Raportoare : Gillian COUGHLAN (IE-Renew Europe), membră a Consiliului comitatului Cork Documente de referință : Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE, COM(2025) 690 final SWD(2025) 750; SWD(2025) 751; SWD(2025) 752; SWD(2025) 753; SWD(2025) 754; SWD(2025) 755; SWD(2025) 756

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

Observații generale

1.

salută cu viu interes Comunicarea Comisiei Europene din 2025 privind politica de extindere a UE și rapoartele de țară care o însoțesc și așteaptă cu același interes viitoarele reforme și revizuiri ale politicilor înainte de extindere, în special în ceea ce privește revizuirile politicii de coeziune, ale politicii agricole comune și ale cadrului instituțional general; în același timp, subliniază importanța strategică deosebită a extinderii UE la țările din Balcanii de Vest, ca exercițiu de eliminare a lacunelor ce trebuia de mult realizat pentru a finaliza comunitatea europeană de pace și valori;

2.

recunoaște că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat peisajul de securitate al Europei, reamintind că extinderea UE constituie un imperativ în materie de securitate și totodată un imperativ strategic, democratic și societal, ancorat în statul de drept și drepturile fundamentale; cere Comisiei Europene și guvernelor naționale ale țărilor în curs de aderare să privească extinderea nu doar ca pe un proces tehnic, ci și prin prisma impactului său concret asupra cetățenilor și a comunităților locale, recunoscând că orașele și regiunile se află în linia întâi a democrației și că reziliența lor și nivelul lor de bunăstare sunt direct legate de reziliența și nivelul de bunăstare al UE în ansamblu, și insistă, în acest sens, asupra necesității de a consolida reziliența democratică, inclusiv prin sprijin împotriva amenințărilor hibride, a dezinformării și a presiunilor asupra spațiului civic;

3.

își reafirmă sprijinul pentru aderarea bazată pe merit a Balcanilor de Vest și a Turciei, subliniind, în același timp, că aderarea trebuie să fie ferm ancorată în democrație, în statul de drept și în drepturile fundamentale; pune în evidență că integrarea treptată permite o mai bună conștientizare a ceea ce înseamnă UE de către cetățenii țărilor angajate în negocierile de aderare, îmbunătățindu-le viața de zi cu zi și stimulând implicarea și încrederea pe toată durata, posibil lungă, a procesului de aderare la UE;

4.

arată că orașele și regiunile se află în linia întâi a transformării societale, a dezvoltării de infrastructuri și a concretizării beneficiilor aduse de calea europeană, chiar și atunci când autoritățile naționale nu sunt la înălțime. Trebuie să se combată cu fermitate orice hărțuire, detenție arbitrară sau intimidare a primarilor și a aleșilor locali; încurajează autoritățile locale din întreaga UE și din toate țările candidate să participe la inițiative precum Observatorul internațional al primarilor în pericol, o inițiativă a Istanbulului, și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin constructiv;

5.

solicită Comisiei Europene și guvernelor naționale să le recunoască în mod formal autorităților subnaționale rolul de parteneri-cheie în punerea în aplicare a standardelor UE într-o gamă largă de domenii; ca atare, ele ar trebui să fie recunoscute în calitate de parteneri instituționali esențiali și consultate de-a lungul întregului proces de extindere a UE; prin urmare, solicită implicarea sistematică și promptă a autorităților locale și regionale în reformele legate de aderare, este pregătit să își ofere sprijinul la întocmirea rapoartelor de extindere, prin implicarea structurată a comitetelor consultative mixte (CCM-uri) și a grupurilor de lucru (GL-uri), și cere insistent Comisiei să garanteze participarea CoR la principalele forumuri ale UE, inclusiv la summiturile UE-Balcanii de Vest și la Forumul privind extinderea UE, pentru a garanta că prioritățile locale sunt luate în considerare la stabilirea agendei, în planificare și în reforme;

6.

