—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special dispozițiile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC),

—

având în vedere Declarația de la Versailles adoptată la reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din 11 martie 2022,

—

având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare - Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, aprobată de Consiliu la reuniunea sa din 21 martie 2022 și confirmată de Consiliul European la 25 martie 2022,

—

având în vedere Pactul privind PSAC civilă – Către misiuni civile mai eficace, aprobat de Consiliu la 22 mai 2023,

—

având în vedere decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) și de adoptare a listei statelor membre participante (1),

—

având în vedere Decizia (PESC) 2024/890 a Consiliului din 18 martie 2024 de modificare a Deciziei (PESC) 2021/509 de instituire a Instrumentului european pentru pace (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (3),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 19 martie 2025 de regulament al Consiliului de instituire a instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare (COM(2025)0122),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 22 aprilie 2025 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/694, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697, (UE) 2021/1153, (UE) 2023/1525 și (UE) 2024/795 în ceea ce privește stimularea investițiilor în domeniul apărării în bugetul UE pentru a pune în aplicare Planul ReArm Europe (COM(2025)0188),

—

având în vedere concluziile Consiliului European, îndeosebi cele din 26 iunie 2025, 20 martie 2025 și 6 martie 2025,

—

având în vedere reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern care a avut loc la Copenhaga, la 1 octombrie 2025,

—

având în vedere concluziile Consiliului privind controlul exporturilor de arme, adoptate la 14 aprilie 2025,

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 martie 2024 intitulată „O nouă strategie privind industria europeană de apărare: asigurarea capacității de reacție rapidă a UE prin intermediul unei industrii europene de apărare reactive și reziliente” (JOIN(2024)0010),

—

având în vedere orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, intitulate „Alegerea Europei”, prezentate la 18 iulie 2024 de candidata la funcția de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,

—

având în vedere raportul lui Mario Draghi din 9 septembrie 2024 intitulat „Viitorul competitivității europene” și îndeosebi capitolul patru al acestuia privind creșterea securității și reducerea dependențelor,

—

având în vedere raportul lui Sauli Niinistö din 30 octombrie 2024 intitulat „Un nivel mai mare de siguranță împreună - Consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei”,

—

având în vedere cartea albă comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 martie 2025 intitulată „Cartea albă privind viitorul apărării europene 2030” (JOIN(2025)0120),

—

având în vedere parteneriatele pentru securitate și apărare semnate de UE și Canada la 23 iunie 2025 și de UE și Regatul Unit la 19 mai 2025,

—

având în vedere Tratatul Atlanticului de Nord, care a intrat în vigoare în 1949,

—

având în vedere Declarația de la summitul de la Haga a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Haga din 25 iunie 2025,

—

având în vedere cel de al zecelea raport din 10 iunie 2025 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliul UE și de Consiliul NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2017,

—

având în vedere cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO semnate de președinții Consiliului European și ai Comisiei, precum și de Secretarul General al NATO la, respectiv, 10 ianuarie 2023, 10 iulie 2018 și 8 iulie 2016,

—

având în vedere rezoluția sa din 9 octombrie 2025 referitoare la un răspuns unitar la recentele violări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 2 aprilie 2025 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2024 (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2025 referitoare la Cartea albă privind viitorul apărării europene (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2025 referitoare la continuarea unui sprijin de neclintit al UE pentru Ucraina, după trei ani de război de agresiune din partea Rusiei (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 24 octombrie 2024 referitoare la interpretarea greșită de către Republica Populară Chineză a Rezoluției 2758 a ONU și provocările sale militare continue în jurul Taiwanului (8), precum și exercițiile militare ale Chinei, inclusiv „Justice Mission 2025” (Misiunea justiție 2025),

—

având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului (9),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 18 decembrie 2025, în special secțiunile referitoare la Ucraina și la chestiuni legate de securitate și apărare,

—

având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (10),

—

având în vedere Strategia de securitate națională a SUA, publicată în noiembrie 2025, și Legea de autorizare privind apărarea națională a SUA pentru exercițiul financiar 2026, adoptată de Congresul SUA,

—

având în vedere concluziile celui de al nouălea Consiliu de asociere UE-Liban, care a avut loc la Bruxelles la 15 decembrie 2025,

—

având în vedere decizia sa din 16 decembrie 2025 de a examina propunerea Comisiei privind un împrumut asociat reparațiilor pentru Ucraina (11) în cadrul procedurii de urgență, în conformitate cu articolul 170 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru securitate și apărare (A10-0265/2025),

A.

întrucât UE trebuie să fie capabilă să își protejeze cetățenii; întrucât 81 % dintre cetățenii UE sunt în favoarea unei politici de securitate și apărare comune, iar 69 % sunt în favoarea consolidării capacității UE în materie de echipamente de apărare;

B.

întrucât mediul de securitate al UE s-a deteriorat, iar concurența strategică este în creștere în vecinătățile noastre estică și sudică, și dincolo de aceasta; întrucât evaluarea amenințărilor la adresa UE ar trebui să se bazeze pe o evaluare la 360 de grade; întrucât UE se confruntă cu amenințări multidimensionale care se manifestă continuu în moduri noi, ceea ce le face dificil de anticipat și de contracarat; întrucât teatrele de operațiuni din regiunea euro-atlantică, din Orientul Mijlociu, din Africa și din regiunea indo-pacifică sunt din ce în ce mai interconectate;

C.

întrucât anumiți actori internaționali, în special statele autoritare, pun în pericol securitatea și stabilitatea europeană printr-o gamă largă de tactici hibride care includ, printre altele, atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurilor critice, presiuni economice, șantaj alimentar și energetic, instrumentalizarea migrației, influența politică subversivă și încercări coordonate și continue de a se amesteca în funcționarea democratică a țărilor noastre prin acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI), îndeosebi în procesele electorale; întrucât utilizarea acestor tactici hibride de către actori străini răuvoitori reprezintă o amenințare propriu-zisă la adresa securității UE și a statelor sale membre; întrucât UE ar trebui să includă dispoziții privind modalitățile de a combate aceste amenințări ca parte integrantă a politicii sale de securitate și apărare comune (PSAC);

D.

întrucât Rusia și China utilizează din ce în ce mai mult instrumente hibride pentru a submina securitatea UE; întrucât s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de încălcări ale spațiului aerian și ale apelor teritoriale ale statelor membre ale UE; întrucât terorismul și extremismul, cu atât mai mult când sunt finanțate de puteri străine, necesită o atenție constantă pentru a fi contracarate de UE și de statele sale membre;

E.

întrucât, ca răspuns la amenințările cu care se confruntă, UE trebuie să consolideze urgent eficacitatea politicii sale externe, de securitate și de apărare pentru a-și apăra interesele și valorile în cadrul UE și în Balcanii de Vest, precum și în vecinătățile sale imediate din est și sud; întrucât vecinătatea estică și Balcanii de Vest au nevoie de un sprijin mai mare din partea UE, precum și de o cooperare mai amplă în domeniul apărării, pentru a menține stabilitatea și securitatea, în special în ceea ce privește combaterea dezinformării și a războiului hibrid; întrucât situația securității în aceste regiuni este afectată de invadarea Ucrainei de către Rusia, lucru care prezintă riscul unor efecte de propagare;

F.

întrucât Europa trebuie să își conceapă securitatea și apărarea într-un mod cuprinzător și multidimensional, prin consolidarea capacităților militare convenționale, prin protejarea infrastructurilor civile critice, a lanțurilor de aprovizionare și a instalațiilor energetice, prin combaterea dezinformării și a amenințărilor la adresa securității cibernetice și prin consolidarea rezilienței societale;

G.

întrucât, în comparație cu versiunea din 2021, Strategia națională de securitate a SUA (NSS) din 4 decembrie 2025 reflectă o schimbare radicală a politicii externe de lungă durată a SUA, de exemplu în evaluarea provocărilor reprezentate de statul agresor Rusia și de China rivală, și include referiri critice la presupuse deficiențe democratice în anumite state membre ale UE și anunță acțiuni similare ingerințelor străine; întrucât NSS descrie evoluțiile globale în mare măsură în termeni de naționalism economic și interese strategice, dezvăluind o abordare mai tranzacțională față de aliații tradiționali și punând astfel sub semnul întrebării principiile care au stat la baza politicii externe a SUA timp de decenii; întrucât NSS a fost salutată public de purtătorul de cuvânt al Kremlinului și a stârnit îngrijorare în mai multe capitale ale UE, generând întrebări cu privire la impactul său asupra unității transatlantice și asupra credibilității ideii de descurajare colectivă; întrucât NSS acuză nejustificat UE că blochează eforturile SUA de a pune capăt războiului din Ucraina;

H.

întrucât, în urma intervenției militare a Statelor Unite în Venezuela din ianuarie 2026, administrația Trump și-a reiterat ambiția de a anexa Groenlanda, inclusiv, eventual, prin intervenție militară; întrucât aceasta reprezintă o amenințare fundamentală la adresa ordinii internaționale bazate pe norme, a intereselor strategice de securitate ale UE și a alianței transatlantice și demonstrează o lipsă flagrantă de respect față de principiile fundamentale ale dreptului internațional, inclusiv în legătură cu principiul neagresiunii față de națiunile suverane;

I.

întrucât continentul european se confruntă cu cea mai complexă combinație de amenințări militare și non-militare ca urmare a războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a pus în pericol grav securitatea și stabilitatea UE; întrucât aliații Rusiei – China, Iran, Belarus și Coreea de Nord, printre alții – reprezintă, de asemenea, amenințări active atât la adresa Europei, cât și a păcii și securității mondiale; întrucât, în septembrie 2025, Rusia, împreună cu Belarus și cu alte țări partenere, au efectuat exercițiile militare Zapad de-a lungul frontierei UE;

J.

întrucât Ucrainei trebuie să i se pună la dispoziție capabilitățile militare necesare atât timp cât este nevoie pentru a pune capăt războiului ilegal de agresiune al Rusiei și pentru a-și restabili suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia este un atac împotriva ordinii internaționale bazate pe norme și a pus în pericol actuala ordine mondială multilaterală; întrucât Ucraina își apără nu numai propria suveranitate și integritate teritorială, ci și securitatea europeană în general; întrucât cooperarea UE-NATO a fost esențială pentru coordonarea livrărilor de arme către Ucraina;

K.

întrucât șefii de stat și de guvern ai NATO, în declarația lor de la Summitul de la Washington din 10 iulie 2024, au descris China drept un facilitator esențial al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât China își extinde capabilitățile militare, modificând astfel în mod semnificativ echilibrul strategic în regiunea indo-pacifică și dincolo de aceasta;

L.

întrucât Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 oferă o foaie de parcurs bazată pe capacități pentru statele membre și UE, identificând lacunele și prioritățile critice pentru securitatea și apărarea UE, inclusiv apărarea antiaeriană și antirachetă, artileria și muniția, sistemele de drone și anti-drone, războiul cibernetic și electronic, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, facilitatorii strategici și protecția infrastructurii critice; întrucât Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030 transpune prioritățile strategice în proiecte emblematice concrete, printre care se numără, în special, Supravegherea flancului estic, Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Scutul aerian european și Scutul european pentru apărare spațială, care sunt concepute pentru a asigura descurajarea și reziliența colectivă până în 2030;

M.

întrucât instituțiile și statele membre ale UE adoptă măsuri în temeiul pachetului omnibus privind pregătirea pentru apărare, cu scopul de a extinde capabilitățile și infrastructurile de apărare ale UE pentru a atinge nivelurile de pregătire necesare și pentru a descuraja, astfel, un conflict de mare intensitate; întrucât pachetul omnibus privind pregătirea pentru apărare urmărește eliminarea barierelor transfrontaliere, simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și a autorizațiilor și stimularea inovării în comun, punând astfel bazele unei veritabile piețe europene a apărării și ale unei extinderi industriale mai ample;

N.

întrucât instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) instituie un mecanism la nivelul UE de până la 150 de miliarde EUR pentru a sprijini achizițiile publice colaborative în domeniul apărării, cu scopul de a crește capacitatea de producție industrială și de a oferi mecanisme de prefinanțare corelate cu planurile naționale de punere în aplicare, urmărind astfel reducerea suprapunerilor și întărirea bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB);

O.

întrucât situația geopolitică complexă actuală evidențiază necesitatea intensificării eforturilor de întărire a EDTIB, îndeosebi pe baza Programului privind industria europeană de apărare (EDIP) și a proiectelor europene de interes comun în domeniul apărării din cadrul acestuia (EDPCI); întrucât ar trebui ca EDIP să fie utilizat la întregul său potențial pentru a stimula achizițiile publice comune și a asigura accesul fiabil la produsele militare esențiale în vederea gestionării viitoarelor crize de aprovizionare; întrucât EDPCI sunt proiecte industriale colaborative concepute pentru a promova dezvoltarea, producerea, achiziționarea și gestionarea în comun a capabilităților militare strategice, întărind totodată cadrul de guvernare pentru investiții coordonate și eficiente în domeniul apărării;

P.

întrucât UE trebuie să stimuleze și mai mult cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea în domeniul securității și apărării, îndeosebi în ce privește securitatea cibernetică;

Q.

întrucât mobilitatea militară este un pilon strategic al PSAC și un instrument esențial pentru asigurarea capacității de reacție, a interoperabilității și a capacității de disuasiune a UE, îndeosebi de-a lungul flancurilor sale estic și sudic;

R.

întrucât se estimează că cheltuielile UE în domeniul apărării vor atinge un nivel record de 381 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10 % față de 2024; întrucât investițiile în apărare au atins 106 miliarde EUR în 2024 și se preconizează că vor fi aproape de 130 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2025; întrucât Planul NATO de investiții în domeniul apărării stabilește o traiectorie către 5 % din PIB în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare până în 2035, cel puțin 3,5 % fiind dedicate apărării de bază; întrucât mai multe state membre ale UE au anunțat deja planuri naționale pentru a avansa în această direcție, reflectând o schimbare radicală de la angajamentele anterioare la criteriul de referință de 2 %; întrucât angajamentul statelor membre relevante de a atinge obiectivul de 3,5 % din PIB ar necesita cheltuieli totale de peste 630 de miliarde EUR pe an, potrivit estimărilor Agenției Europene de Apărare (AEA); întrucât planul cuprinde un angajament al aliaților NATO de a cheltui până la 1,5 % din PIB pentru protejarea infrastructurii critice, apărarea rețelelor de tehnologie a informației, asigurarea pregătirii civile și a rezilienței, precum și inovarea și întărirea bazei industriale de apărare, printre alte măsuri; întrucât statele membre ale UE au convenit asupra unor cheltuieli pentru apărare mai mari, mai adecvate și mai inteligente, care ar trebui canalizate în principal către inițiative bazate pe cooperare; întrucât acordurile anterioare în acest sens nu au reușit să atingă obiectivele stabilite;

S.

