—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlurile VI și XVI,

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special titlul V,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1679 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 și (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (2),

—

având în vedere concluziile Consiliului European, îndeosebi cele din 26 iunie 2025, 6 martie 2025, 21 și 22 martie 2024, 14 și 15 decembrie 2023, 29 și 30 iunie 2023, 15 decembrie 2022 și 30 și 31 mai 2022,

—

având în vedere concluziile Consiliului, îndeosebi cele din 6 decembrie 2024, 18 noiembrie 2024, 13 iunie 2024, 27 mai 2024, 24 octombrie 2023, 24 ianuarie 2022 și 22 ianuarie 2018,

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2017 intitulată „Îmbunătățirea mobilității militare în Uniunea Europeană” (JOIN(2017)0041),

—

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1328 al Comisiei din 10 august 2021 de specificare a cerințelor în materie de infrastructură aplicabile anumitor categorii de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (3),

—

având în vedere Raportul comun al Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 24 septembrie 2021 privind punerea în aplicare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară în perioada octombrie 2020-septembrie 2021 (JOIN(2021)0026),

—

având în vedere „Busola strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale”, adoptată de Consiliu la 21 martie 2022,

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 noiembrie 2022 intitulată „Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0” (JOIN(2022)0048),

—

având în vedere Raportul comun al Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 13 noiembrie 2023 privind punerea în aplicare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0 în perioada noiembrie 2022-octombrie 2023 (JOIN(2023)0037),

—

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 28 mai 2025 intitulată „Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre” (JOIN(2025)0135),

—

având în vedere studiul de sprijin al Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice și investițiile transfrontaliere necesare pentru realizarea rețelei TEN-T, publicat în 2024,

—

având în vedere Raportul comun al Comisiei și al Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2025 privind punerea în aplicare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0 (JOIN(2025)0011),

—

având în vedere Cartea albă comună a Comisiei și a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 19 martie 2025 privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 (JOIN(2025)0120),

—

având în vedere anexa II revizuită la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul și în afara Uniunii, astfel cum a fost adoptată de Consiliu la 18 martie 2025 (ST 6728/25 ADD1),

—

având în vedere rapoartele anuale din 2022, 2023 și 2024 ale Agenției Europene de Apărare, precum și rapoartele sale privind mobilitatea militară din martie 2018 și 26 ianuarie 2024,

—

având în vedere raportul special 04/2025 al Curții de Conturi Europene din 5 februarie 2025 intitulat „Mobilitatea militară în UE – Deficiențele de concepție și obstacolele întâmpinate încetinesc progresele”,

—

având în vedere raportul lui Sauli Niinistö din 30 octombrie 2024 intitulat „Un nivel mai mare de siguranță împreună – Consolidarea disponibilității și pregătirii în domeniul apărării civile și militare a Europei”,

—

având în vedere declarația privind mobilitatea militară emisă de miniștrii transporturilor din Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România și Slovacia din 27 mai 2025,

—

având în vedere cel de al zecelea raport din 10 iunie 2025 privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a setului comun de propuneri aprobat de Consiliul UE și de Consiliul NATO la 6 decembrie 2016 și la 5 decembrie 2018,

—

având în vedere comunicatul summitului de la Vilnius emis de șefii de stat și de guvern ai NATO care au participat la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord de la Vilnius din 11 iulie 2023 și declarația summitului de la Washington emisă de șefii de stat și de guvern ai NATO care au participat la reuniunea Consiliului NATO din Atlanticul de Nord de la Washington din 10 iulie 2024,

—

având în vedere cele trei declarații comune privind cooperarea UE-NATO semnate de președinții Consiliului European și ai Comisiei, precum și de Secretarul General al NATO la 10 ianuarie 2023, 5 decembrie 2018 și, respectiv, 6 decembrie 2016,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 19 martie 2025 de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare (COM(2025)0122),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 1 aprilie 2025 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1058 și (UE) 2021/1056 în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice în contextul evaluării intermediare (COM(2025)0123),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 22 aprilie 2025 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/694, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697, (UE) 2021/1153, (UE) 2023/1525 și (UE) 2024/795 în ceea ce privește stimularea investițiilor în domeniul apărării în bugetul UE pentru a pune în aplicare Planul „ReArm Europe” (COM(2025)0188),

—

având în vedere rezoluția sa din 2 aprilie 2025 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune - raportul anual pe 2024 (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2025 referitoare la Cartea albă privind viitorul apărării europene (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la elaborarea unei strategii portuare europene cuprinzătoare (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2022 referitoare la impactul războiului ilegal de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei asupra sectoarelor transporturilor și turismului din UE (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2021 referitoare la cooperarea UE-NATO în contextul relațiilor transatlantice (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la mobilitatea militară (9),

—

având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru securitate și apărare și ale Comisiei pentru transport și turism desfășurate în temeiul articolului 59 din Regulamentul de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru securitate și apărare și al Comisiei pentru transport și turism (A10-0242/2025),

A.

întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a atras din nou atenția asupra mobilității militare, subliniind necesitatea urgentă de a facilita deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor, a echipamentelor și a activelor în întreaga UE pentru a consolida disuasiunea și apărarea;

B.

întrucât instabilitățile și crizele geopolitice în schimbare din diferite regiuni ale lumii impun ca UE și statele sale membre, în coordonare cu NATO, să fie pregătite să răspundă potențialelor acte de agresiune sau diferitelor tipuri de crize de-a lungul tuturor frontierelor lor externe;

C.

întrucât statele membre care au frontiere externe comune cu Rusia sau Belarus, precum și cele care se învecinează cu Ucraina și care se confruntă cu incursiuni ale Rusiei în spațiul lor aerian sunt supuse unei amenințări directe la adresa securității, cu atât mai mult cu cât serviciile de securitate occidentale avertizează că Rusia ar putea ataca UE în viitorul apropiat;

D.

întrucât mobilitatea militară este un factor esențial pentru securitatea și apărarea europeană comună și a fost identificată ca factor critic în cadrul priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților (CDP) din 2023;

E.

întrucât reziliența, disuasiunea și rapiditatea deplasărilor militare în Europa au devenit în prezent o condiție esențială pentru credibilitatea apărării europene; întrucât mobilitatea militară în UE îmbunătățește semnificativ securitatea și reziliența celor 27 de state membre, inclusiv împotriva actelor tot mai frecvente de sabotare a infrastructurii critice și împotriva creșterii amenințărilor hibride, cu condiția să fie pe deplin în măsură să își valorifice potențialul;

F.

întrucât sunt necesare eforturi semnificative pentru a ameliora legăturile regionale de transport și pentru a consolida rețeaua paneuropeană, conectând țările UE, din Finlanda și statele baltice, în nord, până în Peninsula Iberică, în sud; întrucât dezvoltarea unei infrastructuri coerente de mobilitate militară în cadrul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE ar fi esențială pentru desfășurarea și furnizarea de trupe și echipamente militare într-un termen scurt și la scară largă pe cale feroviară, rutieră, navigabilă interioară, maritimă și aeriană, atunci când și acolo unde este necesar, asigurând în același timp funcționalitatea sa cu dublă utilizare pentru a menține funcționarea lanțurilor de aprovizionare civile esențiale;

G.

