Avizul Comitetului Economic și Social European

Recomandarea de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro

[COM(2025) 957]

(C/2026/1961)

Raportor:

Javier DOZ ORRIT

Consilier	Olivier VAUZELLE
Consultare	Comisia Europeană, 5.1.2026
Temei juridic	Articolul 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Documentele Comisiei Europene	COM(2025) 957 final Rezumat al documentului COM(2025) 957 final
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în sesiunea plenară	21.1.2026
Sesiunea plenară nr.	602
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	174/3/9

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Pentru a face față unui cadru geopolitic caracterizat de riscuri și dificultăți, Europa trebuie să își consolideze unitatea politică, ceea ce presupune dezvoltarea autonomiei sale strategice în domenii precum politica externă, de securitate și apărare, politicile comercială, industrială și de dezvoltare tehnologică. Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că, prin îndeplinirea acestui obiectiv, politica economică va stimula, de asemenea, creșterea economică.

1.2.

CESE este de acord cu majoritatea recomandărilor Comisiei și este preocupat de faptul că UE și statele membre ar putea să nu dispună de suficiente instrumente, în special bugetare, pentru a le pune în aplicare. Prin urmare, Comitetul reiterează că, pentru a atinge obiectivele recomandării, este prioritară mobilizarea tuturor instrumentelor de finanțare, publică și privată.

1.3.

CESE este de acord că este necesară creșterea cheltuielilor pentru securitate și apărare în vederea consolidării autonomiei strategice europene, a construirii unui pilon european al apărării și a stimulării propriei industrii. De asemenea, Comitetul este preocupat de faptul că, în contextul restricțiilor bugetare din planurile fiscale naționale, s-ar putea acorda prioritate apărării în detrimentul finanțării obiectivelor de mediu și sociale prioritare sau chiar al infrastructurii energetice sau digitale esențiale.

1.4.

Mobilizarea tuturor resurselor începe cu utilizarea deplină a fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru obiectivele inițiale, cele revizuite sau, în cele din urmă, pentru noi investiții în bunuri comune europene.

1.5.

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește urgența eliminării barierelor rămase pe piața internă. Cealaltă provocare majoră, reducerea deficitului de investiții – în special în cele mai avansate tehnologii – pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți competitivitatea, trebuie abordată prin: crearea unui Fond de investiții strategice pentru bunurile comune europene; stimularea investițiilor private – reînnoirea InvestEU și finalizarea fără întârziere a uniunii economiilor și a investițiilor etc.; prețuri mai mici la energia electrică – interconectarea rețelelor și uniunea energetică și extinderea energiei curate și din surse regenerabile; consolidarea programelor europene de cercetare, dezvoltare și inovare (C&D&I) și îmbunătățirea educației și a formării capitalului uman.

1.6.

Cadrele de reglementare care facilitează crearea de întreprinderi și activitatea economică completează, dar nu pot înlocui factorii anteriori de îmbunătățire a productivității și a competitivității. CESE consideră că „simplificarea” trebuie să respecte întotdeauna drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor, precum și obiectivele tranziției verzi și digitale juste. De asemenea, consideră că este esențial să se apere autonomia de reglementare a UE împotriva presiunilor externe care urmăresc să modifice reglementările bune, cum ar fi cele privind piețele digitale și IA.

1.7.

CESE consideră că accesul la o locuință decentă este un drept fundamental al tuturor cetățenilor europeni. Gravitatea crizei locuințelor în majoritatea statelor membre ar necesita o recomandare specifică pe această temă. Planul european privind locuințele la prețuri accesibile trebuie să includă toate măsurile de sprijin pe care UE le poate oferi statelor membre, începând cu cele financiare, pentru construirea de locuințe sociale.

1.8.

CESE este de acord cu recomandarea de a promova rolul internațional al monedei euro și de a crea moneda euro digitală pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, adăugând că finalizarea uniunii piețelor de capital și gestionarea unui stoc comun suficient și durabil de datorii în euro ar contribui, de asemenea, la realizarea acestui obiectiv.

1.9.

CESE își reiterează solicitarea de a reglementa participarea societății civile organizate la guvernanța economică europeană prin intermediul semestrului european și regretă că această chestiune nu este abordată în recomandare.

2. Context: previziunile din toamnă și recomandarea

2.1.

