ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 50 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
||
|
|
||
|
|
DIRECTIVE |
|
|
* |
Directiva 2007/16/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind punerea în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții ( 1 ) |
|
|
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie |
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
Comisie |
|
|
|
2007/170/CE |
|
|
* |
||
|
|
2007/171/CE |
|
|
* |
||
|
|
2007/172/CE |
|
|
* |
|
|
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE |
|
|
|
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 292/2007 AL COMISIEI
din 19 martie 2007
de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de stabilire a normelor de aplicare a regimului de import pentru fructe și legume (1), în special articolul 4 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia. |
(2) |
În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Sumele forfetare la import prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 3223/94 sunt stabilite așa cum este indicat în tabelul din anexă.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 20 martie 2007.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2007.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 337, 24.12.1994, p. 66. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 386/2005 (JO L 62, 9.3.2005, p. 3).
ANEXĂ
la Regulamentul Comisiei din 19 martie 2007 de stabilire a sumelor forfetare la import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
(Cod NC) |
Codul țărilor terțe (1) |
Suma forfetară la import |
0702 00 00 |
IL |
166,2 |
MA |
92,4 |
|
TN |
143,7 |
|
TR |
132,7 |
|
ZZ |
133,8 |
|
0707 00 05 |
JO |
132,2 |
MA |
65,6 |
|
TR |
175,9 |
|
ZZ |
124,6 |
|
0709 90 70 |
MA |
66,2 |
TR |
67,1 |
|
ZZ |
66,7 |
|
0709 90 80 |
IL |
121,6 |
ZZ |
121,6 |
|
0805 10 20 |
CU |
47,3 |
EG |
45,3 |
|
IL |
53,0 |
|
MA |
41,7 |
|
TN |
50,9 |
|
TR |
65,1 |
|
ZZ |
50,6 |
|
0805 50 10 |
EG |
58,7 |
IL |
68,1 |
|
TR |
44,3 |
|
ZZ |
57,0 |
|
0808 10 80 |
AR |
77,4 |
BR |
80,4 |
|
CA |
92,2 |
|
CL |
95,2 |
|
CN |
75,4 |
|
US |
114,1 |
|
UY |
71,1 |
|
ZA |
87,1 |
|
ZZ |
86,6 |
|
0808 20 50 |
AR |
74,8 |
CL |
73,1 |
|
UY |
70,9 |
|
ZA |
71,7 |
|
ZZ |
72,6 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/3 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 293/2007 AL COMISIEI
din 19 martie 2007
privind lansarea unei licitații pentru vânzarea de alcool din vin în vederea utilizării sub formă de bioetanol în Comunitate
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (1), în special articolul 33,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 al Comisiei din 25 iulie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește mecanismele de piață (2) stabilește, printre altele, normele de aplicare referitoare la desfacerea stocurilor de alcool constituite ca urmare a distilărilor menționate la articolele 35, 36 și 39 din Regulamentul (CEE) nr. 822/87 al Consiliului din 16 martie 1987 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (3) și la articolele 27, 28 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și deținute de organismele de intervenție. |
(2) |
În conformitate cu articolul 92 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000, trebuie să se lanseze o licitație pentru alcool din vin în vederea utilizării exclusive în sectorul carburanților sub formă de bioetanol în Comunitate, în scopul de a reduce stocurile de alcool din vin comunitar și de a asigura continuitatea aprovizionărilor destinate întreprinderilor agreate conform articolului 92 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000. |
(3) |
Începând cu 1 ianuarie 1999 și în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2799/98 al Consiliului din 15 decembrie 1998 de stabilire a regimului agromonetar pentru moneda euro (4), prețurile din ofertă și garanțiile trebuie să fie exprimate în euro, iar plățile trebuie efectuate în euro. |
(4) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a vinurilor, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se procedează la vânzarea, prin intermediul unei licitații numerotate, nr. 9/2007 CE, de alcool din vin în vederea utilizării sub formă de bioetanol în Comunitate.
Alcoolul provine din distilările menționate la articolele 27, 28 și 30 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și este deținut de organismele de intervenție ale statelor membre.
(2) Volumul total pus în vânzare este de 653 380,74 hectolitri de alcool la 100 % volum, repartizați după cum urmează:
(a) |
un lot numerotat 96/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(b) |
un lot numerotat 97/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(c) |
un lot numerotat 98/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(d) |
un lot numerotat 99/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(e) |
un lot numerotat 100/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(f) |
un lot numerotat 101/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(g) |
un lot numerotat 102/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(h) |
un lot numerotat 103/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(i) |
un lot numerotat 104/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(j) |
un lot numerotat 105/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(k) |
un lot numerotat 106/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(l) |
un lot numerotat 107/2007 CE cu o cantitate de 50 000 de hectolitri de alcool, la 100 % volum; |
(m) |
un lot numerotat 108/2007 CE cu o cantitate de 53 380,74 de hectolitri de alcool, la 100 % volum. |
(3) Localizarea și referințele cuvelor care compun loturile, volumul de alcool conținut de fiecare cuvă, tăria alcoolică și caracteristicile alcoolului figurează în anexa I la prezentul regulament.
(4) Pot participa la licitație numai întreprinderile agreate conform articolului 92 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000.
Articolul 2
Vânzarea are loc în conformitate cu dispozițiile articolelor 93, 94, 94b, 94c, 94d, 95-98, 100 și 101 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 și cu cele ale articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 2799/98.
Articolul 3
(1) Ofertele trebuie depuse la organismele de intervenție care dețin alcoolul, menționate în anexa II, sau trebuie trimise la adresa acestor organisme de intervenție prin scrisoare recomandată.
(2) Ofertele sunt introduse într-un plic sigilat pe care este indicat „Ofertă-licitație pentru utilizarea sub formă de bioetanol în Comunitate, nr. 9/2007 CE” și care este introdus în alt plic, care este adresat organismului de intervenție în cauză.
(3) Ofertele trebuie să ajungă la organismul de intervenție în cauză până cel târziu la 2 aprilie 2007, ora 12.00 (ora Bruxelles-ului).
Articolul 4
(1) Pentru a fi acceptată, oferta trebuie să fie conformă articolelor 94 și 97 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000.
(2) Pentru a fi acceptată, oferta trebuie însoțită în momentul prezentării de:
(a) |
dovada constituirii, la organismul de intervenție în cauză care deține alcoolul respectiv, a unei garanții de participare de 4 EUR pe hectolitru de alcool la 100 % volum; |
(b) |
numele și adresa ofertantului, referința anunțului de participare la licitație, prețul propus exprimat în euro pe hectolitru de alcool la 100 % volum; |
(c) |
angajamentul ofertantului de a respecta ansamblul dispozițiilor referitoare la licitația în cauză; |
(d) |
o declarație a ofertantului conform căreia:
|
Articolul 5
Comunicările prevăzute la articolul 94a din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000 privind licitația deschisă în temeiul prezentului regulament sunt transmise Comisiei la adresa care figurează în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 6
Formalitățile privind prelevarea eșantioanelor sunt stabilite la articolul 98 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000.
Organismul de intervenție furnizează toate informațiile utile asupra caracteristicilor alcoolului pus în vânzare.
Orice persoană interesată poate obține, adresându-se organismului de intervenție în cauză, eșantioane din alcoolul pus în vânzare, prelevate de către un reprezentant al organismului de intervenție respectiv.
Articolul 7
(1) Organismele de intervenție ale statelor membre unde alcoolul pus în vânzare este depozitat efectuează controale adecvate, în scopul de a verifica natura alcoolului în momentul utilizării finale. În acest sens, acestea pot:
(a) |
să aplice, mutatis mutandis, dispozițiile articolului 102 din Regulamentul (CE) nr. 1623/2000; |
(b) |
să efectueze un control pe eșantion prin intermediul analizei prin rezonanță magnetică nucleară, în scopul de a verifica natura alcoolului în momentul utilizării finale. |
(2) Cheltuielile privind controalele menționate la alineatul (1) sunt suportate de întreprinderile cărora li se vinde alcoolul.
Articolul 8
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 martie 2007.
Pentru Comisie
Mariann FISCHER BOEL
Membru al Comisiei
(1) JO L 179, 14.7.1999, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Comisiei (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).
(2) JO L 194, 31.7.2000, p. 45. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2016/2006 (JO L 384, 29.12.2006, p. 38).
(3) JO L 84, 27.3.1987, p. 1. Regulament abrogat de Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.
(4) JO L 349, 24.12.1998, p. 1.
ANEXA I
Stat membru și nr. lotului |
Localizare |
Numărul cuvelor |
Volum în hectolitri de alcool 100 % volum |
Trimitere la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 (articole) |
Tip de alcool |
||||||
Spania Lotul nr. 96/2007 CE |
Tarancón |
A-2 |
21 335 |
27 |
Brut |
||||||
B-9 |
24 685 |
27 |
Brut |
||||||||
B-10 |
3 980 |
27 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Spania Lotul nr. 97/2007 CE |
Tarancón |
C-7 |
24 882 |
30 |
Brut |
||||||
D-7 |
24 659 |
30 |
Brut |
||||||||
C-8 |
459 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Spania Lotul nr. 98/2007 CE |
Tarancón |
C-8 |
24 313 |
30 |
Brut |
||||||
D-8 |
24 867 |
30 |
Brut |
||||||||
A-6 |
820 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 99/2007 CE |
|
8 |
12 550 |
27 |
Brut |
||||||
6 |
11 590 |
27 |
Brut |
||||||||
33 |
6 250 |
27 |
Brut |
||||||||
8B |
1 490 |
28 |
Brut |
||||||||
8B |
2 015 |
30 |
Brut |
||||||||
6B |
8 250 |
30 |
Brut |
||||||||
6B |
1 150 |
30 |
Brut |
||||||||
6B |
555 |
28 |
Brut |
||||||||
8B |
6 150 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 100/2007 CE |
|
10 |
14 155 |
27 |
Brut |
||||||
13 |
5 200 |
27 |
Brut |
||||||||
13B |
6 220 |
30 |
Brut |
||||||||
13B |
220 |
30 |
Brut |
||||||||
13B |
645 |
28 |
Brut |
||||||||
10B |
3 920 |
30 |
Brut |
||||||||
10B |
690 |
30 |
Brut |
||||||||
10B |
2 105 |
28 |
Brut |
||||||||
15 |
2 980 |
30 |
Brut |
||||||||
15 |
9 210 |
30 |
Brut |
||||||||
33 |
4 655 |
27 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 101/2007 CE |
|
26 |
5 790 |
30 |
Brut |
||||||
20B |
1 080 |
28 |
Brut |
||||||||
26B |
3 485 |
27 |
Brut |
||||||||
26 |
3 080 |
30 |
Brut |
||||||||
22 |
7 450 |
30 |
Brut |
||||||||
22 |
4 910 |
30 |
Brut |
||||||||
33 |
12 855 |
27 |
Brut |
||||||||
20 |
11 350 |
27 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 102/2007 CE |
|
4B |
1 835 |