întrucât mobilitatea militară este o prioritate pentru cooperarea UE-NATO și trebuie să permită, printr-o abordare aliniată, deplasarea forțelor aliate atât în perioadele de pace, cât și în perioadele de criză sau război; întrucât consolidarea interoperabilității în interiorul UE, cu NATO și cu parteneri precum Ucraina este vitală pentru apărarea colectivă; întrucât, pentru a atinge obiectivele strategice ale parteneriatului UE-NATO, sunt necesare o conducere puternică și o guvernanță coordonată pentru a transforma cooperarea tehnică într-o viziune strategică comună, întărind astfel mobilitatea ca instrument de coeziune și securitate colectivă;

H.

întrucât cooperarea structurată permanentă (PESCO) joacă un rol esențial în consolidarea și alinierea capabilităților de apărare ale UE, reducând dependențele în ceea ce privește factorii strategici, cum ar fi mobilitatea militară;

I.

întrucât UE depune eforturi pentru a promova conectivitatea cu partenerii regionali și cu țările candidate;

J.

întrucât baza industrială de apărare a UE prezintă vulnerabilități, inclusiv o dependență excesivă de importurile din afara UE, producția și aprovizionarea fragmentate, investițiile insuficiente și capacitatea de producție limitată; întrucât Strategia europeană pentru securitate economică reliefează importanța de a reduce dependențele strategice și de a proteja tehnologiile și activele critice pentru a garanta suveranitatea și competitivitatea UE;

K.

întrucât concluziile Consiliului European din 6 martie 2025 au subliniat că Uniunea trebuie „să devină mai suverană, să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa apărare și să fie mai bine pregătită să acționeze și să facă față în mod autonom [...] provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare”, reafirmând astfel necesitatea de a reduce dependențele externe și de a consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB);

L.

întrucât inițiativa SAFE, adoptată de Consiliu la 27 mai 2025, prevede până la 150 de miliarde EUR în sprijinul achizițiilor publice comune, al intensificării industriale și al producției din domeniul apărării în UE, creând astfel o oportunitate strategică de a pune în practică principiul preferinței europene și de a se asigura că fondurile UE întăresc industria europeană, nu dependențele externe;

M.

întrucât Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (10) (EDIRPA) și Programul UE privind industria de apărare (EDIP) pot juca un rol important în sprijinirea dezvoltării de tehnologii și capabilități inovatoare relevante pentru mobilitatea militară; subliniază că sinergiile dintre EDIP, EDIRPA, Mecanismul pentru interconectarea Europei și alte instrumente de finanțare ale UE ar trebui exploatate pe deplin pentru a întări reziliența infrastructurii de transport și a consolida capacitatea generală a UE pentru o deplasare militară rapidă și sigură;

N.

întrucât o examinare solidă a investițiilor contribuie la securitatea economică a UE, protejează infrastructura și tehnologiile critice de achizițiile ostile și completează politicile industriale menite să promoveze autonomia europeană și poziția de lider tehnologic; întrucât revizuirea Regulamentului (UE) 2019/452 (11) privind examinarea investițiilor străine directe în Uniune este un instrument-cheie pentru protejarea securității, a ordinii publice și a intereselor strategice ale UE;

O.

întrucât Parlamentul și-a adoptat poziția privind propunerea de regulament (12), accentuând că toate statele membre ar trebui să aibă obligația de a menține un mecanism de examinare a investițiilor străine din motive de securitate sau de ordine publică și că este necesară o armonizare mai puternică între sistemele naționale pentru a aborda dependențele strategice și vulnerabilitățile tehnologice și de infrastructură emergente;

P.

întrucât, în pofida progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește consolidarea mobilității militare prin punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0, persistă bariere considerabile de reglementare, administrative și financiare, precum și blocaje și obstacole în materie de infrastructură;

Q.

întrucât este urgent necesar să se intensifice eforturile coordonate și integrate la nivelul UE, al NATO și al statelor membre pentru a crește resursele și a aborda barierele fizice, juridice și de reglementare respective;

R.

întrucât auditurile interne și experiența recentă arată deficiențe grave în politica de mobilitate militară a UE, cu întârzieri cauzate de birocrație și de infrastructura inadecvată, ceea ce înseamnă că ar putea fi nevoie de mai mult de o lună pentru a deplasa echipamente militare peste frontiere ca răspuns la un atac;

S.

întrucât multe rute europene de transport nu sunt încă adecvate pentru vehiculele militare grele; întrucât tancurilor li s-a interzis să intre în anumite state membre deoarece depășesc limita națională de greutate, iar convoaie au fost oprite la poduri neproiectate pentru astfel de sarcini, ceea ce evidențiază necesitatea urgentă de a moderniza infrastructurile-cheie, cum ar fi liniile feroviare, drumurile, tunelurile și podurile, pentru a respecta standardele militare;

T.

întrucât investițiile în îmbunătățirea infrastructurii existente cu dublă utilizare de transport aerian, feroviar, rutier și pe căi navigabile aduc beneficii considerabile comunităților și întreprinderilor în perioadele de pace, fiind în beneficiul sistemelor de transport de călători și de mărfuri și contribuind la decarbonizarea transporturilor, la finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), la capabilitățile de protecție civilă și la consolidarea pieței unice;

U.

întrucât operatorii de transport joacă un rol important în mobilitatea militară; întrucât, cu toate acestea, procedurile nearmonizate cauzează adesea întârzieri grave în operațiunile de transport și la eliberarea permiselor transfrontaliere,

1.

subliniază importanța mobilității militare pentru securitatea și apărarea europeană; accentuează că abordarea deficiențelor strategice ale UE și a nevoii de a ameliora mobilitatea militară a devenit mai urgentă având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

2.

salută ambiția UE și a statelor membre de a-și îmbunătăți substanțial gradul de pregătire pentru apărare, de a reduce dependențele strategice, de a aborda lacunele în materie de capabilități și de a consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană în cadrul politicilor UE relevante și al politicii de securitate și apărare comune (PSAC), precum și în contextul NATO; salută cooperarea UE-NATO în ceea ce privește consolidarea mobilității militare; consideră totuși că a sosit momentul să transformăm urgent obiectivele comune declarate ale UE-NATO în progrese reale;

3.

salută eforturile colective de sprijinire a Ucrainei; insistă asupra necesității de a trage sistematic învățăminte din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară, în special pe baza experienței forțelor armate ucrainene, precum și din exercițiile naționale și multinaționale; reliefează cât de importante sunt asigurarea unor planuri logistice pentru situații neprevăzute și a unei planificări de rezervă, precum și identificarea legăturilor slabe și a celor lipsă; subliniază importanța unei coordonări timpurii și eficace cu partenerii strategici, în special cu NATO;

4.

accentuează că Rusia reprezintă o amenințare considerabilă la adresa securității Uniunii Europene și că dezvoltarea capacității de desfășurare rapidă a trupelor și a capabilităților militare pe flancul estic al UE este esențială;

5.

subliniază nevoia strategică de investiții în toate statele membre de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE – coridoarele nordic, estic, central sudic și central nordic – deoarece o mobilitate militară consolidată și eficace este esențială pentru securitatea tuturor statelor membre și a tuturor cetățenilor europeni;

6.

subliniază că o mobilitate militară sporită va consolida PSAC a UE și misiunile și operațiunile sale; invită UE și statele membre să adopte o viziune comună despre cum își pot continua acțiunile privind mobilitatea militară și să formuleze rezultate specifice care ar trebui integrate în Busola strategică a UE; îndeamnă la o pregătire concretă în ceea ce privește mobilitatea militară prin trecerea la o abordare cuprinzătoare a logisticii militare, incluzând securitatea infrastructurii critice, nodurile de transport, întreținerea, depozitarea, realimentarea cu combustibil, repararea și muniția;

