporturile industriei comunitare către țări din afara CE ar fi putut contribui la prejudiciul suferit pe durata perioadei în cauză. Exporturile către clienți independenți din țări din afara CE au reprezentat aproximativ jumătate din vânzările de produs similar ale industriei comunitare pe durata perioadei în cauză. Volumele exporturilor au crescut cu 3 % între anul 2002 și perioada de anchetă, în timp ce prețurile medii la export au scăzut cu 7 %.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Volumele vânzărilor de pe piețele din afara CE (tone)	44 333	35 376	46 460	45 587
Indice	100	80	105	103
Prețurile medii de vânzare de pe piețele din afara CE (EUR/tonă)	1 034	1 090	1 001	958
Indice	100	105	97	93

(131)

Chiar dacă vânzările la export au crescut ușor în ceea ce privește volumul, faptul că prețurile medii la export au fost mai mici decât prețurile medii de vânzare de pe piața comunitară pe tot parcursul perioadei în cauză și, de asemenea, sub costul unitar de producție, a avut în mod cert un efect negativ asupra situației financiare generale a industriei comunitare, chiar dacă nu a afectat în mod direct profitabilitatea de pe piața comunitară. Prin urmare nu se poate exclude faptul că prejudiciul suferit de industria comunitară a fost cauzat în mod indirect și de evoluția negativă a profitabilității pe piețele de export, deoarece aceasta ar avea efect, de exemplu, asupra capacității industriei comunitare de a face noi investiții sau de a angaja personal nou.

(d) Alți producători comunitari

(132)

Volumele vânzărilor producătorului comunitar nepetent care a furnizat date pentru întreaga perioadă în cauză s-au redus chiar și mai dramatic decât cele ale industriei comunitare. Se pare așadar că acest producător este într-o situație similară celei a producătorilor comunitari petenți. Astfel devine clar faptul că acest producător nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(e) Creșterea prețurilor la materii prime

(133)

Prețurile principalei materii prime, alcoolul metilic, au crescut considerabil pe durata perioadei în cauză. În conformitate cu statisticile publicate pe site-ul Internet al Methanex, cel mai mare producător și comerciant de alcool metilic din lume, prețul contractual european a crescut de la 125 EUR/tonă în ianuarie 2002 la 235 EUR/tonă în decembrie 2005. Această creștere a contribuit la creșterea de 10 % a costului unitar de producție pe durata perioadei în cauză și, în consecință, la scăderea profitabilității, dat fiind că prețurile unitare de vânzare au scăzut cu 13 % pe durata aceleiași perioade.

(134)

Saltul prețurilor la materii prime nu se poate considera ca atare că a avut un efect dăunător asupra industriei comunitare. Evoluția negativă a profitabilității s-a datorat faptului că producătorii comunitari nu au putut să transfere aceste costuri mărite cu materiile prime la clienți crescând prețurile de vânzare, din cauza nivelului redus al prețurilor de pe piața comunitară. Cu toate acestea, în timp ce prețurile la alcool metilic au crescut cu 88 % pe durata perioadei în cauză, creșterea a fost de numai 2 % pe durata perioadei de anchetă. Prin urmare, chiar dacă prețul de piață al pentaeritritolului a fost mic în perioada de anchetă, evoluția simultană a prețurilor principalei materii prime, alcoolul metilic, nu explică de ce industria comunitară a înregistrat pierderi atât de mari în perioada de anchetă.

4. Concluzie privind cauzalitatea

(135)

Datele disponibile sugerează că, în ciuda faptului că dispuneau de o cotă de piață redusă, importurile în condiții de dumping din RPC, Rusia și Ucraina au exercitat o presiune asupra prețurilor industriei comunitare. Cu toate acestea, la o analiză mai detaliată, nu se poate stabili o legătură cauzală importantă între deteriorarea situației financiare a industriei comunitare și evoluția importurilor în condiții de dumping.

(136)

Scăderea semnificativă a profitabilității industriei comunitare și deteriorarea situației sale financiare în ansamblu s-au produs între 2004 și perioada de anchetă, când volumele importurilor în condiții de dumping au crescut cu numai 8 % comparativ cu creșterea de 285 % din ultimii trei ani anteriori, când industria comunitară încă înregistra profit. În plus, scăderea cererii de pentaeritritol de pe piața comunitară a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei comunitare. Reiese, de asemenea, că creșterea prețurilor la materia primă principală, alcoolul metilic, a fost de departe mai puțin marcată în perioada de anchetă comparativ cu anii anteriori și, așadar, nu explică scăderea bruscă și dramatică a profitabilității din perioada de anchetă.