întrucât PSAC are în desfășurare 12 misiuni civile, opt operațiuni militare și o misiune civilă și militară, cu aproximativ 4 000 de membri ai personalului mobilizați pe trei continente; întrucât operațiunea EUFOR ALTHEA stabilește o cale către pace, stabilizare și integrarea europeană a Bosniei și Herțegovinei (BiH), și joacă în continuare un rol esențial pentru păstrarea securității și stabilității BiH și a regiunii; întrucât Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia și Operațiunea EUNAVFOR MED IRINI contribuie la pacea, securitatea și stabilitatea sustenabile prin punerea în aplicare a embargoului asupra armelor, prin combaterea traficului ilicit de arme și de ființe umane și prin instruirea pazei de coastă libiene;

T.

întrucât devine din ce în ce mai important să se dezvolte în continuare parteneriatele existente cu aliații și să se stabilească parteneriate mai strategice în întreaga lume; întrucât UE are nevoie de parteneriate personalizate în domeniul securității și apărării, axate pe obținerea de rezultate și capabilități și pe reducerea dependenței generale de actori și furnizori exclusivi; întrucât NATO este un pilon important al apărării multor state membre ale UE;

U.

întrucât UE trebuie să fie în măsură să protejeze în mod eficace și autonom toate statele sale membre și pe toți cetățenii, valorificând pe deplin articolul 42 alineatul (2) din TUE și realizând o uniune europeană a apărării; întrucât este necesar să se întărească în continuare valoarea operațională a clauzei de asistență reciprocă, prevăzută la articolul 42 alineatul (7) din TUE, și să se ofere mai multă claritate în ceea ce privește modalitățile de transpunere în practică a acesteia în cazul activării sale de către un stat membru;

V.

întrucât rolul activ al Parlamentului în conceperea politicilor PSAC consolidează fundamentele democratice ale UE,

W.

întrucât Finlanda a confiscat nava rusească Fitburg la 31 decembrie 2025, din cauza suspiciunii că a secționat intenționat cablurile de telecomunicații submarine;

X.

întrucât exercițiul militar „Misiunea Justiție 2025”, desfășurat de China, a avut ca rezultat numeroase traversări ale liniei mediane a Strâmtorii Taiwan de către aeronave chineze, precum și traversări ale liniei mediane și încercări repetate de a încălca zona contiguă a Taiwanului realizate de către nave chineze, precum și blocarea unui număr mare de zone maritime în cadrul unui exercițiu de încercuire și blocare a Taiwanului și a porturilor sale și desfășurarea de exerciții de tragere cu muniție reală cu rază lungă de acțiune, cu rachete care au aterizat în zona contiguă a Taiwanului;

1.

subliniază că Rusia reprezintă principala și cea mai semnificativă amenințare la adresa UE și a statelor sale membre; subliniază gravitatea și urgența amenințărilor la adresa securității europene care provin de la Rusia și aliații săi, cum ar fi Belarus, Iran și Coreea de Nord; își reiterează sprijinul deplin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața războiului de agresiune continuu al Rusiei și a atacurilor barbare asupra civililor; se opune ferm oricărei inițiative care ar nega suveranitatea Ucrainei, ar recompensa Rusia pentru agresiunea sa, ar duce la schimbări teritoriale prin utilizarea forței, ar conduce la impunitate și ar determina ca viitorul Ucrainei să fie decis fără Ucraina, iar securitatea Europei să fie decisă fără europeni; subliniază că Rusia atacă, de asemenea, statele membre și alte țări vulnerabile din vecinătatea UE și urmărește să submineze reziliența societății noastre prin încălcările recente, repetate, intensificate și din ce în ce mai frecvente ale spațiului aerian al UE, care afectează Estonia, Polonia, România, Letonia și Lituania, printre alte țări, precum și prin războiul său hibrid, inclusiv (tentativa de) asasinat, incendiere, atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii critice, constrângerea economică, utilizarea migrației și a presiunii la frontiere ca armă, tactici de război, sprijin pentru grupurile extremiste și separatiste, ingerințe în procesele electorale și manipularea informațiilor; constată cu îngrijorare că Rusia se prezintă ca fiind un apărător la nivel mondial al așa-numitelor „valori tradiționale”, utilizând această retorică drept instrument pentru a-și extinde influența în străinătate; solicită integrarea unor măsuri specifice în PSAC pentru a contracara această influență; observă că Rusia se angajează în recrutarea online a cetățenilor și a bandelor criminale din UE și din alte țări europene pentru atacurile sale hibride;

2.

își reiterează sprijinul pentru orice inițiativă care ar permite UE și statelor sale membre să ia măsuri coordonate, unite și proporționale împotriva tuturor încălcărilor spațiului lor aerian, incluzând doborârea amenințărilor aeriene; invită din nou Comisia și Consiliul să elaboreze un plan de acțiune privind împiedicarea și combaterea escaladării războiului hibrid al Rusiei împotriva statelor membre ale UE în domeniile terestru, aerian, maritim și digital care provin din Rusia sau din orice altă țară, inclusiv opțiuni de măsuri de retorsiune ale UE care să corespundă gravității și intensității activităților ostile întreprinse împotriva UE; invită statele membre să reexamineze, în coordonare cu NATO și cu aliații NATO, regulile de implicare pentru toate tipurile de pericole, astfel încât să se asigure că acestea sunt capabile să răspundă celor mai inovatoare amenințări; subliniază că UE trebuie să dea dovadă de fermitate și să semnaleze că orice încercare a unei țări terțe de a încălca suveranitatea statelor sale membre va fi întâmpinată cu represalii imediate; subliniază că războiul hibrid al Rusiei va continua fără încetare dacă acțiunile sale nu declanșează represalii politice sau militare; subliniază că UE ar trebui să adopte, în strânsă coordonare cu NATO, măsuri suplimentare pentru a împiedica războiul hibrid pe teritoriul european, utilizând toate mijloacele posibile, inclusiv prin impunerea unor restricții adecvate diplomaților ruși și prin interzicerea flotei fantome a Rusiei; salută, în acest sens, discuțiile UE-G7 în curs privind examinarea interzicerii serviciilor maritime în cazul tuturor exporturilor de petrol din Rusia, ca alternativă la plafonul prețului petrolului; invită Consiliul și Comisia să sporească eficacitatea și impactul sancțiunilor asupra Rusiei pentru a-i submina definitiv capacitatea de a continua să poarte războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei și să amenințe securitatea altor țări învecinate; îndeamnă UE și statele sale membre să colaboreze pentru a interzice comerțul și activitățile comerciale cu Rusia și Belarus, concentrându-se în special asupra oricăror produse potențiale cu dublă utilizare, precum și asupra tranzitului de bunuri către și dinspre UE prin teritoriile lor, și să înăsprească sancțiunile; solicită sancțiuni suplimentare care să vizeze principalele surse de venit ale Rusiei; invită Consiliul ca, împreună cu partenerii săi americani, să își mențină și să își extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și să aplice o politică de sancțiuni similară tuturor statelor care permit acest lucru, inclusiv Belarusului, Iranului și Coreei de Nord, și să sancționeze entitățile chineze care furnizează produse cu dublă utilizare și produse militare esențiale pentru fabricarea de drone și rachete; solicită sancțiuni specifice împotriva flotei fantomă a Rusiei și acțiuni suplimentare împotriva acesteia, utilizând întreaga gamă de mijloace legale pentru a opri, a obstrucționa sau a împiedica operațiunile sale, având în vedere posibila sa implicare în lansarea dronelor care vizează infrastructura critică; invită Consiliul să abordeze în mod sistematic problema eludării sancțiunilor de către entități rău-intenționate din afara UE cu sediul în UE, prin anchete amănunțite și sancțiuni mai severe pentru entitățile care încalcă sancțiunile sau nu exercită diligența necesară în controlul exporturilor și verificarea utilizatorilor finali; reiterează că orice formă de sprijin militar acordat agresorului de către state precum Iran, Coreea de Nord sau China trebuie să aibă consecințe directe asupra tuturor celorlalte relații cu aceste țări;

3.

regretă că, în pofida războiului de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și a atacurilor hibride susținute ale acesteia împotriva UE, șapte state membre ale UE și-au crescut importurile de energie din Rusia în 2025 comparativ cu anul precedent; reamintește că această dependență continuă a fost facilitată de efectul de levier energetic de lungă durată al Kremlinului, inclusiv de conductele Nord Stream 1 și 2, care au constituit încă de la început proiecte geopolitice menite să sporească dependența Europei de gazele rusești, să submineze securitatea și solidaritatea energetică a Uniunii și să alimenteze capacitatea Rusiei de a purta război; subliniază, prin urmare, că Nord Stream 1 și 2 nu trebuie niciodată reactivate și solicită dezafectarea lor permanentă ca o chestiune de securitate strategică;

4.

subliniază că, deși NATO și statele membre ale UE dețin împreună un avantaj convențional puternic față de Rusia, având în vedere experiența Rusiei pe câmpul de luptă și doctrina militară agresivă, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a valorifica experiența Ucrainei și a consolida capabilitățile în domenii-cheie, cum ar fi războiul asimetric și hibrid, dronele, rachetele balistice, războiul electronic și apărarea aeriană, pentru a disuada Rusia;

5.

observă că regimul din Belarus continuă să joace un rol destabilizator în regiune, aliniindu-se pe deplin la politicile agresive ale Rusiei; subliniază că este important să se monitorizeze îndeaproape deplasările militare ale Rusiei și Belarusului de-a lungul frontierei UE și să se întărească reziliența la potențialele amenințări hibride de-a lungul frontierei estice; subliniază necesitatea urgentă ca statelor membre care se învecinează cu Rusia sau cu Belarus să li se pună la dispoziție resurse adecvate și relevante pentru a securiza frontierele externe ale UE împotriva incursiunilor și atacurilor militare, inclusiv prin intermediul Eastern Flank Watch;

6.

subliniază că înfrângerea Rusiei de către Ucraina și asigurarea succesului Ucrainei sunt investițiile cele mai eficace și mai rentabile în securitatea europeană pe termen scurt și mediu; reamintește că securitatea Ucrainei contribuie la securitatea întregii Europe; condamnă ferm incursiunile dronelor provenite de pe teritoriul Ungariei în spațiul aerian al Ucrainei și recentele declarații ale prim-ministrului Viktor Orbán al Ungariei care pun sub semnul întrebării suveranitatea Ucrainei; consideră că ambivalența Statelor Unite la nivel de politici și reducerea sa a sprijinului militar sunt contraproductive în ceea ce privește încetarea rapidă și permanentă a agresiunii Rusiei și că reprezintă o schimbare fără precedent și profund îngrijorătoare a poziționării SUA față de securitatea europeană; îndeamnă Europa, alături de partenerii-cheie care împărtășesc aceeași viziune, să își consolideze sprijinul militar acordat Ucrainei, inclusiv prin intermediul inițiativelor de instruire ale misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) și prin finanțarea și furnizarea de sprijin militar, cum ar fi sistemele de apărare aeriană și capabilitățile de atac în profunzime, pentru a crea condițiile pentru pace; salută, ca o dovadă semnificativă a sprijinului continuu al UE, decizia Consiliului European din 18 decembrie 2025 de a acoperi o parte substanțială a nevoilor bugetare ale Ucrainei în 2026 și 2027, oferind Ucrainei un pachet de asistență financiară de 90 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi garantate de UE; salută Regulamentul (UE) 2025/2600 al Consiliului din 12 decembrie 2025 (12) privind imobilizarea pe termen nedeterminat a activelor suverane ruse; regretă că Comisia și Consiliul nu au fost în măsură să găsească o soluție pentru a răspunde preocupărilor exprimate de diferite state membre cu privire la împrumutul asociat reparațiilor utilizând soldurile de numerar asociate activelor suverane ruse; salută solicitările Consiliului adresate Parlamentului de a continua să lucreze la aspectele tehnice și juridice ale instrumentelor de instituire a unui împrumut asociat reparațiilor pe baza soldurilor de numerar asociate activelor blocate ale Rusiei; evidențiază că acesta ar crește presiunea asupra Rusiei, ar reduce povara tot mai mare a datoriei Ucrainei, ar asigura că Rusia, și nu contribuabilii din UE, suportă costul agresiunii sale și ar garanta despăgubirea viitoare a Ucrainei pentru daunele cauzate de această agresiune; își reiterează apelul adresat statelor membre, împreună cu partenerii lor din G7, de a aproba imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru un împrumut substanțial acordat Ucrainei; salută că, în urma livrărilor efectuate de țările europene, alocările pentru ajutorul militar acordat Ucrainei în prima jumătate a anului 2025 le-au depășit pe cele din perioada 2022-2024, în pofida scăderii contribuțiilor SUA; ia act, cu toate acestea, de lacunele critice în ceea ce privește furnizarea de tehnologie pentru apărarea aeriană și capabilitățile de atac în profunzime; solicită ca o coaliție formată din state membre ale UE voluntare să analizeze modalitățile de creare a unei zone de protecție aeriană integrată (IAPZ) cu caracter defensiv, condusă de Europa, care să utilizeze patrule aeriene de luptă (CAP) deasupra zonelor necontestate din Ucraina pentru a intercepta proiectilele rusești; subliniază că o zonă de protecție aeriană integrată (IAPZ) ar contribui la protejarea civililor ucraineni împotriva atacurilor fără discriminare, ar oferi o apărare proactivă împotriva incursiunilor rusești în spațiul aerian al UE și ar schimba echilibrul de putere pentru a forța Rusia să se așeze la masa negocierilor; solicită o mai bună coordonare între Statul-Major al UE ca răspuns la amenințările de pe flancul estic, inclusiv monitorizarea în timp real și schimbul rapid de informații; subliniază că se pot obține informații valoroase din experiența Ucrainei pe câmpul de luptă pentru a îmbunătăți conștientizarea generală a situației și răspunsul UE la amenințările hibride; solicită o mai bună coordonare între țările europene în ceea ce privește acordarea de sprijin economic și militar Ucrainei;

7.