7.

subliniază că mobilitatea militară nu se limitează la deplasarea trupelor, a armelor și a echipamentelor, ci se referă și la ajutorul umanitar și la acțiunile de solidaritate; evidențiază că sprijinul pentru mobilitatea militară poate aduce, de asemenea, beneficii semnificative cetățenilor, deoarece capacitatea de a desfășura rapid forțe militare poate facilita furnizarea mai rapidă de ajutor umanitar și asistență medicală, precum și repararea infrastructurii în caz de dezastre naturale, pandemii sau alte crize; subliniază, în plus, că investițiile UE în infrastructura de mobilitate militară pot genera beneficii concrete pentru comunitățile locale și pentru conectivitate, mărind astfel reziliența locală, integrarea economică, numărul locurilor de muncă create și sprijinul public pentru agenda europeană în materie de securitate;

8.

accentuează că un instrument al UE de finanțare a transporturilor gestionat la nivel central și specific, cum este Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), trebuie menținut în următorul cadru financiar multianual (CFM) ca sursă principală pentru o finanțare solidă a mobilității militare, iar bugetul său general pentru transporturi trebuie majorat semnificativ; salută, prin urmare, propunerea de majorare a bugetului pentru mobilitatea militară în următorul CFM, care alocă peste 50 de miliarde EUR pentru transporturi în cuprinsul MIE pentru perioada 2028-2034, inclusiv peste 17 miliarde EUR pentru mobilitatea militară;

9.

reamintește reducerea fără precedent de 75 % aplicată de Consiliu finanțării mobilității militare în CFM 2021-2027, în comparație cu poziția Parlamentului și a Comisiei, și subliniază că o astfel de situație nu se poate repeta; subliniază că, din cauza invadării pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, bugetul pentru mobilitatea militară a trebuit să fie concentrat la începutul perioadei și a fost consumat în întregime până la începutul anului 2024; insistă ca resursele alocate mobilității militare în următorul CFM să fie majorate drastic pentru a le alinia la necesarul de investiții estimat la cel puțin 100 de miliarde EUR pentru abordarea celor 500 de puncte nevralgice identificate în UE ca necesitând îmbunătățiri urgente (13);

10.

insistă, ținând seama de acest necesar de investiții, precum și de recomandările din raportul Draghi, asupra importanței de a menține cel puțin suma indicată de 17 miliarde EUR în negocierile ulterioare privind plafonul global al CFM, protejând în același timp alocarea pentru realizarea TEN-T; evidențiază că Consiliul nu trebuie să prezinte nicio propunere de reducere a cuantumului acestei finanțări și consideră că direcționarea acestor fonduri către mobilitatea militară va trebui monitorizată îndeaproape;

11.

subliniază că trebuie promovate cu succes cooperarea și alinierea între statele membre pentru proiectele de transport transfrontaliere și de mari dimensiuni și implementarea infrastructurii cu dublă utilizare pentru a face posibilă mobilizarea și circulația rapidă și eficientă pe scară largă a trupelor, echipamentelor și activelor militare în întreaga UE;

12.

reiterează că inițiativele și finanțarea mobilității militare nu ar trebui să împiedice implementarea generală a acțiunilor legate de finalizarea unei TEN-T inteligente, reziliente, interoperabile, decarbonizate și sustenabile; reamintește obiectivul de a finaliza rețeaua centrală TEN-T până în 2030, inclusiv implementarea Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), și rețeaua centrală extinsă până în 2040;

13.

evidențiază că finalizarea la timp a proiectelor de infrastructură de transport transfrontaliere în cadrul rețelei TEN-T este un obiectiv indispensabil pentru realizarea obiectivelor eficace de mobilitate militară și cu dublă utilizare în Europa; reamintește că, potrivit documentului de poziție al coordonatorilor TEN-T din aprilie 2024, investițiile totale necesare pentru finalizarea rețelei centrale și a rețelei centrale extinse TEN-T sunt de 845 de miliarde EUR în următorii 15 ani și că, numai pentru proiectele cu cea mai mare valoare adăugată europeană, suma care trebuie investită este estimată la cel puțin 210 miliarde EUR;

14.

reamintește că execuția marilor proiecte de infrastructură de transport esențiale pentru mobilitatea militară necesită finanțare pe termen lung, având în vedere natura acțiunilor care urmează să fie întreprinse;

15.

reliefează că trebuie raționalizate și simplificate procedurile de obținere a finanțării pentru proiectele de infrastructură cu dublă utilizare în cadrul pentru mobilitatea militară prevăzut în Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) din următorul CFM;

16.

salută împrumuturile inițiale acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru investiții în proiecte de infrastructură cu dublă utilizare, destinate îmbunătățirii mobilității militare; solicită implicarea susținută a BEI pentru a contribui la finanțarea altor proiecte și capabilități de infrastructură cu dublă utilizare;

17.

încurajează analiza dezvoltării unor mecanisme de finanțare suplimentare, cum ar fi o bancă de apărare, securitate și reziliență, pentru a răspunde nevoilor de finanțare în materie de securitate, apărare și reziliență;

18.

reamintește că statele membre pot să utilizeze finanțarea maximă disponibilă în actualul CFM, inclusiv măsurile recent introduse de realocare a resurselor în Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, și să redirecționeze rapid fondurile neutilizate din Mecanismul de redresare și reziliență către investiții în apărare, inclusiv în infrastructura cu dublă utilizare sau mijloacele mobile pentru a promova mobilitatea militară, dar și pentru a contracara mobilitatea militară;

19.

solicită asigurări că bugetele specifice prevăzute în EDIP, Fondul european de apărare, programul SAFE și măsurile adoptate în pachetul omnibus privind pregătirea pentru apărare și în alte inițiative ale UE în domeniul apărării pot fi folosite pentru a sprijini extinderea și modernizarea infrastructurii fizice și digitale cu dublă utilizare și achiziționarea în colaborare și predictibilă a capabilităților de sprijin pentru apărare, inclusiv în sectorul mobilității militare, în scopul de a consolida o veritabilă uniune europeană a apărării;

20.

solicită din nou un „spațiu Schengen militar” și încurajează Comisia să prezinte, fără întârzieri, o foaie de parcurs pentru a atinge acest obiectiv;

21.

se declară din nou profund îngrijorat că nu există capacitate de reacție și eficiență în domeniul mobilității militare, care este împiedicată de complexitatea reglementărilor și a procedurilor și de lipsa armonizării, ceea ce duce la o coordonare lentă și la pierderea de timp;

22.

invită Comisia și statele membre să integreze o abordare la nivelul întregii societăți pentru mobilitatea militară, implicând toate părțile interesate relevante, inclusiv sectorul public, privat și civil, prin comunicarea și explicarea măsurilor luate;

23.

solicită Comisiei și statelor membre să pună în practică în întregime și de urgență cele 13 angajamente asumate în Angajamentul privind mobilitatea militară 2024, concentrându-se asupra investițiilor în infrastructura de transport și în mijloacele de transport și asupra armonizării reglementărilor, accelerând autorizațiile de deplasare transfrontalieră și consolidând PSAC și cooperarea UE-NATO;

24.