28 |
Brut |
||||||
4 |
18 410 |
27 |
Brut |
||||||||
22 |
4 980 |
27 |
Brut |
||||||||
9BIS |
2 245 |
30 |
Brut |
||||||||
9BIS |
915 |
30 |
Brut |
||||||||
9BIS |
4 425 |
28 |
Brut |
||||||||
9 |
14 900 |
27 |
Brut |
||||||||
4B |
815 |
30 |
Brut |
||||||||
4B |
1 475 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 103/2007 CE |
|
73B |
5 930 |
27 |
Brut |
||||||
501 |
7 510 |
27 |
Brut |
||||||||
503 |
5 450 |
27 |
Brut |
||||||||
506 |
7 120 |
30 |
Brut |
||||||||
504B |
6 765 |
27 |
Brut |
||||||||
501B |
570 |
30 |
Brut |
||||||||
501B |
1 010 |
30 |
Brut |
||||||||
506 |
1 530 |
30 |
Brut |
||||||||
506 |
275 |
28 |
Brut |
||||||||
502 |
9 145 |
27 |
Brut |
||||||||
73 |
930 |
30 |
Brut |
||||||||
503B |
270 |
28 |
Brut |
||||||||
503B |
2 545 |
30 |
Brut |
||||||||
503B |
950 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Franța Lotul nr. 104/2007 CE |
|
D2 |
2 745 |
28 |
Brut |
||||||
D2 |
28 630 |
30 |
Brut |
||||||||
D2 |
18 625 |
30 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Italia Lotul nr. 105/2007 CE |
Cipriani — Chizzola d’Ala (TN) |
27a |
4 700 |
27 |
Brut |
||||||
Dister — Faenza (RA) |
127a |
4 500 |
27 |
Brut |
|||||||
I.C.V. — Borgoricco (PD) |
6a |
2 200 |
27 |
Brut |
|||||||
Mazzari — S. Agata sul Santerno (RA) |
4a-15a |
10 100 |
30 |
Brut |
|||||||
Tampieri — Faenza (RA) |
6a-7a-16a |
1 500 |
27 |
Brut |
|||||||
Villapana — Faenza (RA) |
4a-2a-10a |
7 300 |
27 |
Brut |
|||||||
Deta-Barberino Val d’Elsa (FI) |
7a |
2 200 |
27 |
Brut |
|||||||
Cavino — Faenza (RA) |
15a-6a-8a-5a |
17 500 |
27 |
Brut |
|||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Italia Lotul nr. 106/2007 CE |
Bonollo — Paduni (FR) |
35a-37a |
24 500 |
27/30 |
Brut |
||||||
Mazzari — S. Agata sul Santerno (RA) |
4a-15a |
12 100 |
30 |
Brut |
|||||||
Di Lorenzo — Ponte Valleceppi (PG) |
19a-22a |
10 500 |
27 |
Brut |
|||||||
D’Auria — Ortona (CH) |
22a-62a-76a |
1 000 |
27 |
Brut |
|||||||
S.V.A. — Ortona (CH) |
19a |
1 900 |
30 |
Brut |
|||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Italia Lotul nr. 107/2007 CE |
Balice Distill. — San Basilio Mottola (TA) |
4a |
1 900 |
27 |
Brut |
||||||
Balice S.n.c. — Valenzano (BA) |
1a-13a-14a-15a-16a-45a |
8 300 |
27 |
Brut |
|||||||
De Luca — Novoli (LE) |
1a-8a-9a |
2 800 |
27 |
Brut |
|||||||
Bertolino — Partinico (PA) |
24a-27a |
18 700 |
30 |
Brut |
|||||||
D’Auria — Ortona (CH) |
22a-62a-76a |
6 000 |
27 |
Brut |
|||||||
S.V.M. — Sciacca (AG) |
2a-3a-4a-8a-21a-30a-35a-36a-37 |
4 200 |
27/30 |
Brut |
|||||||
GE.DIS — Marsala (TP) |
14b |
8 100 |
30 |
Brut |
|||||||
|
Total |
|
50 000 |
|
|
||||||
Grecia Lotul nr. 108/2007 CE |
Οινοποιητικός συνεταιρισμός Μεσσηνίας Πύργος Τριφυλίας (Oinopoiitikos Sinetairismos Messinias) |
76 |
454,96 |
30 |
Brut |
||||||
77 |
432,94 |
30 |
Brut |
||||||||
85 |
1 782,89 |
30 |
Brut |
||||||||
86 |
1 684,51 |
30 |
Brut |
||||||||
87 |
1 756,59 |
30 |
Brut |
||||||||
88 |
1 753,86 |
30 |
Brut |
||||||||
95 |
873,44 |
30 |
Brut |
||||||||
75 |
444,79 |
30 |
Brut |
||||||||
28 |
904,89 |
30 |
Brut |
||||||||
80 |
463,46 |
30 |
Brut |
||||||||
73 |
387,14 |
30 |
Brut |
||||||||
78 |
27,72 |
30 |
Brut |
||||||||
15 |
1 747,04 |
30 |
Brut |
||||||||
16 |
1 713,67 |
30 |
Brut |
||||||||
26 |
853,18 |
30 |
Brut |
||||||||
74 |
427,35 |
30 |
Brut |
||||||||
17 |
1 743,76 |
30 |
Brut |
||||||||
94 |
887,65 |
30 |
Brut |
||||||||
84 |
1 786,52 |
30 |
Brut |
||||||||
79 |
439,47 |
30 |
Brut |
||||||||
93 |
908,63 |
30 |
Brut |
||||||||
83 |
1 795,78 |
30 |
Brut |
||||||||
82 |
1 758,86 |
30 |
Brut |
||||||||
12 |
1 800,87 |
30 |
Brut |
||||||||
11 |
1 744,16 |
30 |
Brut |
||||||||
18 |
1 707,83 |
30 |
Brut |
||||||||
13 |
1 788,73 |
30 |
Brut |
||||||||
96 |
827,49 |
30 |
Brut |
||||||||
81 |
1 805,07 |
30 |
Brut |
||||||||
14 |
1 800,04 |
30 |
Brut |
||||||||
97 |
915,07 |
30 |
Brut |
||||||||
92 |
908,96 |
30 |
Brut |
||||||||
99 |
911,94 |
30 |
Brut |
||||||||
25 |
905,06 |
30 |
Brut |
||||||||
108 |
432,18 |
30 |
Brut |
||||||||
107 |
432,77 |
30 |
Brut |
||||||||
105 |
448,22 |
30 |
Brut |
||||||||
106 |
441,22 |
30 |
Brut |
||||||||
27 |
897,73 |
30 |
Brut |
||||||||
29 |
579,19 |
30 |
Brut |
||||||||
30 |
667,69 |
30 |
Brut |
||||||||
19 |
901,65 |
27 |
Brut |
||||||||
20 |
892,07 |
27 |
Brut |
||||||||
21 |
900,28 |
27 |
Brut |
||||||||
22 |
899,54 |
27 |
Brut |
||||||||
23 |
882,32 |
27 |
Brut |
||||||||
24 |
653,58 |
27 |
Brut |
||||||||
89 |
847,09 |
27 |
Brut |
||||||||
90 |
880,83 |
27 |
Brut |
||||||||
91 |
856,22 |
27 |
Brut |
||||||||
98 |
878,23 |
27 |
Brut |
||||||||
100 |
745,61 |
27 |
Brut |
||||||||
|
Total |
|
53 380,74 |
|
|
ANEXA II
Organismele de intervenție care dețin alcool, menționate la articolul 3
Viniflhor — Libourne |
Délégation nationale, 17 avenue de la Ballastière, BP 231, F-33505 Libourne Cedex [Tel. (33) 557 55 20 00; telex 57 20 25; fax (33) 557 55 20 59] |
FEGA |
Beneficencia, 8, E-28004 Madrid [Tel. (34-91) 347 64 66; fax (34-91) 347 64 65] |
AGEA |
Via Torino, 45, I-00184 Roma [Tel. (39) 06 49 49 97 14; fax (39) 06 49 49 97 61] |
Ο.Π.Ε.Κ.Ε.Π.Ε. |
Αχαρνών (Aharnon) 241, GR-10446 Atena [Tel. (30-210) 212 47 99; fax (30-210) 212 47 91] |
ANEXA III
Adresele menționate la articolul 5
Comisia Europeană |
Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Unitatea D-2 |
B-1049 Bruxelles |
Fax: (32-2) 292 17 75 |
Adresă electronică: agri-market-tenders@ec.europa.eu |
DIRECTIVE
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/11 |
DIRECTIVA 2007/16/CE A COMISIEI
din 19 martie 2007
privind punerea în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește clarificarea anumitor definiții
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 85/611/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (1), în special articolul 53a litera (a),
întrucât:
(1) |
Directiva 85/611/CEE conține mai multe definiții, care uneori se întrepătrund, privind activele eligibile pentru plasament de către organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, denumite în continuare „OPCVM”, precum o definiție a valorilor mobiliare și o definiție a instrumentelor pieței monetare. |
(2) |
De la adoptarea Directivei 85/611/CEE, varietatea instrumentelor financiare tranzacționate pe piețele financiare a crescut considerabil, ducând la nesiguranță privind stabilirea faptului dacă anumite categorii de instrumente financiare sunt sau nu cuprinse în respectivele definiții. Nesiguranța în aplicarea definițiilor dă naștere la interpretări divergente ale directivei. |
(3) |
Pentru a se asigura aplicarea uniformă a Directivei 85/611/CEE, pentru a ajuta statele membre să dezvolte o înțelegere comună privind faptul dacă o anume categorie de active este eligibilă pentru un OPCVM și pentru a se asigura că definițiile sunt înțelese în concordanță cu principiile care stau la baza Directivei 85/611/CEE, precum cele care guvernează diversificarea riscului și limitele de expunere, capacitatea OPCVM de a-și răscumpăra unitățile la cererea deținătorilor de unități și de a calcula valoarea netă a activelor sale ori de câte ori unitățile sunt emise sau răscumpărate, este necesar să se ofere autorităților competente și actorilor de pe piață un grad mai mare de siguranță în această privință. A avea o mai mare siguranță va facilita, de asemenea, o funcționare mai bună a procedurii de notificare pentru distribuirea transfrontalieră a OPCVM. |
(4) |
Explicațiile prevăzute în această directivă nu dau naștere la noi obligații comportamentale sau operaționale pentru autoritățile competente sau actorii de pe piață. Decât să stabilească liste exhaustive de instrumente și tranzacții financiare, acestea elucidează criteriile de bază ca sprijin în vederea stabilirii faptului dacă o clasă de instrumente financiare este sau nu cuprinsă în diversele definiții. |
(5) |
Eligibilitatea unui activ pentru un OPCVM nu trebuie evaluată numai din perspectiva încadrării în sfera definițiilor conform explicațiilor din prezentul proiect, dar, de asemenea, cu privire la cerințele stabilite în Directiva 85/611/CEE. Autoritățile naționale competente ar putea conlucra prin Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERVM) pentru a elabora abordări comune asupra aplicării practice, zilnice a acelor explicații în contextul atribuțiilor lor de supraveghere, în special în legătură cu alte cerințe ale Directivei 85/611/CEE, precum proceduri de control sau de gestionare a riscurilor și pentru a asigura buna funcționare a pașaportului produsului. |
(6) |
Directiva 85/611/CEE definește valorile mobiliare exclusiv din punct de vedere formal-legal. În consecință, definiția valorilor mobiliare se aplică unei game largi de produse financiare cu caracteristici și niveluri de lichiditate diferite. Pentru fiecare dintre aceste produse financiare, se va asigura compatibilitatea între definiția valorilor mobiliare și alte dispoziții ale directivei. |
(7) |
Fondurile închise de investiții constituie o categorie de active care nu este explicit descrisă ca activ eligibil pentru un OPCVM, în conformitate cu Directiva 85/611/CEE. Cu toate acestea, unitățile fondurilor închise de investiții sunt în mod frecvent tratate ca valori mobiliare și admiterea lor la tranzacționare pe o piață reglementată justifică adesea un astfel de tratament. Prin urmare, este necesar să se ofere actorilor de pe piață și autorităților competente siguranța încadrării sau neîncadrării unităților fondurilor închise de investiții în definiția valorilor mobiliare. Autoritățile naționale competente ar putea conlucra prin CAERVM pentru a dezvolta abordări comune privind aplicarea practică, zilnică a criteriilor aplicabile fondurilor închise de investiții, în special privind standardele minime de bază în legătură cu mecanismele de guvernare corporativă. |
(8) |
Mai multă siguranță juridică este, de asemenea, necesară în ceea ce privește clasificarea, ca valori mobiliare, a instrumentelor financiare care sunt legate de performanța altor active, inclusiv de activele nemenționate în Directiva 85/611/CEE sau care sunt susținute de astfel de active. Trebuie clarificat faptul că, în cazul în care asocierea la valoarea de bază sau la un alt element al instrumentului se ridică la valoarea unui element de care trebuie ținut seama ca derivat integrat, instrumentul financiar va fi încadrat în subcategoria valorilor mobiliare care includ un element derivat. Acest lucru are drept consecință faptul că criteriile corespunzătoare derivatelor în conformitate cu Directiva 85/611/CEE trebuie să se aplice elementului respectiv. |
(9) |
Pentru a se încadra în definiția instrumentelor pieței monetare din Directiva 85/611/CEE, un instrument financiar ar trebui să îndeplinească anumite criterii, în special trebuie să fie tranzacționat în mod normal pe piața monetară, trebuie să fie lichid și trebuie să aibă o valoare care să poată fi determinată cu exactitate în orice moment. Este necesar să se asigure o aplicare uniformă a acestor criterii, ținând seama de anumite practici de pe piață. De asemenea, este necesar să se clarifice dacă acele criterii trebuie înțelese în concordanță cu alte principii ale Directivei 85/611/CEE. Definiția instrumentelor de pe piața monetară ar trebui extinsă la instrumentele financiare care nu sunt admise sau tranzacționate pe o piață reglementată și pentru care Directiva 85/611/CEE stabilește alte criterii pe lângă criteriile generale pentru instrumentele pieței monetare. Prin urmare, era la fel de necesară clarificarea acelor criterii, având în vedere cerințele de protejare a investitorilor și ținând seama de principiile directivei, precum lichiditatea portofoliului, în conformitate cu articolul 37 al acesteia. |