subliniază că, pentru a asigura descurajarea efectivă a agresiunii Rusiei și pacea sustenabilă în ceea ce privește Ucraina, trebuie oferite garanții de securitate credibile și solide, coordonate în colaborare de toți partenerii europeni și din afara Europei capabili și dispuși să facă acest lucru; subliniază că garanțiile de securitate ar trebui instituite ca obligații prevăzute în tratat, garantând un răspuns adecvat în cazul în care securitatea Ucrainei ar fi compromisă, și completate cu măsuri de întărire a capacității Ucrainei de disuasiune militară; salută concluziile reuniunii „Coaliției de voință” de la Paris din 6 ianuarie 2026; salută călduros propunerea privind o forță multinațională de asigurare a securității pentru Ucraina și încurajează toate statele membre ale UE să reflecteze temeinic asupra modului în care pot sprijini cel mai bine o astfel de forță; salută acordul de a finaliza angajamente obligatorii din punct de vedere politic și juridic de restabilire a păcii și securității în cazul unui viitor atac armat desfășurat de Rusia, precum și un cadru clar pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv susținerea capabilităților sale militare pe termen lung și aprofundarea cooperării în domeniul apărării; regretă totuși că aceste garanții de securitate vor fi puse în aplicare numai după ce se va conveni asupra unei încetări a focului și că Vladimir Putin nu demonstrează dorința de a încheia un astfel de acord de încetare a focului; ia act de discuțiile privind un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului; reliefează necesitatea de a se da curs acestor propuneri ambițioase;

8.

regretă că guvernul Ungariei obstrucționează continuu Instrumentul european pentru pace (IEP), inclusiv prin acțiuni în justiție la Tribunalul UE, ceea ce subminează capacitatea Uniunii de a furniza Ucrainei asistență militară în mod eficace și în timp util, precum și că acesta blochează în continuu sprijinul acordat Armeniei prin intermediul IEP; o invită pe Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să găsească o soluție alternativă pentru a depăși acest blocaj;

9.

solicită măsuri strategice pentru a contracara în mod proactiv amenințările hibride și pentru a preveni ingerințele în procesele democratice ale țărilor în curs de aderare, care urmăresc să submineze interesele și valorile UE; recunoaște încercările directe de a modifica rezultatele proceselor electorale prin campanii FIMI și alte tactici hibride ca amenințări reale la adresa securității; încurajează majorarea finanțării și a investițiilor în comunicarea strategică, educația în domeniul mass-mediei și combaterea FIMI;

10.

subliniază că războiul hibrid nu se limitează doar la atacurile cibernetice sau informatice, ci cuprinde dimensiunile economică, tehnologică și societală ale confruntării strategice; consideră că dependența Europei de date externe, tehnologii critice sau lanțuri de aprovizionare constituie o vulnerabilitate majoră care poate fi exploatată în scopuri coercitive; invită Comisia să propună o strategie cuprinzătoare la nivelul UE pentru a se asigura că UE poate atrage, menține și păstra tehnologiile critice în UE, inclusiv prin limitarea preluărilor străine;

11.

evidențiază agresiunea tot mai mare a Rusiei și războiul hibrid împotriva Republicii Moldova cu scopul de a destabiliza guvernul pro-UE al acesteia prin niveluri fără precedent de ingerințe răuvoitoare și militarizarea continuă a Transnistriei; condamnă ocuparea ilegală continuă de către Rusia a Abhaziei și a regiunii Țhinvali/Osetia de Sud în Georgia, deoarece reprezintă o amenințare gravă la adresa păcii și securității în regiune; subliniază că răspunsurile inadecvate la agresiunea Rusiei împotriva Georgiei din 2008 au permis ambițiilor sale imperialiste să rămână necontrolate, subminând grav arhitectura de securitate europeană; este preocupat de concentrarea semnificativă de forțe militare ale Rusiei în regiunile ocupate și de procesul de „trasare a granițelor” de-a lungul liniei de demarcație administrativă; susține suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și este îngrijorat de alinierea guvernului georgian la discursurile false ale Rusiei; subliniază importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană, reziliența energetică și stabilitatea regională; salută adoptarea noii strategii a UE privind Marea Neagră, care subliniază importanța geostrategică esențială a Mării Negre pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea Europei; subliniază angajamentul sporit al UE în regiune de a promova stabilitatea și de a consolida descurajarea și reziliența acesteia; subliniază că este necesară o punere în aplicare efectivă și credibilă a strategiei și invită UE să asigure participarea deplină și egală a tuturor statelor interesate să contureze politicile și inițiativele legate de securitate și conectivitate în zona Mării Negre;

12.

subliniază necesitatea de a proteja în continuare acordul intermediat de SUA între Armenia și Azerbaidjan prin încheierea și semnarea rapidă a unui tratat de pace cuprinzător și durabil, cu respectarea deplină a integrității teritoriale și a suveranității Armeniei și care să includă retragerea trupelor străine de pe teritoriul său; ia act de rolul constructiv jucat de Armenia în asigurarea păcii și a stabilității regionale; subliniază cu fermitate necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a depăși impactul profund al politicii agresive a Azerbaidjanului față de Armenia, recunoscând, în același timp, eforturile actuale de consolidare a relațiilor și a încrederii; subliniază necesitatea unui angajament și a normalizării relațiilor dintre Armenia și Turcia pentru a reduce tensiunile și a consolida încrederea în Caucazul de Sud;

13.

rămâne preocupat de faptul că Turcia, membră a NATO, manifestă un comportament ambiguu prin lipsa de sancțiuni împotriva Rusiei și prin provocările sale continue la adresa suveranității și a drepturilor suverane ale statelor membre ale UE; condamnă încălcarea de către Turcia a integrității teritoriale a Siriei; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că atacurile conduse sau sprijinite de Turcia în nord-estul Siriei nu numai că provoacă victime în rândul civililor și cresc numărul de persoane strămutate în interiorul țării, ci amenință și eficacitatea și continuitatea luptei împotriva Daesh; salută atacurile coordonate ale Franței și Regatului Unit din ianuarie 2026 asupra unei ascunzători subterane de arme utilizate de Daesh în Siria;

14.

denunță eforturile continue ale Rusiei de a submina stabilitatea și guvernanța democratică în Balcanii de Vest, în special prin campanii de dezinformare și de informare greșită, ingerințe politice și pârghii energetice menite să submineze stabilitatea și guvernanța democratică și să promoveze sentimentele pro-ruse alimentate de retorica antioccidentală; ia act de influența negativă a Chinei în regiune; constată că eforturile UE de a contracara aceste evoluții au fost insuficiente și ineficace; solicită evaluarea și raționalizarea tuturor eforturilor și investiții suplimentare pentru a contracara acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine pro-ruse și anti-europene; își exprimă îngrijorarea cu privire la stabilitatea Bosniei și Herțegovinei și la tensiunile persistente dintre Kosovo și Serbia; subliniază că Balcanii de Vest reprezintă o zonă de interes strategic și geopolitic pentru UE și că stabilitatea, securitatea și reziliența democratică a regiunii o influențează în mod direct pe cea a întregului continent;

15.

ia act de instabilitatea profundă din regiunile Orientului Mijlociu, Africii de Vest, de Nord și Centrale, precum și de legătura acesteia cu amenințarea teroristă jihadistă; subliniază că această instabilitate reprezintă o amenințare gravă la adresa securității europenilor, care se confruntă cu o presiune migratorie sporită care facilitează intrarea teroriștilor pe teritoriul european;

16.

deplânge că, după atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de Hamas, escaladările și încălcarea dreptului internațional în Gaza și în întreaga regiune diminuează șansele de pace pe termen lung pentru toate persoanele din Orientul Mijlociu; salută planul de pace negociat de SUA între Israel și Hamas, care a condus la o încetare a focului, astfel cum a fost aprobat prin rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU; invită toate părțile să respecte pe deplin încetarea focului, să predea corpul ultimului ostatic decedat familiei sale, să permită livrarea rapidă a ajutorului umanitar, respectând în același timp cele mai înalte standarde de neutralitate ale organizațiilor internaționale și fără a impune restricții disproporționate sau incapacitante asupra operațiunilor acestora, și să permită accesul altor misiuni de asistență civilă, inclusiv prin punctul de trecere Rafah, și solicită elaborarea unei foi de parcurs viabile către o soluție cu două state, astfel cum se prevede în Declarația de la New York, aprobată de Adunarea Generală a ONU, restabilirea securității și a ordinii publice, inclusiv dezarmarea urgentă a Hamas, retragerea forțelor israeliene din Gaza, reforma și consolidarea Autorității Palestiniene (AP) și reconstrucția Fâșiei Gaza, ca măsuri prioritare necesare; subliniază că reconstrucția Fâșiei Gaza trebuie să fie condiționată strict și fără echivoc de mecanisme internaționale solide de monitorizare și de asigurare a respectării legii și să facă obiectul unei condiționalități clare și obligatorii; evidențiază că toată asistența financiară, materialele de reconstrucție și sprijinul pentru infrastructură trebuie să fie pe deplin controlate, auditate și protejate pentru a preveni orice deturnare către organizații teroriste sau activități violente; reliefează că reconstrucția sustenabilă, securitatea și stabilitatea pe termen lung în Gaza sunt inseparabile de excluderea completă a agenților teroriști și extremiști și de capacitatea Autorității Palestiniene de a preveni terorismul și violența armată; observă cu mare îngrijorare obstacolele persistente în calea accesului umanitar și semnalul de alarmă tras de VP/ÎR cu privire la deciziile recente de acordare a licențelor care limitează organizațiile umanitare care își desfășoară activitatea în Gaza; consideră că acesta este un moment crucial pentru întreaga regiune și un punct de plecare pentru o mai mare detensionare și stabilitate; îndeamnă UE să extindă rapid mandatul Misiunii UE de asistență la frontieră pentru Rafah (EUBAM Rafah) și al Misiunii UE de sprijinire a poliției palestiniene și a statului de drept (EUPOL-COPPS) pentru a juca un rol esențial în progresul către o soluție politică viabilă, inclusiv prin sprijinirea statului de drept, a reformei sectorului de securitate și a justiției de tranziție; este profund îngrijorat de escaladarea continuă a violenței în Cisiordania și de sprijinul acordat de guvernul și forțele armate israeliene activităților coloniștilor și salută concluziile Consiliului din decembrie 2025 în acest sens; regretă anunțul oficial al guvernului israelian privind înființarea a 11 noi colonii în teritoriile ocupate din Cisiordania, precum și legalizarea sau recunoașterea retroactivă a opt avanposturi și cartiere ilegale ale coloniilor existente ca noi colonii oficiale; reamintește poziția de lungă durată a UE potrivit căreia extinderea coloniilor israeliene din Cisiordania și Ierusalimul de Est rămâne ilegală în temeiul dreptului internațional și constituie o măsură unilaterală care subminează încrederea și perspectivele unei păci durabile și ale unei soluții negociate;

17.

ia act cu îngrijorare de escaladarea conflictului dintre Israel și Iran și în regiunea mai largă, inclusiv în Liban, Siria și Qatar; este în continuare preocupat de tensiunile interne din Liban și Siria; sprijină contribuția Forței interimare a ONU în Liban (UNIFIL) în sudul Libanului și salută prelungirea cu un an a mandatului acesteia; salută concluziile celui de al nouălea Consiliu de asociere UE-Liban, în special disponibilitatea de a sprijini în continuare sectorul de securitate libanez prin utilizarea deplină a instrumentelor UE, inclusiv a Instrumentului european pentru pace și a programelor din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, și de a explora o posibilă implicare viitoare în cadrul PSAC; subliniază necesitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește măsurile de consolidare a încrederii reciproce și încetarea ostilităților dintre Israel și Liban, inclusiv dezarmarea Hezbollah și a altor grupări armate, ca o condiție prealabilă pentru stabilitatea regională; reamintește că majoritatea contingentelor UNIFIL provin din state membre ale UE; condamnă încercările persistente ale Iranului de a destabiliza regiunea, fie direct, fie prin interpușii săi; subliniază necesitatea ca UE să își sprijine partenerul, Regatul Hașemit al Iordaniei, inclusiv prin creșterea finanțării IEP pentru protecția frontierei dintre Iordania și Siria, care este utilizată de traficanți ca punct de trecere pentru traficul de arme și droguri și care a fost slăbită de criza actuală din Orientul Mijlociu;

18.

salută angajamentul de a intensifica cooperarea în materie de securitate cu partenerii sud-mediteraneeni și solicită o cooperare consolidată cu țările partenere mediteraneene în domeniul securității maritime, al combaterii eludării sancțiunilor și al asigurării securității cablurilor submarine, combătând în același timp extremismul, imigrarea ilegală, terorismul islamic, traficul de persoane și comerțul ilicit cu arme;

19.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la instabilitatea persistentă din Libia și la regresele din regiunea Sahel, care s-au transformat într-un focar de violență jihadistă din Sahel până în Mozambic și Somalia, cu riscul de propagare în regiunile învecinate și, în cele din urmă, în Europa; regretă instabilitatea continuă din Yemen și condamnă atacurile Houthi împotriva Israelului și asupra navelor maritime; subliniază riscurile de securitate pe termen lung pentru Europa generate de astfel de evoluții în aceste regiuni; este în continuare preocupat de tulburările umanitare actuale cu implicații în materie de securitate din regiunea Marilor Lacuri din Africa; îndeamnă UE să ia măsuri pentru a contracara influența tot mai mare a Rusiei și a Chinei, care slăbește țările din regiune și subminează contribuțiile pozitive ale UE la stabilitatea regională; reiterează că este extrem de important să se împiedice reorganizarea Daesh și a altor grupări jihadiste în urma căderii regimului Assad în Siria și îndeamnă la o cooperare susținută în acest scop între autoritățile de tranziție din Siria și coaliția mondială împotriva Daesh; este ferm convins că trebuie găsită o soluție fiabilă și sustenabilă, prin intensificarea dialogului cu comunitățile kurde din Siria, în ceea ce privește prizonierii jihadiști și familiile acestora din închisorile și taberele din nord-estul Siriei, care reprezintă atât un risc grav, cât și o provocare umanitară;

20.