îndeamnă Comisia să adopte o abordare orizontală atunci când propune alte acțiuni prin armonizarea și simplificarea reglementărilor și a procedurilor, cu scopul urgent de a integra și coordona abordarea UE pentru eliminarea tuturor obstacolelor administrative, diplomatice, logistice și de infrastructură existente în calea mobilității militare;

25.

solicită crearea unui ghișeu unic digital european pentru eliberarea autorizațiilor de circulație transfrontalieră a echipamentelor militare, inclusiv crearea unui sistem prioritar codificat și a unei baze de date comune cu NATO;

26.

remarcă necesitatea de a raționaliza normele și procedurile naționale complexe, îndelungate și divergente; insistă ca viitorul pachet privind mobilitatea militară să propună proceduri simplificate, armonizate, uniforme și digitalizate pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru vămi, transportul de mărfuri periculoase, transporturile anormale, autorizările diplomatice și utilizarea de permise identice, cum ar fi pentru ofertele/creditele de circulație transfrontalieră și documentația formularului UE/NATO 302, care ar trebui să fie recunoscute și utilizate de toate statele membre; solicită, de asemenea, dezvoltarea unui sistem vamal militar pentru digitalizarea formalităților vamale și reducerea sarcinii administrative și a costurilor pentru proiectele existente ale UE, cum ar fi Sistemul digital pentru schimbul securizat de informații legate de mobilitatea militară;

27.

relevă importanța eliminării barierelor administrative și a obstacolelor de infrastructură cu care se confruntă companiile care se ocupă de transporturile anormale de echipamente militare și macarale pentru proiecte de infrastructură critică; solicită, prin urmare, o mai mare armonizare a normelor privind transportul rutier anormal în revizuirea în curs a Directivei privind greutățile și dimensiunile;

28.

accentuează că asigurările la riscurile de război pentru furnizorii de logistică cu grad ridicat de risc pot fi un stimulent pentru companii, deoarece contribuie la atenuarea riscurilor operaționale;

29.

subliniază că armonizarea procedurilor și interoperabilitatea efectivă vor întări încrederea reciprocă între statele membre și vor stimula conectivitatea transfrontalieră;

30.

salută obiectivul de simplificare a cadrelor juridice și administrative, propuse în pachetul omnibus privind pregătirea pentru apărare și în viitoarea comunicare comună privind mobilitatea militară 2025 și solicită o rapidă intrare în vigoare și punere în aplicare;

31.

îndeamnă Comisia să prezinte un cadru juridic și operativ care să abordeze „situațiile de criză”, făcând o distincție clară între cel puțin trei faze („timp de pace”, „criză” și „timp de război”) și să includă norme pentru fiecare etapă, pentru a asigura interoperabilitatea și accesul prioritar al forțelor armate la instalațiile, rețelele și mijloacele de transport, cu o deplasare raționalizată a personalului și echipamentelor militare pe tot parcursul coridoarelor militare și de-a lungul acestora; solicită ca acest cadru să ofere definiții clare pentru „planurile de rezervă” și „soluțiile de rezervă” pentru a garanta continuitatea transportului militar în caz de perturbări, precum și orientări pentru statele membre despre mandatarea diferiților furnizori de securitate care să supravegheze și să protejeze infrastructura critică;

32.

se așteaptă ca viitorul cadru juridic să instituie un sistem de comunicare și coordonare eficient și clar între autoritățile militare și publice, inclusiv NATO, pentru a face schimb de informații, pe baza principiului necesității de a cunoaște, cu administratorii de infrastructură și operatorii de transport calificați să furnizeze servicii logistice militare pentru a promova reziliența la nivelul întregii rețele pentru fiecare etapă; observă, îndeosebi, lipsa de cooperare și comunicarea limitată între autoritățile portuare și forțele militare sau operatori relevanți din sectorul apărării; înțelege caracterul sensibil al practicilor de schimb de informații, în special cu autoritățile portuare europene cu capital străin; subliniază, cu toate acestea, că este necesar un canal de încredere și securizat pentru schimbul de informații specifice;

33.

evidențiază că trebuie creat un mecanism decizional care să permită șefilor de stat și de guvern să ia măsuri imediate în fazele de „criză” și „timp de război”;

34.

invită Comisia să înființeze un grup operativ pentru mobilitatea militară, cu reprezentanți ai tuturor organismelor competente ale UE, pentru a raționaliza pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea tuturor inițiativelor privind mobilitatea militară într-un mod orizontal și, în paralel, solicită desemnarea unor puncte de contact naționale pentru a îmbunătăți guvernanța generală și coordonarea mobilității militare;

35.

îndeamnă Comisia să ia în considerare, în toate inițiativele viitoare din domeniul mobilității militare, toate recomandările formulate de Curtea de Conturi Europeană privind guvernanța;

36.

recunoaște rolul esențial al lucrătorilor din domeniul transporturilor în mobilitatea militară și în facilitarea lanțurilor de aprovizionare; invită Comisia și statele membre să abordeze deficitul de forță de muncă, să investească în forța de muncă din sectorul transporturilor, să amelioreze condițiile de muncă, oportunitățile de formare pentru a înzestra lucrătorii cu aptitudinile necesare pentru mobilitatea militară și atractivitatea sectorului;

37.

salută adoptarea de către Consiliu a celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară în UE pentru mișcările rapide și de mari dimensiuni, create în cooperare cu NATO, și identificarea aflată în derulare a 500 de puncte critice care trebuie modernizate urgent; subliniază că mai mult de 94 % din traseul acestor coridoare se găsește în rețeaua TEN-T, remarcând sinergiile puternice dintre infrastructura civilă și cea militară; solicită o evaluare precisă a nevoilor financiare pentru finalizarea acestor coridoare de mobilitate militară;

38.

reliefează că trebuie accelerată dezvoltarea infrastructurii de transport și îmbunătățită protecția fizică și cibernetică a componentelor sale critice de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară;

39.

relevă că legăturile cele mai slabe și blocajele au efecte de domino asupra funcționării și continuității efective a coridoarelor întregi și a rețelei în ansamblu; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să aloce resurse adecvate pentru a asigura o rețea de mobilitate militară bine conectată, inclusiv îmbunătățirea întreținerii, modernizarea și interoperabilitatea infrastructurii existente;

40.

invită Comisia și statele membre să evalueze dacă trebuie numit un coordonator european pentru fiecare coridor prioritar de mobilitate militară, pentru a facilita implementarea lor, și dacă acești coordonatori ar trebui să facă parte din Grupul operativ pentru mobilitate militară;

41.

reamintește că infrastructura de combatere a mobilității, inclusiv obstacole cu dublă utilizare, fortificațiile și sistemele de desfășurare rapidă pentru consolidarea apărării frontaliere și teritoriale, reprezintă și ele o componentă importantă a mobilității militare; invită Comisia și statele membre să realizeze planificarea și pregătirea temeinică și coordonată a infrastructurii de combatere a mobilității pe cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară, acordând prioritate flancului estic și nordic;

42.

reamintește că sistemul de mobilitate terestră se bazează pe căile ferate pentru a deplasa cantități mari de mijloace militare supradimensionate, grele și periculoase; insistă că ar trebui să se acorde prioritate soluțiilor imediate și pe termen scurt, cum ar fi eliminarea sarcinilor administrative pentru personalul militar pentru deplasările transfrontaliere; invită Comisia să asigure consolidarea sporită a capacităților, în special în nodurile de transport și în zonele-cheie, în conformitate cu cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară;

43.