(10) |
În temeiul Directivei 85/611/CEE, se va ține seama de instrumentele financiare derivate ca active lichide financiare, dacă acestea îndeplinesc criteriile stabilite în respectiva directivă. Este necesar să se asigure o aplicare uniformă a acelor criterii și, de asemenea, să se precizeze în mod clar că acele criterii trebuie înțelese în concordanță cu alte dispoziții ale directivei. De asemenea, trebuie precizat faptul că, în cazul în care derivatele de credit îndeplinesc acele criterii, ele devin instrumente financiare derivate în sensul Directivei 85/611/CEE și, prin urmare, sunt eligibile a fi tratate ca active lichide financiare. |
(11) |
Necesitatea clarificării este în mod special urgentă pentru derivatele pe indici financiari. În prezent există o gamă largă de indici financiari care funcționează ca valoare de bază pentru un instrument derivat. Acești indici pot varia în ceea ce privește compoziția sau ponderea elementelor lor. În toate cazurile trebuie să se asigure că OPCVM își poate îndeplini obligațiile în ceea ce privește lichiditatea portofoliului, în conformitate cu articolul 37 din Directiva 85/611/CEE și calculul valorii activului net și că acele obligații nu sunt afectate în mod negativ de caracteristicile valorii de bază ale unui derivat. Trebuie clarificat faptul că derivatele pe indici financiari a căror compoziție este destul de diversificată, care reprezintă un reper adecvat pentru piața la care fac referire și care fac obiectul informării corespunzătoare privind compoziția și calculul indicelui intră în categoria derivatelor ca active lichide financiare. Autoritățile naționale competente ar putea conlucra prin Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERVM) pentru a dezvolta abordări comune privind aplicarea practică, zilnică a acelor criterii în ceea ce privește indicii bazați pe active care nu sunt identificate separat în directivă ca active eligibile. |
(12) |
Directiva 85/611/CEE identifică drept subcategorie de valori mobiliare și instrumente de pe piața monetară pe cele care includ un element derivat. Integrarea unui element derivat într-o valoare mobiliară sau un instrument de pe piața monetară nu transformă întregul instrument financiar în instrument financiar derivat care nu s-ar mai încadra în definițiile valorii mobiliare sau ale instrumentului de pe piața monetară. Prin urmare, este necesară o clarificare privind condițiile în care un derivat financiar poate fi considerat integrat în alt instrument. În plus, integrarea unui derivat într-o valoare mobiliară sau instrument de pe piața monetară atrage riscul ca normele pentru derivatele impuse de Directiva 85/611/CEE să fie ocolite. Din acel motiv, directiva cere identificarea elementului derivat integrat și respectarea acelor norme. Dat fiind gradul de inovație financiară, identificarea unui element derivat integrat nu este întotdeauna evidentă. Pentru o și mai mare siguranță în această privință, trebuie prezentate criteriile de identificare a acestor elemente. |
(13) |
În conformitate cu Directiva 85/611/CEE, tehnicile și instrumentele privind valorile mobiliare sau instrumentele pieței monetare în sensul unei gestionări eficiente a portofoliului nu se încadrează în definițiile valorilor mobiliare și ale instrumentelor pieței monetare. Pentru a clarifica limitele acelor definiții, este necesară stabilirea unor criterii de identificare a tranzacțiilor care ar intra sub incidența acelor tehnici și instrumente. De asemenea, trebuie reamintit faptul că acele tehnici și instrumente trebuie înțelese în concordanță cu alte obligații ale OPCVM, în special în ceea ce privește profilul de risc. Altfel spus, trebuie să fie în concordanță cu normele prevăzute în Directiva 85/611/CEE privind gestionarea riscurilor și diversificarea riscului, precum și cu restricțiile asupra vânzărilor fără acoperire și a împrumuturilor. |
(14) |
Directiva 85/611/CEE stabilește criteriile de definire a OPCVM care reproduc indicii obligațiunilor sau acțiunilor. OPCVM care îndeplinesc acele criterii sunt supuse unui tratament mai flexibil în ceea ce privește limitele de integrare ale emitentului. Prin urmare, este necesar să se dezvolte o înțelegere clară a acestor criterii și să se asigure aplicarea lor uniformă în toate statele membre. Acel lucru presupune clarificarea ulterioară a faptului dacă un OPCVM poate fi considerat sau nu drept OPCVM ce reproduce structura unui indice, prin urmare, presupune o mai mare siguranță privind condițiile care justifică tratamentul preferențial al OPCVM ce reproduce structura unui indice. |
(15) |
Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare a fost consultat pentru asistență tehnică. |
(16) |
Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului European de Valori Mobiliare, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Obiect
Prezenta directivă stabilește norme de clarificare, în sensul aplicării uniforme, a următorilor termeni:
1. |
valori mobiliare, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 1 alineatul (8) din Directiva 85/611/CEE; |
2. |
instrumente ale pieței monetare, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE; |
3. |
active financiare lichide, în conformitate cu definiția OPCVM prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE, privind instrumentele financiare derivate; |
4. |
valori mobiliare și instrumente de pe piața monetară care integrează derivate, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) paragraful al patrulea din Directiva 85/611/CEE; |
5. |
tehnici și instrumente de gestionare eficientă a portofoliului, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE; |
6. |
OPCVM care reproduce compoziția unui indice, în conformitate cu articolul 22a alineatul (1) din Directiva 85/611/CEE. |
Articolul 2
Articolul 1 alineatul (8) din Directiva 85/611/CEE
Valori mobiliare
(1) Trimiterea din articolul 1 alineatul (8) din Directiva 85/611/CEE la valorile mobiliare se înțelege ca trimitere la instrumentele financiare care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
potențiala pierdere pe care OPCVM o poate suporta în ceea ce privește deținerea respectivelor instrumente se limitează la suma plătită pentru acestea; |
(b) |
lichiditatea acestora nu compromite capacitatea OPCVM de a se conforma articolului 37 din Directiva 85/611/CEE; |
(c) |
o evaluare sigură se află la dispoziția acestora după cum urmează:
|
(d) |
informații corespunzătoare se află la dispoziția acestora după cum urmează:
|
(e) |
acestea sunt negociabile; |
(f) |
achiziția acestora corespunde obiectivelor de investiție sau politicii de plasament în OPCVM în conformitate cu Directiva 85/611/CEE; |
(g) |
riscurile acestora sunt cuprinse în procesul OPCVM de gestionare a riscurilor. |
În sensul literelor (b) și (e) ale primului alineat, și cu excepția cazului în care OPCVM deține informații care ar duce la o determinare diferită, se presupune că instrumentele financiare admise sau tranzacționate pe o piață reglementată, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din Directiva 85/611/CEE, nu compromit capacitatea OPCVM de a se conforma articolului 37 din Directiva 85/611/CEE și se presupune a fi, de asemenea, negociabile.
(2) Valorile mobiliare, în conformitate cu articolul 1 alineatul (8) din Directiva 85/611/CEE, se interpretează că includ după cum urmează:
(a) |
unități ale fondurilor închise de investiții constituite sub formă de societăți de investiții sau sub formă fonduri de plasament care îndeplinesc următoarele criterii:
|
(b) |
unități ale fondurilor închise de investiții constituite în temeiul legislației contractuale care îndeplinesc următoarele criterii:
|
(c) |
instrumente financiare care îndeplinesc următoarele criterii:
|
(3) Dacă un instrument financiar reglementat la alineatul (2) litera (c) conține un element derivat integrat în conformitate cu articolul 10 al acestei directive, elementului respectiv i se aplică cerințele articolului 21 din Directiva 85/611/CEE.
Articolul 3
Articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE
Instrumente tranzacționate normal pe piața monetară
(1) Trimiterea din articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE la instrumentele pieței monetare ca instrumente se înțelege ca trimitere la următoarele:
(a) |
instrumente financiare admise la tranzacționare sau tranzacționate pe o piață reglementată în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Directiva 85/611/CEE; |
(b) |
instrumente financiare care nu sunt admise spre tranzacționare. |
(2) Trimiterea din articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE la instrumentele pieței monetare ca instrumente în mod normal tranzacționate se înțelege ca trimitere la instrumente financiare care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
la emisiune au o scadență de până la și inclusiv 397 de zile; |
(b) |
au o scadență reziduală de până la și inclusiv 397 de zile; |
(c) |
suferă modificări regulate ale randamentului în linie cu termenii pieței monetare cel puțin o dată la 397 de zile; |
(d) |
profilul de risc, inclusiv riscurile de credit și ale ratei dobânzii, corespunde profilului instrumentelor financiare care au o scadență în conformitate cu literele (a) sau (b), ori sunt supuse unei modificări a randamentului în conformitate cu litera (c). |
Articolul 4
Articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE
Instrumente lichide cu o valoare ce poate fi determinată cu exactitate în orice moment
(1) Trimiterea din articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE la instrumentele pieței monetare care sunt lichide se înțelege ca trimitere la instrumente financiare care pot fi vândute la preț limitat într-o perioadă de timp suficient de scurtă, ținând seama de obligația OPCVM de a răscumpăra sau de a-și răscumpăra unitățile la cererea oricărui deținător de unități.
(2) Trimiterea din articolul 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE la instrumentele pieței monetare ca instrumente cu o valoare ce poate fi determinată cu exactitate în orice moment se înțelege ca trimitere la instrumente financiare pentru care sunt disponibile sisteme de evaluare exacte și sigure care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
permit OPCVM să calculeze valoarea activului net conform valorii la care instrumentul financiar din portofoliu ar putea fi schimbat între părți dispuse, bine informate în cadrul unei tranzacții neprivilegiate; |
(b) |
se bazează fie pe datele de pe piață fie pe modele de evaluare, inclusiv sisteme bazate pe costuri amortizate. |
(3) Criteriile prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt considerate ca fiind îndeplinite în cazul instrumentelor financiare în mod normal tranzacționate pe piața monetară în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 85/611/CEE și admise sau tranzacționate pe o piață reglementată, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) literele (a), (b) sau (c), cu excepția cazului în care OPCVM deține informații care ar duce la o determinare diferită.