solicită Comisiei Europene să considere democrația locală, precum și dezvoltarea economică locală și regională echilibrată drept părți integrante ale procesului de aderare la UE; subliniază că ar trebui să se acorde atenție deosebită regiunilor rurale, periferice, montane și mai puțin dezvoltate și avertizează că neglijarea acestor aspecte mărește riscul de exod al creierelor, de regres democratic, de destabilizare și de ingerințe externe în țările în curs de aderare;

7.

se oferă să organizeze, cu ocazia reuniunilor CCM-urilor/GL-urilor, campanii de sensibilizare pentru autoritățile locale și regionale din țările în curs de aderare, cu privire la rolul esențial pe care îl au aceste autorități în punerea în aplicare a politicilor UE pe teren, în combaterea corupției, în realizarea reformelor și în asumarea de către cetățeni a procesului de aderare;

8.

solicită Comisiei Europene să asigure resurse bugetare adecvate și să instituie un program finanțat de UE structurat și ușor accesibil pentru consolidarea capacităților, conceperea de reforme instituționale și schimbul de bune practici între autoritățile locale și regionale din statele membre și cele din țările în curs de aderare. Un astfel de program ar trebui să se inspire din inițiative de succes, cum ar fi Programul CoR de formare și stagiu pentru autoritățile locale ucrainene (TIPS4UA), Proiectul UE pentru autoritățile locale (EU4M) și programul de asistență tehnică și schimb de experiență (TAIEX), și ar putea include un mecanism inter pares de tip Erasmus+ pentru promovarea schimbului de cunoștințe, a proiectelor comune, a rezilienței și a unui proces accelerat de integrare în UE și de coeziune cu aceasta;

9.

sprijină ferm înăsprirea de către Comisia Europeană a mecanismului de condiționalitate bazat pe statul de drept, dar solicită adoptarea de măsuri prin care să se garanteze că fondurile destinate guvernelor naționale ale țărilor în curs de aderare, dar neacordate acestora ca urmare a încălcărilor statului de drept pot rămâne accesibile orașelor și regiunilor din țările respective;

10.

solicită Comisiei Europene să se asigure că instrumentele de finanțare pentru preaderare includ cereri specifice de propuneri pentru sprijinirea înfrățirii orașelor și pentru stimularea cooperării între localități și între regiuni la nivelul autorităților locale și regionale din statele membre ale UE și din țările implicate în procesul de aderare; subliniază că parteneriatele concrete, cooperarea inter pares, schimburile culturale, vizitele de studiu, proiectele-pilot comune și transferul de bune practici în dezvoltarea locală, serviciile publice, amenajarea teritoriului și guvernanță reprezintă mijloace eficace de apropiere a Uniunii Europene de cetățeni, de îmbunătățire a încrederii reciproce și de consolidare a capacității administrative și a pregătirii pentru aderarea la UE la nivel local și regional;

11.

salută contribuția rețelelor de orașe europene și a inițiativelor regionale, inclusiv Eurocities și Rețeaua orașelor balcanice B40, la promovarea integrării timpurii a orașelor din țările candidate în cadrele europene de guvernanță și sprijină rolul lor în concretizarea unei cooperări structurate privind acțiunile climatice, democrația, digitalizarea și dezvoltarea economică locală; subliniază, în acest context, cooperarea concretă de zi cu zi la nivel de orașe dintre Sofia și orașe partenere din Balcanii de Vest, inclusiv prin finanțarea prin proiectul CIVIC Act al programului CEDV – Activism civic pentru o democrație rezilientă – care reunește orașele Sofia, Tirana și Podgorica pentru a consolida participarea civică și reziliența democratică;

Observații specifice fiecărei țări

ALBANIA

12.

salută progresele semnificative înregistrate de Albania, care au condus la deschiderea tuturor grupurilor tematice de capitole de negociere; salută obiectivul ambițios al țării de a încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2027 și încurajează toate forțele politice și părțile interesate să își intensifice eforturile și să colaboreze pentru a asigura progrese suplimentare;

13.

salută înființarea Asociației naționale a autorităților locale din Albania (NAMA) și lansarea unui CCM și adresează laude partenerilor albanezi pentru entuziasm și pentru abordarea incluzivă adoptată;

14.