subliniază rolul esențial jucat de interoperabilitatea feroviară în asigurarea unor operațiuni fără sincope în toate statele membre; este profund îngrijorat că persistă lipsa de interoperabilitate feroviară cauzată de diferențele dintre ecartamentele din UE, cum ar fi cele din statele baltice, Finlanda și Peninsula Iberică, care afectează circulația transfrontalieră a trupelor, echipamentelor și activelor, făcând indispensabil transportul rutier; solicită Comisiei să abordeze în continuare diferitele obstacole din calea continuității operațiunilor feroviare în întreaga UE, printre altele introducerea lentă a ERTMS și a cuplării automate digitale (DAC), și diferențele de ecartament; reamintește cerința din Regulamentul TEN-T ca statele membre în cauză să își prezinte planurile până în iulie 2026 pentru migrarea rețelelor lor la ecartamentul nominal standard european; salută, în acest sens, proiectul Rail Baltica, care conectează statele baltice la rețeaua feroviară a UE prin adaptarea ecartamentelor; consideră că acest proiect este strategic atât pentru mobilitatea civilă, cât și pentru cea militară, deoarece oferă conexiuni feroviare interoperabile, sustenabile și de mare capacitate pe flancul estic al UE;

44.

constată că tehnologiile digitale care sunt relevante pentru creșterea capacității feroviare civile, cum ar fi ERTMS și DAC, sunt relevante și pentru mobilitatea militară și ar trebui îmbunătățite; avertizează că ERTMS a fost dezvoltat într-un context geostrategic diferit și solicită o evaluare a solidității sale și a rezilienței sale în materie de securitate cibernetică; subliniază că, având în vedere dependența sa de tehnologia radio, orice indisponibilitate a rețelei din cauza bruiajului sau a altor factori ar conduce la suspendarea imediată a traficului feroviar; solicită o evaluare de natură similară în cadrul dezvoltării viitorului sistem de comunicații mobile feroviare (FRMCS);

45.

constată că conexiunile rutiere și feroviare cu porturile și terminalele de marfă sunt adesea esențiale ca să fie înlesnite deplasările „pe ultimul kilometru” și să ajungă echipamentele militare în zonele pertinente și, ca atare, au o funcție vitală în succesul mobilității militare; reamintește că toate punctele strategice de transport rutier, cum ar fi parcările, stațiile de realimentare și stațiile de spălare a autoturismelor, ar trebui modernizate de urgență pentru a putea primi un număr mare de unități de transport militar și de trupe în situații de urgență; solicită, prin urmare, ca investițiile în infrastructurile rutiere esențiale de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară să se numere printre priorități pentru a facilita mobilitatea militară în cel mai eficient mod posibil;

46.

solicită un cadru european armonizat care să înlesnească deplasarea convoaielor militare operate de furnizori civili autorizați, cum ar fi cei care operează servicii de transport rutier anormal, macarale specializate și echipamente grele, prin cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară, asigurând în același timp siguranța civilă;

47.

subliniază că porturile joacă un rol strategic ca noduri critice în rețeaua de mobilitate militară, fiind puncte de intrare și de ieșire pentru desfășurări militare de mari dimensiuni și permițând integrarea transportului maritim cu cel terestru, în special pentru cooperarea transatlantică, precum și în reziliența intereselor economice strategice ale Uniunii; ia act de faptul că infrastructura maritimă suferă de deficiențe structurale, multe terminale ale UE nefiind concepute pentru a gestiona echipamente militare; evidențiază că trebuie să se asigure o capacitate suficientă pentru aprovizionarea cu materiale militare și să se elaboreze planuri pentru situații de urgență pentru redirecționarea mărfurilor civile, dacă este cazul;

48.

reliefează că deținerea și controlul anumitor infrastructuri maritime critice necesita măsuri imediate și reguli mai stricte, așa cum se remarcă în Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030;

49.

solicită investiții în infrastructura portuară și modificarea cerințelor de acces la instrumente financiare, atât pentru porturile maritime, cât și pentru porturile fluviale, pentru a consolida integrarea acestora în coridoarele TEN-T și pentru a îmbunătăți politicile UE în materie de securitate energetică; îndeamnă Comisia să creeze și să pună în aplicare strategii care sporesc capabilitățile și consolidează capacitatea porturilor; subliniază dimensiunea de suprafață și dimensiunea subacvatică a domeniului maritim și solicită includerea navelor Ro-Ro (Roll-On/Roll-Off) și Ro-Pax (Roll-On/Roll-Off pentru pasageri) ca mijloace mobile cu dublă utilizare în sfera de aplicare a strategiei de mobilitate militară a UE;

50.

observă că și căile navigabile interioare reprezintă un element important al mobilității militare, oferind mijloace de transport cu dublă utilizare fără sincope și sustenabile datorită capacității disponibile, complementarității intermodale și vulnerabilității reduse la spionajul oportunist; ia act de capacitatea existentă a rețelei de căi navigabile de a transporta mijloace militare supradimensionate, produse periculoase și combustibili pentru aprovizionarea regulată, precum și de a oferi soluții de rezervă în cadrul planificării pentru situații neprevăzute; sugerează să se evalueze necesitatea extinderii în continuare a ecluzelor existente și a creșterii disponibilității macaralelor și a flotei de nave;

51.

subliniază importanța creării de centre logistice suplimentare și de terminale de transbordare de-a lungul celor patru coridoare de mobilitate militară; solicită ca nodurile logistice și terminalele comerciale de transbordare existente, relevante pentru transportul militar de-a lungul coridoarelor de mobilitate militară, să fie adaptate și desemnate în mod adecvat ca infrastructură cu dublă utilizare și să fie echipate cu echipamente adecvate scopului, cum ar fi platformele și rampele de încărcare cu acces direct adecvate pentru mijloacele militare;

52.

evidențiază că este important să se creeze o rețea de centre logistice situate strategic, de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară, inclusiv porturi interioare, capabile să asigure infrastructura necesară pentru întreținere, depozitare și reparații pentru a asigura transferuri intermodale rapide între infrastructurile rutiere, feroviare, maritime, pe căi navigabile interioare și aeroportuare și instalațiile militare; remarcă, în acest sens, că astfel de centre ar trebui să furnizeze infrastructura energetică cu dublă utilizare necesară, cum ar fi stațiile de realimentare și reîncărcare, pentru a sprijini nevoile de mobilitate și securitatea aprovizionării;

53.

reliefează că centrele logistice ar trebui să asigure spațiu, capacitate și infrastructură pentru trupele aflate în tranzit, în special pentru furnizarea de adăpost, alimente și combustibil;

54.

solicită ca dezvoltarea centrelor logistice să fie sprijinită și în programele industriale europene relevante pentru a consolida reziliența bazei industriale și tehnologice europene; reamintește că trebuie luate măsuri privind digitalizarea proceselor logistice pentru a asigura reziliența și securitatea infrastructurii strategice;

55.

consideră că este extrem de important să se extindă coridoarele de transport, inclusiv pentru mobilitatea militară, în Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest, pentru a spori interoperabilitatea, a crește capacitatea de reacție operațională, a sprijini partenerii, după caz, în rezistența lor la agresiunea Rusiei și la alte amenințări hibride din regiune și a descuraja viitoarele agresiuni pe teritoriul UE; ia act de utilizarea culoarelor de solidaritate pentru mobilitatea militară și consideră că este important ca acestea să fie consolidate pentru a spori securitatea și reziliența Ucrainei;

