Raportoare : Sari RAUTIO (FI-PPE), membră a Consiliului local Hämeenlinna Documente de referință : 1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget dinamic al UE pentru prioritățile viitorului – cadrul financiar multianual 2028-2034” COM(2025) 570 final – Partea 1 2. Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 COM(2025) 571 final – Părțile 1 și 2 3. Propunerea de Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară COM(572) 2025 final – Partea 1 4. Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Prognoza pe termen lung privind viitoarele intrări și ieșiri din bugetul UE (2026-2034) COM(573) 2025 final 5. Propunerea de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 COM(574) 2025 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Recomandarea de amendament 1

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Considerentul 1a (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

La stabilirea contribuțiilor de la bugetul UE ar trebui să se țină seama de următoarele principii: consolidarea competitivității și a rezilienței economiei, o piață internă funcțională, orientări privind acțiunile climatice și biodiversitatea, niciun prejudiciu semnificativ adus obiectivelor de mediu, niciun prejudiciu adus coeziunii, politici sociale, egalitate de gen și integrarea perspectivei de gen, precum și nediscriminare. Cadrul financiar multianual trebuie să asigure o finanțare stabilă, previzibilă și suficientă pentru politica de coeziune și politica agricolă comună pe parcursul întregii perioade de programare, permițând astfel planificarea și punerea în aplicare a strategiilor de investiții regionale și locale pe termen lung, în funcție de necesitățile și prioritățile fiecărei categorii de regiuni, respectând totodată pe deplin principiile subsidiarității, parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri;

Expunere de motive

Includerea principiului de „a nu aduce prejudicii coeziunii” ca principiu orizontal. Reamintirea faptului că tema centrală a coeziunii sunt regiunile. Luarea în considerare a economiei drept pilon esențial pentru prosperitatea UE. Scoaterea în evidență a nevoii de finanțare previzibilă în ceea ce privește atât politica de coeziune, cât și politica agricolă comună. Clarificarea trimiterii la egalitate prin menționarea, de asemenea, a perspectivei de gen.

Recomandarea de amendament 2

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Considerentul 1b (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Experiența dobândită cu Mecanismul de redresare și reziliență a demonstrat că instrumentele extrem de centralizate, fără implicarea autorităților locale și regionale și fără utilizarea structurilor de gestiune partajată consacrate, nu pot exploata pe deplin potențialul de dezvoltare al tuturor regiunilor. Viitoarele instrumente de răspuns la criză trebuie planificate și puse în aplicare separat de politica de coeziune, pentru a consolida în continuare rolul politicii de coeziune de principal pilon de investiții pe termen lung ale Uniunii.

Expunere de motive

Concretizarea principiului că „politica de coeziune nu este un instrument de răspuns în situații de criză”. Caracterul pe termen lung al politicii de coeziune și resursele disponibile pentru aceasta nu trebuie utilizate pentru a face față crizei pe termen scurt.

Recomandarea de amendament 3

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Considerentul 16 (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	Având în vedere că articolul 174 din TFUE recunoaște că regiunile insulare suferă de handicapuri structurale grave și permanente, este esențial să se garanteze luarea în considerare în mod transversal, în toate politicile și instrumentele financiare ale Uniunii, a dificultăților cu care se confruntă insulele din cauza discontinuității geografice.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Recomandarea de amendament 4

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Articolul 5a (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	Ajustare ca urmare a instituirii unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate
	1.     În cazul adoptării, după 1 ianuarie 2028, a unor noi norme sau programe care fac obiectul gestiunii partajate pentru rubrica 1 din CFM 2028-2034, cuantumurile corespunzătoare alocărilor neutilizate în 2028 se transferă în proporții egale fiecăruia dintre anii din perioada 2029-2032 în prețuri curente, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință.
	2.     Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului rezultatele eventualelor ajustări efectuate în temeiul alineatului (1).

