Recurs introdus la 24 aprilie 2026 de BW împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 25 februarie 2026 în cauza T-1180/23, BW/Europol și Eurojust

(Cauza C-399/26 P)

(C/2026/3294)

Limbă de procedură: neerlandeza

Părțile

Partea care formulează recursul: BW (reprezentant: J. Reisinger, advocaat)

Celelalte părți la procedură: Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală, Regatul Belgiei, Regatul Spaniei, Regatul Țărilor de Jos

Concluziile

Recurentul solicită Curții:

—	anularea în parte a hotărârii (în ceea ce privește prejudiciul moral pretins cauzat de prelucrarea ilegală a datelor);

—	pronunțarea cu privire la concluziile recurentului prin: — acordarea unei despăgubiri de 15 000 de euro în temeiul articolului 340 TFUE coroborat cu articolul 268 TFUE; — obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurent.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul arată că primul său motiv a fost respins în mod eronat ca nefondat în ceea ce privește comportamentul reproșat al Europol. Cererea de despăgubire era întemeiată, în ceea ce privește primul motiv, pe critica potrivit căreia Europol ar fi încălcat normele fundamentale ale Uniunii Europene, în special dreptul la respectarea vieții private și dreptul la protecția datelor cu caracter personal, astfel cum sunt protejate de Carta Uniunii Europene și precizate în reglementarea de nivel inferior, prin obținerea (inițială) și prelucrarea (ulterioară) a datelor Sky ECC, inclusiv a datelor atribuite recurentului.

Declararea ca nefondat a motivului, efectuată de Tribunal constă în aprecierea potrivit căreia era vorba despre demersuri în cadrul unei echipe comune de anchetă, având ca obiectiv identificarea și urmărirea (tuturor) utilizatorilor serviciului de telecomunicații Sky ECC. S-a susținut în fața Tribunalului, în numele recurentului, că acest obiectiv era justificat. Tribunalul consideră însă acest obiectiv ca fiind justificat, și respinge astfel argumentația recurentului. În lipsa unei motivări în detaliu, recurentul apreciază că este vorba despre o decizie care

a) nu este corectă (în sine) și este afectată (în sine) de o eroare de drept, sau cel puțin

b) nu este inteligibilă (în sine) și/sau motivată suficient, având în vedere evaluarea comparativă a intereselor necesară pentru a putea fi vorba despre atingere adusă vieții private (prin prelucrarea datelor cu caracter personal în masă) care nu îndeplinește cerințele de proporționalitate, de subsidiaritate/necesitate, și care nu este așadar justificată (în sine).