reamintește guvernului albanez că descentralizarea bugetară este esențială pentru ca autoritățile locale să își poată îndeplini sarcinile în mod durabil, în special pe măsură ce responsabilitățile lor se extind în contextul aderării la UE. Reforma administrativă și teritorială ar trebui să se ghideze mai degrabă după funcțiile și sarcinile autorităților locale decât după considerații electorale, dimensiunea ideală a unei astfel de autorități reflectând capacitatea acesteia de a furniza servicii în mod eficace. Ea ar trebui, de asemenea, să respecte standardele europene și internaționale, printre care se numără și consultarea cu reprezentanții minorităților naționale, și să asigure dreptul minorităților de a participa efectiv la afacerile publice la nivel local;

15.

ia act cu părere de rău de faptul că guvernul central a cerut în 2025 demisia unor funcționari locali și subliniază insistent că democrația locală ar trebui să se dezvolte independent, în concordanță cu Carta europeană a autonomiei locale; în plus, subliniază că, pentru a se asigura o administrație locală profesionistă și depolitizată, este important ca recrutările, promovările și concedierile să fie bazate pe merit;

16.

salută progresele continue înregistrate de Albania în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate și libertatea mass-mediei, dar cere insistent să se accelereze reformele care au legătură cu UE și să se consolideze capacitățile administrative la toate nivelurile;

17.

laudă proiectul-pilot de delegare de competențe în domeniul sănătății, al educației și al agriculturii către patru autorități locale, subliniind că viabilitatea pe termen lung necesită finanțare adecvată, cunoștințe și competențe tehnice de specialitate și consolidarea capacităților;

BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA

18.

invită Bosnia și Herțegovina să adopte reforme pe plan constituțional, legislativ și procedural – în special să aducă modificări legislației electorale, pentru a pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și pentru a garanta că cele trei popoare constitutive sunt reprezentate în mod legitim în instituțiile statului și că toți cetățenii pot fi aleși în orice instituție; de asemenea, o invită să asigure respectarea recomandărilor emise de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), pentru a consolida integritatea electorală, a garanta o participare incluzivă, a îmbunătăți modul de funcționare al instituțiilor și funcționarea lor efectivă, astfel încât localitățile și regiunile să se poate implica pe deplin în procesul de integrare în UE;

19.

încurajează Bosnia și Herțegovina ca, în urma deciziei Consiliului European din martie 2024, să ia toate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 12 octombrie 2022 în vederea adoptării cadrului de negociere de către Consiliu atunci când vor fi îndeplinite condițiile respective. Ca o chestiune prioritară, Bosnia și Herțegovina ar trebui să adopte noua lege privind Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor și Legea privind instanțele, în conformitate cu standardele europene și să pună în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei; subliniază importanța, pentru un proces de aderare reușit, a colaborării dincolo de diferențele politice, începând cu numirea unui negociator-șef;

20.

își exprimă dezamăgirea că alegerile prezidențiale anticipate din Republica Srpska au avut o participare la vot scăzută, sub 35 %, și subliniază îngrijorarea cu privire la implicațiile acesteia pentru legitimitatea democratică; cere să se ia măsuri pentru consolidarea democrației locale, mărirea participării electorale și asigurarea transparenței și a responsabilității la viitoarele alegeri;

21.

condamnă inițiativele luate de conducerea entității Republica Srpska în vederea separării acestei entități de Bosnia și Herțegovina și invită Republica Srpska să recunoască și să pună în aplicare pe deplin deciziile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei și să respecte ordinea constituțională a țării;

22.

pune sub semnul întrebării decizia SUA de a ridica sancțiunile împotriva lui Milorad Dodik și a altor funcționari din Republica Srpska și solicită UE să impună sancțiuni specifice împotriva tuturor actorilor din Bosnia și Herțegovina care subminează suveranitatea, integritatea teritorială sau ordinea constituțională a țării, astfel încât să se garanteze stabilitatea și să se sprijine integrarea în UE;

23.