Expunere de motive

Prin amendamentul propus se introduce un articol similar cu articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acesta protejează împotriva pierderii de finanțare în cazul întârzierilor în planificare cauzate de adoptarea cu întârziere a legislației și/sau a actelor de punere în aplicare și a orientărilor și/sau în cadrul negocierilor, deoarece aceste riscuri vor persista în perioada 2028-2034.

Recomandarea de amendament 5

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Articolul 5b (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	1.     Atunci când pregătește și pune în aplicare programe și instrumente finanțate din bugetul Uniunii care se preconizează că vor avea un impact teritorial semnificativ, Comisia se asigură că se efectuează o evaluare cuprinzătoare a impactului teritorial, inclusiv asupra disparităților regionale în materie de dezvoltare, astfel cum sunt definite la articolul 174 din TFUE, acordându-se o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, regiunile insulare și regiunile transfrontaliere și montane. Comisia se asigură, de asemenea, că se ține seama de caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, astfel cum se prevede la articolul 349 din TFUE.
	2.     Comisia se asigură că programele și instrumentele noi sau modificate ale Uniunii finanțate din bugetul UE nu compromit obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială și asigură un sprijin echilibrat în toate categoriile de regiuni în tranziția justă către o economie verde, digitală și incluzivă.

Expunere de motive

Adăugarea de trimiteri la articolele 174 și 349 din TFUE, la care sunt definite domeniile care necesită o atenție specială. Adăugarea principiului de sprijinire a dezvoltării echilibrate în toate categoriile de regiuni.

Recomandarea de amendament 6

Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034 [COM(2025) 571 final]

Anexa 1

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
1. Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, afaceri maritime, prosperitate și securitate	1. Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, afaceri maritime, prosperitate și securitate
	1.1 Coeziune economică, socială și teritorială, inclusiv INTERREG și dezvoltare rurală
	1.2 Agricultură și prosperitate maritimă
	1.3 Securitate
2. Competitivitate, prosperitate și securitate	2. Competitivitate, prosperitate și securitate
3. Europa globală	3. Europa globală
4. Administrare	4. Administrare
---	---
1. Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, afaceri maritime, prosperitate și securitate	1. Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, afaceri maritime, prosperitate și securitate
	1.1 Coeziune economică, socială și teritorială, inclusiv INTERREG și dezvoltare rurală
	1.2 Agricultură și prosperitate maritimă
	1.3 Securitate
2. Competitivitate, prosperitate și securitate	2. Competitivitate, prosperitate și securitate
3. Europa globală	3. Europa globală
4. Administrare	4. Administrare

Expunere de motive

Crearea a 3 subrubrici separate și a 3 linii bugetare separate, în special pentru „Coeziune economică, socială și teritorială, inclusiv INTERREG și dezvoltare rurală”, pentru „Agricultură și prosperitate maritimă” și pentru „Securitate” în cadrul rubricii 1, inclusiv valori anuale specifice și totaluri pentru fiecare.

Amendamentul 7

Propunere de Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară [COM(2025) 572 final]

Noul articol 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Atunci când instituie un nou mecanism de guvernanță politică prin care o parte mai mare din fondurile Uniunii este alocată anual prin negocieri interinstituționale, Parlamentul European, Consiliul și Comisia stabilesc un dialog structurat cu Comitetul European al Regiunilor și cu Comitetul Economic și Social European. Prin acest dialog, considerentele teritoriale, impactul asupra coeziunii și experiența autorităților locale și regionale vor fi reflectate corespunzător atunci când se stabilesc orientări pentru alocarea fondurilor.