Articolul 5
Articolul 19 alineatul (1) litera (h) din Directiva 85/611/CEE
Instrumente a căror emisiune sau emitent este reglementat în sensul protejării investitorilor și a economiilor
(1) Trimiterea din articolul 19 alineatul (1) litera (h) din Directiva 85/611/CEE la instrumentele pieței monetare, altele decât cele tranzacționate pe o piață reglementată, a căror emisiune sau al cărui emitent este reglementat în sensul protejării investitorilor și a economiilor, se înțelege ca trimitere la instrumente financiare care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
îndeplinesc unul din criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (2) și toate criteriile stabilite la articolul 4 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (2); |
(b) |
au la dispoziție informații corespunzătoare, inclusiv informații care permit o evaluare adecvată a riscurilor de credit aferente investiției în astfel de instrumente, ținând seama de alineatele (2), (3) și (4) ale acestui articol; |
(c) |
sunt liber transferabile. |
(2) În cazul instrumentelor pieței monetare reglementate la articolul 19 alineatul (1) litera (h) a doua și a patra liniuță din Directiva 85/611/CEE sau în cazul celor emise de o autoritate locală sau regională a unui stat membru sau de un organism public internațional care, însă, nu sunt garantate de un stat membru sau, în cazul unui stat federal care este stat membru, de unul din membrii care face parte din federație, informațiile corespunzătoare în conformitate cu alineatul (1) litera (b) din prezentul articol constau în următoarele:
(a) |
informații privind atât emisiunea sau programul de emisiune, cât și situația juridică și financiară a emitentului înaintea emisiunii instrumentului pe piața monetară; |
(b) |
actualizări ale informațiilor prevăzute la litera (a) în mod regulat și la apariția unui eveniment semnificativ; |
(c) |
informațiile menționate la litera (a), verificate de terți calificați în mod corespunzător, care nu se supun instrucțiunilor unui emitent; |
(d) |
statistici sigure și disponibile privind emisiunea sau programul de emisiune. |
(3) În cazul instrumentelor pieței monetare reglementate la articolul 19 alineatul (1) litera (h) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE, informațiile corespunzătoare menționate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol constau în următoarele:
(a) |
informații privind emisiunea sau programul de emisiune sau situația juridică și financiară a emitentului înaintea emisiunii instrumentului pe piața monetară; |
(b) |
actualizări ale informațiilor prevăzute la litera (a) în mod regulat și la apariția unui eveniment semnificativ; |
(c) |
statistici sigure și disponibile privind emisiunea sau programul de emisiune ori alte date care permit o evaluare corespunzătoare a riscurilor de credit aferente investiției în astfel de instrumente. |
(4) În cazul tuturor instrumentelor de pe piața monetară, reglementate la articolul 19 alineatul (1) litera (h) prima liniuță din Directiva 85/611/CEE, cu excepția celor menționate la alineatul (2) din prezentul articol și a celor emise de Banca Centrală Europeană și de o bancă centrală dintr-un stat membru, informațiile corespunzătoare menționate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol constau din informații privind emisiunea sau programul de emisiune ori situația juridică și financiară a emitentului înaintea emisiunii instrumentului pe piața monetară.
Articolul 6
Articolul 19 alineatul (1) litera (h) din Directiva 85/611/CEE
Instituția care este supusă și se conformează regulilor prudențiale considerate de autoritățile competente a fi cel puțin la fel de stringente precum cele prevăzute de dreptul comunitar
Trimiterea din articolul 19 alineatul (1) litera (h) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE la o instituție care este supusă și se conformează regulilor prudențiale considerate de autoritățile competente ca fiind cel puțin la fel de stringente precum cele prevăzute de dreptul comunitar se înțelege ca trimitere la un emitent care este supus și se conformează regulilor prudențiale și îndeplinește unul din următoarele criterii:
1. |
se află în Spațiul Economic European; |
2. |
se află în țările OCDE ce fac parte din Grupul celor Zece; |
3. |
are cel puțin un calificativ de risc scăzut de investiții; |
4. |
se poate demonstra, pe baza unei analize aprofundate a emitentului, că regulile prudențiale aplicabile respectivului emitent sunt cel puțin la fel de stringente precum cele prevăzute de dreptul comunitar. |
Articolul 7
Articolul 19 alineatul (1) litera (h) din Directiva 85/611/CEE
Mijloace de transformare a creanțelor în titluri negociabile care beneficiază de o linie bancară de lichidități
(1) Trimiterea din articolul 19 alineatul (1) litera (h) a patra liniuță din Directiva 85/611/CEE la mijloacele de transformare a creanțelor în titluri negociabile se înțelege ca trimitere la structuri, sub formă corporativă, fiduciară sau contractuală, stabilite în sensul operațiunilor ce permit transformarea creanțelor în titluri negociabile.
(2) Trimiterea din articolul 19 alineatul (1) litera (h) a patra liniuță din Directiva 85/611/CEE la linia bancară de lichidități se înțelege ca trimitere la facilitățile bancare asigurate de o instituție financiară în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (h) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE.
Articolul 8
Articolul 1 alineatul (2) și articolul 19 alineatul (1) litera (g) din Directiva 85/611/CEE
Active financiare lichide privind instrumentele financiare derivate
(1) Trimiterea din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE la activele financiare lichide privind instrumentele financiare derivate se înțelege ca trimitere la instrumentele financiare derivate care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
valorile de bază ale acestora constau în una sau mai multe din următoarele:
|
(b) |
în cazul instrumentelor financiare derivate tranzacționate pe OTC, acestea îndeplinesc condițiile din articolul 19 alineatul (1) litera (g) a doua și a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE. |
(2) Instrumentele financiare derivate menționate la articolul 19 alineatul (1) litera (g) din Directiva 85/611/CEE se interpretează în sensul includerii instrumentelor care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
permit transferul riscului de credit al unui activ menționat la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol, independent de celelalte riscuri asociate activului respectiv; |
(b) |
nu au drept rezultat livrarea sau transferul, inclusiv sub formă de numerar, a altor active în afara celor menționate la articolul 19 alineatele (1) și (2) din Directiva 85/611/CEE; |
(c) |
îndeplinesc criteriile pentru instrumente financiare derivate tranzacționate pe OTC din articolul 19 alineatul (1) litera (g) a doua și a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE și alineatele (3) și (4) din prezentul articol; |
(d) |
riscurile lor sunt cuprinse în procesul de gestionare a riscurilor OPCVM și în mecanismele interne de control în cazul riscurilor de asimetrie a informațiilor între OPCVM și cealaltă parte a derivatului de credit care rezultă din potențialul acces al părții la informații care nu sunt făcute publice privind firmele ale căror active sunt utilizate ca valori de bază de către derivatele de credit. |
(3) În sensul articolului 19 alineatul (1) litera (g) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE, trimiterea la valoarea reală se înțelege ca trimitere la suma contra căreia poate fi schimbat un activ sau poate fi lichidată o obligație între părți dispuse, bine informate în cadrul unei tranzacții neprivilegiate.
(4) În sensul articolului 19 alineatul (1) litera (g) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE, trimiterea la evaluarea sigură și verificabilă se înțelege ca trimitere la o evaluare, efectuată de către OPCVM, corespunzătoare valorii reale menționate la alineatul (3) al acestui articol, care nu se bazează numai pe cotațiile pieței oferite de cealaltă parte și care îndeplinește următoarele criterii:
(a) |
baza evaluării este fie o valoare de piață sigură, actualizată, a instrumentului, fie, dacă o astfel de valoare nu este disponibilă, un model de stabilire a prețului, utilizând o metodologie adecvată recunoscută; |
(b) |
verificarea evaluării este realizată de unul din următorii:
|
(5) Trimiterea din articolul 1 alineatul (2) și articolul 19 alineatul (1) litera (g) din Directiva 85/611/CEE la activele lichide financiare se înțelege ca excluzând instrumentele financiare derivate pe mărfuri.
Articolul 9
Articolul 19 alineatul (1) litera (g) din Directiva 85/611/CEE
Indici financiari
(1) Trimiterea din articolul 19 alineatul (1) litera (g) din Directiva 85/611/CEE la indicii financiari se înțelege ca trimitere la indicii care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
sunt suficient de diversificați, adică sunt îndeplinite următoarele criterii:
|
(b) |
reprezintă un reper adecvat pentru piața la care fac referire, adică sunt îndeplinite următoarele criterii:
|
(c) |
sunt publicați în mod corespunzător, adică respectând următoarele criterii:
|
(2) În cazul în care compoziția activelor care sunt utilizate ca valori de bază de către derivatele financiare în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Directiva 85/611/CEE nu îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, respectivele derivate financiare sunt considerate, în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) al acestei directive, drept derivate financiare pe o combinație de active de la punctele (i), (ii) și (iii) din articolul 8 alineatul (1) litera (a).
Articolul 10
Articolul 21 alineatul (3) din Directiva 85/611/CEE, paragraful al patrulea
Valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare care integrează derivate
(1) Trimiterea din articolul 21 alineatul (3) paragraful al patrulea din Directiva 85/611/CEE la valorile mobiliare care integrează un derivat se înțelege ca trimitere la instrumentele financiare care îndeplinesc criteriile din articolul 2 alineatul (1) din prezenta directivă și care conțin un element care îndeplinește următoarele criterii:
(a) |
în baza elementului respectiv, unele sau toate fluxurile de numerar care ar fi altfel cerute de valoarea mobiliară ale cărei funcții de contract-gazdă pot fi modificate conform unui rate specifice a dobânzii, prețului instrumentului financiar, cursului de schimb valutar, indicelui prețurilor și ratelor, gradului de solvabilitate sau a indicelui de credit ori altor variabile și, prin urmare, variază într-un mod asemănător unui derivat autonom; |
(b) |
caracteristicile sale economice și riscurile nu sunt strâns legate de caracteristicile economice și riscurile contractului-gazdă; |
(c) |
are un impact semnificativ asupra profilului de risc și stabilirii prețului valorii mobiliare. |
(2) Instrumentele de pe piața monetară care îndeplinesc unul din criteriile din articolul 3 alineatul (2) și toate criteriile din articolele 4 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (2) și care conțin un element ce îndeplinește criteriile de la alineatul (1) din prezentul articol sunt considerate instrumente ale pieței monetare care integrează un derivat.
(3) O valoare mobiliară sau un instrument de pe piața monetară nu este considerat ca integrând un derivat în cazul în care conține un element care este transferabil din punct de vedere contractual, independent de valoarea mobiliară sau de instrumentul pieței monetare. Un astfel de element este considerat instrument financiar separat.
Articolul 11
Articolul 21 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE
Tehnici și instrumente de gestionare eficientă a portofoliului
(1) Trimiterea din articolul 21 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE la tehnicile și instrumentele care privesc valorile mobiliare și la care se recurge în sensul unei gestionări eficiente a portofoliului se înțelege ca trimitere la tehnicile și instrumentele care îndeplinesc următoarele criterii:
(a) |
sunt corespunzătoare din punct de vedere economic, adică sunt realizate într-un mod eficient sub aspectul costurilor; |
(b) |
sunt încheiate pentru unul sau mai multe din următoarele scopuri specifice:
|
(c) |
riscurile acestora sunt cuprinse în procesul de gestionare a riscurilor OPCVM. |
(2) Tehnicile și instrumentele care se conformează criteriilor de la alineatul (1) și care se leagă de instrumentele de pe piața monetară sunt considerate tehnici și instrumente aferente instrumentelor de pe piața monetară în sensul unei gestionări eficiente a portofoliului în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE.
Articolul 12
Articolul 22a alineatul (1) din Directiva 85/611/CEE
OPCVM ce reproduc indici
(1) Trimiterea din articolul 22a alineatul (1) din Directiva 85/611/CEE la reproducerea compoziției unui indice al acțiunilor sau al titlurilor de creanță se înțelege ca trimitere la reproducerea compoziției activelor de bază ale indicelui, inclusiv utilizarea de derivate sau de alte tehnici și instrumente în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE și articolul 11 din prezenta directivă.
(2) Trimiterea din articolul 22a alineatul (1) prima liniuță din Directiva 85/611/CEE la un indice a cărui compoziție este suficient de diversificată se înțelege ca trimitere la un indice care se conformează normelor de diversificare a riscului din articolul 22a din prezenta directivă.
(3) Trimiterea din articolul 22a alineatul (1) a doua liniuță din Directiva 85/611/CEE la un indice care reprezintă un reper adecvat se înțelege ca trimitere la un indice al cărui furnizor utilizează o metodologie recunoscută care nu are, în general, drept rezultat excluderea unui emitent principal de pe piața la care se referă.
(4) Trimiterea din articolul 22a alineatul (1) a treia liniuță din Directiva 85/611/CEE la un indice publicat în mod corespunzător se înțelege ca trimitere la un indice care îndeplinește următoarele criterii:
(a) |
este accesibil publicului; |
(b) |
furnizorul indicelui nu depinde de OPCVM care reproduce indicele. |
Litera (b) nu exclude furnizorii de indici și OPCVM care fac parte din același grup economic, cu condiția ca aranjamente eficiente de gestionare a conflictelor de interese să fie puse în aplicare.
Articolul 13
Transpunere
(1) Statele membre adoptă și publică, până la 23 martie 2008 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.
Statele aplică aceste dispoziții de la 23 iulie 2008.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern, pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 14
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 15
Destinatarii
Prezenta directiva se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 martie 2007.
Pentru Comisie
Charlie McCREEVY
Membru al Comisiei
(1) JO L 375, 31.12.1985, p. 3. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2005/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 79, 24.3.2005, p. 9).