își reafirmă angajamentul de a sprijini autoritățile locale și regionale din Bosnia și Herțegovina pe calea integrării în UE prin intermediul grupului de lucru și ulterior, când condițiile o vor permite, al unui CCM, subliniind rolul crucial pe care îl au toate autoritățile subnaționale, în calitate de actori-cheie în realizarea reformelor și punerea în aplicare a acquis-ului UE la nivel local, urmând exemplul cantonului Sarajevo și al luptei împotriva corupției;

24.

subliniază că provocările nu decurg din structura descentralizată, ci din lipsa voinței politice și a angajamentului constructiv; reiterează faptul că descentralizarea, atunci când este pusă în aplicare în mod corespunzător și finanțată în mod adecvat, poate fi mai degrabă un punct forte decât un obstacol și că toate nivelurile de guvernanță trebuie să promoveze coordonarea, să renunțe la vetourile etnice și să adopte decizii pragmatice pentru a consolida funcționalitatea, responsabilitatea și furnizarea de servicii publice;

25.

salută agenda de reformă din septembrie 2025 și faptul că aceasta a primit undă verde de la Comisia Europeană; subliniază totuși că ea trebuie să fie pusă în aplicare în mod eficace pentru ca Bosnia și Herțegovina să beneficieze pe deplin de planul de creștere pentru Balcanii de Vest, în special la nivel local și regional;

26.

solicită autorităților din Bosnia și Herțegovina să intensifice pregătirile pentru capitolul 22, „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”, adoptând o strategie națională pentru fondurile structurale și de coeziune, consolidând capacitatea de gestionare a asistenței din partea UE și îmbunătățind gestionarea investițiilor publice printr-o rezervă de proiecte actualizată și transparentă;

KOSOVO

27.

salută organizarea cu succes, în toamna anului 2025, a unor alegeri locale pașnice și incluzive, la care au participat toate comunitățile, și observă că, prin angajamentul reînnoit al comunității sârbe din Kosovo, legitimitatea instituțiilor locale a fost consolidată și democrația locală a reînceput să funcționeze;

28.

observă că, odată cu reinstaurarea unei participări incluzive la democrația locală, nu mai este valabilă justificarea inițială a măsurilor impuse Kosovo de UE și solicită Comisiei Europene să acorde prioritate ridicării măsurilor care, prin suspendarea finanțării din partea UE, afectează în mod direct autoritățile locale, ceea ce are un impact clar și imediat asupra bunăstării cetățenilor; totodată, solicită, în paralel, dezamorsarea tensiunilor, în special în nord, și asigurarea accesului la servicii publice și sociale de bază pentru toți cetățenii;

29.

recunoaște angajamentul continuu al Kosovo pe calea spre aderarea la UE și sprijinul puternic din partea publicului pentru integrarea europeană, dar observă cu părere de rău că reformele au fost încetinite de polarizarea politică și de impasul prelungit la nivelul instituțiilor centrale; subliniază că trebuie îmbunătățite coordonarea și încrederea între autoritățile centrale și locale, deoarece tensiunile persistente în materie de guvernanță subminează punerea în aplicare eficace a legislației și a politicilor în domenii-cheie, cum ar fi reforma administrației publice, protecția comunităților nemajoritare, protecția mediului, politicile climatice și serviciile publice de bază;

30.

îndeamnă Kosovo și Serbia să se angajeze în mod constructiv în dialogul facilitat de UE, iar Kosovo să ia măsuri imediate în vederea înființării Asociației/Comunității municipalităților cu majoritate sârbă, în conformitate cu propunerea europeană din octombrie 2023; scoate în evidență contribuția pe care membrii CoR o pot aduce prin cunoștințele și competențele lor de specialitate, în special în domeniul soluționării conflictelor;

31.

cere să se consolideze și mai mult capacitatea administrativă locală, ceea ce presupune inclusiv o mai bună supraveghere financiară, o planificare bugetară solidă și aplicarea consecventă a unor sisteme de dezvoltare profesională, evaluare a performanțelor și promovare bazate pe merit, astfel încât să se asigure o guvernanță locală durabilă și responsabilă; subliniază importanța investițiilor la nivel local în sisteme de alimentare cu apă și de gestionare a deșeurilor, în programe de reciclare și în măsuri de adaptare la schimbările climatice, care sunt esențiale pentru nivelul de trai și sunt în concordanță cu eforturile continue depuse de Kosovo pentru a pune în aplicare standarde de mediu;