Expunere de motive

Acest lucru asigură implicarea CoR și a CESE în noul mecanism de guvernanță și ancorează aspectele teritoriale și de coeziune în deciziile de finanțare. COM(2025) 572 – Partea III – Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare anuale

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

1.

reamintește pozițiile sale exprimate în legătură cu propunerile Comisiei privind CFM, astfel cum au fost formulate în special în Avizul pe tema „Bugetul UE și politicile locale: propuneri de noi mecanisme de concepere și punere în aplicare în CFM post-2027” din noiembrie 2024, precum și în Rezoluția în perspectiva următorului CFM, adoptată în cadrul sesiunii sale plenare din 15 mai 2025, și în Rezoluția privind propunerea privind cadrul financiar multianual 2028-2034, adoptată în sesiunea sa plenară din 15 octombrie 2025;

2.

ia act de proiectul de raport intermediar în curs al Parlamentului European referitor la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034;

3.

ia act de setul de avize pe care Curtea de Conturi Europeană le-a publicat recent cu privire la pachetul de propuneri privind CFM 2028-2034 (inclusiv resursele proprii);

4.

reamintește că multe rapoarte (Letta, Draghi, Niinistö) au subliniat că UE suferă de un deficit enorm de investiții, ceea ce o împiedică să-și concretizeze ambițiile tot mai mari și să recâștige într-o oarecare măsură un avantaj competitiv; este convins că UE trebuie să se doteze cu mijloace financiare suficiente pentru a-și îndeplini noile obiective, extrem de importante, într-un context politic dificil, dar fără a-și pune în pericol obiectivele de lungă durată prevăzute în tratat;

5.

abordează în prezentul aviz orientările politice generale ale CFM 2028-2034 și chestiuni legate de structura și gestionarea CFM și de resursele proprii; va aborda reglementările specifice fondurilor și aspectele sectoriale în avize ulterioare;

6.

subliniază că cadrele financiare și juridice ale CFM 2028-2034 trebuie să fie aliniate la întreaga perioadă de programare 2028-2035 pentru a evita întreruperi în programare și în punerea în aplicare și pentru a reduce la minimum întârzierile în lansarea de noi programe; sprijină ferm intenția exprimată atât de Consiliul European, cât și de Parlamentul European de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2026 cu privire la pachetul CFM;

Orientări politice și decizii strategice

7.

reamintește că promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, consacrată la articolul 3 din TUE, este un obiectiv fundamental al UE și că întregul CFM 2028-2034 ar trebui să mențină acest obiectiv ca pilon central al solidarității europene; solicită insistent, în conformitate cu articolul 174 din TFUE, ca politica de coeziune să nu fie desființată sau fuzionată cu alte instrumente gestionate la nivel central sau național;

8.

sprijină obiectivul propunerii, și anume garantarea stabilității și a previzibilității în alocarea resurselor, oferind un cadru financiar fiabil, cu marja suficientă de flexibilitate necesară pentru consolidarea capacității de reacție la circumstanțe neprevăzute, permițând luarea de măsuri excepționale atunci când este necesar pentru a răspunde crizelor, situațiilor de urgență sau schimbărilor substanțiale ale contextului socioeconomic;

9.

observă că o serie de priorități-cheie, cum ar fi competitivitatea, securitatea, trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, durabilitatea și inversarea declinului demografic, sunt puse în aplicare la nivel regional și local. Competitivitatea și coeziunea sunt strâns legate una de alta. Competitivitatea depinde în mare măsură de capacitatea autorităților locale și a regiunilor de a gestiona fondurile și măsurile în funcție de provocările și nevoile lor; Acest lucru este deosebit de important pentru zonele care se confruntă cu schimbări structurale, pentru regiunile insulare, transfrontaliere și montane și pentru zonele îndepărtate și slab populate. Concretizarea cu succes a priorităților la nivel european depinde în mare măsură de o guvernanță pe mai multe niveluri eficace – și anume, de cât de eficient își coordonează actorii naționali, regionali și locali acțiunile pentru a atinge un obiectiv comun;

10.