(137)

Faptul că industria comunitară exportă aproximativ jumătate din producție la prețuri situate sub costuri trebuie interpretat ca un factor care a contribuit suplimentar la situația negativă de ansamblu a industriei comunitare, chiar dacă nu afectează direct profitabilitatea de pe piața comunitară.

(138)

Prin urmare, nu se poate concluziona că importurile în condiții de dumping luate izolat au cauzat prejudiciul material. Într-adevăr, examinarea celorlalți factori, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, a relevat faptul că prejudiciul ar putea fi atribuit atât reducerii consumului, prestației la export a industriei comunitare, cât și importurilor din alte țări terțe.

5. Importurile din SUA

(139)

Volumele importurilor din SUA au crescut de la 169 de tone în anul 2002 la 1 355 de tone în perioada de anchetă. Această creștere a condus la o creștere a cotei de piață de la 0,2 % la 1,9 % pe durata aceleiași perioade.

(140)

Prețurile medii la importurile din SUA au scăzut pe durata perioadei în cauză, dar s-au situat deasupra celor impuse de producătorii din RPC, Rusia și Ucraina.

	2002	2003	2004	Perioada de anchetă
Prețurile importurilor (EUR/tonă)	1 935	2 212	1 251	1 244
Indice	100	114	65	64

(141)

Subcotarea prețurilor a fost determinată conform descrierii de la considerentul 93 de mai sus. Media ponderată a marjei de subcotare pentru SUA a fost de – 19,5 % în perioada de anchetă, însemnând că prețul mediu la import a fost în mod semnificativ mai mare decât prețul impus de industria comunitară pe piața comunitară. După cum se explică mai jos, importurile din SUA nu au cauzat o scădere a prețurilor.

(142)

În paralel cu creșterea importurilor din SUA, industria comunitară a cunoscut, printre altele, o scădere a vânzărilor, a cotei de piață și a prețurilor pe durata perioadei în cauză, ceea ce conduce la concluzia enunțată la considerentul 117 de mai sus potrivit căreia industria comunitară a suferit prejudicii importante. Cu toate acestea, se observă faptul că prețurile importurilor din SUA nu au fost mai mici decât cele ale industriei comunitare, ci, de fapt, semnificativ mai mari decât prețurile industriei comunitare. În plus, s-a făcut o comparație suplimentară a prețurilor la importurile din SUA cu prețul inofensiv al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul inofensiv a fost obținut ajustând prețul de vânzare al industriei comunitare astfel încât să reflecte o marjă a profitului pe care industria comunitară ar putea preconiza să o obțină în absența practicilor dăunătoare de dumping. Această comparație a indicat faptul că nivelul vânzărilor la preț inferior a fost de minimis. Pe această bază se concluzionează că aceste importuri nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

F. ÎNCHEIEREA PROCEDURII

(143)

În absența unei legături cauzale semnificative între importurile în condiții de dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară, prezenta procedură antidumping trebuie încheiată, în conformitate cu articolul 9 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază.

(144)

Petentul și toate celelalte părți interesate au fost informați în legătură cu faptele și considerentele esențiale pe baza cărora Comisia intenționează să închidă prezenta procedură. Ulterior, petenții și-au făcut cunoscute opiniile, care nu au fost însă de natură să modifice concluziile de mai sus,

DECIDE:

Articolul 1

Procedura antidumping privind importurile de pentaeritritol, încadrat la codul NC 2905 42 00, originar din Republica Populară Chineză, Rusia, Turcia, Ucraina și SUA, se închide.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 3 aprilie 2007.

Pentru Comisie

Peter MANDELSON

Membru al Comisiei

(1) JO L 56, 6.3.1996, p. 1, Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17.)

(2) JO C 11, 17.1.2006, p. 4.

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 94

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 50 4 aprilie 2007

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
		Regulamentul (CE) nr. 374/2007 al Comisiei din 3 aprilie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 375/2007 al Comisiei din 30 martie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție ( 1 )	3
	*	Regulamentul (CE) nr. 376/2007 al Comisiei din 30 martie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2042/2003 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu ( 1 )	18
	*	Regulamentul (CE) nr. 377/2007 al Comisiei din 29 martie 2007 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura Combinată	20
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2007/20/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind includerea diclofluanidului ca substanță activă în anexa la directivă ( 1 )	23