32.

invită Kosovo să nu aplice măsuri care au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi a oamenilor din comunitățile locale, în special în nordul teritoriului; subliniază că este important să nu se intensifice în mod accidental tensiunile și să nu se împiedice continuarea dialogului pe calea cea bună;

33.

consideră că, având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 7 mai 2025 și în scopul de a asigura coerența instituțională și claritatea politică și de a reflecta perspectivele europene ale Kosovo, ar trebui ca terminologia să fie aliniată la cea a Parlamentului European, renunțându-se la utilizarea denumirii „Kosovo*” și a notei de subsol aferente în documentele sale publice;

MUNTENEGRU

34.

salută Raportul Comisiei Europene din 2025 privind extinderea, în care se confirmă că Muntenegrul rămâne pe calea cea bună spre aderarea la UE și continuă să fie țara candidată care a progresat cel mai mult, oferind certitudine autorităților locale pentru planificarea pe termen lung și utilizarea sprijinului de preaderare; salută obiectivul ambițios al acestei țări de a încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2026;

35.

constată că, în ciuda progreselor generale, instituțiile democratice rămân fragile și că principalele recomandări pentru capitolele fundamentale sunt deseori aplicate parțial, ceea ce are implicații directe pentru guvernanța locală, credibilitatea electorală și încrederea cetățenilor în procesul decizional;

36.

îndeamnă Guvernul Muntenegrului să aibă în vedere o descentralizare eficace, asigurându-se că autoritățile locale au venituri sustenabile din surse proprii și competențe clar definite, în special în ceea ce privește amenajarea teritoriului și dezvoltarea locală durabilă; constată că prin menținerea controlului la nivel central asupra guvernanței funciare, inclusiv a parcurilor naționale și a zonelor costiere întinse, se limitează semnificativ capacitatea autorităților locale de a realiza o planificare transparentă, de a atrage investiții durabile și de a pune în aplicare politici de mediu, teritoriale și climatice în conformitate cu acquis-ul UE; subliniază că o astfel de descentralizare ar trebui să fie pe deplin aliniată la principiile UE ale subsidiarității și autonomiei locale; solicită soluționarea pașnică a litigiilor cu autoritățile locale din localitatea Zeta și din orașul Ulcinj, respectându-se toate procedurile și reglementările prevăzute, în special cele ale UE în domeniul protecției mediului;

37.

subliniază că este important să se promoveze un climat politic incluziv și tolerant la nivel local și național, să se evite acțiuni precum adoptarea Rezoluției privind genocidul în sistemele lagărelor de la Jasenovac, Dachau și Mauthausen, să se asigure un dialog deschis și constructiv care respectă caracterul multietnic și multireligios al Muntenegrului și să se garanteze punerea în aplicare efectivă a drepturilor tuturor grupurilor, astfel cum sunt consacrate în lege, dat fiind rolul central pe care îl au autoritățile locale în coeziunea socială și în relațiile intercomunitare;

38.

recomandă ferm Muntenegrului să continue să colaboreze cu bună credință cu țările învecinate în domenii relevante pentru autoritățile locale și regionale, recunoscând beneficiile pentru cooperarea transfrontalieră, stabilitatea regională și dezvoltarea economică locală;

39.

felicită CCM-ul UE-Muntenegru din cadrul CoR pentru activitatea sa și sprijină continuarea dialogului structurat dintre CoR, autoritățile locale din Muntenegru și Uniunea autorităților locale din Muntenegru pentru consolidarea democrației locale și pentru ancorarea fermă în teritoriu a procesului de aderare la UE;

MACEDONIA DE NORD

40.

ia act de progresele treptate înregistrate de Macedonia de Nord în procesul de aderare la UE, în special aderarea la zona unică de plăți în euro, progresele din domeniul roamingului și accesarea tuturor fondurilor alocate în temeiul planului de creștere al UE pentru Balcanii de Vest; în același timp, îndeamnă guvernul național să adopte modificările constituționale promise cu mult timp în urmă cu privire la drepturile minorităților, astfel cum se menționează în Concluziile Consiliului din iulie 2022, pentru a-și debloca procesul de aderare și pentru a asigura protecția deplină a tuturor comunităților;