cere să se prevadă în legislație obligația de consolidare a principiilor parteneriatului și subsidiarității și solicită un rol activ și obligatoriu al autorităților locale și regionale. Acest lucru va asigura o guvernanță participativă pe mai multe niveluri care să promoveze utilizarea eficientă a fondurilor și integrarea strategiilor de dezvoltare concepute la nivel regional în definirea priorităților și în punerea în aplicare a fondurilor; solicită, prin urmare, ca programele din CFM, precum cele pentru o tranziție industrială și energetică justă, să fie evaluate sistematic, pe parcursul întregului ciclu aferent de elaborare a politicilor, din perspectiva guvernanței pe mai multe niveluri, pentru a se garanta că strategiile de dezvoltare elaborate la nivel subnațional sunt reflectate în mod corespunzător în stabilirea priorităților și în punerea în aplicare a acestor programe;

11.

reamintește că pachetul legislativ privind CFM post-2027 este un set de diferite propuneri legislative strâns legate între ele. Acestea sunt legate în special de elaborarea politicilor strategice, de planificarea financiară și de punerea în aplicare. Numai această abordare globală și respectarea deplină a principiilor menționate mai sus pot garanta rezultate eficace și o mai mare valoare adăugată europeană a bugetului UE – acestea fiind două dintre principalele obiective ale propunerii Comisiei;

12.

sprijină condiționarea finanțării de respectarea principiului statului de drept și a Regulamentului privind condiționalitatea. Este necesar să se asigure, prin măsuri obligatorii, că nu se penalizează, direct sau indirect, beneficiarii finali, în special regiunile, comunele și orașele, în cazul în care condițiile nu sunt respectate de către autoritățile naționale;

13.

solicită instituirea unui mecanism solid de protecție în cadrul de guvernanță al viitorului CFM pentru a se garanta că autoritățile regionale și locale continuă să aibă acces direct la resursele UE atunci când guvernele naționale nu respectă condiționalitățile orizontale sau privind statul de drept și insistă ca, în astfel de cazuri, resursele să fie realocate în mod direct administrațiilor regionale și locale, în conformitate cu competențele și responsabilitățile lor juridice, respectând astfel legitimitatea democratică, protejând beneficiarii finali și asigurând continuitatea punerii în aplicare a obiectivelor strategice pe termen lung ale UE, printre care coeziunea, competitivitatea și dubla tranziție verde și digitală;

Domeniul de aplicare și structura cadrului bugetar

14.

constată în propunere că activitățile de dezvoltare și de investiții urmează să fie tot mai des stabilite la nivel central, adică la nivelul Comisiei și al statelor membre, și că volumul total al CFM propus (în prețuri constante 2025), și anume 1 763 de miliarde EUR, depășește doar cu puțin volumul pachetului bugetar pentru perioada 2021-2027, fără a se lua în calcul rambursările dobânzilor și capitalului din NextGenerationEU (NGEU), în valoare de aproximativ 150 de miliarde EUR. Volumul total al bugetului nu are ca efect o mărire semnificativă a capacității de investiții pentru măsurile necesare de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și pentru noile obiective stabilite de Comisie, în special suveranitatea strategică, securitatea generală și consolidarea competitivității; centralizarea prevăzută pune în pericol aceste structuri și procedurile stabilite, care constituie baza pentru creșterea capacității de investiții și pentru o bună dezvoltare regională în fața numeroaselor noi provocări, printre care combaterea efectelor schimbărilor climatice;

15.

sprijină poziția Parlamentului European exprimată în proiectul de raport intermediar publicat în decembrie 2025, potrivit căreia finanțarea totală disponibilă pentru programele UE (excluzând rambursările NGEU) ar trebui să se ridice la 1,27 % din VNB-ul UE;

16.