Comisia Europeană și-a făcut publice previziunile din toamnă (1) într-o perioadă de conflicte și riscuri geopolitice grave și de tensiuni geoeconomice ridicate, ceea ce face ca orice tip de previziuni să fie riscant. Potrivit majorității analiștilor, este încă prea devreme pentru a evalua consecințele unilateralismului în materie de politică comercială, impus de actualul guvern al SUA, cu totul în afara normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

2.2.

După cum se subliniază în recomandare (2), atacurile la adresa multilateralismului conduc la o ordine mondială mai fragmentată, care remodelează modelele comerciale și lumea finanțelor într-un mod care afectează lanțurile de aprovizionare globale și creează volatilitate pe piețele comerciale și ale energiei și în fluxurile de capital. Strategia de securitate națională a SUA (3), recent publicată, care clasifică în mod surprinzător Uniunea Europeană, împreună cu valorile democratice care o caracterizează, ca fiind principalul adversar, agravează această situație, afectând principalele politici ale UE și, în special, politica economică.

2.3.

În acest context nefavorabil și încărcat de amenințări, economia europeană demonstrează un anumit grad de reziliență, reflectat în menținerea previziunilor, însoțită de o ușoară îmbunătățire între toamnă și primăvară în ce privește creșterea – 1,4 % pentru 2025 și 2026 și 1,5 % în 2027 în UE, pe de o parte, și 1,3 %, 1,2 % și 1,4 % în zona euro, pe de altă parte. Inflația este controlată – 2,1 % în 2025 și 1,9 % și 2 % în următorii doi ani, în zona euro –, puțin mai mare în UE și comparativ cu previziunile din primăvară, în concordanță cu variațiile creșterii. Obiectivele BCE au fost deja îndeplinite. În zona euro, cifrele privind deficitul public se stabilizează la aproximativ 3,3 % din PIB pe parcursul celor trei ani; datoria publică are o ușoară tendință ascendentă, de la 88,8 % la 90,4 % din PIB. În UE, previziunile privind deficitul sunt similare, iar cele privind datoria publică sunt cu aproximativ 6 puncte procentuale mai mici. Nu există nicio modificare semnificativă în comparație cu previziunile din primăvară.

2.4.

Recomandarea stabilește ca obiective principale eliminarea decalajului în materie de inovare, decarbonizarea economiei și reducerea dependențelor strategice, relaxând orientarea bugetară neutră pentru a răspunde angajamentelor de creștere a cheltuielilor pentru apărare într-un mod care să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru a promova aceste obiective, orientările acoperă o serie de factori, printre care: investițiile publice și private; punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență; piața forței de muncă, competențele și formarea; rolul dialogului social; eliminarea barierelor de pe piața unică și simplificarea reglementărilor; uniunea economiilor și a investițiilor sau rolul monedei euro ca monedă de rezervă globală. Comisia Europeană înțelege că măsurile pe care le propune vor îmbunătăți productivitatea și competitivitatea economiilor europene și că acestea pot fi puse în aplicare fără a afecta coeziunea socială și menținând progresele în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală.

3. Observații generale: punctul de vedere al CESE

3.1.

Comitetul consideră că majoritatea recomandărilor merg în direcția cea bună, deși unele dintre ele – și considerentele pe care se bazează – trebuie să fie nuanțate sau completate și că, mai presus de toate, punerea lor în aplicare impune dotarea instituțiilor europene și statelor membre cu instrumentele și resursele necesare pentru a le pune în aplicare.

3.2.

Abordarea riscurilor geopolitice și geoeconomice majore actuale, consolidarea rezilienței economiei europene, promovând în același timp obiectivele strategice ale Uniunii prin tranziția verde și cea digitală juste și încurajând productivitatea – și, prin urmare, competitivitatea – economiilor sale, nu este o sarcină ușoară. Cu atât mai puțin dacă acest lucru trebuie realizat, astfel cum a propus acest Comitet și instituțiile UE, într-un mod care nu numai că menține coeziunea socială și teritorială, ci permite, de asemenea, realizarea unor îmbunătățiri substanțiale în domenii precum reducerea sărăciei și alte aspecte ale Pilonului european al drepturilor sociale sau abordarea problemei foarte grave a accesului la locuințe la prețuri accesibile pentru populație, în special pentru tineri.