41.

felicită Macedonia de Nord pentru alinierea la politica externă și de securitate a UE și pentru aderarea la NATO, dar o îndeamnă să continue realizarea de reforme pentru a asigura progrese constante în procesul de integrare în UE și participarea deplină la structurile europene;

42.

invită guvernul național să adopte prompt propunerea de lege privind autonomia locală, să consolideze dialogul la toate nivelurile de guvernare și, în același timp, să pună în aplicare măsuri cuprinzătoare de consolidare a capacităților de guvernare locale și regionale, inclusiv de descentralizare bugetară, de dezvoltare teritorială integrată și o mai bună coordonare, pentru a asigura punerea în aplicare transparentă și eficace a programelor finanțate de UE;

43.

este conștient că, din perspectiva integrării în UE, rezultatul recentelor alegeri locale din țară are o mare importanță, observând cu părere de rău că campania a fost marcată de politica identitară, fără a aborda o serie de aspecte locale importante și nici reprezentarea femeilor;

44.

solicită Asociației autorităților locale din Macedonia de Nord (ZELS), în calitate de partener principal al CCM-ului UE-Macedonia de Nord, să asigure, pe cât posibil, echilibrul de gen și pluralismul politic în rândul membrilor săi în CCM și să promoveze colaborarea continuă și activă a autorităților locale și regionale din Macedonia de Nord cu partenerii CoR;

45.

subliniază că este necesar să se intensifice lupta împotriva criminalității grave și organizate, a infracțiunilor financiare și a spălării banilor, mărindu-se capacitățile de investigare, urmărire penală și condamnare și asigurându-se resurse adecvate pentru autoritățile de aplicare a legii;

46.

încurajează realizarea de progrese în reforma administrației publice, inclusiv punerea în aplicare deplină a legilor din iulie 2025 privind funcționarii administrativi și angajații din sectorul public, dezvoltarea guvernării electronice, digitalizarea registrelor instituționale și utilizarea instrumentelor digitale, cum ar fi portofelul pentru identitatea digitală;

SERBIA

47.

observă cu îngrijorare ritmul lent al procesului de aderare al Serbiei, marcat de deschiderea mai multor capitole de negociere, dar și de încetinirea vădită a reformelor esențiale pentru statul de drept, guvernanța democratică și libertatea mass-mediei. Această stagnare ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea Serbiei de a-și respecta calendarul anunțat de integrare în UE, deși, recent, s-au înregistrat evoluții pozitive; salută, în acest sens, echipa operațională la nivel înalt recent înființată de Serbia pentru a accelera aderarea țării la UE, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește mass-media electronică și cadrul electoral; se așteaptă ca Serbia să dea dovadă de o voință politică puternică și de coerență în punerea în aplicare a reformelor legate de UE și așteaptă cu interes deschiderea grupului tematic 3 din capitolele de negociere ale Serbiei, atunci când vor fi îndeplinite toate criteriile necesare;

48.

îi felicită pe studenții sârbi în special pentru curajul de care au dat dovadă după prăbușirea gării din Novi Sad; își exprimă solidaritatea deplină cu protestatarii pașnici și sprijinul pentru dreptul lor la întrunire; condamnă ferm utilizarea disproporționată a forței, regresul democratic și detențiile ilegale; solicită eliberarea imediată a tuturor deținuților, desființarea taberei din Parcul Pionierilor și protejarea deplină a libertăților civile; cere insistent Comisiei să impună măsuri restrictive specifice împotriva funcționarilor responsabili de violențe, intimidări și încălcări ale statului de drept;

49.

solicită Serbiei să combată corupția sistematică și subliniază importanța unor eforturi susținute pentru rezultate tangibile, inclusiv prin instituirea unui răspuns solid al justiției penale, în urma adoptării unei noi strategii anticorupție pentru perioada 2024-2028;

50.