sprijină obiectivul ambițios al Parlamentului European referitor la o majorare a sumei alocate planurilor de parteneriat național și regional, așa cum se prevede în proiectul de raport intermediar al Parlamentului European privind CFM; solicită un buget dedicat politicii de coeziune de-a lungul întregii perioade, pentru a menține dimensiunea pe termen lung a acestei politici. Această finanțare trebuie menținută cel puțin la nivelul actual, ținând seama de ajustările la inflație, și trebuie să acopere toate regiunile, deoarece punerea în aplicare a politicii de coeziune este esențială și pentru îndeplinirea obiectivelor de competitivitate, prosperitate și securitate care sunt, de asemenea, incluse la rubrica 2, domenii în care Comisia își extinde competențele; observă că, fără implicarea autorităților locale și regionale, Comisia nu își poate atinge obiectivele;

17.

solicită eliminarea întregii componente NGEU din rubricile bugetare, deoarece aceasta se referă la rambursarea de împrumuturi, ceea ce nu generează noi fonduri pentru dezvoltare;

18.

insistă că volumul total al rubricii 1 nu poate fi diminuat în cazul unei reduceri a cadrului financiar față de ceea ce s-a propus; subliniază că reducerea resurselor care fac obiectul gestiunii comune (politica de coeziune și politica agricolă comună) va avea efecte negative considerabile asupra regiunilor, a orașelor și a zonelor rurale, precum și asupra realizării obiectivelor stabilite de Comisie și asupra viitorului Uniunii Europene; acest lucru este valabil în special pentru regiunile care se confruntă cu provocări semnificative ca urmare a schimbărilor structurale multiple; din acest motiv, trebuie prevăzute în mod explicit fonduri pentru o tranziție echitabilă, care să țină seama și de performanța regiunilor;

19.

salută modificările de la rubrica 1 propuse de Comisie la 9 noiembrie; solicită totuși Comisiei să prezinte informații mai detaliate despre fiecare categorie de regiuni, precum și garanții juridice cu privire la planul de a introduce controale eficace la nivel regional, să asigure implicarea deplină a autorităților locale și regionale în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea planurilor de PNR și să prevadă măsuri de protecție specifice care să țină seama de nevoile de dezvoltare ale tuturor categoriilor de regiuni. Potrivit interpretării CoR, verificările din perspectiva regională fac parte din evaluarea modului în care sunt puse în aplicare guvernanța pe mai multe niveluri și principiul parteneriatului, iar dispozițiile referitoare la ele ar trebui incluse în regulamentul relevant; propune, de asemenea, o nouă „clauză de subsidiaritate”, pentru ca acest aspect să fie luat în considerare în mod corespunzător;

Resurse proprii

20.

sprijină propunerea Comisiei privind găsirea de noi surse de venituri ale UE (resurse proprii). Prin mărirea părții reprezentate de resursele proprii se va consolida capacitatea de reacție suplă la provocările neprevăzute, s-ar putea găsi soluții la provocările în materie de climă și digitalizare, fără a se submina competitivitatea, și se vor asigura în același timp resurse suficiente pentru dezvoltarea pe termen lung a Uniunii; îndeamnă Consiliul să ajungă rapid la un acord cu privire la un coș de noi resurse proprii;

Rolul regiunilor

21.

pune în vedere că, deși ar mai putea fi îmbunătățită, procedura de alocare a fondurilor de coeziune este consacrată și rodată și nu ar trebui abandonată complet. Eligibilitatea tuturor categoriilor de regiuni trebuie definită astfel încât alocarea fondurilor să nu fie lăsată la latitudinea exclusivă a statelor membre, ci să se bazeze pe gestiunea partajată, pe parteneriat și pe guvernanța pe mai multe niveluri, garantând o prealocare inițială a fondurilor de coeziune pentru toate categoriile de regiuni, care să permită planificare strategică și stabilitate financiară pe termen lung, pentru ca regiunile să-și poată asuma și aborda propriile provocări teritoriale. Autoritatea de management regională și teritorială ar trebui să fie responsabilă de conceperea, programarea, gestionarea și punerea în aplicare, inclusiv de audit și de cererile de plată, interacționând direct cu Comisia;