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
DECIZII
Comisie
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/20 |
DECIZIA COMISIEI
din 16 martie 2007
de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – (SIS II) (primul pilon)
[notificată cu numărul C(2007) 845]
(Numai textele în limbile bulgară, cehă, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză sunt autentice)
(2007/170/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (1), în special articolul 4 litera (a),
întrucât:
(1) |
Pentru a dezvolta SIS II este necesar să se determine caracteristicile tehnice ale rețelei de comunicații, componentele sale și normele specifice ale rețelei. |
(2) |
Trebuie stabilite modalități adecvate, în special cu privire la elementele interfeței naționale uniforme situate în statele membre, de către Comisie și statele membre. |
(3) |
Prezenta decizie nu aduce atingere adoptării deciziilor viitoare ale Comisiei privind dezvoltarea SIS II, în special privind stabilirea normelor de securitate. |
(4) |
Dezvoltarea SIS II este reglementată atât prin Regulamentul (CE) nr. 2424/2001, cât și prin Decizia 2001/886/JAI a Consiliului (2). Pentru a garanta o punere în aplicare unică a procesului de dezvoltare a SIS II în ansamblul său, dispozițiile prezentei decizii trebuie să reflecte dispozițiile deciziei Comisiei de stabilire a cerințelor rețelei SIS II, care trebuie aplicată conform Deciziei 2001/886/JAI. |
(5) |
În conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3), Regatul Unit nu a luat parte la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2424/2001, care nu este obligatoriu pentru acesta și nu i se aplică, deoarece constituie o extindere a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Prin urmare, Regatul Unit nu este destinatarul prezentei decizii a Comisiei. |
(6) |
În conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (4), Irlanda nu a luat parte la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2424/2001, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică, deoarece constituie o extindere a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Prin urmare, Irlanda nu este destinatarul prezentei decizii a Comisiei. |
(7) |
În temeiul articolului 5 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca a decis să pună în aplicare Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 în legislația daneză. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 este obligatoriu pentru Danemarca în legislația internațională. |
(8) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 și Decizia 2001/886/JAI constituie o extindere a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene, Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (5), care intră sub incidența articolului 1 litera B din Decizia 1999/437/CE din 17 mai 1999 a Consiliului privind anumite norme de aplicare a acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene, Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (6). |
(9) |
În ceea ce privește Elveția, Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 și Decizia 2001/886/JAI constituie o extindere a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană în ceea ce privește asocierea acesteia din urmă în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) din decizia Consiliului privind semnarea, în numele Comunității Europene, și aplicarea provizorie a anumitor prevederi ale acestui acord. |
(10) |
Prezenta decizie constituie un act întemeiat pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare. |
(11) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului, |
DECIDE:
Articolul 1
Caracteristicile tehnice privind conceperea arhitecturii fizice a infrastructurii de comunicații a SIS II sunt cele stabilite în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda și Regatului Suediei.
Adoptată la Bruxelles, 16 martie 2007.
Pentru Comisie
Franco FRATTINI
Vicepreședinte
(1) JO L 328, 13.12.2001, p. 4. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1988/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 1).
(2) JO L 328, 13.12.2001, p. 1.
(3) JO L 131, 1.6.2000, p. 43. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2004/926/CE (JO L 395, 31.12.2004, p. 70).
(5) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(6) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.
ANEXĂ
CUPRINS
1. |
Introducere … |
1.1. |
Acronime și abrevieri … |
2. |
Privire de ansamblu … |
3. |
Acoperire geografică … |
4. |
Servicii de rețea … |
4.1. |
Structura rețelei … |
4.2. |
Tip de conexiune între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță … |
4.3. |
Lățimea de bandă … |
4.4. |
Categorii de servicii … |
4.5. |
Protocoale suportate … |
4.6. |
Caracteristici tehnice … |
4.6.1. |
Adresare IP … |
4.6.2. |
Suport pentru IPv6 … |
4.6.3. |
Routare statică … |
4.6.4. |
Debit susținut … |
4.6.5. |
Alte caracteristici … |
4.7. |
Rezistență … |
5. |
Monitorizare … |
6. |
Servicii generice … |
7. |
Disponibilitate … |
8. |
Servicii de siguranță … |
8.1. |
Criptarea rețelei … |
8.2. |
Alte dispoziții de siguranță … |
9. |
Asistență și structură de sprijin … |
10. |
Interacțiunea cu alte sisteme … |
1. Introducere
Prezentul document descrie arhitectura rețelei de comunicații, componentele sale și cerințele specifice rețelei.
1.1. Acronime și abrevieri
Prezenta secțiune descrie acronimele utilizate în document.
Acronime și abrevieri |
Explicație |
BLNI |
Interfață națională locală de rezervă (Backup Local National Interface) |
CEP |
Punct final central (Central End Point) |
CNI |
Interfață națională centrală (Central National Interface) |
CS |
Sistem central (Central System) |
CS-SIS |
Funcție de suport tehnic care conține baza de date SIS II |
DNS |
Server nume de domeniu (Domain Name Server) |
FCIP |
Canal de fibre pe IP (Fibre Channel over IP) |
FTP |
Protocol de transfer de fișiere (File Transport Protocol) |
HTTP |
Protocol de transfer hipertext (Hyper Text Transfer Protocol) |
IP |
Protocol internet (Internet Protocol) |
LAN |
Rețea locală (Local Area Network) |
LNI |
Interfață națională locală (Local National Interface) |
Mbps |
Megabiți pe secundă |
MDC |
Main Developer Contractor |
N.SIS II |
Secțiunea națională în fiecare stat membru |
NI-SIS |
Interfață națională uniformă |
NTP |
Protocol de sincronizare în rețea (Network Time Protocol) |
SAN |
Rețea de stocare (Storage Area Network) |
SDH |
Ierarhie digitală sincronă (Synchronous Digital Hierarchy) |
SIS II |
Sistem de informații Schengen din a doua generație (Schengen Information System, second generation) |
SMTP |
Protocol simplu de transfer de curier (Simple Mail Transport Protocol) |
SNMP |
Protocol simplu de gestiune de rețea (Simple Network Management Protocol) |
s-TESTA |
Servicii telematice transeuropene securizate între administratori (Secure Trans-European Services for Telematics between Administrations), o măsură a programului IDABC (Programul pentru furnizarea interoperabilă a serviciilor europene e-guvernare pentru administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni. Decizia 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21.4.2004). |
TCP |
Protocol de control al transmisiei (Transmission Control Protocol) |
VIS |
Sistem de informații privind vizele (Visa Information System) |
VPN |
Rețea privată virtuală (Virtual Private Network) |
WAN |
Rețea de arie largă (Wide Area Network) |
2. Privire de ansamblu
SIS II este format din:
— |
sistemul central (denumit în continuare „SIS II central”), care cuprinde:
|
— |
o secțiune națională (denumită în continuare „N.SIS II”) în fiecare dintre statele membre, care cuprinde sistemele naționale de date și care comunică cu SIS II central. O secțiune N.SIS II poate conține un dosar de date (denumit în continuare „copie națională”), care conține o copie completă sau parțială a bazei de date SIS II; |
— |
o infrastructură de comunicații între CS-SIS și NI-SIS (denumită în continuare „infrastructură de comunicații”) care furnizează o rețea virtuală criptată consacrată datelor SIS II și schimbului de date dintre birourile SIRENE. |
NI-SIS este formată din:
— |
o interfață națională locală (denumită în continuare „LNI”), în fiecare stat membru, care face conexiunea fizică între statul membru și rețeaua de comunicații securizată și conține dispozitivele de criptare consacrate traficului dintre SIS II și SIRENE. LNI este situată pe teritoriul statului membru; |
— |
o interfață națională locală de siguranță, opțională (denumită în continuare „BLNI”) care are exact aceeași structură și funcție ca LNI. |
LNI și BLNI trebuie utilizate exclusiv de sistemul SIS II și pentru schimburile SIRENE. Configurația specifică a LNI și BLNI va fi precizată și convenită cu fiecare stat membru pentru a se lua în considerare normele de siguranță, locația fizică și condițiile de instalare, inclusiv prestarea de servicii a furnizorului de rețea, adică conexiunea fizică s-TESTA poate conține mai multe canale VPN pentru alte sisteme, de exemplu, VIS și Eurodac;
— |
o interfață națională centrală (denumită în continuare „CNI”), care este o aplicație ce securizează accesul la CS-SIS. Fiecare stat membru dispune de propriile puncte logice de acces la CNI via un „firewall” central. |
Infrastructura de comunicații dintre CS-SIS și NI-SIS este compusă din:
— |
rețeaua pentru Servicii telematice transeuropene securizate între administratori (denumită în continuare s-TESTA), care furnizează o rețea virtuală privată și criptată, consacrată datelor SIS II și schimburilor SIRENE. |
3. Acoperire geografică
Infrastructura de comunicații trebuie să poată acoperi și furniza serviciile cerute tuturor statelor membre:
Toate statele membre UE (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Regatul Unit și Irlanda), plus Norvegia, Islanda și Elveția.
În plus, trebuie luată în considerare acoperirea țărilor care tocmai au aderat, România și Bulgaria.
În cele din urmă, infrastructura de comunicații trebuie să poată fi extinsă la orice altă țară sau entitate care are acces la SIS II central (de exemplu, Europol, Eurojust).
4. Servicii de rețea
În cazul menționării unui protocol sau a unei arhitecturi, se subînțelege că alte tehnologii, protocoale sau arhitecturi dezvoltate ulterior vor fi acceptate.
4.1. Structura rețelei
Arhitectura SIS II utilizează servicii centralizate, care sunt accesibile din diferitele state membre. Din motive de rezistență, aceste servicii centralizate sunt duplicate în două locații diferite, mai exact la Strasbourg, în Franța, și St Johann im Pongau, în Austria, unde se situează CS-SIS, CU și respectiv sistemul de siguranță CS-SIS, BCU.
Unitățile centrale, cea principală și cea de siguranță, trebuie să fie accesibile din diferitele state membre. Țările implicate pot avea mai multe puncte de acces la rețea, o LNI și o BLNI, pentru a face legătura dintre sistemele lor naționale și serviciile centrale.
În afară de conexiunea principală cu serviciile centrale, infrastructura de comunicații poate asigura schimburi de informații suplimentare bilaterale între birourile SIRENE ale diferitelor state membre.
4.2. Tip de conexiune între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță
Tipul de conexiune cerut pentru interconexiunea între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță trebuie să fie o buclă SDH sau un echivalent, care să fie accesibilă și pentru tehnologii și arhitecturi ulterioare. Infrastructura SDH va fi utilizată pentru extinderea rețelelor locale ale ambelor unități centrale, pentru a crea un LAN unic omogen. Acest LAN va fi apoi folosit în sincronizarea continuă dintre CU și BCU.
4.3. Lățimea de bandă
O condiție esențială a infrastructurii de comunicații este dimensiunea lățimii de bandă pe care aceasta trebuie să fie în măsură să o acorde diferitelor site-uri interconectate și capacitatea sa de a susține această lățime de bandă în cadrul rețelei sale de bază.
Lățimea de bandă necesară pentru LNI și BLNI facultativă va varia pentru fiecare stat membru, în funcție de alegerea acestuia de a folosi copii naționale, căutare centrală sau schimbul de date biometrice.
Dimensiunea reală pe care infrastructura de comunicații va decide să o ofere este fără importanță, din moment ce corespunde cerințelor minime ale fiecărui stat membru.
Fiecare dintre tipurile de site menționate mai sus poate transfera cantități semnificative de date (alfanumerice, biometrice și documente complete) în ambele direcții. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să asigure vitezele minime garantate de încărcare și descărcare pentru fiecare conexiune.
Infrastructura de comunicații trebuie să asigure un debit de conexiune variind între 2 Mbps și până la 155 Mbps sau mai mult. Rețeaua trebuie să asigure viteze minime suficiente de încărcare și descărcare pentru fiecare conexiune și trebuie să aibă capacitatea de a susține lățimea de bandă globală a punctelor de acces la rețea.
4.4. Categorii de servicii
SIS II central va fi în măsură să trateze, după o ordine a priorităților, cererile/alertele. Ca normă derivată, infrastructura de comunicații va asigura gestiunea traficului în funcție de priorități.