3.3.

Pentru a realiza progrese echilibrate în vederea atingerii acestor obiective, CESE consideră că este esențială o mai mare unitate politică, care să deschidă perspectiva unei mai mari integrări europene. Consolidarea autonomiei strategice, care este esențială în domenii precum securitatea și apărarea, și politica externă care trebuie să le încadreze, precum și a politicilor industrială și comercială, necesită o politică economică și fiscală pentru zona euro – și pentru UE în ansamblu – care să reflecte o coordonare strânsă a politicilor economice și fiscale ale statelor membre.

3.4.

Pentru a acționa în mod eficace în domeniul politicii economice într-un mediu dificil, societatea civilă trebuie să se identifice cu obiectivele acesteia și să sprijine măsurile luate. Una dintre cele mai îngrijorătoare caracteristici ale situației este influența tot mai mare a curentelor culturale și politice care contestă valorile democratice și validitatea proiectului UE. Ca răspuns, CESE a susținut întotdeauna importanța implicării reale a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile europene în guvernanța economică, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Comitetul reiterează că ar trebui să se țină seama de propunerile sale privind implicarea societății civile în guvernanța semestrului european (4).

3.5.

Punerea în aplicare a recomandărilor pe care Comisia le propune Consiliului necesită atât o bază bugetară solidă pentru investițiile publice, cât și măsuri de înlesnire a investițiilor private. Restricțiile aplicate cheltuielilor publice din majoritatea statelor membre, ca urmare a punerii în aplicare a planurilor fiscale naționale și a orientării bugetare neutre recomandate, pot fi compensate în continuare, în 2026, prin punerea în aplicare finală a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). CESE consideră că, având în vedere nevoile de investiții publice și private ale statelor membre, UE nu își poate permite să le irosească și, prin urmare, invită Comisia și guvernele naționale să execute totalitatea creditelor PNRR.

3.6.

CESE recunoaște eforturile depuse de guverne pentru a revizui PNRR și a facilita punerea lor în aplicare. În opinia sa, planurile revizuite ar trebui să îndeplinească în continuare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR și obiectivele sale sociale, verzi și digitale, și să evite dubla finanțare. Comitetul consideră, de asemenea, că resursele financiare din programele și proiectele care nu pot fi finalizate până în august 2026 ar trebui utilizate pentru programele de bunuri publice europene. Pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a acestei părți finale și simplificate a MRR, trebuie asigurată, de asemenea, implicarea societății civile organizate.

3.7.

CESE atrage atenția asupra faptului că, în unele state membre, îmbunătățirea situației lor bugetare le permite să contracteze împrumuturi cu rate ale dobânzii mai mici decât cele stabilite pentru împrumuturile MRR. Prin urmare, Comitetul solicită reducerea costului financiar al creditelor MRR în astfel de cazuri și/sau, dacă acest lucru duce la neutilizarea împrumutului MRR, ca cuantumul acestuia să fie utilizat pentru finanțarea de proiecte europene.

3.8.

Primele trei recomandări vizează cheltuielile pentru apărare și industria de apărare. Dat fiind imperativul sustenabilității financiare și al respectării traiectoriilor cheltuielilor nete din planurile bugetare, este frapant faptul că, deși clauzele derogatorii naționale pot fi aplicate pentru a finanța cheltuielile pentru apărare, previziunile din toamnă nu își modifică proiecțiile privind deficitul pentru 2026 și 2027. Prin urmare, s-ar putea considera că există o recomandare implicită de redirecționare a cheltuielilor bugetare naționale către apărare sau de creștere a veniturilor fiscale.

3.9.

CESE și-a exprimat deja sprijinul pentru creșterea cheltuielilor în materie de securitate și apărare, consolidarea industriei europene de apărare și achizițiile publice comune. Conținutul Strategiei naționale de securitate a SUA face ca acest lucru să fie cu atât mai necesar, dar și din perspectiva construirii unui pilon european de apărare și a unei politici europene de securitate și apărare comune. Această orientare nu este încă în curs de implementare.

3.10.