își reiterează îngrijorarea legată de militarizarea intensificată a Rusiei și de poziția sa agresivă față de statele membre ale UE, de intensificarea concurenței geopolitice determinate de schimbările climatice și de urmărirea de resurse în regiunea arctică, precum și de activitățile răuvoitoare din apele teritoriale europene și din zonele economice exclusive, inclusiv prin activitățile flotei fantomă ruse; este preocupat, de asemenea, de prezența sporită a Chinei și de cooperarea aprofundată dintre Rusia și China în regiunea arctică, inclusiv de exercițiile comune; subliniază că este esențial să se contrabalanseze influența și prezența militară tot mai mari ale Rusiei și Chinei în regiune; subliniază importanța stabilității și păcii generale în regiunea arctică, în conformitate cu principiile dreptului internațional; solicită acțiuni concrete și eficace din partea UE și a statelor sale membre, utilizând toate mijloacele disponibile și o creativitate strategică maximă pentru a opri flota fantomă, pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la zona arctică și maritimă printr-o supraveghere mai strictă, prin schimbul de informații și prin monitorizarea prin satelit, precum și pentru a proteja infrastructura critică; subliniază necesitatea ca UE să asigure monitorizarea eficace a frontierelor sale maritime externe pentru a preveni activitățile ilegale; este preocupat de ingerința țărilor din afara UE în Groenlanda, în special de discursurile incendiare și de desfășurarea de acțiuni hibride pe teritoriul Groenlandei, precum și de formularea de către guvernul SUA a unor amenințări explicite la adresa suveranității Groenlandei și refuzul recent de a exclude intervenția militară în acest scop; subliniază că acest lucru reprezintă o amenințare fundamentală la adresa intereselor strategice de securitate ale UE și solicită UE și statelor sale membre să acționeze în comun ca răspuns; salută, în acest sens, declarația comună din 6 ianuarie 2026 privind Groenlanda a Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Danemarcei și Regatului Unit, la care s-au alăturat alte state membre ale UE, reiterând că „Groenlanda aparține poporului său” și reamintind că „Danemarca și Groenlanda, și numai acestea, sunt cele care decid cu privire la chestiuni referitoare la Danemarca și Groenlanda”;

21.

sprijină toate inițiativele europene de solidaritate cu Groenlanda și Danemarca, salută decizia importantă a Groenlandei de a selecta Eutelsat, un operator european de satelit, pentru a-și asigura acoperirea cu internet prin satelit, și solicită dezvoltarea rapidă a sectorului spațial european, care este esențial pentru securitatea Europei, în special prin intermediul inițiativei în curs a Actului legislativ al UE privind spațiul;

22.

reamintește angajamentul UE față de politica sa „O singură Chină” ca unul dintre principiile relațiilor UE-China; este preocupat de militarizarea accelerată a Chinei și de poziția sa asertivă față de vecinii săi; ia act cu îngrijorare crescândă de presiunea continuă asupra libertății de navigație și a infrastructurii critice, condamnă măsurile intensificate și accelerate luate de China pentru a schimba unilateral statu-quo-ul din Marea Chinei de Sud și Strâmtoarea Taiwan și reamintește că interdicția explicită a utilizării forței prevăzută în Carta ONU se aplică acestor regiuni; subliniază că astfel de acțiuni subminează libertatea de navigație și că refuzul Chinei de a renunța la utilizarea constrângerilor militare pentru a-și promova ambițiile iredentiste față de Taiwan reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității regionale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile tot mai agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud și în regiunea indo-pacifică, precum și cu privire la utilizarea constrângerii economice, a tacticilor de război hibrid și a manevrelor periculoase împotriva vecinilor săi; subliniază că orice escaladare militară în Strâmtoarea Taiwan ar avea consecințe grave pentru securitatea și lanțurile de aprovizionare ale Europei; subliniază importanța menținerii stabilității în Marea Chinei de Sud, având în vedere nevoia strategică de cooperare în materie de securitate și apărare cu anumite țări ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN); salută recentele operațiuni pentru libertatea de navigație desfășurate în Strâmtoarea Taiwan de Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania, care demonstrează un angajament internațional puternic față de respectarea dreptului internațional, inclusiv a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și față de garantarea libertății de navigație;

23.

subliniază importanța strategică a regiunii indo-pacifice în cadrul de apărare al UE, recunoscând necesitatea de a aborda preocupările tot mai mari în materie de securitate legate de activitățile regionale ale Chinei și implicațiile mai ample ale acestora pentru stabilitatea globală; consideră că este important să se schimbe calculul strategic al Chinei în ceea ce privește sprijinul acordat Rusiei prin sancțiuni, inclusiv prin măsuri împotriva băncilor chineze implicate în eludarea sancțiunilor UE, și să se consolideze prezența și parteneriatele UE în această regiune;

24.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensificarea cooperării militar-tehnice dintre Rusia și China, care reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa stabilității în regiunea indo-pacifică și dincolo de aceasta și riscă să submineze pacea mondială, ordinea internațională bazată pe norme și interesele europene în materie de securitate; observă cu îngrijorare dependența UE și a statelor sale membre de importurile de pământuri rare și de alte materii prime critice din țări terțe, în special din China, ceea ce constituie un risc tot mai mare pentru securitate; regretă că semnalizarea și exercițiile militare recente dintre Rusia și China, precum și exercițiul „Justice Mission 2025” al Chinei au crescut și mai mult tensiunile din regiune, consolidând importanța dezescaladării, a descurajării și a protecției libertății de navigație;

25.

subliniază că o cooperare mai strânsă între UE și India în domeniul securității și al apărării este în interesul reciproc al ambelor părți, dar presupune, de asemenea, ca India să adopte o poziție clară în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; solicită Indiei să ia măsuri eficace pentru a preveni eludarea sancțiunilor impuse de UE, în special prin controale privind reexportul bunurilor care fac obiectul sancțiunilor, printr-o mai mare transparență în ceea ce privește importurile de energie și prin suspendarea cooperării militare cu Rusia;

26.

ia act de importanța tot mai mare a activităților spațiale cu dublă utilizare pentru reziliența și autonomia strategică europeană, precum și de numărul tot mai mare de operatori din spațiu; subliniază că capabilitățile spațiale, în special cele cu dublă utilizare, sunt esențiale pentru securitate și apărare și pentru a asigura autonomia decizională, a proteja infrastructura critică și a permite desfășurarea unor operațiuni de apărare eficace în toate teatrele de operațiuni; subliniază că autonomia spațială europeană necesită, în primul rând, protecția eficace a activelor de pe orbită și reducerea dependenței de întreprinderile străine și de furnizorii de servicii străini; solicită să se accelereze înființarea unui serviciu regulat de observare a Pământului, a unui sistem european consolidat de navigație și poziționare, a unei soluții europene de comunicații securizate până în 2028 și a unui sistem de alertă timpurie împotriva rachetelor balistice; subliniază necesitatea unui cadru de reglementare și de guvernanță îmbunătățit pentru activitățile spațiale în general și pentru utilizarea militară a armelor spațiale și antisatelit în special; solicită o coordonare mai strânsă între statele membre, Comisie, Agenția Spațială Europeană și AEA, inclusiv în sprijinul misiunilor și operațiunilor PSAC;

27.

subliniază că activele spațiale sunt factori din ce în ce mai importanți pentru scopuri militare, precum și pentru misiunile și operațiunile PSAC, inclusiv comunicații securizate, poziționare, informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) și sprijin pentru comandă; subliniază că UE gestionează cu succes programele Copernicus, Galileo și EGNOS, care oferă servicii cu dublă utilizare pentru UE și statele sale membre; consideră că acesta stabilește un precedent pentru dezvoltarea de noi facilitatori strategici europeni care depășesc capacitatea financiară și tehnică a unui singur stat membru sau în cazul cărora există un interes public european superior pentru soluții europene; solicită o coordonare mai strânsă între statele membre, Comisie, Agenția Spațială Europeană și AEA, pentru a preveni dublarea eforturilor, a asigura interoperabilitatea și a maximiza sinergiile industriale între aplicațiile civile, comerciale și de apărare; salută constelația securizată de internet prin satelit IRIS2 planificată și recomandă ca Taiwanului și Ucrainei să li se acorde acces în viitor;

28.

ia act de dihotomia dintre nivelurile foarte ridicate ale sprijinului public pentru o veritabilă uniune europeană a apărării și sprijinul diferențiat din partea statelor membre pentru punerea în aplicare a PSAC, în pofida amenințărilor fără precedent și a circumstanțelor geopolitice în schimbare;

29.

subliniază obligația UE și interesul global strategic pe termen lung de a menține ordinea internațională bazată pe norme și pe valori și de a asigura respectarea dreptului internațional și de a susține multilateralismul; observă că măsurile tradiționale de consolidare a păcii, cunoștințele despre negocierea păcii, justiția de tranziție și măsurile de consolidare a încrederii au în continuare o importanță vitală, în pofida tendințelor actuale; solicită UE să își asume un rol principal în conturarea negocierilor de pace și a tranzițiilor pașnice în conflictele importante care afectează Europa și vecinătatea sa imediată; subliniază că UE ar trebui să își asigure relevanța în acest sens, exploatând întregul potențial al instrumentelor PSAC, pentru a se asigura că negocierile de pace beneficiază de cunoștințele sale de specialitate în asigurarea unei păci sustenabile și echitabile; îndeamnă UE și statele sale membre să își consolideze și mai mult parteneriatele existente și să vizeze încheierea de noi parteneriate cu țări care împărtășesc aceeași credință în multilateralism și în ordinea internațională bazată pe norme; insistă asupra importanței unui parteneriat puternic și strâns cu Regatul Unit în materie de securitate și apărare, cu condiții specifice, și salută Parteneriatul pentru securitate și apărare dintre UE și Regatul Unit; regretă că negocierile privind participarea Regatului Unit la programul SAFE nu au reușit până în prezent; salută acordul privind SAFE dintre UE și Canada; solicită UE și Regatului Unit să convină asupra unei soluții echilibrate și reciproc avantajoase;

30.

regretă slăbirea regimurilor de neproliferare și de control al armelor; solicită intensificarea eforturilor de inversare a acestei tendințe și solicită ca UE să joace un rol mult mai important, în special în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă; subliniază că, deși descurajarea nucleară este de o importanță crucială pentru protejarea Europei ca continent, Regatul Unit și Franța sunt singurele țări europene care dețin arme nucleare; își reafirmă sprijinul deplin pentru angajamentul UE și al statelor sale membre față de Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare ca piatră de temelie a regimului de neproliferare și de dezarmare nucleară; subliniază necesitatea elaborării unei politici eficace la nivelul UE în materie de armament și a unei mai mari transparențe și convergențe la nivel național și la nivelul UE în ceea ce privește exporturile de arme, în special într-o perioadă de creștere a cheltuielilor pentru apărare și de consolidare a EDTIB; invită statele membre să respecte Poziția comună a UE privind exporturile de arme și le recunoaște competențele în politicile lor de achiziții în domeniul apărării; invită statele membre să respecte pe deplin Poziția comună 2008/944/PESC (13) și să pună în aplicare cu strictețe criteriul patru privind stabilitatea regională și să oprească acordarea de licențe pentru exportul de arme în cazul în care există un risc clar ca destinatarul preconizat să utilizeze armele în mod agresiv împotriva unei alte țări, în general, și împotriva statelor membre, în special;

31.

își exprimă consternarea cu privire la Strategia națională de securitate a SUA din decembrie 2025, care oficializează o politică neîntemeiată a SUA de a considera UE, inclusiv valorile sale fundamentale, principiile guvernării democratice și mai multe dintre obiectivele sale fundamentale de securitate, ca fiind opuse intereselor SUA; subliniază că astfel de poziții determină în mod inevitabil țările europene să își consolideze autonomia strategică, inclusiv în relația de apărare și securitate dintre UE și SUA; recunoaște rolul esențial al NATO pentru apărarea colectivă a Europei, dar avertizează cu privire la riscurile pe care le prezintă imprevizibilitatea tot mai mare, izolaționismul lipsit de viziune și egocentrismul în politica externă a SUA și în relațiile sale în schimbare cu Rusia și concentrarea asupra Asiei, care ar putea fi însoțite de o reducere semnificativă a poziției militare și de retragerea rapidă a trupelor din Europa și ar putea fi percepute ca subminând angajamentele sale în materie de securitate față de Europa; solicită, în acest context, elaborarea unor planuri de urgență în cazul retragerii rapide a trupelor SUA, sau ca rezultat al oricăror alte circumstanțe, pentru a asigura capacitatea de descurajare la nivel european și de acțiune autonomă împotriva agresiunii;

32.

subliniază că SUA a rămas până acum cel mai important aliat strategic al UE și este esențial pentru apărarea colectivă a NATO și pentru securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare europeană; subliniază că implicarea SUA și cooperarea strânsă UE-SUA ar trebui, prin urmare, încurajate; subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să majoreze cheltuielile pentru apărare într-un mod coordonat și ca statele membre să își consolideze propriile capabilități și pregătiri în materie de apărare, cu scopul de a asigura autonomia strategică și de a dezvolta măsuri de descurajare credibile, independente de Statele Unite și în cadrul unui parteneriat transatlantic reînnoit și echilibrat; subliniază că o UE mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării ar consolida interesele europene, ar contribui la un parteneriat transatlantic mai puternic cu Statele Unite și ar atinge obiective de securitate comune; ia act de adoptarea Strategiei naționale de securitate a SUA din 2025 și salută angajamentul declarat al SUA de a-și sprijini aliații în menținerea libertății și securității Europei, regretând în același timp tonul negativ față de continentul nostru și respingând orice insinuare a ingerințelor în procesele democratice ale statelor membre ale UE; salută adoptarea de către Congresul SUA a Legii privind creditele pentru apărare națională din 2025 și restricțiile sale realiste privind posibilele retrageri de trupe și active din Europa și retragerea asistenței pentru securitatea Ucrainei și a Mării Baltice; ia act cu îngrijorare de relatările potrivit cărora oficialii SUA i-ar fi informat pe interlocutorii europeni cu privire la cererea lor ca Europa să preia responsabilitatea pentru majoritatea capabilităților de apărare convenționale ale NATO în Europa până în 2027; consideră că astfel de anunțuri nu indică un dialog între parteneri și aliați cu privire la cele mai bune modalități de a asigura securitatea europeană și repartizarea sarcinilor; consideră că Strategia națională de securitate a SUA consolidează și mai mult imperativul ca Europa să își asume urgent responsabilitatea pentru propria sa securitate;

33.