(EUR/100 kg)
(Cod NC)	Codul țărilor terțe (1)	Suma forfetară la import
0702 00 00	IL	200,3
	MA	114,5
	SN	320,6
	TN	135,4
	TR	168,0
	ZZ	187,8
0707 00 05	JO	171,8
	MA	108,8
	TR	152,1
	ZZ	144,2
0709 90 70	MA	71,3
	TR	112,1
	ZZ	91,7
0709 90 80	EG	242,2
	IL	80,8
	ZZ	161,5
0805 10 20	CU	39,6
	EG	46,9
	IL	69,4
	MA	46,6
	TN	54,2
	TR	45,1
	ZZ	50,3
0805 50 10	IL	60,7
	TR	39,3
	ZZ	50,0
0808 10 80	AR	83,4
	BR	76,2
	CA	101,7
	CL	87,5
	CN	96,9
	NZ	127,7
	US	121,7
	UY	75,4
	ZA	91,5
	ZZ	95,8
0808 20 50	AR	79,4
	CL	110,0
	CN	54,2
	UY	68,0
	ZA	82,5
	ZZ	78,8

Nr.	Nr. autorizației veterinare	Denumirea și sediul unității	Amplasamentul incintelor vizate
1	BG 0401028	«Mesokombinat-Svishtov» EOOD	gr. Svishtov ul. «33-ti Svishtovski polk» 91
2	BG 1201011	«Mesotsentrala — Montana» OOD	gr. Montana bul. «Treti mart» 216
3	BG 1204013	«Kompas» OOD	s. Komarevo obsht. Berkovitsa
4	BG 1604039	«Evropimel» OOD	gr. Plovdiv bul. «V. Aprilov»
5	BG 1701003	«Mesokombinat — Razgrad» AD	gr. Razgrad, Industrialen kvartal, ul. «Beli Lom» 1
6	ВG 1901021	«Mekom» AD	gr. Silistra Industrialna zona — Zapad
7	BG 2204099	«Tandem-V» OOD	gr. Sofia bul. «Iliantsi» 23
8	BG 2501002	«Tandem — Popovo» OOD	s. Drinovo obsht. Popovo

Nr.	Nr. autorizației veterinare	Denumirea și sediul unității	Amplasamentul incintelor vizate
1	BG 1202005	«Gala M» OOD	gr. Montana
2	BG 1602001	«Galus — 2004» EOOD	s. Hr. Milevo obl. Plovdiv
3	BG 1602045	«Deniz 2001» EOOD	gr. Parvomay ul. «Al. Stamboliiski» 23
4	BG 1602071	«Brezovo» AD	gr. Brezovo ul. «Marin Domuschiev» 2
5	BG 2402001	«Gradus-1» OOD	gr. Stara Zagora kv. «Industrialen»
6	BG 2802076	«Alians Agrikol» OOD	s. Okop obl. Yambolska

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Consiliu
	2007/210/CE
*	Decizia Consiliului din 19 martie 2007 privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Malaeziei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene	26
	Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaeziei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene	28
	Comisie
	2007/211/CE
*	Decizia Comisiei din 27 martie 2007 privind alocarea cantităților de substanțe controlate autorizate pentru utilizări esențiale în Comunitate în anul 2007, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2037/2000 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2007) 1285] ( 1 )	39
	2007/212/CE
*	Decizia Comisiei din 2 aprilie 2007 de modificare a Deciziei 2003/248/CE în ceea ce privește prelungirea duratei derogărilor temporare de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului pentru plantele de căpșuni (Fragaria L.) destinate plantării, cu excepția semințelor, originare din Argentina [notificată cu numărul C(2007) 1428]	52
	2007/213/CE
*	Decizia Comisiei din 2 aprilie 2007 de modificare a Deciziei 2007/31/CE de stabilire a unor măsuri tranzitorii privind expedierea din Bulgaria către alte state membre a anumitor produse din sectorul cărnii și al laptelui reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2007) 1443] ( 1 )	53
	2007/214/CE
*	Decizia Comisiei din 3 aprilie 2007 de încheiere a procedurii antidumping privind importurile de pentaeritritol originar din Republica Populară Chineză, Rusia, Turcia, Ucraina și Statele Unite ale Americii	55
	ACORDURI
	Consiliu
*	Informare privind data intrării în vigoare a Acordului între Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind notificarea și comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială	70
*	Informare privind data intrării în vigoare a Acordului între Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială	70

		Rectificări
	*	Rectificare la Directiva 2007/19/CE a Comisiei din 30 martie 2007 de modificare a Directivei 2002/72/CE privind materialele și obiectele din material plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare și a Directivei 85/572/CEE a Consiliului de stabilire a listei de simulanți utilizați pentru testarea migrării constituenților materialelor și obiectelor din material plastic care vin în contact cu produsele alimentare (JO L 91 din 31.3.2007)	71