CESE este preocupat de faptul că prioritatea acordată securității și apărării – cu un mecanism specific de asigurare a finanțării – în contextul dispozițiilor planurilor fiscale naționale și al plafonului de cheltuieli din propunerea privind cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, ar putea conduce la subfinanțarea obiectivelor tranziției verzi și digitale juste, coeziunii sociale și reducerii deficitului de investiții al UE în raport cu alte economii avansate.

3.11.

CESE consideră că principalele concluzii ale rapoartelor Letta și Draghi ar trebui puse în aplicare cu rapiditatea cuvenită și într-un mod planificat și coerent pentru a depăși toate barierele rămase pe piața internă – sprijinind astfel recomandarea (8) – și pentru a elimina lacunele în materie de investiții și productivitate, în special în ceea ce privește cele mai avansate tehnologii, infrastructura digitală și IA, care sunt factori-cheie pentru progresele în materie de competitivitate. În acest scop, propune, printre alte măsuri:

(a)	crearea unui fond pentru investiții strategice pentru finanțarea investițiilor în bunuri comune europene; acest fond ar urma să fie finanțat printr-o emisiune europeană comună de titluri de creanță;

(b)	reînnoirea unor programe precum InvestEU și consolidarea capacității lor de acordare de credite întreprinderilor europene;

(c)	punerea fără întârziere a întregului potențial al uniunii economiilor și investițiilor în serviciul creării de întreprinderi și al finanțării acestora [recomandarea (10)];

(d)

scăderea prețului energiei electrice prin crearea unei veritabile uniuni energetice, care presupune finalizarea interconectării rețelelor de energie electrică ale statelor membre și extinderea energiilor curate și regenerabile, care sunt nu numai esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului verde, ci și mai ieftine; finanțarea interconexiunilor și a energiei din surse regenerabile ar trebui să fie priorități ale Fondului pentru investiții strategice. Această orientare este, în mod logic, în contradicție cu angajamentele de a achiziționa combustibili fosili la prețuri ridicate din țări terțe;

(e)	reînnoirea, promovarea și consolidarea programelor europene de C&D&I și corelarea acestora cu programele naționale, în special în domeniul celor mai avansate tehnologii. În acest scop, recomandarea (7) trebuie dezvoltată și pusă în aplicare cu mijloacele necesare;

(f)	consolidarea și îmbunătățirea educației, formării și formării capitalului uman, în conformitate cu recomandarea (5);

(g)	instituirea unor cadre de reglementare care să favorizeze crearea de întreprinderi și activitatea economică, eliminând barierele inutile și protejând în același timp drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor și cerințele care decurg din tranziția verde și cea digitală juste.

3.12.

UE deține un excedent de economii față de investiții, iar acest excedent este transferat către străinătate, în special către SUA. Uniunea piețelor de capital ar trebui să constituie, împreună cu uniunea bancară, principalul instrument de mobilizare a economiilor interne către investiții productive și inovare. CESE consideră că nu există nicio justificare pentru a nu finaliza uniunea piețelor de capital și uniunea bancară în sfârșit și, prin urmare, solicită instituțiilor europene și guvernelor statelor membre să adopte, în 2026, toate deciziile și instrumentele juridice care să permită intrarea deplină în vigoare a ambelor uniuni, cu întregul lor potențial, pentru a crea astfel uniunea economiilor și a investițiilor.

3.13.

CESE recunoaște complexitatea procesului de „simplificare a reglementărilor” aflat în curs. Dacă este bine conceput și pus în aplicare, acesta contribuie la consolidarea factorilor de promovare a productivității și a competitivității menționați la punctul anterior, dar nu îi poate înlocui. Pe de altă parte, reglementările bune ale UE reprezintă o valoare adăugată pentru economia sa și pentru dezvoltarea sa tehnologică; acesta este cazul normelor europene privind piețele digitale și IA, aceasta din urmă fiind pionieră și model la nivel mondial. În consecință, CESE este preocupat de presiunile exercitate ce vizează schimbarea normelor în serviciul exclusiv al intereselor economice și al menținerii pozițiilor de monopol ocupate de marile platforme de servicii digitale. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei și celorlalte instituții să mențină autonomia în materie de reglementare, fără de care UE va înceta să existe ca important proiect politic generator de progres. În ceea ce privește reglementările privind piața internă, CESE s-a exprimat în favoarea eliminării barierelor rămase în calea finalizării sale și a stabilirii unor norme clare și ușor de aplicat care să favorizeze activitatea economică și inovarea tehnologică, respectând în același timp obiectivele climatice, sociale, de muncă și de mediu și drepturile consumatorilor. CESE și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la faptul că, în unele dintre procesele de simplificare în curs, cum ar fi cel care afectează cadrul de reglementare privind finanțarea durabilă (5), acest echilibru ar putea fi pierdut în anumite privințe.