subliniază că UE are o lacună în materie de descurajare; consideră că aspectele critice care stau la baza acestei lacune în materie de descurajare la nivelul UE sunt legate de: autonomia, doctrina militară, unitatea politică, evaluarea comună periodică a amenințărilor, ISR, lacunele în materie de capabilități, comanda și controlul unificate (C2), capacitatea industrială și inovarea, precum și interoperabilitatea; subliniază – având în vedere deteriorarea rapidă a contextului geopolitic – necesitatea de a reface stocurile epuizate, de a elimina lacunele critice în materie de capabilități și de a asigura interoperabilitatea forțelor armate, de a extinde producția industrială de apărare, de a crea o veritabilă piață unică europeană pentru produsele și serviciile din domeniul apărării, de a îmbunătăți interoperabilitatea prin reducerea suprapunerii sistemelor de arme utilizate, de a promova standardizarea în conformitate cu standardele NATO și de a intensifica drastic investițiile în inovare; consideră că este esențial să se dezvolte, în conformitate cu recomandările din Cartea albă din 19 martie 2025, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, muniție și rachete, sisteme de drone și anti-drone, mobilitate militară, inteligență artificială, arme cuantice, război cibernetic și război electronic, facilitatori strategici și protecția infrastructurii critice; solicită UE și statelor sale membre să depună eforturi comune pentru a aborda aceste lacune și prin intermediul unui set de proiecte europene de interes comun în domeniul apărării (EDPCI); salută instituirea EDPCI ca instrument esențial pentru consolidarea cooperării, a interoperabilității și a eficienței industriale prin promovarea dezvoltării, producției și achiziționării în comun de capabilități militare esențiale, care sunt cruciale pentru interesele de securitate și apărare ale UE; invită, de asemenea, industria să își intensifice producția și inovarea cât mai rapid posibil, în cooperare cu UE și cu statele sale membre și cu sprijinul acestora;

34.

recunoaște eforturile semnificative depuse pentru a promova apărarea europeană prin propuneri de regulamente și inițiative precum EDIP, Agenda „ReArm Europe”, SAFE, pachetul „mini-omnibus” în domeniul apărării, pachetul omnibus privind apărarea, precum și pachetul privind mobilitatea militară, BraveTech EU și Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030; îndeamnă la finalizarea și punerea în aplicare rapidă a pachetului omnibus privind pregătirea pentru apărare; salută propunerile care oferă statelor membre o mai mare flexibilitate bugetară, în special facilitatea de împrumut în valoare de 150 de miliarde EUR din cadrul instrumentului SAFE; consideră, cu toate acestea, că aceste măsuri sunt insuficiente și că vor fi necesare investiții bugetare suplimentare masive; apreciază că împrumuturile SAFE au fost subscrise integral și conduc la acțiuni comune semnificative în materie de achiziții publice, reiterând totodată regretul său cu privire la utilizarea articolului 122 din TFUE, mai ales că Parlamentul și-a dovedit capacitatea de a acționa rapid atunci când este necesar; salută intenția anunțată potrivit căreia statele membre ar urma să crească achizițiile comune cu 40 % până la sfârșitul anului 2027, iar achizițiile cu preferință europeană cu 55 % până la sfârșitul anului 2028 și cu 60 % până la sfârșitul anului 2030; regretă lipsa unor creșteri progresive ale achizițiilor publice comune și constată că, până în prezent, statele membre nu au pus în aplicare obiectivele privind achizițiile publice comune stabilite în 2007; salută adoptarea Regulamentului EDIP (UE) XXX/2025, primul program industrial cuprinzător la nivelul UE, care stimulează cooperarea între statele membre prin crearea structurii pentru un program european de armament (SEAP), a mecanismului UE de vânzări militare și a EDPCI; reamintește necesitatea ca finanțarea industriei de apărare a UE să se alinieze îndeaproape la nevoile în materie de capabilități ale PSAC; solicită crearea unui mecanism specific pentru coordonarea EDIP-Fondul european de apărare (FEA), care să acorde prioritate proiectelor ce îmbunătățesc interoperabilitatea și reziliența operațională, promovând în același timp inovarea, securitatea lanțului de aprovizionare și suveranitatea industriei europene;

35.

recunoaște rolul din ce în ce mai proeminent al dronelor în războiul modern și subliniază necesitatea urgentă de a contracara, în special, amenințările militare și hibride în continuă evoluție bazate pe drone; subliniază necesitatea de a consolida sistemele de drone și anti-drone pentru a proteja toate flancurile europene, de la est la vest și de la nord la sud; solicită o mai mare coordonare, unitate și solidaritate între statele membre, instituțiile relevante ale UE și NATO în ceea ce privește monitorizarea, interceptarea și neutralizarea dronelor ostile, precum și dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de apărare antiaeriană și antirachetă pentru a asigura protecția colectivă împotriva amenințărilor cu drone și rachete balistice; încurajează Comisia, AEA și statele membre să prioritizeze în comun dezvoltarea de sisteme electronice avansate de război și de sisteme de arme cu energie dirijată, menite să contracareze potențialele amenințări hibride și atacuri cu drone care vizează UE; solicită o strategie clară pentru a facilita căile cele mai eficace și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor către aceste capabilități; subliniază că este necesar să se asigure o instruire comună și integrarea capabilităților de vehicule aeriene fără pilot (UAV) în forțele convenționale de apărare aeriană, asigurând interoperabilitatea cu sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă integrată al NATO; îndeamnă statele membre și Comisia să lucreze urgent la astfel de proiecte, cum ar fi Coaliția privind dronele, în cooperare strânsă și reciproc avantajoasă cu Ucraina; subliniază necesitatea de a intensifica cooperarea în domeniul dronelor în ceea ce privește facilitățile de formare, procedurile de certificare, liniile de asamblare, coordonarea pe câmpul de luptă, țintirea în timp real și legăturile reziliente de comandă și control (C2); solicită să se evite dependența disproporționată de țările terțe, în special de China, pentru producția de sisteme de drone; recunoaște dificultățile legate de costurile ridicate pentru interceptarea dronelor și solicită programe comune pentru a promova dezvoltarea de capabilități eficiente din punctul de vedere al costurilor de combatere a UAV; evidențiază faptul că armele cu energie dirijată, care includ laserele de mare putere și sistemele cu microunde de mare putere, ar permite contracararea amenințărilor aeropurtate, precum dronele, rachetele sau dronele de supraveghere și lovire, cu o fracțiune din costul sistemelor actuale de interceptare bazate pe rachete; subliniază că este necesar ca forțele de poliție și autoritățile civile să fie autorizate și mai bine echipate cu mijloace pentru a detecta dronele și a apăra împotriva acestora, în strânsă cooperare cu forțele armate; solicită măsuri concrete pentru a îmbunătăți pregătirea civilă și abordările la nivelul întregii societăți ca răspuns la atacurile hibride care utilizează drone;

36.

evidențiază că este necesar să se accelereze eforturile care vizează protejarea întregului flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră; subliniază necesitatea urgentă a unei supravegheri maritime mai stricte în regiunile Mării Baltice, Mării Nordului și Mării Negre; consideră că noua dimensiune operațională a războiului hibrid necesită integrarea strategiilor de securitate maritimă și de combatere a UAV;

37.

invită statele membre să utilizeze pe deplin structurile pentru un program european de armament (SEAP) în temeiul Regulamentului EDIP, pentru a îmbunătăți integrarea și gestionarea capabilităților de apărare; invită Comisia și VP/ÎR să utilizeze mai bine proiectele PESCO și să propună noi modalități prin care UE și statele sale membre să achiziționeze active comune pentru a sprijini utilizarea militară, cum ar fi facilitatorii strategici, inclusiv în spațiu, care să fie desfășurate de statele membre, înțelegând că „implicațiile militare sau în domeniul apărării” (articolul 41 din TUE) decurg din utilizarea activelor în scopuri militare, și nu din simpla deținere sau întreținere a acestora; salută operaționalizarea Capacității de desfășurare rapidă a UE în 2025 ca un pas înainte semnificativ în întărirea capacității de reacție autonomă a UE la conflicte externe și crize de securitate; propune ca Capacitatea de desfășurare rapidă să devină o forță multinațională care, în conformitate cu obiectivele principale stabilite de mult timp la Helsinki, ar putea fi extinsă la o forță mai mare, de peste 60 000 de militari, pentru a îndeplini parțial obiectivul modelului de forțe NATO;

38.

salută inițiativa Supravegherea flancului estic și Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, ca proiecte emblematice esențiale pentru regiunile supuse celui mai mare risc de război convențional și de atacuri hibride; observă că statele membre din prima linie promovează programe cuprinzătoare de tipul „Scutul estic”, care sunt complementare acestor proiecte emblematice; salută propunerea Comisiei ca coalițiile de capabilități ale statelor membre să poată utiliza instrumentele disponibile, cum ar fi EDIP, PESCO și EDPCI, cu rezultate concrete clar identificate pentru a declanșa un sprijin specific din partea UE pentru proiecte emblematice;

39.

solicită UE și NATO să își raționalizeze, după caz, procesele de dezvoltare și planificare a capabilităților și capacitățile C2, asigurând, în același timp, coerența și eficiența acestora; îndeamnă UE să se alinieze la standardele NATO pentru a consolida interoperabilitatea și complementaritatea NATO-UE pentru a evita dublarea eforturilor; solicită intensificarea planificării și a exercițiilor comune;

40.

subliniază că absența unor capabilități europene C2 de sine stătătoare și solide rămâne una dintre cele mai critice lacune din PSAC, alături de operaționalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE; subliniază că o acțiune credibilă a UE necesită un comandament C2 european permanent, capabil să planifice, să comande și să conducă misiuni și operațiuni la nivel strategic, operațional și tactic; își reiterează apelurile pentru realizarea de progrese în direcția unei structuri europene de comandă și control, permițând Statului-Major al UE, dacă este necesar, să planifice și să coordoneze operațiuni militare europene autonome cu forțele armate ale statelor membre; subliniază că acest lucru consolidează pilonul european al NATO; subliniază necesitatea de a evita suprapunerea inutilă cu structurile și procesele Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate din Europa al NATO; subliniază că un astfel de sediu C2 de sine stătător necesită personal consolidat, o infrastructură sigură și o interfață civilo-militară integrată; subliniază că sunt necesare sisteme C2 interoperabile, securizate și suverane, reziliente la spoofing, sprijinite de software, rețele de date și standarde de comunicare dezvoltate de UE; îndeamnă statele membre, VP/ÎR, Comisia și AEA să inițieze, în cadrul PESCO, un proiect pentru o capabilitate C2 ca o condiție prealabilă pentru o acțiune autonomă credibilă a UE;

41.

subliniază necesitatea urgentă a unor acțiuni decisive pentru consolidarea EDTIB; solicită consolidarea cooperării și a coordonării între industriile de apărare ale statelor membre; solicită finalizarea unei adevărate piețe unice pentru apărare, remarcând fragmentarea persistentă atât a cererii, cât și a ofertei; este preocupat de faptul că practicile naționale ale statelor membre ale UE în materie de achiziții publice continuă să acorde prioritate industriilor naționale; reamintește că fragmentarea subminează competitivitatea, ducând la suprapuneri și la reducerea interoperabilității; solicită eliminarea barierelor și practicilor politice, economice și normative inutile din statele membre care subminează eficiența și competitivitatea pieței unice a apărării, inclusiv prin utilizarea frecventă a excepției prevăzute la articolul 346 din TFUE privind interesele în materie de securitate națională; invită Comisia să emită o recomandare de interpretare a articolului 346 din TFUE pentru a facilita o abordare armonizată și uniformă în întreaga UE, abordând necesitatea de a proteja cu strictețe interesele esențiale de securitate ale statelor membre și subliniind că derogările prevăzute la articolul 346 din TFUE trebuie utilizate în mod excepțional; consideră că Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a evalua punerea în aplicare generală a articolului 346 din TFUE pentru a remedia orice posibilă utilizare abuzivă structurală; solicită, ca o condiție prealabilă pentru crearea unei veritabile piețe interne a apărării, punerea în aplicare rapidă a propunerilor Comisiei de a armoniza și raționaliza în continuare normele privind contractarea transfrontalieră și transferurile intra-UE de produse din domeniul apărării pentru a facilita cooperarea, standardele comune privind certificarea și accesul pe piață în întreaga UE, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și operatorii inovatori, precum și circulația produselor din domeniul apărării în interiorul UE;

42.

Pentru a consolida cooperarea industrială intraeuropeană și pentru a obține autonomia strategică, salută inițiativele de consolidare a preferinței europene în achizițiile publice în domeniul apărării, astfel cum sunt definite în Regulamentul EDIP, și încurajează statele membre să acorde prioritate întreprinderilor europene în achizițiile lor, menținând în același timp cooperarea noastră în materie de securitate cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, fără a pune în pericol refacerea imediată a stocurilor și a arsenalelor; subliniază că fondurile publice ale UE ar trebui să sprijine în primul rând EDTIB; solicită eforturi coordonate de creștere a capacității de producție, de consolidare a interoperabilității și de accelerare a inovării tehnologice, asigurând în același timp oportunități echitabile pentru întreprinderile din toate statele membre; ia act de faptul că planul „ReArm Europe” nu conține o clauză solidă de preferință europeană; îndeamnă Comisia să își aprofundeze și să își extindă abordarea de tip omnibus în legătură cu acest sector pentru a trece de la evaluările tematice la o reformă structurală a cadrului de reglementare; salută eforturile de accelerare a proceselor decizionale ale FEA, în special în ceea ce privește tehnologiile disruptive; încurajează o mai mare coerență și sinergii mai bune între finanțarea FEA și proiectele PESCO; încurajează acțiunile FEA menite să sprijine în continuare integrarea industriei de apărare ucrainene în EDTIB;

43.

solicită să se ia măsuri adecvate pentru a facilita și a stimula EDTIB, inclusiv prin modele de cooperare public-privat, prin mobilizarea investițiilor și economiilor private și printr-o implicare mai activă a Băncii Europene de Investiții (BEI); invită UE și statele membre să creeze de urgență un mecanism de finanțare durabil, robust și previzibil, inclusiv analizând posibilitatea de a crea un instrument de finanțare multilateral sau un fond pentru apărare, securitate și reziliență al UE, care să poată fi utilizat pentru a sprijini extinderea capacității de producție, stabilizarea lanțurilor de aprovizionare și independența tehnologică a sectoarelor critice, inclusiv prin investiții private; solicită optimizarea și o mai bună coordonare a instrumentelor de finanțare naționale și ale UE pentru a asigura dezvoltarea capabilităților comune și achiziționarea de active pentru a asigura apărarea noastră colectivă; salută faptul că BEI și-a majorat semnificativ investițiile în securitatea și apărarea europeană, alocând acestor proiecte 3,5 % din finanțarea sa totală în 2025; subliniază totuși că bugetul de 175 de milioane EUR al Mecanismului de capitaluri proprii în domeniul apărării pentru perioada 2024-2027 este în mod clar insuficient pentru a satisface nevoile de finanțare ale EDTIB și ale lanțului său valoric; invită, prin urmare, BEI să majoreze substanțial bugetul pentru a răspunde mai bine nevoilor de capitaluri proprii ale sectorului și pentru a sprijini capabilitățile strategice de apărare europene;

44.

subliniază importanța stimulării inovării și cercetării, inclusiv a participării universităților și a centrelor tehnologice la proiecte de apărare; sprijină crearea unei rețele europene de inovare în domeniul apărării, sub auspiciile AEA, pentru a conecta institutele de cercetare, IMM-urile, operatorii inovatori, furnizorii de produse cu dublă utilizare și utilizatorii finali militari din statele membre; sprijină dezvoltarea de centre regionale de inovare și instalații de testare în statele membre mai puțin industrializate sau periferice, pentru a garanta că intensificarea apărării aduce beneficii UE în ansamblu; solicită UE și statelor membre să elaboreze de urgență mecanisme de utilizare a profiturilor excepționale și a fondurilor de recuperare, în special în perioadele actuale de intensificare a creșterii, de deficite de aprovizionare și de vârfuri de cerere, pentru a stimula inovarea și competitivitatea în domeniul apărării și al produselor cu dublă utilizare la nivelul UE, inclusiv prin instituirea unei „DARPA europene” (după modelul Agenției SUA pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării);

45.

accentuează că ar trebui să se faciliteze și să se promoveze participarea IMM-urilor din toate statele membre și să se asigure un acces corect și echitabil la proiectele finanțate de UE; încurajează investițiile susținute și sprijinul pentru IMM-uri; solicită simplificarea accesului la finanțarea UE și coordonarea programelor de cercetare în domeniul apărării cu cele civile; subliniază că toate inițiativele și instrumentele financiare ale industriei de apărare a UE trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți actorii din industria de apărare din întreaga UE și să promoveze cooperarea dintre întreprinderile mai mari și cele mai mici din toate cele 27 de state membre;

46.

