1)

Atunci când, în afara aplicării unei norme de drept derivat, un stat membru acordă o viză în cadrul reîntregirii familiei părinților și fratelui minor ai unui cetățean al Uniunii, el însuși major, acesta din urmă sau familia sa pot invoca în beneficiul lor articolul 20 TFUE?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, aplicarea articolului 20 TFUE și, prin urmare, punerea în aplicare a dreptului Uniunii în sensul articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale se extind dincolo de acordarea vizei – de exemplu, până la eliberarea acesteia (prin înmânare directă)?

3)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, articolul 20 TFUE, citit separat sau prin coroborare cu articolele 2, 4, 7 și 24 din Cartei drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că impune statului membru care a acordat viza, cum se menționează la prima întrebare, atunci când beneficiarul vizei (resortisant al unei țări terțe) nu poate părăsi singur țara terță în care are reședința, iar viața sa este în mod vădit în pericol în țara respectivă, să furnizeze acestui beneficiar un ajutor care să îi permită să părăsească acea țară și să i se elibereze (prin înmânare directă) viza menționată?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare, ajutorul care trebuie acordat în temeiul dispoziției sau al dispozițiilor menționate anterior trebuie să constea în:

5)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare și independent de întrebările 2-4, articolul 20 TFUE coroborat cu articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale, interpretate separat sau coroborat cu articolele 2, 4, 7 și 24 din aceeași cartă, se opune ca un stat membru care a instituit un proces de evacuare dintr-o țară terță să rezerve beneficiul acestuia numai soțului și copiilor minori ai cetățenilor Uniunii Europene, în condițiile în care viața tuturor membrilor familiei acestor cetățeni care se află în țara terță respectivă este în pericol?