Se presupune că parametrii de rețea care vor permite stabilirea priorităților vor fi fixați de SIS II central pentru toate pachetele care îl cer. Gestiunea documentelor în așteptare va fi asigurată de procedeul „Weighted Fair Queuing”. Aceasta implică faptul că infrastructura de comunicații trebuie să poată prelua ordinea de prioritate atribuită pachetelor de date pe sursa LAN și să le trateze în funcție de această ordine în propria rețea de bază. Mai mult, infrastructura de comunicații trebuie să transmită site-ului de la distanță pachetele inițiale care conțin aceeași ordine de prioritate ca aceea fixată în sursa LAN.
4.5. Protocoale suportate
SIS II central va folosi mai multe protocoale de comunicare în rețea. Infrastructura de comunicații ar trebui să suporte o categorie largă de protocoale de comunicație în rețea. Protocoalele standard care vor fi suportate sunt HTTP, FTP, NTP, SMTP, SNMP și DNS.
Pe lângă protocoalele standard, infrastructura de comunicații trebuie să poată gestiona diferite protocoale de „tunnelling”, protocoale de duplicare SAN și protocoalele proprietare de conexiune Java-to-Java ale BEA WebLogic. Protocoalele de „tunnelling”, de exemplu IPsec în mod tunel, vor fi utilizate pentru transferul datelor criptate către destinație.
4.6. Caracteristici tehnice
4.6.1. Adresare IP
Infrastructura de comunicații trebuie să aibă o serie de adrese IP rezervate care pot fi utilizate numai în cadrul acelei rețele. În cadrul seriei de adrese IP rezervate, SIS II central va utiliza o serie exclusivă de adrese IP care nu vor fi folosite în altă parte.
4.6.2. Suport pentru IPv6
Se presupune că protocolul utilizat de rețelele locale ale statelor membre va fi TCP/IP. Cu toate acestea, unele site-uri vor avea versiunea 4, pe când altele vor avea versiunea 6. Punctele de acces la rețea trebuie să poată juca rolul de portal și trebuie să aibă capacitatea de a opera independent de protocoalele de rețea utilizate de SIS II central sau de N.SIS II.
4.6.3. Routare statică
CU și BCU pot folosi aceeași adresă unică IP pentru comunicațiile către statele membre. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să suporte routarea statică.
4.6.4. Debit susținut
Atât timp cât conexiunile CU sau BCU au o rată de descărcare mai mică de 90 %, un stat membru trebuie să poată susține neîntrerupt 100 % din lățimea sa de bandă.
4.6.5. Alte caracteristici
Pentru a susține CS-SIS, infrastructura de comunicații trebuie să respecte un număr minim de caracteristici tehnice.
Timpul de tranzit trebuie să fie (inclusiv la orele de vârf) mai mic sau egal cu 150 ms, în 95 % din pachetele de date, și mai mic de 200 ms, în 100 % din pachete.
Probabilitatea de a pierde pachetele de date trebuie să fie (inclusiv la orele de vârf) mai mică sau egală cu 10-4, în 95 % din pachete, și mai mică de 10-3, în 100 % din pachete.
Caracteristicile mai sus menționate se aplică pentru fiecare punct de acces în parte.
Conexiunea dintre CU și BCU trebuie să aibă un timp de transmisie dus-întors mai mic sau egal cu 60 ms.
4.7. Rezistență
CS-SIS a fost concepută pentru a putea îndeplini condiția de disponibilitate ridicată. Din acest motiv, sistemul oferă o rezistență integrată împotriva defecțiunilor propriilor componente, grație duplicării tuturor echipamentelor.
Componentele infrastructurii de comunicații trebuie, de asemenea, să aibă rezistență împotriva defecțiunilor ce pot afecta unul dintre componente. În cazul infrastructurii de comunicații, următoarele componente trebuie să aibă rezistență:
— |
Rețeaua de bază |
— |
Dispozitivele de routare |
— |
Punctele de prezență |
— |
Conexiunile la bucla locală (inclusiv cablarea fizică redundantă) |
— |
Dispozitivele de siguranță (dispozitive de criptare, „firewall” etc.) |
— |
Toate serviciile generice (DNS, NTP etc.) |
— |
LNI/BLNI. |
Mecanismele de siguranță pentru tot echipamentul rețelei trebuie să se declanșeze fără nicio intervenție manuală.
5. Monitorizare
Pentru a facilita monitorizarea, instrumentele de monitorizare a infrastructurii de comunicații trebuie să se poată integra în dispozitivele de monitorizare ale organismului responsabil de gestiunea operațională a SIS II central.
6. Servicii generice
În afară de rețeaua specializată și de serviciile de siguranță, infrastructura de comunicații trebuie, de asemenea, să ofere și servicii generice.
Trebuie puse în aplicare servicii specializate în cazul ambelor unități centrale, cu scopuri de redundanță.
Infrastructura de comunicații trebuie să ofere următoarele servicii generice opționale:
Serviciu |
Informații suplimentare |
DNS |
În prezent, procedura de siguranță care basculează de la CU la BCU, în cazul defectării sistemului, se bazează pe schimbarea adresei IP în cadrul serverului generic DNS. |
Releu e-mail |
Folosirea unui releu generic e-mail ar putea fi utilă pentru că ar standardiza setările e-mail în diferitele state membre și, spre deosebire de un server specializat, pentru că nu ar consuma resursele de rețea de la CU/BCU. E-mailurile care utilizează releul generic e-mail trebuie să respecte modelul de siguranță. |
NTP |
Acest serviciu poate fi utilizat pentru sincronizarea ceasurilor echipamentului de rețea. |
7. Disponibilitate
CS-SIS, LNI și BLNI trebuie să poată oferi o disponibilitate de 99,99 % pe o perioadă continuă de 28 de zile, independent de disponibilitatea rețelei.
Disponibilitatea infrastructurii de comunicații trebuie să fie de 99,99 %.
8. Servicii de siguranță
8.1. Criptarea rețelei
SIS II central nu permite transferul în afara LAN fără criptare a datelor cu exigență de înaltă sau foarte înaltă protecție. Trebuie să se verifice ca furnizorul de rețea să nu aibă în niciun caz acces la datele operaționale din SIS II, nici la schimburile SIRENE asociate.
Pentru a menține un înalt nivel de siguranță, infrastructura de comunicații trebuie să permită gestiunea certificatelor/cheilor. Gestiunea și monitorizarea de la distanță a cutiilor de criptare trebuie să fie posibile. Algoritmii de criptare trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:
— |
Algoritmi de criptare simetrică:
|
— |
Algoritmi de criptare asimetrică:
|
Se va utiliza protocolul de încapsulare a sarcinii utile de siguranță (ESP, RFC2406) în modul tunel. Sarcina utilă și antetul IP de origine vor fi criptate.
Se va utiliza protocolul schimbării cheilor internet (IKE) pentru schimbarea cheilor de sesiune.
Cheile IKE sunt valabile cel mult o zi.
Cheile de sesiune sunt valabile cel mult o oră.
8.2. Alte dispoziții de siguranță
Pe lângă protecția punctelor de acces SIS II, infrastructura de comunicații trebuie să protejeze și serviciile generice opționale. Aceste servicii trebuie să fie supuse unor măsuri de protecție comparabile celor din CS-SIS. Prin urmare, toate serviciile generice trebuie să fie protejate cel puțin de un „firewall”, un antivirus și de un sistem de detectare a intruziunilor. Mai mult, dispozitivele și măsurile de protecție ale serviciilor generice trebuie supuse unei supravegheri de siguranță continue (jurnalizare și urmărire).
Pentru a menține un înalt nivel de siguranță, organizația responsabilă de gestiunea operațională a SIS II central trebuie să fie informată de orice incident de siguranță care survine în infrastructura de comunicații. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să permită notificarea rapidă a organizației responsabile de gestiunea operațională a SIS II central asupra incidentelor de siguranță. Toate incidentele de siguranță trebuie semnalate regulat, de exemplu, într-un raport lunar sau ocazional.
9. Asistență și structură de sprijin
Furnizorul infrastructurii de comunicații trebuie să pună la dispoziție un serviciu de asistență care să fie în contact cu organizația responsabilă de gestiunea operațională a SIS II central.
10. Interacțiunea cu alte sisteme
Infrastructura de comunicații trebuie să împiedice scurgerea de informații dincolo de canalele de comunicație care i-au fost destinate. Pentru aplicarea tehnică, acest fapt implică:
— |
orice acces neautorizat și/sau necontrolat la alte rețele este strict interzis, inclusiv interconexiunea la internet; |
— |
scurgerea de date către alte sisteme ale rețelei este imposibilă; de exemplu, interconexiunea mai multor VPN IP nu este permisă. |
În afară de restricțiile tehnice sus-menționate pe care le impune, infrastructura de comunicații are repercusiuni și asupra serviciului de asistență. Serviciul de asistență nu poate divulga nicio informație privind SIS II central altei entități, în afara celei responsabile de gestiunea operațională a SIS II central.
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/29 |
DECIZIA COMISIEI
din 16 martie 2007
de stabilire a cerințelor rețelei Sistemului de Informații Schengen din a doua generație – SIS II (al treilea pilon)
(2007/171/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,
având în vedere Decizia 2001/886/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (1), în special articolul 4 litera (a),
întrucât:
(1) |
Pentru a dezvolta SIS II este necesar să se determine caracteristicile tehnice ale rețelei de comunicații, componentele sale și normele specifice ale rețelei. |
(2) |
Trebuie stabilite modalități adecvate, în special cu privire la elementele interfeței naționale uniforme situate în statele membre, de către Comisie și statele membre. |
(3) |
Prezenta decizie nu aduce atingere adoptării deciziilor viitoare ale Comisiei privind dezvoltarea SIS II, în special privind stabilirea normelor de securitate. |
(4) |
Dezvoltarea SIS II este reglementată atât prin Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului (2), cât și prin Decizia 2001/886/JAI. Pentru a garanta o punere în aplicare unică a procesului de dezvoltare a SIS II în ansamblul său, dispozițiile prezentei decizii trebuie să reflecteze dispozițiile Deciziei Comisiei de stabilire a cerințelor rețelei SIS II, care trebuie aplicată conform Regulamentului (CE) nr. 2424/2001. |
(5) |
Regatul Unit ia parte la prezenta decizie în conformitate cu articolul 5 din protocolul care integrează acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul UE și la Tratatul CE, și cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3). |
(6) |
Irlanda ia parte la această decizie în conformitate cu articolul 5 din protocolul care integrează acquis-ul Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul UE și la Tratatul CE, și cu articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (4). |
(7) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o evoluție a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei cu privire la asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care intră în sfera de aplicare a articolului 1 litera G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (5) privind anumite norme de aplicare a acestui acord. |
(8) |
În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o evoluție a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat de Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care intră în sfera de aplicare a articolului 1 litera G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2004/849/CE a Consiliului (6) privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea provizorie a anumitor dispoziții ale acestui acord. |
(9) |
Prezenta decizie constituie un act întemeiat pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare. |
(10) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia 2001/886/JAI, |
DECIDE:
Articol unic
Caracteristicile tehnice privind conceperea arhitecturii fizice a infrastructurii de comunicații a SIS II sunt cele stabilite în anexă.
Adoptată la Bruxelles, 16 martie 2007.
Pentru Comisie
Franco FRATTINI
Vicepreședinte
(1) JO L 328, 13.12.2001, p. 1.
(2) JO L 328, 13.12.2001, p. 4. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1988/2006 (JO L 411, 30.12.2006, p. 1).
(3) JO L 131, 1.6.2000, p. 43. Decizie, astfel cum a fost modificat prin Decizia 2004/926/CE (JO L 395, 31.12.2004, p. 70).
(5) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.
(6) JO L 368, 15.12.2004, p. 26.
ANEXĂ
CUPRINS
1. |
Introducere … |
1.1. |
Acronime și abrevieri … |
2. |
Privire de ansamblu … |
3. |
Acoperire geografică … |
4. |
Servicii de rețea … |
4.1. |
Structura rețelei … |
4.2. |
Tip de conexiune între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță … |
4.3. |
Lățimea de bandă … |
4.4. |
Categorii de servicii … |
4.5. |
Protocoale suportate … |
4.6. |
Caracteristici tehnice … |
4.6.1. |
Adresare IP … |
4.6.2. |
Suport pentru IPv6 … |
4.6.3. |
Routare statică … |
4.6.4. |
Debit susținut … |
4.6.5. |
Alte caracteristici … |
4.7. |
Rezistență … |
5. |
Monitorizare … |
6. |
Servicii generice … |
7. |
Disponibilitate … |
8. |
Servicii de siguranță … |
8.1. |
Criptarea rețelei … |
8.2. |
Alte dispoziții de siguranță … |
9. |
Asistență și structură de sprijin … |
10. |
Interacțiunea cu alte sisteme … |
1. Introducere
Prezentul document descrie arhitectura rețelei de comunicații, componentele sale și cerințele specifice rețelei.