îndeamnă UE, în coordonare cu NATO, să sprijine consolidarea capabilităților de apărare ale Ucrainei; subliniază ca aceasta include dezvoltarea unui parteneriat industrial consolidat care să permită transferul de tehnologie și de cunoștințe și integrarea bazei industriale și tehnologice de apărare ucrainene în EDTIB, sprijinind în același timp activitățile EDTIB în Ucraina, inclusiv prin intermediul fondului SAFE; îndeamnă, în acest sens, statele membre și industriile lor de apărare să facă investiții suplimentare, să înființeze întreprinderi comune și să instituie parteneriate cu Ucraina, pentru a dezvolta în comun, în UE, produse din domeniul apărării, în special din domeniul tehnologiei dronelor și anti-dronelor; salută inițiativele Comisiei în acest sens; îndeamnă forțele armate ale statelor membre și EDTIB să tragă învățăminte critice din dezvoltarea capabilităților Ucrainei și inovațiile sale de pe câmpul de luptă, în special în ceea ce privește sistemele fără pilot și sistemele autonome, precum și tehnicile, tacticile și procedurile utilizate pe câmpul de luptă; apreciază modelul danez de sprijin pentru Ucraina și solicită să se acorde stimulente mai mari pentru o cooperare și o integrare mai strânse între EDTIB și baza industrială de apărare a Ucrainei; subliniază avantajul pe care îl oferă posibilitatea ca baza industrială de apărare a Ucrainei să producă în afara teritoriului acesteia;

47.

subliniază necesitatea de a dezvolta o infrastructură adecvată de protecție civilă și o planificare de urgență; insistă să se consolideze infrastructura de apărare civilă și rezistentă la crize; evidențiază că politicile de apărare și securitate trebuie să se bazeze pe coeziunea socială și pe mecanisme democratice; solicită ca dialogul social, dezvoltarea regională și perfecționarea forței de muncă să fie integrate în planificarea apărării Uniunii; subliniază că investițiile cu dublă utilizare ar trebui să contribuie la reziliența civililor și la crearea de locuri de muncă în regiunile vulnerabile, contribuind, prin urmare, la o abordare la nivelul întregii societăți a pregătirii pentru situații de criză;

48.

subliniază importanța strategică a mobilității militare ca element-cheie pentru autonomia strategică europeană și cooperarea UE-NATO; solicită extinderea coridoarelor de mobilitate militară ale UE către flancul estic, inclusiv către Ucraina, prin asigurarea finanțării necesare, inclusiv prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru infrastructura cu dublă utilizare, și echiparea acestora cu capabilitățile necesare, cum ar fi echipamente de transport, centre logistice, lanțuri de aprovizionare cu combustibil și sisteme digitale securizate; reiterează că este important ca deplasarea echipamentelor sau a trupelor dinspre vest să fie rapidă și să se tragă învățăminte din experiența forțelor armate ucrainene; solicită integrarea combaterii mobilității în proiectarea coridoarelor militare;

49.

consideră că este esențial să se abordeze rapid barierele financiare, de reglementare și fizice din calea mobilității militare, cu accent pe cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară, precum și pe raționalizarea procedurilor administrative; subliniază că coridoarele militare sunt, de asemenea, esențiale pentru evacuarea civililor și pentru furnizarea ajutorului umanitar; îndeamnă la o pregătire concretă în ceea ce privește mobilitatea militară prin trecerea la o abordare cuprinzătoare a logisticii militare, incluzând securitatea infrastructurii critice, nodurile de transport, întreținerea, depozitarea, realimentarea cu combustibil și repararea; subliniază importanța strategică a dezvoltării rețelelor existente și a investițiilor în noi coridoare cu dublă utilizare, prin intermediul unei coordonări sporite între UE și NATO, pentru a asigura interoperabilitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor; solicită sprijin din partea UE pentru proiecte precum conducta de combustibil a NATO către Polonia, Rail Baltica și autostrada Mării Negre; subliniază importanța strategică din ce în ce mai mare a coridoarelor maritime atlantic și mediteraneean pentru securitatea și reziliența lanțului de aprovizionare al UE;

50.

subliniază că inovarea orientată spre viitor în domeniul apărării este esențială în scopuri tactice, inclusiv dezvoltarea de tehnologii curate cu aplicații în domeniul apărării, cum ar fi materialele avansate, energia verde, combustibilii și bateriile;

51.

salută recentele creșteri substanțiale ale cheltuielilor de apărare; observă accentul pus pe cheltuielile naționale pentru apărare, inclusiv în Foaia de parcurs privind pregătirea apărării pentru 2030, care lasă nerezolvate probleme critice legate de fragmentare, de potențialele sinergii bugetare și operaționale și de interoperabilitate; constată că includerea achizițiilor publice comune ca normă în EDTIB ar putea duce la realizarea unor economii de miliarde de euro în cadrul cheltuielilor de apărare; subliniază necesitatea de a se asigura că fondurile UE sunt canalizate către proiecte de colaborare cu o valoare adăugată europeană clară, care ne reduc dependența de țări terțe; este de părere că, în lipsa unei reforme și a unei colaborări structurale la nivel european, creșterea cheltuielilor naționale poate duce la dublarea continuă a eforturilor și la ineficiențe; subliniază că dezvoltarea unei piețe interne pentru apărare necesită, de asemenea, un cadru financiar durabil și coordonat, care să permită planificarea investițiilor pe termen lung; solicită punerea în comun a unor părți din bugetele naționale de apărare la nivelul UE pentru a genera economii de scară și pentru a investi în capabilitățile folosite pentru apărarea colectivă a UE; subliniază că investițiile în apărare trebuie sprijinite printr-o planificare multianuală coordonată între UE și statele membre, în conformitate cu documentul privind procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea și cu documentele privind planul NATO de dezvoltare a capabilităților; invită Comisia să exploreze în continuare opțiuni specifice de finanțare prin granturi din partea UE pentru a completa finanțarea din împrumuturile SAFE, programele UE și bugetele naționale;

52.

solicită ca noul cadru financiar multianual (CFM) să prevadă o finanțare suficientă și flexibilă pentru a aborda în mod cuprinzător aspectele legate de securitate și cele legate de apărare, consolidând astfel capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și de a le asigura protecția atât în interiorul frontierelor sale, cât și în afara acestora, precum și de a promova stabilitatea în vecinătatea sa; consideră că finanțarea barierelor fizice la frontieră este esențială pentru a proteja Europa împotriva amenințărilor hibride, cum ar fi instrumentalizarea migrației în masă, a preveni introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane și a descuraja un potențial atac militar; salută propunerile Comisiei de a simplifica, a facilita și a accelera achizițiile publice în domeniul apărării; invită Comisia să consolideze și să clarifice pachetul privind apărarea prevăzut în proiectul CFM 2028-2034, explorând toate opțiunile pentru a sprijini investițiile în domeniul apărării ale statelor membre; reamintește natura specifică a sectorului apărării și consideră că viitorul Fond european pentru competitivitate, prevăzut în proiectul de CFM al Comisiei, ar trebui să păstreze toate criteriile și procedurile instrumentelor de finanțare ale industriei europene de apărare, în special criteriile referitoare la FEA și la EDIP și salută inițiativa Comisiei și a BEI de a crea mecanismul de participare la capitaluri proprii în domeniul apărării, cu un buget de 175 de milioane EUR; invită BEI să majoreze substanțial acest buget pentru a sprijini capabilitățile strategice de apărare europene;

53.

solicită o arhitectură financiară europeană pentru apărare, bazată pe solidaritate, coeziune, competitivitate și eficiență europeană; îndeamnă Comisia și statele membre să definească CFM 2028-2034 astfel încât să permită o veritabilă uniune europeană a apărării, inclusiv sprijinul și stimulentele necesare pentru EDTIB, precum și îndeplinirea angajamentelor privind pregătirea pentru apărare pentru 2030;

54.

subliniază că doar consolidarea EDTIB și a capabilităților de apărare ale Europei sunt insuficiente pentru a întări apărarea și descurajarea europeană; subliniază că provocările fundamentale ale Europei în ceea ce privește descurajarea efectivă constau în unitatea și poziția politică, în doctrina militară și în capacitatea de a exercita, atunci când este necesar, comanda și controlul efectiv în afara structurilor NATO; subliniază că întărirea capacităților noastre fără a reacționa cu fermitate la încercările Rusiei privind pregătirea militară a UE subminează capacitatea noastră de descurajare; subliniază, în acest sens, necesitatea de a revizui Busola strategică a UE printr-o abordare cuprinzătoare, care să consolideze pregătirea civilă și militară;

55.

subliniază că este necesar să se integreze conceptul de pregătire civil-militară în politica europeană de apărare, inclusiv prin exerciții comune, educație strategică și consolidarea capacităților civile de răspuns în situații de criză; evidențiază, de asemenea, că pregătirea pentru apărare a Europei trebuie să se înscrie într-o abordare cuprinzătoare privind reziliența societală, care să includă protecția infrastructurilor critice, instituirea unor capacități solide în materie de securitate cibernetică și de combatere a amenințărilor hibride, instrumente pentru identificarea, descurajarea și combaterea proactivă a campaniilor de dezinformare și a discursurilor propagandistice, protejarea instituțiilor noastre democratice și securitatea lanțurilor de aprovizionare critice, în special a celor legate de mineralele rare și de alte resurse strategice; solicită exerciții anuale de apărare la nivelul întregii societăți în fiecare stat membru, coordonate la nivelul UE; subliniază că este nevoie de cofinanțare din partea UE pentru scenarii multinaționale, precum și de un tablou de bord anual al lecțiilor învățate, în concordanță cu recomandările de bune practici privind pregătirea la nivelul întregii societăți; subliniază că este necesar să se acorde o atenție adecvată și finanțare suficientă pentru dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare care sunt indispensabile pentru a garanta securitatea și apărarea UE; subliniază că investițiile cu dublă utilizare ar trebui să contribuie la reziliența civililor și la crearea de locuri de muncă în regiunile vulnerabile, contribuind, prin urmare, la o abordare la nivelul întregii societăți a pregătirii pentru situații de criză;

56.

reamintește că regiunile ultraperiferice ale UE sunt esențiale pentru poziția de securitate globală a UE; subliniază că poziția lor geografică asigură o acoperire esențială pentru cunoașterea situației maritime, gestionarea crizelor și protejarea căilor de comunicație maritime;

57.

îndeamnă UE să investească semnificativ în securitatea serviciilor de intelligence și informații, inclusiv prin îmbunătățirea procedurilor de verificare, o mai bună punere în aplicare a sistemelor de clasificare de securitate și sisteme sigure pentru schimbul de informații și accesul la acestea; îndeamnă statele membre să intensifice schimbul de informații cu Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE și cu Direcția pentru informații din cadrul Statului-Major al Uniunii Europene; solicită ÎR/HR și statelor membre ale UE să examineze posibilitatea de a conferi organismelor de informații ale UE competențe pentru a culege, a colecta, a prelucra produse informaționale cu sursă deschisă și a le disemina statelor membre ale UE și agențiilor de informații; invită VP/ÎR să analizeze posibilitatea creării unui centru de fuziune sau a unei case de schimb de date, în strânsă cooperare cu statele membre; subliniază că este necesar ca instituțiile UE să utilizeze într-o mai mare măsură informațiile și salută eforturile Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE de a comunica cu factorii decizionali esențiali;

58.

invită VP/ÎR și statele membre să consolideze misiunile și operațiunile PSAC civile și militare cu mandate robuste, flexibile, scalabile și modulare adaptate la contextele de securitate și la nevoile țării-gazdă; subliniază necesitatea unor resurse și finanțări adecvate și eficiente, precum și a unor structuri de sprijin raționalizate și a unei planificări politico-strategice consolidate; solicită creșterea efectivelor și o mai bună alocare a personalului detașat; solicită standardizarea duratei de desfășurare a personalului în cadrul misiunilor PSAC; încurajează fiecare stat membru să trimită personal în misiunile PSAC din țările Parteneriatului estic, pentru a se asigura că toate statele membre sunt reprezentate în misiunile din întreaga regiune; subliniază că este necesar să se consolideze evaluarea rezultatelor și a impactului misiunilor și operațiunilor PSAC, garantând transparența în executarea lor și coordonarea cu instrumentele NATO, ale Organizației Națiunilor Unite și ale organizațiilor regionale; îndeamnă statele membre să își îndeplinească ambițiile prin respectarea angajamentelor și promisiunilor asumate în deciziile Consiliului; observă obstacolele persistente, inclusiv deficitul de resurse, locurile de muncă vacante, rata ridicată de rotație, rezervele naționale, aversiunea față de risc, nevoia de a îmbunătăți coordonarea deficitară cu programele și partenerii UE și slaba comunicare strategică; solicită comunicarea strategică a misiunilor și operațiunilor PSAC în întreaga lume, în special în vecinătatea imediată a UE și în țările candidate, cum ar fi Bosnia și Herțegovina și Ucraina; solicită îmbunătățirea vizibilității și a comunicării strategice cu privire la beneficiile, prezența și rolul misiunilor și operațiunilor PSAC; subliniază că misiunile și operațiunile PSAC oferă cea mai concretă proiecție externă a forței UE și, ca atare, reprezintă o componentă esențială a instrumentelor strategice ale UE;

59.