56.

relevă că modelarea digitală exactă, securizată și actualizată, hărțile digitale, sistemele de informații geografice și serviciile de date geospațiale sunt indispensabile pentru infrastructura și planificarea rutelor civile și a celor militare, pentru coordonarea transfrontalieră și pentru desfășurarea rapidă a trupelor și echipamentelor; accentuează că protecția datelor și a comunicațiilor în timpul deplasărilor militare este extrem de importantă pentru securitatea civililor și a personalului militar, precum și pentru menținerea capabilităților; subliniază că toate serviciile de informații privind transportul utilizate în scopuri militare și de apărare ar trebui să fie securizate în mod corespunzător și protejate din punct de vedere juridic pentru a evita scurgerile digitale de informații sensibile despre operațiunile și datele economice de mobilitate militară; îndeamnă Comisia să coordoneze măsurile de securitate digitale și electronice de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară;

57.

evidențiază că întreaga Uniune Europeană este vulnerabilă la atacuri cibernetice și intruziuni digitale; reliefează că sistemele digitale care controlează infrastructurile și activele fizice de transport reprezintă ținte prioritare pentru atacurile cibernetice; invită, prin urmare, UE și statele membre să sprijine dezvoltarea și adoptarea unor tehnologii digitale europene suverane inovatoare, inclusiv Galileo, pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența acestor infrastructuri și active; relevă, în acest sens, potențialul inteligenței artificiale și încurajează continuarea eforturilor de cercetare și dezvoltare pentru a dezvolta capacitățile digitale de nouă generație;

58.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensificarea atacurilor cibernetice ruse împotriva sistemelor de navigație din regiunea Mării Baltice; invită Comisia să includă și să abordeze natura amenințărilor hibride în viitorul pachet omnibus, precum și bruiajul și falsificarea sistemelor globale de navigație prin satelit (GNSS) ca atac hibrid asupra traficului maritim și aerian european;

59.

evidențiază necesitatea de a accelera transpunerea și punerea în aplicare a Directivei NIS2 (14) și de a consolida cooperarea dintre autoritățile sectoriale din domeniul transporturilor, agențiile competente în materie de securitate cibernetică, echipele de intervenție în caz de incidente de securitate informatică (CSIRT) și rețeaua europeană de organizații de legătură în caz de crize cibernetice (EU-CyCLONe); subliniază că este important să se includă măsuri concrete care să abordeze aspectele legate de mobilitatea militară în evaluările riscurilor în materie de securitate cibernetică la nivelul UE și la nivel național;

60.

evidențiază importanța protejării și îmbunătățirii rezilienței infrastructurii critice de transport, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice și a altor amenințări hibride care pun în pericol traficul aerian, maritim și terestru civil; reamintește că infrastructura critică de energie și comunicații (aeriană, de suprafață și submarină sau subacvatică, inclusiv GNSS) afectează, de asemenea, în mod direct succesul activităților de mobilitate militară;

61.

solicită instituirea unui mecanism european de monitorizare și de reacție rapidă în caz de atacuri cibernetice sau hibride asupra infrastructurii critice de transport, energie și comunicații, care să fie dezvoltat în strânsă cooperare cu NATO;

62.

solicită Comisiei să ia de urgență măsuri pentru a simplifica și a accelera procedurile pentru investițiile în scopuri de mobilitate militară, îndeosebi pentru a stabili derogări specifice de la normele actuale privind achizițiile publice pentru infrastructura și activele de mobilitate militară care au o componentă militară sau cu dublă utilizare semnificativă; subliniază că proiectele de interes strategic european trebuie puse în aplicare fără întârzieri excesive, asigurând în același timp transparența, concurența loială și dreptul la un proces echitabil;

63.

ia act de importanța parteneriatelor public-privat pentru mobilitatea militară; încurajează UE și statele membre să faciliteze și să stimuleze cooperarea civilo-militară în ceea ce privește mobilitatea militară; subliniază importanța previzibilității în ceea ce privește cererea de capacități de mobilitate militară, combinată cu o finanțare suficientă și norme simplificate de achiziții publice, ceea ce ar permite sectorului furnizor să crească și să mențină nivelurile de producție;

64.

consideră că principiul preferinței europene ar trebui să fie o prioritate în eforturile UE de a-și întări autonomia strategică și reziliența, recunoscând, în același timp, libertatea statelor membre de a-și consolida capacitățile militare pentru a răspunde amenințărilor pe termen scurt; reamintește că acest principiu ar trebui aplicat pentru a se asigura că fondurile UE investite în apărare și securitate prin programe precum SAFE, EDIP și EDIRPA, în special în tehnologii legate de infrastructura critică cu dublă utilizare, sprijină EDTIB;

65.

reiterează că reziliența infrastructurii critice necesită o examinare mai armonizată și mai aprofundată a investițiilor străine directe în UE; subliniază că revizuirea Regulamentului (UE) 2019/452 privind examinarea investițiilor străine directe reprezintă un pas important către un cadru european mai coerent și mai eficace pentru protejarea securității și a ordinii publice, menținând în același timp deschiderea și transparența; salută, în acest sens, propunerea Comisiei de a reexamina Regulamentul (UE) 2019/452 privind examinarea investițiilor străine directe, care ar trebui să vizeze echilibrarea adecvată a nevoilor de investiții și protejarea intereselor esențiale de securitate și a capacităților de apărare ale UE;

66.

subliniază că, în următorul deceniu, în paralel cu eforturile de decarbonizare a transporturilor va rămâne esențială utilizarea combustibililor fosili în mobilitatea militară, cum ar fi utilizarea locomotivelor cu dublă funcționare și a locomotivelor cu motoare cu ardere internă, care este singura soluție operațională în cazul unei penurii de energie electrică la scară largă;

67.

atrage atenția asupra necesității de a extinde lanțurile de aprovizionare cu combustibil pentru forțele armate de-a lungul celor patru coridoare prioritare de mobilitate militară; reliefează că infrastructura energetică de-a lungul flancului estic trebuie dezvoltată pentru a sprijini activitățile de mobilitate militară și invită Comisia să abordeze problema „penuriei de combustibil”; încurajează constituirea de stocuri și rezerve strategice de energie, care ar putea fi deosebit de importante pentru regiunile cu o infrastructură de conducte și o capacitate de stocare a combustibilului insuficientă; invită, în acest sens, Comisia să reexamineze Directiva privind stocurile de petrol (15) ținând seama de recentele schimbări geopolitice pentru a îmbunătăți securitatea și reziliența energetică în fața pericolelor emergente;

68.

reamintește că, întrucât sistemul feroviar se bazează pe energia electrică pentru a permite circulația trenurilor, activitățile feroviare necesită creșterea rezilienței rețelelor energetice și restabilirea rapidă a alimentării cu energie electrică în cazul unei întreruperi sau al unei penurii;

69.

constată cu îngrijorare că UE depinde în mare măsură de importurile de țiței și produse petroliere; invită Comisia să recunoască faptul că o strategie europeană solidă în materie de mobilitate militară necesită capacități de producție și rafinare a combustibililor și a combustibililor alternativi reziliente și situate în principal în UE, pentru a consolida, de asemenea, autonomia strategică; solicită dezvoltarea imediată a unei rețele cuprinzătoare de distribuție și stocare a combustibililor, precum și diversificarea aprovizionării cu energie pentru a garanta securitatea energetică; subliniază că punerea în aplicare în timp util a dispozițiilor și obiectivelor Regulamentului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (RICA) (16) poate juca, de asemenea, un rol important în diversificarea opțiunilor de aprovizionare cu energie pentru mobilitatea militară și poate contribui la obiectivele generale ale UE în materie de decarbonizare a transporturilor;