22.

propune ca Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European să fie implicate în noul mecanism de orientare politică, prin care resursele UE urmează să fie stabilite anual într-o mai mare proporție în cadrul negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu, pe baza unor rapoarte neutre din punct de vedere teritorial (de exemplu, în contextul semestrului european sau al noului instrument de coordonare a competitivității);

Coeziune, ancorare în realitățile locale și orientare spre rezultate

23.

constată că în propunerea Comisiei se pune accentul pe provocările sectoriale, dar se ignoră rolul politicii de coeziune ca strategie de investiții comună și pe termen lung; solicită insistent ca principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii” să fie aplicat în general tuturor fondurilor și programelor și recomandă ca evaluările impactului teritorial, inclusiv analiza din perspectiva mediului rural, să fie efectuate sistematic cu privire la toate propunerile cu impact teritorial potențial asimetric;

24.

subliniază importanța cooperării teritoriale europene (Interreg) și salută propunerea Comisiei privind finanțarea dedicată și punerea în aplicare consecventă a unor măsuri de simplificare, astfel încât să se consolideze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională, inclusiv investițiile în inovare realizate la nivel interregional și de către orașele participante la misiuni, să se accelereze ritmul de reducere a dezechilibrelor regionale și să se stimuleze punerea în aplicare a unor soluții comune în funcție de nevoi; subliniază importanța menținerii și extinderii în continuare a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), a investițiilor teritoriale integrate (ITI) și a altor instrumente teritoriale integrate în perioada 2028-2034; consideră că aceste instrumente sunt esențiale pentru punerea în aplicare eficace a politicii de coeziune în zonele urbane, periurbane, rurale și de frontieră, deoarece permit implicarea părților interesate și adaptarea investițiilor la nevoile teritoriale specifice și sprijină strategiile comune de adaptare la schimbări climatice, tranziția verde și cea digitală și reziliența;

25.

pune în vedere că pentru competitivitate și o piață unică puternică este necesar să se înțeleagă și să se utilizeze punctele forte regionale. O politică de coeziune pentru toate regiunile este o condiție prealabilă pentru prosperitatea Uniunii și pentru o piață unică mai puternică. Politica de coeziune este o sursă importantă de finanțare pentru cercetare și inovare în dezvoltarea unor ecosisteme regionale puternice de inovare. Ca atare, Comisia Europeană ar trebui să sprijine crearea de lanțuri valorice europene bazate pe strategiile de specializare inteligentă și optimizarea ecosistemelor regionale de inovare; Ar trebui să se acorde atenție evaluării nevoilor sociale, economice și teritoriale, precum și impactului social preconizat, inclusiv incluziunii și accesibilității; De exemplu, progresul rapid al uniunii piețelor de capital – solicitat și în raportul Draghi – ar fi un pas în direcția cea bună pentru a oferi flexibilitatea dorită pentru finanțarea investițiilor, în special prin intermediul capitalului privat;

26.

subliniază necesitatea de a combina abordarea globală privind competitivitatea, astfel cum este definită în raportul Draghi și reflectată în diferitele programe multianuale gestionate la nivel central în cadrul rubricii „Competitivitate, prosperitate și securitate”, cu o abordare bazată pe realitatea zonei, care să deblocheze potențialul de creștere în întreaga UE;

27.

reamintește că susținerea valorilor europene în cadrul Uniunii este inclusă în Agenda strategică 2024-2029 și că promovarea diversității noastre culturale și a patrimoniului nostru cultural ar trebui considerată o investiție, dar nu un cost, având în vedere valoarea intrinsecă, precum și valoarea socială și economică a acestor sectoare;

28.