3.14.

CESE este pe deplin de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a planificării fiscale agresive rămâne esențială pentru asigurarea unor sisteme fiscale echitabile și eficiente. Prin urmare, nu se poate înțelege de ce propunerea privind resursele proprii pentru următorul CFM a eliminat impozitul pe serviciile digitale și, în plus, a acceptat în mod pasiv decizia adoptată de G7 (6) de a exclude întreprinderile multinaționale din SUA – în mod exclusiv – din acordul în temeiul căruia acestea trebuiau să plătească impozit de cel puțin 15 % din profiturile lor, un compromis la care s-a ajuns cu mult efort după mulți ani de negocieri în cadrul OCDE.

3.15.

Accesul la locuințe decente este un drept fundamental, esențial pentru emanciparea tinerilor, pentru mobilitatea socială și a forței de muncă, pentru eradicarea sărăciei etc. Există o problemă gravă în materie de locuințe în majoritatea statelor membre, în special pentru categoriile de populație cu venituri mici și pentru tineri. Raportul macroeconomic european pentru 2026 (7) identifică această problemă drept una dintre principalele vulnerabilități ale economiei europene, iar Comisia Europeană tocmai a afirmat că locuințele la prețuri accesibile reprezintă un obiectiv strategic. CESE împărtășește pe deplin această afirmație și speră că Planul european pentru locuințe la prețuri accesibile anunțat va fi un instrument puternic și eficace pentru a ajuta statele membre să încurajeze investițiile publice și private în construcția de locuințe și să pună în aplicare măsuri de facilitare a accesului, în special în regim locativ social. Extinderea și renovarea fondului locativ ar trebui să se realizeze promovând în același timp durabilitatea. Una dintre problemele care trebuie soluționate în paralel este deficitul de forță de muncă din sectorul construcțiilor. Importanța acestei chestiuni ar necesita, în opinia CESE, o recomandare specifică pe această temă: scurta referire din recomandarea (5) nu este suficientă.

3.16.

CESE salută referirea din recomandarea (6) la rolul partenerilor sociali și al dialogului social în ceea ce privește creșterea necesară a salariilor, în special a salariilor mici și medii, stabilind în același timp anumite condiții în acest sens. În opinia CESE, ar trebui să se facă referire și la negocierea colectivă, care este un instrument separat de dialogul social și care ar trebui să joace un rol decisiv în stabilirea salariilor.

3.17.

CESE salută încorporarea Bulgariei în zona euro, care demonstrează forța și potențialul monedei noastre comune. Comitetul este pe deplin de acord cu recomandarea (13) privind promovarea rolului monedei euro ca monedă de rezervă la nivel mondial și controlul riscurilor la adresa stabilității macrofinanciare. Pentru a avansa în ceea ce privește primul aspect, pe lângă crearea unei monede euro digitale [recomandarea (12)], ar fi necesar să se finalizeze uniunea economiilor și a investițiilor și să se gestioneze un stoc comun suficient și sustenabil al datoriei europene.

Bruxelles, 21 ianuarie 2026.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Séamus BOLAND

(1) Previziunile economice din toamna anului 2025.

(2) Recomandarea de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro COM(2025) 957 final.

(3) Strategia de securitate națională a Statelor Unite ale Americii, noiembrie 2025.

(4) Astfel cum au fost exprimate în mai multe avize și rezoluții, în special în „Recomandările CESE pentru o reformă solidă a semestrului european”, JO C 228, 29.6.2023, p. 1.

(5) Avizul Comitetului Economic și Social European – Un nou impuls pentru cadrul european privind finanțarea durabilă (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției daneze) (JO C, C/2026/21, 16.1.2026, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/21/oj).

(6) Summitul G7 de la Kananaskis, Alberta (Canada) din iunie 2025, la care UE a participat în calitate de observator.

(7) Raportul macroeconomic european pentru 2026.