70.

invită, prin urmare, Comisia să țină seama de capacitățile și nevoile de mobilitate militară atunci când dezvoltă sistemul energetic al UE, ținând seama de obiectivele de decarbonizare și de nevoia de autonomie strategică și reziliență;

71.

subliniază că, având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, flancul estic al UE a fost vizat în mod repetat prin atacuri cibernetice, amenințări hibride și acte de sabotaj, incluzând incidente împotriva unor operatori de transport; solicită, prin urmare, UE să intensifice eforturile de sprijinire a statelor membre pentru a se asigura că infrastructura critică de transport de pe flancul estic este pe deplin protejată și rezilientă, inclusiv prin mecanisme rapide de consolidare și consolidarea apărării cibernetice pentru nodurile feroviare, rutiere, portuare și de aprovizionare cu energie; subliniază, în acest sens, vulnerabilitatea extremă a statelor baltice, în special din cauza coridorului Suwalki, și subliniază că ar fi necesare un timp de răspuns accelerat și mișcări mai rapide ale trupelor în cazul agresiunii Rusiei;

72.

reamintește că cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară joacă un rol esențial în securitatea și apărarea UE; consideră că permiterea funcționării rapide și eficiente a tuturor coridoarelor prioritare de mobilitate militară identificate vor permite o securitate efectivă pentru statele membre cele mai expuse amenințărilor pe care le reprezintă Rusia; atrage atenția că cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară ale UE asigură, de asemenea, capacitatea NATO de a întări rapid și de a apăra în mod eficient flancul estic, consolidând astfel securitatea colectivă, disuasiunea și reziliența în cadrul Alianței;

73.

constată că mobilitatea militară în și spre Polonia este esențială pentru securitatea întregului flanc estic; subliniază valoarea adăugată a centrelor logistice multimodale situate în Europa de Vest pentru a asigura mișcarea rapidă a trupelor europene și aliate și a echipamentelor grele către Europa de Est;

74.

salută inițiativa Pactului regiunilor estice, anunțată recent de Comisie, care urmărește să ofere sprijin adaptat statelor membre de-a lungul frontierei estice a UE pentru a îmbunătăți infrastructura și a spori reziliența în regiunile de frontieră; subliniază importanța fundamentală a proiectului „Scutul estic” ca acțiune strategică menită să întărească securitatea Europei, inclusiv prin protejarea coridoarelor militare relevante pentru menținerea capacității de reacție, luând act de includerea acestuia în cartea albă privind pregătirea în domeniul apărării; solicită să se pună la dispoziție resurse financiare adecvate pentru a asigura aplicarea sa;

75.

reamintește că proiectele de infrastructură de mobilitate militară trebuie să fie reevaluate și actualizate în permanență ca parte a semestrului european pentru apărare, în conformitate cu cele mai recente amenințări și capabilități militare, depășind extinderea teritorială a porturilor pentru a include formarea personalului și o mai bună gestionare a traficului maritim, precum și capabilitățile de reziliență împotriva amenințărilor în evoluție rapidă, cum ar fi detectarea dronelor subacvatice;

76.

sprijină Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, având în vedere încălcările recente și repetate ale spațiului aerian european de către dronele fără pilot la bord; solicită îmbunătățirea și creșterea capacităților dronelor în toate statele membre, în cooperare cu NATO și pe baza experiențelor de pe teren ale forțelor armate ucrainene; subliniază că aceste capabilități europene de drone ar trebui să se bazeze pe lecțiile învățate din Ucraina cu privire la valoarea esențială a creării unor ecosisteme inovatoare de drone și de contracarare a dronelor, corelând cercetarea și dezvoltarea cu producția și bazându-se pe capacitatea de producție extensibilă și pe dezvoltarea tehnologică continuă, de la drone subacvatice, de recunoaștere și de luptă, până la capabilități de apărare și de contracarare a dronelor;

77.

reamintește că o rețea anti-drone ar fi adaptabilă în scopuri de dublă utilizare și ar contribui la gestionarea amenințărilor care nu sunt legate de apărare sau a altor pericole comune fiecărei frontiere a UE, inclusiv protecția frontierelor, instrumentalizarea migrației, protecția infrastructurii critice și criminalitatea organizată transnațională;

78.

reiterează că sistemele de transport de suprafață sunt principalele moduri de transport pentru circulația mijloacelor militare, care sunt, de obicei, grele și supradimensionate și conțin produse periculoase;

79.

ia act cu îngrijorare de penuria actuală de anumite echipamente militare de mobilitate, cum ar fi vagoanele plate, și de scăderea producției acestora după perioada Războiului Rece; solicită ca dezvoltarea acestora să fie sprijinită în cadrul programelor industriale europene; subliniază necesitatea critică a colaborării între părțile interesate din sectorul public și din cel privat pentru a se valorifica și maximiza potențialul resurselor feroviare disponibile pentru mobilitatea militară și încurajează utilizarea contractelor de rezervă;

80.

evidențiază necesitatea de a aborda de urgență lipsa critică a unui parc de material rulant în organizațiile feroviare europene; subliniază importanța unei proceduri armonizate de autorizare a materialului rulant, gestionată de Agenția UE pentru Căile Ferate (ERA); reamintește necesitatea de a înlocui normele naționale cu specificații tehnice pentru interoperabilitate (STI) pentru a crește disponibilitatea materialului rulant transfrontalier în scopuri militare și civile;

81.

solicită o abordare coordonată a achiziționării de material feroviar rulant, în vederea optimizării utilizării eficiente a capacități de producție disponibile; insistă că ar trebui încurajate achizițiile publice comune de astfel de vehicule;

82.

constată că, pe lângă transportul de suprafață, transportul aerian este cea mai rapidă modalitate de a muta primele resurse militare și materiale logistice; subliniază necesitatea de a dezvolta o rezervă strategică europeană de transport aerian și de a întări factorii strategici care permit mobilitatea militară aeriană, cum ar fi avioanele de transport greu;

83.

constată că se utilizează din ce în ce mai frecvent vehicule autonome pentru livrarea materialelor militare, ceea ce reprezintă o soluție pentru insuficiența de personal în unitățile de logistică militară și reduce pierderile umane în perioadele de conflict; cere insistent să fie adaptate legislația și reglementările de la nivelul UE și de la nivel național pentru a se autoriza introducerea logisticii semiautonome în coridoarele de mobilitate militară;

84.

solicită o reflecție asupra disponibilității și adecvării capacităților UE pentru transportul medicalizat al mai multor pacienți răniți, în vederea asigurării evacuării lor în timp util și a îngrijirii adecvate;

85.

evidențiază necesitatea de a evalua și de a agrega cererile statelor membre de a asigura disponibilitatea și furnizarea constantă de active cu dublă utilizare, cum ar fi locomotive, nave, camioane, remorci adecvate pentru sarcini anormale, aeronave de ridicare strategice, sisteme de realimentare aer-aer și macarale fixe și mobile;

86.