pune în vedere că experiența cu Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a arătat că investițiile UE fără know-how local și regional și fără o guvernanță eficace care să implice toate nivelurile teritoriale, investițiile UE nu își îndeplinesc obiectivele; evidențiază că este fundamental pentru legitimitatea democratică și pentru îndeplinirea propriu-zisă a obiectivelor CFM să se asigure mecanisme eficace de guvernanță pe mai multe niveluri, între nivelurile regional, național și european;

29.

subliniază importanța finanțării private pentru punerea în aplicare a investițiilor și dezvoltarea ecosistemelor locale de sprijinire a întreprinderilor; reamintește că investițiile din cadrul politicii de coeziune sunt cofinanțate de autoritățile regionale și teritoriale, de organismele publice și de capitaluri private;

30.

susține consolidarea abordării bazate pe rezultate și insistă asupra nevoii de capacitate administrativă, de transparență și de responsabilitate; subliniază că măsurarea impactului acțiunilor trebuie să reflecte cu adevărat nevoile și disparitățile teritoriale, să integreze elemente calitative și să nu ducă la o centralizare suplimentară, cu prețul coeziunii teritoriale; consideră că, în conformitate cu obiectivul general de orientare către performanță, auditurile și verificările viitoare din cadrul sistemului cu mai multe niveluri ar trebui să se concentreze în mod clar pe atingerea obiectivelor, jaloanelor și țintelor și pe obținerea de rezultate. Aceste elemente trebuie concepute astfel încât să reflecte distribuția competențelor legislative, administrative și financiare între nivelurile de guvernare din statul membru. Este clar că trebuie asigurate condițiile-cadru pentru o prelucrare mai eficientă, mai flexibilă și mai rapidă, pentru o reducere semnificativă a birocrației și, mai presus de toate, pentru un nivel ridicat de securitate juridică pentru toți actorii implicați;

Flexibilizarea și simplificarea reglementărilor

31.

sprijină obiectivul de simplificare a structurii și de reducere a sarcinii administrative. Simplificarea ar trebui să fie în primul rând în avantajul beneficiarilor, prin eliminarea barierelor din calea accesului la bugetul UE și prin eficientizarea cheltuielilor. Ea nu trebuie să fie un pretext pentru subminarea principiului parteneriatului, deoarece aplicarea corectă a principiului parteneriatului și luarea în considerare a circumstanțelor regionale vor spori eficacitatea cheltuielilor UE și vor fi esențiale pentru succesul CFM al UE;

32.

salută propunerile de flexibilizare a CFM pentru a-i permite să răspunde nevoilor neprevăzute prin mecanisme ad-hoc, precum și noul mecanism extraordinar inclus în propunerea privind resursele proprii, prin care ar urma să se reducă riscul ca resursele de investiții pe termen lung să fie utilizate sistematic pentru ajustări; subliniază că, în cazuri excepționale și în deplină conformitate cu restricțiile impuse de tratat și de legislația relevantă a UE, instrumentele finanțate prin împrumuturi ar putea fi o opțiune de mobilizare a resurselor necesare;

Sprijinirea democrației locale și a societății civile

33.

solicită să se respecte principiul luării deciziilor la un nivel cât mai apropiat de cetățeni. O guvernanță incluzivă, transparentă și interactivă, care să implice autoritățile locale, societatea civilă și partenerii economici și sociali, este esențială pentru a spori încrederea publicului în politicile UE și asumarea acestor politici. CFM nu înseamnă doar resurse financiare, ci și democrație, unitate europeană și valoare adăugată a UE. Prin excluderea orașelor, regiunilor și localităților din procesul decizional efectiv se ignoră nivelul local și se subminează securitatea și valorile Europei;

34.

consideră că este important să se țină seama de nevoia de flexibilitate în punerea în aplicare a măsurilor, în special în domeniile de politică care intră în sfera de competență națională, asigurând, în același timp, implicarea semnificativă a autorităților locale și regionale. Trebuie asigurate coerența, eficiența și respectarea competențelor instituționale ale diferitelor niveluri de guvernare.