condamnă reprimarea jurnaliștilor și a actorilor societății civile, inclusiv a corespondenților străini, și acțiunile de suprimare a diverselor minorități, inclusiv a comunității LGBTIQ, și subliniază că aceste încălcări ale drepturilor fundamentale sunt incompatibile cu valorile UE și sunt în detrimentul încrederii publice, al pluralismului democratic și al perspectivelor de aderare ale Serbiei;

51.

apreciază adoptarea modificărilor aduse legislației privind mass-media și măsurile luate până în prezent pentru a finaliza numirea Consiliului Autorității de reglementare pentru mass-media electronică într-un mod incluziv și transparent, dar solicită autorităților sârbe să reinstaureze libertatea și pluralismul mass-mediei, să nu permită apariția criminalilor de război în mass-media de stat, să combată ingerințele politice și campaniile de denigrare și să se asigure că reprezentanții independenți și opoziția se fac auziți și respectați la toate nivelurile de guvernanță;

52.

salută adoptarea amendamentelor la legea privind registrul unificat al alegătorilor și cere insistent să se dea curs integral recomandărilor electorale emise de ODIHR/OSCE, cu accent deosebit pe alegerile locale, pentru a se asigura procese transparente, echitabile și credibile care să stea la baza legitimității democratice, a pluralismului și a unei autonomii locale eficace;

53.

încurajează consolidarea capacităților specifice administrațiilor locale pentru punerea în aplicare a acquis-ului de mediu al UE în domeniul apei, al deșeurilor și al calității aerului, precum și măsurile practice de economie circulară care îmbunătățesc sănătatea publică și reduc costurile serviciilor;

54.

subliniază că este necesar să se consolideze implicarea constructivă în dialogul facilitat de UE cu Kosovo, asigurându-se punerea în aplicare deplină a Acordului din 2023 privind calea spre normalizarea relațiilor, întrucât ea este esențială pentru stabilitatea regională și pentru garantarea unor progrese continue ale Serbiei în procesul de aderare la UE; scoate în evidență importanța alinierii strategice mai ample a Serbiei la UE, în special a aderării la politica externă și de securitate a UE, și cere insistent să se realizeze progrese concrete la nivel de dialog, de aliniere a politicilor și de cooperare cu societatea civilă în scopul refacerii credibilității și al înaintării pe calea europeană;

55.

salută implicarea activă a Serbiei în noul plan de creștere pentru Balcanii de Vest și primele rezultate ale punerii în aplicare a acestui plan în cadrul celor patru piloni ai integrării treptate în UE: piața unică, integrarea economică regională, reforme fundamentale și majorarea sprijinului financiar; salută, de asemenea, faptul că țara și-a adoptat agenda de reformă în cadrul Mecanismului de reformă și creștere, un instrument al UE bazat pe performanță care sprijină procesul de aderare la UE;

TURCIA

56.

reafirmă că Turcia rămâne o țară candidată și un partener strategic esențial pentru Uniunea Europeană, dar își exprimă profunda îngrijorare față de regresele continue și sistemice în ceea ce privește statul de drept, drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, independența justiției și standardele democratice, după cum precizează raportul de țară al Comisiei pentru 2025; subliniază că traiectoria actuală este incompatibilă cu valorile și principiile pe care este fondată UE și că negocierile de aderare nu pot fi relansate în mod constructiv în absența unor progrese clare și măsurabile;

57.

condamnă erodarea democrației locale și civice, inclusiv detenția și demiterea primarilor aleși din opoziție, a funcționarilor locali și a actorilor societății civile, precum și recurgerea la administratori numiți de guvern, după cum menționează în rezoluția sa urgentă privind arestarea primarilor turci și atacul la adresa democrației locale din Turcia; condamnă incriminarea activismului pașnic al studenților și restricționarea sistematică a drepturilor LGBTI; cere insistent să se respecte rezultatele electorale, să se elibereze primarii deținuți ilegal, să se pună capăt practicii administratorilor și să se tragă la răspundere persoanele care, prin acțiunile lor, subminează autonomia locală, subliniind că protecția democrației locale este un criteriu de referință fundamental pentru orice reangajare credibilă în procesul de aderare la UE;

58.