subliniază importanța înregistrării mijloacelor de transport menționate anterior într-un „fond de solidaritate” civil-militar, astfel încât acestea să poată fi utilizate oricând și oriunde este necesar, în modul cel mai eficient, pe baza rezervelor strategice ale rescEU ale capacităților europene de răspuns la situații de criză; invită Comisia să asigure coordonarea cu statele membre la nivelul UE care să permită previzibilitatea și planificarea pentru industria de aprovizionare;

87.

subliniază necesitatea de a asigura coerența între prioritățile planului de acțiune privind mobilitatea militară și programarea EDIP, garantând că evaluările lacunelor în materie de capacități (CDP și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD)) orientează definirea priorităților de finanțare; invită Comisia să stimuleze EDTIB să remedieze aceste lacune; ia act de necesitatea de a sprijini investițiile în achiziționarea, repararea, întreținerea și partajarea activelor de transport prin intermediul unor instrumente de finanțare la nivelul UE; subliniază importanța previzibilității în ceea ce privește cererea de capacități de mobilitate militară, combinată cu o finanțare suficientă și norme simplificate de achiziții publice, ceea ce ar permite sectorului furnizor să crească și să mențină nivelurile de producție;

88.

solicită investiții în cercetare și dezvoltare pentru a promova capacitățile cu dublă utilizare; evidențiază importanța sprijinului UE pentru stimularea inovării în domeniul tehnologiilor vehiculelor cu dublă utilizare, inclusiv în ceea ce privește platformele modulare ce pot fi adaptate pentru uz civil și militar, precum și în industria navală civilă și cea aeronautică, în vederea promovării noilor tehnologii;

89.

consideră că mobilitatea militară îmbunătățită consolidează atât PSAC, cât și alianța transatlantică; subliniază că NATO se bazează pe infrastructura statelor membre ale UE pentru a transporta trupe și echipamente; constată cu aprobare că, mulțumită progreselor înregistrate în cooperarea UE-NATO, inclusiv prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind mobilitatea militară, cerințele militare relevante ale UE sunt în concordanță cu cerințele tehnice și geografice ale NATO la un nivel de aproximativ 95 %;

90.

invită statele membre să întărească cooperarea între ele și cu NATO, îndeosebi în cadrul sistemului existent de conducte din Europa Centrală și al Programului NATO de investiții în securitate, pentru a asigura interoperabilitatea, securitatea cibernetică și o capacitate suficientă de transport și stocare pentru operațiunile militare ale UE și NATO;

91.

regretă persistența obstacolelor politice și procedurale în calea schimbului de informații clasificate privind rețelele logistice dintre NATO și UE și îndeamnă la o înțelegere comună în acest sens pentru a realiza sinergii; subliniază că aceste obstacole, în special absența unui acord cu NATO privind schimbul de informații clasificate, subminează în mod semnificativ eficiența eforturilor de apărare ale ambelor organizații; solicită statelor membre ale UE să depună eforturi susținute pentru a depăși obstacolele politice care împiedică ajungerea la un acord privind schimbul de informații clasificate; solicită să se instituie o platformă permanentă de schimb de informații UE-NATO, pentru a sprijini activitatea Comandamentului comun de sprijin și capacitare al NATO;

92.

solicită organizarea periodică de exerciții comune UE-NATO și a unor teste de rezistență care să implice forțele armate, protecția civilă, administratorii de infrastructură și operatorii de transport, pentru a îmbunătăți comunicarea, coordonarea, simplificarea procedurilor și identificarea și eliminarea obstacolelor din calea mobilității militare;

93.

invită Comisia și NATO să aprofundeze coordonarea în domeniul mobilității maritime, asigurând existența unor standarde de interoperabilitate pentru transportul naval, accesul în porturi și protecția liniilor maritime de comunicare, acordând o atenție deosebită Oceanului Atlantic, Mării Mediterane și regiunilor ultraperiferice; îndeamnă la o cooperare strânsă UE-NATO în ceea ce privește asigurarea livrării transatlantice de echipamente și materiale militare pe mare și pe calea aerului, având în vedere importanța acestora; recunoaște rolul important al Turciei în securizarea rutelor de transport și a mobilității militare generale UE-NATO, în special decizia sa de a închide Strâmtoarea Mării Negre în februarie 2022, ceea ce a împiedicat Rusia să își consolideze prezența navală în Marea Neagră;

94.

observă că calendarul de planificare la nivel operațional al NATO este de trei zile; prin urmare, insistă asupra respectării angajamentelor de a îndeplini obiectivul maxim de trei până la cinci zile pentru finalizarea procedurilor relevante de trecere a frontierei și de autorizare a transporturilor anormale, supradimensionate și cu masă excesivă, bazându-se pe proceduri simplificate, armonizate și digitale; solicită ca timpul să fie redus la trei zile pentru unitățile de reacție rapidă „pe timp de pace” și la 24 de ore într-o situație de criză; reiterează solicitarea sa ca cele două formulare 302 utilizate de NATO și de UE să fie combinate într-un singur formular, pentru a reduce suprapunerile inutile și a facilita deplasările transfrontaliere mai rapide; pentru a accelera procedurile de autorizare, solicită introducerea recunoașterii automate pentru analizele rutelor și podurilor în interiorul statelor membre și la nivel transfrontalier și a unui regim accelerat bazat pe notificare pentru operatorii certificați care desfășoară transporturi militare sau legate de situații de urgență, ca parte a pachetului privind mobilitatea militară;

95.

invită statele membre să dezvolte de urgență capabilitățile de apărare necesare pentru transportul militar, inclusiv extinderea rețelelor de conducte ale NATO și capabilitățile strategice de transport aerian, pe baza reexaminării anuale coordonate a constatărilor în materie de apărare și a priorităților UE pentru 2023 în materie de dezvoltare a capabilităților; consideră că este important să se îndeplinească, în consultare cu NATO, după caz, cerințele militare și să se atenueze lacunele tehnice și geografice;

96.

subliniază valoarea adăugată a participării excepționale a SUA, Canadei, Regatului Unit, Norvegiei și Elveției, precum și a altor parteneri cu aceeași viziune la proiectul de mobilitate militară al cooperării structurate permanente (PESCO); solicită punerea în aplicare a obiectivelor în materie de capabilități și extinderea participării la țările partenere strategice, cum ar fi Ucraina și Republica Moldova, în concordanță cu normele PESCO;

97.

subliniază necesitatea interoperabilității, inclusiv cu parteneri-cheie regionali și țări candidate, cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest; solicită acordarea unei asistențe specifice Republicii Moldova, astfel încât aceasta să devină mai rezilientă în fața amenințărilor hibride și mai bine conectată la sistemele de transport și de securitate ale UE; evidențiază importanța îmbunătățirii coordonării cu partenerii regionali în ceea ce privește standardele tehnice, securitatea infrastructurii critice și protecția rețelelor împotriva amenințărilor și atacurilor hibride; consideră că interoperabilitatea cu țările terțe trebuie să fie însoțită de evaluări periodice;

98.

evidențiază importanța Parlamentului nu numai în calitate de colegiuitor în politica de mobilitate militară, ca parte a ambiției UE de a atinge pregătirea pentru apărare până în 2030, ci și în rolul său de supraveghere democratică a acțiunii UE; invită, prin urmare, Comisia să asigure o monitorizare mai sistematică și o raportare mai strictă, inclusiv în ceea ce privește cooperarea UE-NATO și PESCO, cu privire la măsurile de mobilitate militară, punerea în aplicare și finanțarea;

°

° °

99.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, NATO, Adunării Parlamentare a NATO, agențiilor de securitate și apărare ale UE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.