1.1. Acronime și abrevieri
Prezenta secțiune descrie acronimele utilizate în document.
Acronime și abrevieri |
Explicație |
BLNI |
Interfață națională locală de rezervă (Backup Local National Interface) |
CEP |
Punct final central (Central End Point) |
CNI |
Interfață națională centrală (Central National Interface) |
CS |
Sistem central (Central System) |
CS-SIS |
Funcție de suport tehnic care conține baza de date SIS II |
DNS |
Server nume de domeniu (Domain Name Server) |
FCIP |
Canal de fibre pe IP (Fibre Channel over IP) |
FTP |
Protocol de transfer de fișiere (File Transport Protocol) |
HTTP |
Protocol de transfer hipertext (Hyper Text Transfer Protocol) |
IP |
Protocol internet (Internet Protocol) |
LAN |
Rețea locală (Local Area Network) |
LNI |
Interfață națională locală (Local National Interface) |
Mbps |
Megabiți pe secundă |
MDC |
Main Developer Contractor |
N.SIS II |
Secțiunea națională în fiecare stat membru |
NI-SIS |
Interfață națională uniformă |
NTP |
Protocol de sincronizare în rețea (Network Time Protocol) |
SAN |
Rețea de stocare (Storage Area Network) |
SDH |
Ierarhie digitală sincronă (Synchronous Digital Hierarchy) |
SIS II |
Sistem de informații Schengen din a doua generație (Schengen Information System, second generation) |
SMTP |
Protocol simplu de transfer de curier (Simple Mail Transport Protocol) |
SNMP |
Protocol simplu de gestiune de rețea (Simple Network Management Protocol) |
s-TESTA |
Servicii telematice transeuropene securizate între administratori (Secure Trans-European Services for Telematics between Administrations), o măsură a programului IDABC (Programul pentru furnizarea interoperabilă a serviciilor europene e-guvernare pentru administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni. Decizia 2004/387/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 21.4.2004). |
TCP |
Protocol de control al transmisiei (Transmission Control Protocol) |
VIS |
Sistem de informații privind vizele (Visa Information System) |
VPN |
Rețea privată virtuală (Virtual Private Network) |
WAN |
Rețea de arie largă (Wide Area Network) |
2. Privire de ansamblu
SIS II este format din:
— |
sistemul central (denumit în continuare „SIS II central”), care cuprinde:
|
— |
o secțiune națională (denumită în continuare „N.SIS II”) în fiecare dintre statele membre, care cuprinde sistemele naționale de date și care comunică cu SIS II central. O secțiune N.SIS II poate conține un dosar de date (denumit în continuare „copie națională”), care conține o copie completă sau parțială a bazei de date SIS II; |
— |
o infrastructură de comunicații între CS-SIS și NI-SIS (denumită în continuare „infrastructură de comunicații”) care furnizează o rețea virtuală criptată consacrată datelor SIS II și schimbului de date dintre birourile SIRENE. |
NI-SIS este formată din:
— |
o interfață națională locală (denumită în continuare „LNI”) în fiecare stat membru, care face conexiunea fizică între statul membru și rețeaua de comunicații securizată și conține dispozitivele de criptare consacrate traficului dintre SIS II și SIRENE. LNI este situată pe teritoriul statului membru; |
— |
o interfață națională locală de siguranță, opțională (denumită în continuare „BLNI”), care are exact aceeași structură și funcție ca LNI. |
LNI și BLNI trebuie utilizate exclusiv de sistemul SIS II și pentru schimburile SIRENE. Configurația specifică a LNI și BLNI va fi precizată și convenită cu fiecare stat membru pentru a se lua în considerare normele de siguranță, locația fizică și condițiile de instalare, inclusiv prestarea de servicii a furnizorului de rețea, adică conexiunea fizică s-TESTA poate conține mai multe canale VPN pentru alte sisteme, de exemplu, VIS și Eurodac.
— |
o interfață națională centrală (denumită în continuare „CNI”), care este o aplicație ce securizează accesul la CS-SIS. Fiecare stat membru dispune de propriile puncte logice de acces la CNI via un „firewall” central. |
Infrastructura de comunicații dintre CS-SIS și NI-SIS este compusă din:
— |
rețeaua pentru Servicii telematice transeuropene securizate între administratori (denumită în continuare s-TESTA), care furnizează o rețea virtuală privată și criptată, consacrată datelor SIS II și schimburilor SIRENE. |
3. Acoperire geografică
Infrastructura de comunicații trebuie să poată acoperi și furniza serviciile cerute tuturor statelor membre:
Toate statele membre UE (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Regatul Unit și Irlanda), plus Norvegia, Islanda, Elveția.
În plus, trebuie luată în considerare acoperirea țărilor care tocmai au aderat, România și Bulgaria.
În cele din urmă, infrastructura de comunicații trebuie să poată fi extinsă la orice altă țară sau entitate care are acces la SIS II central (de exemplu, Europol, Eurojust).
4. Servicii de rețea
În cazul menționării unui protocol sau a unei arhitecturi, se subînțelege că alte tehnologii, protocoale sau arhitecturi dezvoltate ulterior vor fi acceptate.
4.1. Structura rețelei
Arhitectura SIS II utilizează servicii centralizate, care sunt accesibile din diferitele state membre. Din motive de rezistență, aceste servicii centralizate sunt duplicate în două locații diferite, mai exact la Strasbourg, în Franța, și la St Johann im Pongau, în Austria, unde se situează CS-SIS, CU și, respectiv, sistemul de siguranță CS-SIS, BCU.
Unitățile centrale, cea principală și cea de siguranță, trebuie să fie accesibile din diferitele state membre. Țările implicate pot avea mai multe puncte de acces la rețea, o LNI și o BLNI, pentru a face legătura dintre sistemele lor naționale și serviciile centrale.
În afară de conexiunea principală cu serviciile centrale, infrastructura de comunicații poate asigura schimburi de informații suplimentare bilaterale între birourile SIRENE ale diferitelor state membre.
4.2. Tip de conexiune între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță
Tipul de conexiune cerut pentru interconexiunea între CS-SIS principal și CS-SIS de siguranță trebuie să fie o buclă SDH sau un echivalent, care să fie accesibilă și pentru tehnologii și arhitecturi ulterioare. Infrastructura SDH va fi utilizată pentru extinderea rețelelor locale ale ambelor unități centrale, pentru a crea un LAN unic omogen. Acest LAN va fi apoi folosit în sincronizarea continuă dintre CU și BCU.
4.3. Lățimea de bandă
O condiție esențială a infrastructurii de comunicații este dimensiunea lățimii de bandă pe care aceasta trebuie să fie în măsură să o acorde diferitelor site-uri interconectate și capacitatea sa de a susține această lățime de bandă în cadrul rețelei sale de bază.
Lățimea de bandă necesară pentru LNI și BLNI facultativă va varia pentru fiecare stat membru, în funcție de alegerea acestuia de a folosi copii naționale, căutare centrală sau schimbul de date biometrice.
Dimensiunea reală pe care infrastructura de comunicații va decide să o ofere este fără importanță, din moment ce corespunde cerințelor minime ale fiecărui stat membru.
Fiecare dintre tipurile de site menționate mai sus poate transfera cantități semnificative de date (alfanumerice, biometrice și documente complete) în ambele direcții. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să asigure vitezele minime garantate de încărcare și descărcare pentru fiecare conexiune.
Infrastructura de comunicații trebuie să asigure un debit de conexiune variind între 2 Mbps și până la 155 Mbps sau mai mult. Rețeaua trebuie să asigure viteze minime suficiente de încărcare și descărcare pentru fiecare conexiune și trebuie să aibă capacitatea de a susține lățimea de bandă globală a punctelor de acces la rețea.
4.4. Categorii de servicii
SIS II central va fi în măsură să trateze, după o ordine a priorităților, cererile/alertele. Ca normă derivată, infrastructura de comunicații va asigura gestiunea traficului în funcție de priorități.
Se presupune că parametrii de rețea care vor permite stabilirea priorităților vor fi fixați de SIS II central pentru toate pachetele care îl cer. Gestiunea documentelor în așteptare va fi asigurată de procedeul „Weighted Fair Queuing”. Aceasta implică faptul că infrastructura de comunicații trebuie să poată prelua ordinea de prioritate atribuită pachetelor de date pe sursa LAN și să le trateze în funcție de această ordine în propria rețea de bază. Mai mult, infrastructura de comunicații trebuie să transmită site-ului de la distanță pachetele inițiale care conțin aceeași ordine de prioritate ca aceea fixată în sursa LAN.
4.5. Protocoale suportate
SIS II central va folosi mai multe protocoale de comunicare în rețea. Infrastructura de comunicații ar trebui să suporte o categorie largă de protocoale de comunicație în rețea. Protocoalele standard care vor fi suportate sunt HTTP, FTP, NTP, SMTP, SNMP și DNS.
Pe lângă protocoalele standard, infrastructura de comunicații trebuie să poată gestiona diferite protocoale de „tunnelling”, protocoale de duplicare SAN și protocoalele proprietare de conexiune Java-to-Java ale BEA WebLogic. Protocoalele de tunnelling, de exemplu IPsec în mod tunel, vor fi utilizate pentru transferul datelor criptate către destinație.
4.6. Caracteristici tehnice
4.6.1. Adresare IP
Infrastructura de comunicații trebuie să aibă o serie de adrese IP rezervate care pot fi utilizate numai în cadrul acelei rețele. În cadrul seriei de adrese IP rezervate, SIS II central va utiliza o serie exclusivă de adrese IP care nu vor fi folosite în altă parte.
4.6.2. Suport pentru IPv6
Se presupune că protocolul utilizat de rețelele locale ale statelor membre va fi TCP/IP. Cu toate acestea, unele site-uri vor avea versiunea 4, pe când altele vor avea versiunea 6. Punctele de acces la rețea trebuie să poată juca rolul de portal și trebuie să aibă capacitatea de a opera independent de protocoalele de rețea utilizate de SIS II central sau de N.SIS II.
4.6.3. Routare statică
CU și BCU pot folosi aceeași adresă unică IP pentru comunicațiile către statele membre. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să suporte routarea statică.
4.6.4. Debit susținut
Atât timp cât conexiunile CU sau BCU au o rată de descărcare mai mică de 90 %, un stat membru trebuie să poată susține neîntrerupt 100 % din lățimea sa de bandă.
4.6.5. Alte caracteristici
Pentru a susține CS-SIS, infrastructura de comunicații trebuie să respecte un număr minim de caracteristici tehnice.
Timpul de tranzit trebuie să fie (inclusiv la orele de vârf) mai mic sau egal cu 150 ms, în 95 % din pachetele de date, și mai mic de 200 ms, în 100 % din pachete.
Probabilitatea de a pierde pachetele de date trebuie să fie (inclusiv la orele de vârf) mai mică sau egală cu 10–4, în 95 % din pachete, și mai mică de 10–3, în 100 % din pachete.
Caracteristicile mai sus menționate se aplică pentru fiecare punct de acces în parte.
Conexiunea dintre CU și BCU trebuie să aibă un timp de transmisie dus-întors mai mic sau egal cu 60 ms.
4.7. Rezistență
CS-SIS a fost concepută pentru a putea îndeplini condiția de disponibilitate ridicată. Din acest motiv, sistemul oferă o rezistență integrată împotriva defecțiunilor propriilor componente, grație duplicării tuturor echipamentelor.
Componentele infrastructurii de comunicații trebuie, de asemenea, să aibă rezistență împotriva defecțiunilor ce pot afecta unul dintre componente. În cazul infrastructurii de comunicații, următoarele componente trebuie să aibă rezistență:
— |
Rețeaua de bază |
— |
Dispozitivele de routare |
— |
Punctele de prezență |
— |
Conexiunile la bucla locală (inclusiv cablarea fizică redundantă) |
— |
Dispozitivele de siguranță (dispozitive de criptare, „firewall” etc.) |
— |
Toate serviciile generice (DNS, NTP etc.) |
— |
LNI/BLNI. |
Mecanismele de siguranță pentru tot echipamentul rețelei trebuie să se declanșeze fără nicio intervenție manuală.