își reiterează apelul de a sprijini misiunile și operațiunile PSAC cu mandate pentru a crește reziliența la războiul hibrid, inclusiv la amenințările cibernetice și la acțiunile străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI), îndeosebi în Balcanii de Vest și în țările Parteneriatului estic; subliniază că este important să se consolideze cooperarea cu NATO, cu Centrul de Excelență pentru Comunicare Strategică de la Riga și cu rețeaua europeană de securitate cibernetică, în vederea combaterii dezinformării și a atacurilor cibernetice; încurajează ferm utilizarea unor capacități operaționale de răspuns rapid similare pentru alte aspecte transversale, după caz; salută inițiativa Comisiei de a crea scutul european pentru democrație (EUDS); este de părere că experiența și cunoștințele de specialitate necesare pentru a contracara FIMI în țări care împărtășesc aceeași viziune, în special în țările candidate și în cele în curs de aderare, pot fi în sinergie cu EUDS; solicită să se asigure un nivel mai ridicat de coerență între reglementările existente și viitoare ale UE și eforturile depuse în direcția combaterii FIMI, inclusiv EUDS, precum și o colaborare clară între toate aceste componente; subliniază că este necesar să se ofere răspunsuri rapide, solide și colective la operațiunile legate de FIMI, alături de eforturile de a mări costurile pentru autorii acestor acțiuni; încurajează o cooperare cât mai strânsă posibilă, precum și feedbackul și schimburile de experiență rapide între EUDS, misiunile și operațiunile PSAC, precum și structurile de informații și decizionale din statele membre și din țările candidate cu privire la experiența lor în contracararea FIMI; subliniază că Biserica Ortodoxă Rusă a fost instrumentalizată din ce în ce mai mult de guvernul rus ca parte a eforturilor sale de manipulare a informațiilor și de ingerință pentru a submina democrațiile europene, coeziunea socială, orientările proeuropene și toleranța religioasă; solicită monitorizarea structurată, la nivelul tuturor delegațiilor UE, al misiunilor și operațiunilor PSAC și al reprezentanților speciali ai UE, a influenței răuvoitoare a Rusiei, inclusiv prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse;

60.

salută rezultatele obținute de EUMAM Ucraina în ceea ce privește consolidarea capacității forțelor armate ucrainene de a apăra Ucraina și ale misiunii Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM Ucraina) în punerea în aplicare pe teren, în condiții dificile, a mandatului său de a promova un sector de securitate civilă eficient, rezilient și responsabil; consideră că EUMAM Ucraina este cea mai importantă misiune PSAC în curs de desfășurare; subliniază că nevoia urgentă a EUMAM Ucraina de instructori, echipamente, muniție și facilități de formare specifice suplimentare pentru a sprijini modulele sale operaționale trebuie abordată cu prioritate în planificarea misiunilor PSAC și în alocarea resurselor aferente; salută revizuirea strategică în curs a EUAM Ucraina și subliniază că contracararea amenințărilor hibride, asigurarea securității cibernetice și integrarea veteranilor sunt provocări-cheie unde misiunea PSAC ar putea oferi un sprijin hotărâtor; subliniază că mandatul EUAM Ucraina ar trebui să evolueze în permanență pentru a răspunde nevoilor Ucrainei, inclusiv în urma războiului de agresiune al Rusiei; solicită transformarea EUMAM Ucraina într-o misiune militară de instruire și consiliere pe termen lung a UE, cu un mandat extins pentru a include operațiunile de apărare aeriană, tacticile armate combinate, logistica și formarea ofițerilor în domeniul leadership-ului, și cu scopul de a asigura interoperabilitatea dintre forțele UE și cele ucrainene, în pregătirea viitoarei aderări a Ucrainei la UE;

61.

reamintește importanța, realizările Misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova), precum și reînnoirea mandatului său până în mai 2027, subliniind contribuția sa efectivă la întărirea securității Republicii Moldova și la îmbunătățirea rezilienței și capacității acesteia de a contracara amenințările hibride, inclusiv amenințările la adresa securității cibernetice și FIMI, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; recunoaște, în plus, că EUPM Moldova a consolidat cooperarea dintre UE și Republica Moldova, a crescut capabilitățile de gestionare a crizelor și a contribuit la stabilitatea generală a vecinătății estice a UE; își reiterează, în acest scop, apelurile către Serviciul European de Acțiune Externă de a evalua caracterul adecvat al mijloacelor, metodelor și resurselor ale acestei misiuni de parteneriat față de obiectivele misiunii, în special în ceea ce privește competențele personalului în raport cu nevoile misiunii, și să le adapteze în lumina concluziilor evaluării; invită să se continue și să se intensifice sprijinul pentru Republica Moldova prin Instrumentul european pentru pace;

62.

salută rolul misiunii de monitorizare a UE în Georgia (EUMM) și al misiunii UE în Armenia (EUMA) în consolidarea încrederii și în reducerea nivelurilor de risc pentru populația locală; îndeamnă UE să rămână implicată activ, pentru a se asigura că Rusia își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul acordului de încetare a focului din 2008 mediat de UE, care include, printre altele, accesul deplin și neîngrădit al observatorilor UE pe teritoriile Georgiei din regiunea Țhinvali/Osetia de Sud și Abhazia; sprijină extinderea mandatului misiunii de monitorizare a UE în Georgia (EUMM) și consolidarea capacităților sale, în așa fel încât aceasta să poată monitoriza și implementa în mod eficace acordul de încetare a păcii; salută rolul de observator imparțial jucat de EUMA la frontiera Armeniei cu Azerbaidjanul, contribuind la stabilizarea situației; îndeamnă cu fermitate autoritățile azere să se angajeze într-o cooperare mai constructivă cu misiunile și operațiunile PSAC relevante; sprijină recenta reînnoire a mandatului EUMA până în 2027, deoarece Armenia se află în prezent într-un moment critic; solicită continuarea implicării civile a PSAC în regiune pentru a consolida inițiativele de consolidare a păcii, inclusiv prin punerea accentului pe justiția de tranziție, în special ca urmare a Acordului privind instaurarea păcii și a relațiilor interstatale din august 2025 dintre Republica Armenia și Republica Azerbaidjan; solicită intensificarea asistenței acordate Armeniei în lupta împotriva ingerințelor răuvoitoare din ce în ce mai agresive ale Rusiei, înainte de alegerile naționale din Armenia din 2026;

63.

recomandă ca forțele de rezervă din afara țării din cadrul operației EUFOR ALTHEA să fie pe deplin dotate cu personal, susținute și menținute în permanență, având în vedere importanța lor pentru efectul disuasiv și reconfortant al operațiunii în Bosnia și Herțegovina; subliniază, în lumina atacurilor prelungite la adresa ordinii constituționale din Bosnia și Herțegovina și a potențialelor implicații legate de securitate, că rolul EUFOR este și de a asigura că integritatea teritorială, suveranitatea și independența politică a Bosniei și Herțegovinei sunt protejate și că părțile interesate locale acționează în concordanță cu aceste principii fundamentale; sprijină cu fermitate un rol disuasiv activ al EUFOR și salută extinderea mandatului său executiv de către Consiliul de Securitate al ONU, care reflectă angajamentul unit la toate nivelurile politice din Bosnia și Herțegovina de a proteja pacea și securitatea în cooperare cu UE, precum și planificarea de contingență a NATO;

64.

ia act de reînnoirea mandatului misiunii UE de sprijinire a supremației legii (EULEX Kosovo) până în iunie 2027, reafirmând angajamentul pe termen lung al UE pentru sprijinirea statului de drept, a justiției și a rezilienței instituționale în Kosovo și pentru întărirea securității și stabilității în regiune; recunoaște contribuția EULEX Kosovo la consolidarea independenței judiciare, la creșterea capacităților de asigurare a respectării legii și la promovarea răspunderii și a bunei guvernanțe, îndrumând, monitorizând și consiliind totodată instituțiile din Kosovo; solicită o evaluare aprofundată a realizărilor EULEX Kosovo și a lecțiilor învățate; reamintește că experiențele și învățămintele trase din toate misiunile și operațiunile aduc o valoare substanțială pentru toate misiunile și operațiunile militare și civile actuale și viitoare ale PSAC;

65.

subliniază importanța EUPOL COPPS și a EUBAM Rafah în urma recentei încetări a focului și în contextul punerii în aplicare a planului de pace în 20 puncte, astfel cum a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și care conduce la soluția bazată pe coexistența a două state; evidențiază în special că este important să se reactiveze EUBAM Rafah, permițându-i să acționeze ca parte terță neutră la punctul de trecere a frontierei Rafah, în coordonare cu Autoritatea Palestiniană, precum și cu autoritățile din Israel și Egipt; invită UE și statele sale membre să adapteze urgent efectivele de personal la nevoile tot mai mari ale EUBAM Rafah; consideră că EUPOL COPPS poate juca un rol semnificativ în sprijinirea tranziției politice necesare în Gaza, prin trimiterea de personal de asigurare a respectării legii pentru a promova stabilitatea, statul de drept, principiul coexistenței pașnice și protejarea drepturilor fundamentale ale omului atât pentru populația din Gaza, cât și pentru cea din Cisiordania; consideră că acestea ar trebui să-și asume un rol operațional mai larg în sprijinirea eforturilor Autorității Palestiniene de construire a statului și de consolidare a capacităților; solicită Israelului și Autorității Palestiniene să mențină o cooperare deplină cu ambele misiuni; încurajează Israelul și Autoritatea Palestiniană să mențină o cooperare deplină pentru a asigura demilitarizarea Hamasului și menținerea unei păci durabile;

66.

ia act de reînnoirea mandatului operațiunii EUNAVFOR MED IRINI până în martie 2027, recunoscând contribuția sa esențială la aplicarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei și la promovarea păcii și a stabilității în zona central-sudică a Mării Mediterane; salută, în plus, succesul operațiunii în monitorizarea și prevenirea traficului ilicit de arme și de petrol, contribuind la perturbarea modelului de afaceri al rețelelor de introducere ilegală de persoane și de trafic de ființe umane, în creșterea securității maritime și în sprijinirea punerii în aplicare a dreptului internațional; solicită o revizuire a rezultatelor obținute de EUNAVFOR MED IRINI;

67.

observă cu îngrijorare că regiunea Sahelului a devenit un „unghi mort” în cadrul PSAC, cu misiuni reduse sau închise, cu impact limitat asupra stabilizării și cu o reducere a amprentei de securitate a UE în această importantă regiune africană; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare și de securitate în întreaga regiune Sahel, în special în Mali, Niger și Burkina Faso; evidențiază că Sahel rămâne un focar pentru activități jihadiste, prezentând riscuri considerabile de propagare către regiunile învecinate și amenințând securitatea europeană, ceea ce face ca o implicare susținută și coerentă a UE în regiune să fie esențială din punct de vedere strategic; reamintește că mandatele misiunii UE de instruire în Mali, ale misiunii de parteneriat militar a UE în Niger și ale misiunii terestre a personalului misiunii civile a UE de consolidare a capacităților în Sahel Niger s-au încheiat în 2024; regretă că aceste misiuni nu și-au putut atinge obiectivul de stabilizare a regiunii și a democrațiilor sale fragile sau de asigurare a păcii în regiune, din cauza răsturnării guvernelor democratice de către juntele militare naționale care au preluat puterea în urma unei succesiuni de lovituri de stat în prezența lor; constată, de asemenea, că dependența juntelor militare din Sahel de milițiile paramilitare ruse și de sprijinul politic a subminat securitatea și stabilitatea regională și, în practică, a permis grupărilor teroriste să recâștige teren;

68.

solicită o evaluare aprofundată și bazată pe dovezi a mandatelor, rolurilor și politicilor UE și o strategie PSAC integrată și profund revizuită pentru regiunea Sahel; subliniază rolul misiunii UE de consolidare a capacităților în Somalia în consolidarea capacităților poliției somaleze, de securitate maritimă și ale statului de drept; îndeamnă la un parteneriat reînnoit UE-Africa, bazat pe securitate, dezvoltare și guvernanță, cu accent pe misiunile PSAC reciproc avantajoase; solicită consolidarea cooperării cu organizațiile regionale africane, având în vedere provocările noastre comune în materie de securitate; subliniază importanța coordonării acțiunilor PSAC cu alți parteneri internaționali care au aceleași obiective;

69.

subliniază contribuția pozitivă a misiunii de asistență militară a UE în Mozambic la consolidarea capacităților operaționale ale forțelor armate din Mozambic pentru a aborda insurgența jihadistă din Cabo Delgado, desfășurată de filiala locală a Daesh; solicită integrarea de garanții privind drepturile omului și guvernanța pentru a asigura o stabilizare de durată și a preveni propagarea regională;

70.

scoate în evidență rolul major jucat de operațiunea EUNAVFOR ASPIDES începând din februarie 2024 în prevenirea mai multor atacuri ale rebelilor houthi asupra transportului naval internațional din Marea Roșie, contribuind la protejarea navelor comerciale de atacuri, însoțindu-le și crescând securitatea situației maritime din regiune; invită VP/ÎR și statele membre să ia în considerare fuzionarea sa cu operațiunea EUNAVFOR ATALANTA, astfel cum s-a prevăzut inițial, pentru a îmbunătăți eficiența ambelor operațiuni și a asigura capabilitățile adecvate ale operațiunii ASPIDES;

71.

solicită VP/ÎR să prezinte propuneri de dezvoltare a educației europene în domeniul apărării, a formării și exercițiilor operaționale comune, precum și a programelor de conducere pentru forțele armate și conducerea politică, complementare echivalentelor naționale și NATO, învățând din misiunile și operațiunile PSAC pentru a întări PSAC și a sprijini operaționalizarea precisă și punerea în aplicare a articolului 42 alineatul (7) din TUE; solicită programe finanțate de UE pentru a forma liderii civili și militari în ceea ce privește răspunsul la amenințările hibride, planificarea strategică și coordonarea UE-NATO; subliniază că este important să se organizeze sesiuni de instrucție și exerciții comune între forțele armate europene, promovând astfel interoperabilitatea, pentru a maximiza nivelul de pregătire a misiunilor și a veni în întâmpinarea unui spectru larg de amenințări, atât convenționale, cât și neconvenționale; își reiterează, în acest sens, sprijinul pentru Inițiativa europeană privind schimbul de tineri ofițeri (Erasmus militar), gestionată de Colegiul European de Securitate și Apărare, care urmărește să permită instituțiilor naționale de educație și formare militară să exploreze posibilitățile de schimb cantitativ și calitativ de cunoștințe și know-how, precum și să dezvolte o cultură comună în materie de securitate și apărare și, prin urmare, să sporească interoperabilitatea forțelor armate;

72.