subliniază că valorile democratice ale Uniunii impun ca Turcia să garanteze pe deplin drepturile politice și civile ale tuturor reprezentanților locali, inclusiv protecția împotriva arestărilor arbitrare și a procedurilor judiciare motivate politic; reiterează că eliberarea primarilor încarcerați și restabilirea exercițiului democratic la nivel local sunt condiții esențiale pentru restabilirea încrederii instituționale și înregistrarea de progrese în relația UE-Turcia;

59.

constată cu părere de rău că autoritățile turce au refuzat de două ori, până în prezent, să autorizeze vizitarea în închisoare a primarului din Istanbul și laureat al Premiului Paweł Adamowicz, Ekrem İmamoğlu; solicită autorităților turce să acorde fără întârziere o astfel de autorizație și își reafirmă dorința de a trimite o delegație în Turcia pentru a-și exprima în mod concret și vizibil solidaritatea și sprijinul pentru toți reprezentanții local și regionali turci aleși democratic care sunt încarcerați sau împiedicați prin alte mijloace să-și exercite mandatul;

60.

reamintește că Comitetul European al Regiunilor a acordat Premiul Paweł Adamowicz 2025 primarului orașului Istanbul, Ekrem İmamoğlu, în semn de recunoaștere a angajamentului său față de valorile democratice, autonomia locală și guvernanța favorabilă incluziunii; subliniază că acest premiu reflectă sprijinul continuu al Comitetului pentru reprezentanții locali și regionali aleși în mod democratic și pentru protejarea democrației locale ca valoare europeană fundamentală;

61.

încurajează diplomația orașelor și consolidarea cooperării dintre localități, inclusiv prin intermediul Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM), creată la inițiativa CoR, și al GL „Turcia” din cadrul CoR, pentru întreținerea dialogului, schimbul de cunoștințe de specialitate și consolidarea democrației locale; salută inițiativa autorității locale din Istanbul de a înființa un Observator internațional al primarilor în pericol și se declară gata să ia parte activ la acest observator, cu participarea statelor membre ale UE și a țărilor implicate în procesul de aderare, pentru a-i sprijini pe primari în calitatea lor de apărători ai valorilor democratice; își exprimă profunda îngrijorare că reformele de centralizare recente și în curs de desfășurare riscă să submineze autonomia locală, pluralismul și exercitarea efectivă a autonomiei locale, ceea ce contravine standardelor democratice europene;

62.

salută încetarea ostilităților dintre statul turc și PKK, considerând-o o fereastră deschisă către pace și stabilitate, dezescaladarea conflictelor și stabilitate regională; subliniază că orice proces de reconciliere durabilă trebuie ancorat într-o guvernanță democratică, o participare incluzivă și respectarea deplină a drepturilor fundamentale, inclusiv a drepturilor reprezentanților aleși, în special în localitățile cu majoritate kurdă; face apel la realizarea de progrese credibile pentru consolidarea încrederii și pentru sprijinirea stabilității regionale în sens mai larg;

63.

reafirmă că Turcia trebuie (i) să nu recurgă la amenințări și la acțiuni care ar putea genera tensiuni, submina perspectivele unei soluționări pașnice și aduce atingere relațiilor de bună vecinătate, (ii) să recunoască și să își normalizeze relațiile cu Republica Cipru și (iii) să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Protocolului adițional la Acordul de asociere UE-Turcia prin eliminarea tuturor obstacolelor din calea liberei circulații a mărfurilor și a legăturilor de transport direct cu Republica Cipru, (iv) să își anuleze imediat acțiunile unilaterale din Varosha și să respecte pe deplin Rezoluțiile 541, 550, 789 și 1251 ale CSONU, (v) să respecte suveranitatea tuturor statelor membre ale UE asupra mărilor lor teritoriale și a spațiului lor aerian, precum și drepturile lor suverane, printre care dreptul de a explora și exploata resursele naturale, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS);

64.

solicită un rol mai activ al UE în sprijinirea tuturor etapelor procesului condus de ONU, cu toate mijloacele adecvate de care dispune, și salută numirea trimisului special al Comisiei pentru Cipru.