5. Monitorizare
Pentru a facilita monitorizarea, instrumentele de monitorizare a infrastructurii de comunicații trebuie să se poată integra în dispozitivele de monitorizare ale organismului responsabil de gestiunea operațională a SIS II central.
6. Servicii generice
În afară de rețeaua specializată și de serviciile de siguranță, infrastructura de comunicații trebuie, de asemenea, să ofere și servicii generice.
Trebuie puse în aplicare servicii specializate în cazul ambelor unități centrale, cu scopuri de redundanță.
Infrastructura de comunicații trebuie să ofere următoarele servicii generice opționale:
Serviciu |
Informații suplimentare |
DNS |
În prezent, procedura de siguranță care basculează de la CU la BCU, în cazul defectării sistemului se bazează pe schimbarea adresei IP în cadrul serverului generic DNS. |
Releu e-mail |
Folosirea unui releu generic e-mail ar putea fi utilă pentru că ar standardiza setările e-mail în diferitele state membre și, spre deosebire de un server specializat, pentru că nu ar consuma resursele de rețea de la CU/BCU. E-mail-urile care utilizează releul generic e-mail trebuie să respecte modelul de siguranță. |
NTP |
Acest serviciu poate fi utilizat pentru sincronizarea ceasurilor echipamentului de rețea. |
7. Disponibilitate
CS-SIS, LNI și BLNI trebuie să poată oferi o disponibilitate de 99,99 % pe o perioadă continuă de 28 de zile, independent de disponibilitatea rețelei.
Disponibilitatea infrastructurii de comunicații trebuie să fie de 99,99 %.
8. Servicii de siguranță
8.1. Criptarea rețelei
SIS II central nu permite transferul în afara LAN fără criptare a datelor cu exigență de înaltă sau foarte înaltă protecție. Trebuie să se verifice ca furnizorul de rețea să nu aibă în niciun caz acces la datele operaționale din SIS II, nici la schimburile SIRENE asociate.
Pentru a menține un înalt nivel de siguranță, infrastructura de comunicații trebuie să permită gestiunea certificatelor/cheilor. Gestiunea și monitorizarea de la distanță a cutiilor de criptare trebuie să fie posibile. Algoritmii de criptare trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele condiții:
— |
Algoritmi de criptare simetrică:
|
— |
Algoritmi de criptare asimetrică:
|
Se va utiliza protocolul de încapsulare a sarcinii utile de siguranță (ESP, RFC2406) în modul tunel. Sarcina utilă și antetul IP de origine vor fi criptate.
Se va utiliza protocolul schimbării cheilor internet (IKE) pentru schimbarea cheilor de sesiune.
Cheile IKE sunt valabile cel mult o zi.
Cheile de sesiune sunt valabile cel mult o oră.
8.2. Alte dispoziții de siguranță
Pe lângă protecția punctelor de acces SIS II, infrastructura de comunicații trebuie să protejeze și serviciile generice opționale. Aceste servicii trebuie să fie supuse unor măsuri de protecție comparabile celor din CS-SIS. Prin urmare, toate serviciile generice trebuie să fie protejate cel puțin de un firewall, un antivirus și de un sistem de detectare a intruziunilor. Mai mult, dispozitivele și măsurile de protecție ale serviciilor generice trebuie supuse unei supravegheri de siguranță continue (jurnalizare și urmărire).
Pentru a menține un înalt nivel de siguranță, organizația responsabilă de gestiunea operațională a SIS II central trebuie să fie informată de orice incident de siguranță care survine în infrastructura de comunicații. Prin urmare, infrastructura de comunicații trebuie să permită notificarea rapidă a organizației responsabile de gestiunea operațională a SIS II central asupra incidentelor de siguranță. Toate incidentele de siguranță trebuie semnalate regulat, de exemplu, într-un raport lunar sau ocazional.
9. Asistență și structură de sprijin
Furnizorul infrastructurii de comunicații trebuie să pună la dispoziție un serviciu de asistență care să fie în contact cu organizația responsabilă de gestiunea operațională a SIS II central.
10. Interacțiunea cu alte sisteme
Infrastructura de comunicații trebuie să împiedice scurgerea de informații dincolo de canalele de comunicație care i-au fost destinate. Pentru aplicarea tehnică, acest fapt implică:
— |
orice acces neautorizat și/sau necontrolat la alte rețele este strict interzis, inclusiv interconexiunea la internet; |
— |
scurgerea de date către alte sisteme ale rețelei este imposibilă; de exemplu, interconexiunea mai multor VPN IP nu este permisă. |
În afară de restricțiile tehnice sus-menționate pe care le impune, infrastructura de comunicații are repercusiuni și asupra serviciului de asistență. Serviciul de asistență nu poate divulga nicio informație privind SIS II central altei entități, în afara celei responsabile de gestiunea operațională a SIS II central.
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/38 |
DECIZIA COMISIEI
din 19 martie 2007
de instituire a grupului de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale
(2007/172/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
întrucât:
(1) |
Articolul 3 alineatul (1) litera (c) din tratat atribuie Comunității Europene și statelor membre sarcina eliminării obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor și a serviciilor. Pentru resortisanții statelor membre, dreptul la libera circulație presupune, în special, posibilitatea de a exercita o profesie, ca lucrători salariați sau care desfășoară o activitate independentă, într-un alt stat membru decât cel în care și-au dobândit calificările profesionale. În plus, articolul 47 din tratat are ca obiectiv garantarea liberei circulații a lucrătorilor pe deplin calificați în profesiile reglementate în ceea ce privește calificările. |
(2) |
Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (1) a fost adoptată în scopul garantării liberei circulații a lucrătorilor pe deplin calificați în situațiile în care accesul la o anumită profesie este reglementat în ceea ce privește calificările de către statele membre. Această directivă consolidează cincisprezece directive existente și vizează simplificarea sistemelor de recunoaștere în vigoare și continuarea facilitării prestării temporare de servicii. Punerea în aplicare a acestei directive și dezvoltarea pieței interne în domeniul profesiilor reglementate în ceea ce privește calificările ar putea impune Comisiei necesitatea recurgerii la expertiza unor specialiști reuniți în cadrul unui organism consultativ. |
(3) |
Prin urmare, este necesară instituirea unui grup de experți în domeniul recunoașterii calificărilor profesionale și definirea sarcinilor și a structurii acestuia. |
(4) |
Misiunea grupului de experți va fi să contribuie la dezvoltarea pieței interne în domeniul profesiilor reglementate în ceea ce privește calificările. |
(5) |
Grupul de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale va fi compus din coordonatorii naționali desemnați de statele membre în conformitate cu Directiva 2005/36/CE. În conformitate cu aceasta, misiunea coordonatorilor este să promoveze aplicarea uniformă a directivei și să colecteze toate informațiile relevante în acest scop. |
(6) |
Este necesară definirea de reguli privind divulgarea informațiilor de către membrii grupului, fără ca acestea să aducă atingere regulilor de securitate ale Comisiei așa cum sunt stabilite în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (2). |
(7) |
Datele personale ale membrilor grupului vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (3), |
DECIDE:
Articolul 1
Grupul de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale
Se instituie grupul de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale, denumit în continuare „grupul”, începând de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 2
Sarcinile grupului
Grupul are următoarele sarcini:
(a) |
să stabilească relații de cooperare între autoritățile statelor membre și Comisie cu privire la aspecte legate de recunoașterea calificărilor profesionale; |
(b) |
să monitorizeze evoluția politicilor cu impact asupra profesiilor reglementate în ceea ce privește calificările; |
(c) |
să faciliteze punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE, în special prin elaborarea de documente de interes, cum ar fi ghidurile de interpretare; |
(d) |
să asigure realizarea de schimburi de experiență și bune practici în domeniile menționate mai sus. |
Articolul 3
Procedura de consultare
Comisia poate consulta grupul în legătură cu orice aspect care privește punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE, cât și, în general, în legătură cu aspecte care privesc dezvoltarea pieței interne în domeniul profesiilor reglementate în ceea ce privește calificările.
Articolul 4
Compoziție – Numire
(1) Membrii grupului sunt coordonatorii desemnați de statele membre în conformitate cu articolul 56 alineatul (4) din Directiva 2005/36/CE.
Statele membre desemnează un număr de membri supleanți egal cu numărul de membri ai grupului. Membrii supleanți îi înlocuiesc automat pe membrii absenți.
(2) Membrii și membrii supleanți ai grupului rămân în funcție până la înlocuire.
(3) Numele membrilor sunt culese, procesate și publicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Articolul 5
Modul de funcționare
(1) Grupul este prezidat de Comisie.
(2) De comun acord cu Comisia, grupul poate institui subgrupuri care să examineze probleme specifice în cadrul unui mandat stabilit de către grup. Aceste subgrupuri se dizolvă de îndată ce mandatele le sunt aduse la îndeplinire.
(3) Reprezentantul Comisiei poate invita experți sau observatori cu competențe specifice într-un anumit subiect înscris pe ordinea de zi să participe la lucrările grupului sau la deliberările sau lucrările unui subgrup dacă, în opinia Comisiei, acest lucru este necesar sau util.
Pot fi invitați în calitate de observatori în special reprezentanți ai statelor membre ale Spațiului Economic European și ai Elveției.
(4) Informațiile obținute în urma participării la deliberările sau la lucrările grupului sau ale subgrupurilor nu vor fi divulgate dacă, în opinia Comisiei, respectivele informații se referă la aspecte confidențiale.
(5) Grupul și subgrupurile se reunesc de regulă la sediul Comisiei în conformitate cu procedurile și calendarul stabilite de aceasta. Secretariatul grupului este asigurat de Comisie.
Funcționarii Comisiei interesați pot asista la reuniunile grupului și ale subgrupurilor.
(6) Grupul își stabilește regulamentul de procedură pe baza regulamentului de procedură standard adoptat de Comisie.
(7) Comisia poate publica, inclusiv pe internet, orice rezumat, concluzie ori concluzie parțială sau document de lucru al grupului, în limba originală a documentului în cauză.
Articolul 6
Rambursarea cheltuielilor
Comisia rambursează cheltuielile de călătorie, în limita cheltuielilor suportate de un singur membru sau membru supleant din fiecare stat membru, în conformitate cu propriile reguli privind rambursarea cheltuielilor pentru experții externi.
Membrii/membrii supleanți, experții și observatorii nu sunt remunerați în schimbul serviciilor desfășurate.
Cheltuielile aferente reuniunilor se rambursează în limitele bugetului anual alocat grupului de către serviciul competent al Comisiei.
Adoptată la Bruxelles, 19 martie 2007.
Pentru Comisie
Charlie McCREEVY
Membru al Comisiei
(1) JO L 255, 30.9.2005, p. 22. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/100/CE a Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 141).
(2) JO L 317, 3.12.2001, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/548/CE, Euratom (JO L 215, 5.8.2006, p. 38).
III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE
ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE
20.3.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 79/40 |
POZIȚIA COMUNĂ 2007/173/PESC A CONSILIULUI
din 19 martie 2007
de reînnoire a măsurilor restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 15,
întrucât:
(1) |
La 10 aprilie 2006, Consiliul a adoptat Poziția comună 2006/276/PESC privind măsurile restrictive împotriva anumitor funcționari din Belarus (1). Aceste măsuri expiră la 10 aprilie 2007. |
(2) |
Luând în considerare situația din Belarus, Poziția comună 2006/276/PESC trebuie prelungită pentru o perioadă suplimentară de 12 luni, |
ADOPTĂ PREZENTA POZIȚIE COMUNĂ:
Articolul 1
Poziția comună 2006/276/PESC se prelungește până la 10 aprilie 2008.
Articolul 2
Prezenta poziție comună produce efecte de la data adoptării.
Articolul 3
Prezenta poziție comună se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 19 martie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
Horst SEEHOFER
(1) JO L 101, 11.4.2006, p. 5. Poziție comună, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/718/PESC (JO L 294, 25.10.2006, p. 72).