încurajează statele membre să utilizeze mai mult și mai strategic IEP cu scopul de a instrui și a echipa serviciile de securitate și apărare ale țărilor Parteneriatului estic; încurajează, de asemenea, statele membre să se asigure că tot sprijinul pentru echipamente furnizat prin intermediul IEP este aliniat complet la nevoile specifice ale țărilor destinatare și că este coordonat cu NATO așa cum este necesar, pentru a asigura complementaritatea și a evita dublarea inutilă a eforturilor; subliniază că una dintre prioritățile esențiale ale PSAC în relația cu țările Parteneriatului estic trebuie să fie sprijinul ferm pentru suveranitatea lor și integritatea lor teritorială în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional;

73.

reamintește că integrarea și operaționalizarea perspectivelor de gen în relațiile externe și punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea, în conformitate cu rezoluțiile corespunzătoare ale Consiliului de Securitate al ONU, sunt priorități de lungă durată pentru UE; reamintește, în acest sens, importanța îmbunătățirii participării femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, la consolidarea și menținerea păcii, la acțiunile umanitare și la acțiunile de reconstrucție ce urmează conflictelor; subliniază că integrarea unei perspective de gen în toate activitățile PSAC externe și interne contribuie la îmbunătățirea eficacității operaționale a PSAC și este un factor al credibilității UE ca susținătoare a egalității de gen la nivel mondial; solicită măsuri pentru a asigura egalitatea de gen și participarea deplină și semnificativă a femeilor la misiunile și operațiunile PSAC;

74.

recunoaște contribuția valoroasă a actorilor religioși, a comunităților de credință, a dialogului intercultural și interconfesional, precum și a conservării patrimoniului cultural în soluționarea conflictelor, consolidarea păcii, reconciliere și promovarea coeziunii comunităților și solicită să se acorde o atenție sistemică adecvată acestor aspecte în misiunile și operațiunile PSAC;

75.

salută semnarea parteneriatelor UE în materie de securitate și apărare cu opt țări până în prezent; solicită o punere în aplicare rapidă și cuprinzătoare a dispozițiilor parteneriatelor respective; solicită continuarea cooperării în materie de securitate și apărare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și explorarea unor modalități de aprofundare a colaborării cu partenerii cei mai constructivi, inclusiv cu Canada, Japonia, Norvegia, Coreea de Sud, Regatul Unit și Ucraina, dar fără a se limita la aceste țări; accentuează că, pentru ca un parteneriat în materie de securitate și apărare să fie eficace, acesta trebuie să fie completat de o diplomație economică care consolidează reziliența și reduce dependențele; solicită o cooperare specifică cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv din America Latină și Africa, pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare și a asigura accesul la materii prime critice pentru EDTIB;

76.

subliniază că NATO rămâne o componentă esențială a apărării teritoriale transatlantice colective și că UE și NATO joacă roluri complementare și care se întăresc reciproc în consolidarea securității internaționale; reliefează necesitatea unor progrese suplimentare în cooperarea UE-NATO, inclusiv prin intensificarea schimbului de date operative și de informații și a cooperării privind sistemele C2; solicită, de asemenea, aliaților europeni din NATO să ia măsuri rapide și concrete pentru a construi un pilon european puternic și credibil al Alianței; consideră totuși că termenul „pilon european al NATO” nu este definit și maschează eșecul statelor membre ale UE de a pune în aplicare în mod corespunzător PSAC, în special articolul 42 alineatele (2) și (7) din TUE; evidențiază că termenul „pilon european al NATO” poate fi înțeles ca o contribuție responsabilă și complementară a UE la securitatea colectivă aliată, bazată pe o cooperare efectivă, interoperabilitate și partajarea echitabilă a sarcinilor în cadrul Alianței; reliefează că orice consolidare a PSAC trebuie realizată în deplină concordanță cu angajamentele NATO; consideră, totodată, că UE și statele sale membre trebuie să fie pregătite să acționeze autonom în temeiul articolului 42 alineatele (2) și (7) din TUE, în special în cazul puțin probabil al paralizării procesului decizional al NATO;

77.

solicită o cooperare militară și de securitate mai strânsă cu țările candidate la aderarea la UE care s-au aliniat la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE și au aplicat-o în proporție de peste 80 %, în special cu cele mai expuse din punct de vedere militar, inclusiv prin includerea și participarea lor în cadrul inițiativelor UE din domeniul apărării, precum proiectele PESCO; subliniază oportunitățile de cooperare industrială în domeniul apărării cu aceste țări candidate; subliniază necesitatea de a aprofunda cooperarea și de a extinde asistența UE pentru apărarea împotriva FIMI, cu scopul de a contracara influența nocivă a țărilor din afara UE, inclusiv prin reziliența infrastructurii critice și prin consolidarea securității cibernetice; propune introducerea unor criterii de referință mai stricte privind securitatea și apărarea în evaluările Comisiei, precum și a unor foi de parcurs bilaterale de cooperare în domeniul apărării între statele membre ale UE și aceste țări candidate; accentuează că o cooperare și o interoperabilitate mai bune cu acești parteneri ar consolida reziliența europeană și stabilitatea regiunii; evidențiază că această abordare este necesară pentru a contracara influența Rusiei, a Chinei și a altor țări terțe și pentru a consolida lupta împotriva traficului de arme;

78.

observă rolul de lider al Taiwanului în dezvoltarea sectorului de înaltă tehnologie și experiența bogată acumulată de Taiwan în efortul de apărare în fața atacurilor hibride și a FIMI desfășurate de China, care ar trebui să fie luate în considerare cu prioritate atunci când se evaluează posibilitățile de consolidare a schimburilor și cooperării multilaterale; solicită schimburi periodice între UE și omologii săi taiwanezi cu privire la chestiuni de securitate relevante și o cooperare mai strânsă în ceea ce privește combaterea FIMI și a sabotării cablurilor submarine; încurajează discuțiile cu privire la o potențială cooperare în domeniul apărării și securității cu parteneri terți care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu Taiwan; invită Comisia și statele membre să se coordoneze îndeaproape cu Taiwan și partenerii din Marea Chinei de Sud în legătură cu politica de securitate, inclusiv cu o prezență navală regulată și exerciții comune; invită, de asemenea, Comisia să-și îndeplinească angajamentul față de Parlament de a depune eforturi în direcția descurajării efective a unei posibile invadări a Taiwanului; își reiterează apelul adresat UE de a colabora în continuare cu partenerii strategici emergenți din regiune, cum ar fi Indonezia și Vietnamul;

79.

își exprimă profunda îngrijorare că actele de agresiune repetate ale Rusiei au erodat arhitectura de securitate a Europei, subminând Actul final de la Helsinki din 1975 al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și punând în evidență eșecul proceselor instituționale și politice conexe; subliniază că numai cooperarea dintre toate statele, bazată pe norme stabilite de comun acord, poate proteja împotriva războiului și poate oferi o securitate comună; reliefează că este important să se construiască o arhitectură europeană de securitate reînnoită care să întărească legătura transatlantică în acord cu interesele strategice ale UE, să consolideze cooperarea cu NATO și să promoveze stabilitatea în vecinătatea estică și sudică a UE; solicită realizarea de progrese în ceea ce privește gândirea strategică necesară pentru această arhitectură europeană de securitate reînnoită, inclusiv consolidarea parteneriatului euroatlantic; salută măsurile pozitive luate până în prezent în vederea obiectivului de a crea o veritabilă uniune europeană a apărării, stabilit în scrisoarea de misiune a Președintei Comisiei din decembrie 2024 adresată comisarului pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, și solicită formularea unei viziuni clare și a unei foi de parcurs strategice cuprinzând etapele rămase, pentru a asigura coerența tuturor aspectelor financiare, instituționale și operaționale necesare; solicită implicarea și angajamentul politic al statelor membre față de realizarea UEA;

80.

evidențiază că amenințările fără precedent și geopolitica în schimbare afectează profund interesele strategice ale UE; subliniază că este nevoie de o percepție comună a amenințărilor și de sensibilizarea publicului; subliniază că aceste provocări și oportunități fac urgente aplicarea PSAC ca bază pentru o veritabilă UEA și, în mod ideal, valorificarea acestui moment crucial pentru a consolida eficacitatea instrumentelor existente și, după caz, pentru a promova cooperarea dintre statele membre în cadrul actual al tratatelor;

81.

consideră că consolidarea pilonului european al NATO ar trebui să fie însoțită de operaționalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE pentru a asigura sinergii și complementaritatea; îndeamnă UE și statele sale membre să definească proceduri și mecanisme operaționale în cazul în care un stat membru declanșează articolul 42 alineatul (7) din TUE și să asigure coerența între articolul 42 alineatul (7) din TUE și echivalentele NATO, astfel încât clauza de apărare reciprocă să poată oferi un nivel credibil și solid de securitate și apărare europeană, asigurând, în același timp, coerența deplină cu NATO, completând eforturile naționale și prevenind orice concurență cu mecanismele de apărare ale Alianței și evitând orice suprapunere inutilă a acestora; invită, în acest sens, la desfășurarea unor exerciții de rutină pentru scenariile prevăzute la articolul 42 alineatul (7) din TUE;

82.

își reiterează apelul de a crea o configurație permanentă pentru Consiliul Miniștrilor Apărării ca for pentru coordonarea politică și strategică, precum și de a trece de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în temeiul articolului 31 din TUE, cu excepția mandatelor militare executive; recomandă să se examineze formule de cooperare flexibile și pragmatice care să îmbunătățească eficacitatea deciziilor fără a modifica echilibrul instituțional stabilit și să se consolideze coordonarea politică și strategică în cadrul UE;

83.

subliniază necesitatea de a întări structurile, procesul decizional și autonomia operațională ale UE; își reiterează apelul la o mai mare coerență a guvernanței PSAC, care să conecteze statele membre, VP/ÎR și comisarii; salută rolul și inițiativele comisarului pentru apărare și spațiu în ceea ce privește PSAC, în acord cu articolul 42 alineatul (3) din TUE; îndeamnă la o mai bună coordonare între organismele competente din cadrul UE pentru a facilita o punere în aplicare rapidă și eficace a deciziilor luate; reliefează eforturile AEA de intensificare a cooperării europene între statele membre în domeniul apărării, care sunt esențiale pentru o UEA autentică; ia act de deconectarea organizațională dintre AEA și Direcția Generală Industria Apărării și Spațiu a Comisiei – ambele organisme punând în aplicare mandatele PSAC, dar unul raportând VP/ÎR, celălalt raportând comisarului pentru apărare și spațiu – și evidențiază posibilele sinergii prin reforma instituțională, admițând, în același timp, că actuala cooperare este satisfăcătoare; reiterează că orice evoluție în guvernanța apărării europene trebuie să păstreze echilibrul dintre suveranitatea națională și coordonarea europeană, evitând dublarea structurilor și garantând răspunderea democratică;

84.

solicită implicarea autorităților regionale și locale în planificarea și consolidarea rezilienței în domeniul apărării, în special în zonele de frontieră și de coastă; subliniază că este nevoie de supraveghere democratică, transparență și participare publică la conturarea viitorului apărării europene;

85.

ia act de importanța și eficacitatea coaliției de voință ca urmare a cadrului actual al tratatului și a lipsei de unitate între statele membre, în special în ceea ce privește răspunsul la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; constată, cu toate acestea, că utilizarea sa îndepărtează și mai mult UE de punerea în practică a articolului 42 alineatele (2) și (7) din TUE; consideră că astfel de coaliții, atunci când sunt incluzive și coordonate, pot servi drept instrument legitim de cooperare flexibilă în cadrul PSAC; observă că articolul 42 alineatul (6) din TUE privind cooperarea structurată permanentă a fost interpretat în mod limitat ca însemnând cooperarea privind dezvoltarea capabilităților, fără a include cooperarea privind aspectele executive și operaționale; propune, prin urmare, explorarea proiectelor operaționale PESCO în temeiul articolului 42 alineatul (6) din TUE, inclusiv în ceea ce privește comunicațiile militare securizate, C2 și capabilitățile ISR prin intermediul sistemelor spațiale europene, întotdeauna în coordonare cu NATO și respectând principiul voluntariatului;

86.

solicită consolidarea rolului de supraveghere și control al Parlamentului, în acord cu extinderea rolului UE în domeniul apărării și cu creșterea cheltuielilor pentru politicile și programele de apărare ale UE, în special în ceea ce privește aplicarea regulamentelor privind industria de apărare; consideră că Comisia pentru securitate și apărare din Parlament ar trebui să joace un rol de lider în acest proces; reamintește, în acest sens, că este necesar să se consolideze rolul de control, legislativ și bugetar al Parlamentului asupra unei game din ce în ce mai mari de inițiative de apărare în ansamblul instituțiilor UE și, în special, asupra activității desfășurate în cadrul PSAC, inclusiv prin întărirea dialogului periodic, furnizarea și schimbul de informații și menținerea unor canale permanente de comunicare cu ÎR/HR, comisarul pentru apărare și spațiu, Curtea de Conturi Europeană și organismele competente ale Parlamentului; recomandă să se includă actualizări regulate ale datelor operative adresate comisiilor parlamentare relevante, după caz și sub rezerva unor proceduri adecvate de verificare și autorizare; evidențiază înființarea propriei Comisii speciale privind EUDS, care prezintă viziunea Parlamentului pentru consolidarea capacității UE de a detecta, a descuraja și a contracara FIMI și alte amenințări hibride și atacuri;

87.

invită Parlamentul European și parlamentele naționale să dezvolte un dialog structurat privind punerea în aplicare a PSAC și supravegherea cheltuielilor europene pentru apărare, cu scopul de a îmbunătăți transparența, răspunderea și încrederea publicului în PSAC; observă că este necesar să se extindă cooperarea între Comisia pentru securitate și apărare din Parlament și comisiile pentru securitate și apărare ale parlamentelor naționale din statele membre ale UE pentru a ajunge la o înțelegere comună a amenințărilor și la o cooperare în ceea ce privește activitatea legislativă, cu scopul de a spori rapid capabilitățile de apărare ale UE; subliniază că ar trebui să fie implicate, când este posibil, și comisii parlamentare similare din statele candidate;

°

° °

88.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Consiliului European, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintei Comisiei și comisarilor competenți, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Președintelui Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, agențiilor de securitate și apărare ale UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor partenere.