În termen de trei luni de la data prezentei publicări, autoritățile unui stat membru sau ale unei țări terțe ori o persoană fizică sau juridică având un interes legitim și stabilită sau rezidentă într-o țară terță pot depune la Comisie o opoziție, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

DOCUMENT UNIC

Denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor agricole

„Polska gęś owsiana”

PGI-PL-03326 – 23.8.2024

1.   Denumirea (denumirile)

„Polska gęś owsiana”

2.   Tipul indicației geografice

DOP☐ IGP ☒

3.   Țara căreia îi aparține arie geografică delimitată

Polonia

4.   Descrierea produsului agricol

4.1.   Clasificarea produsului agricol prin poziția și codul din Nomenclatura combinată, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1143

02 – CARNE ȘI ORGANE COMESTIBILE

0207 – Carne și organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări de la poziția 0105

0207 51 – netranșate în bucăți, proaspete sau refrigerate

0207 52 – netranșate în bucăți, congelate

0207 54 – Altele, proaspete sau refrigerate

0207 55 – Altele, congelate

4.2.   Descrierea produsului agricol căruia i se aplică denumirea înregistrată

Pentru „polska gęś owsiana” se utilizează numai gâște din rasa Gâsca albă de Kołuda (biała kołudzka). Produsul este comercializat sub formă de gâște întregi, congelate sau în stare proaspătă/refrigerată. Acesta poate fi ambalat în folie, în vid sau în atmosferă protectoare. Produsul poate fi comercializat și sub formă de bucăți.

Carcasele, inclusiv gâtul și organele comestibile (stomac, inimă, ficat), cântăresc cel puțin 4 kg. Carnea este elastică și suplă și, la atingere, are textura caracteristică a cărnii crude. Nu sunt permise urme de lovituri la nivelul mușchilor, pe piept sau pe pulpe. Sunt permise zone ușor decolorate cu un diametru de până la 15 mm pe alte părți ale carcasei. Urmele de lovituri nu trebuie să depășească 40 mm în total. Carcasele sunt scurse de sânge foarte bine, fără să existe semne vizibile de roșeață sau resturi de plasmă în interior.

Testele senzoriale arată că, în comparație cu alte gâște, carnea este mai delicată după prăjire, iar culoarea cărnii crude este mai deschisă. Culoarea grăsimii este vizibil mai deschisă, fiind mai puțin galbenă.

4.3.   Derogări de la aprovizionarea cu hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală care poartă o denumire de origine protejată) și restricții privind aprovizionarea cu materii prime (doar în cazul produselor prelucrate care poartă o indicație geografică protejată)

Procesul de creștere a gâștelor „polska gęś owsiana” constă în perioada de creștere și perioada de îngrășare cu ovăz.

În timpul perioadei inițiale de creștere, și anume până la vârsta de 4 săptămâni, bobocii sunt hrăniți cu un amestec concentrat de furaje (furaje complete) pe care îl pot consuma la discreție. De la vârsta de 5 săptămâni, bobocii trebuie să primească 230-240 g de hrană per pasăre pe zi, cantitate care crește la 270 g la vârsta de 12 săptămâni. Încă din prima săptămână, bobocii ar trebui să primească nutreț verde, fân (în funcție de momentul în care sunt primiți pentru creștere) sau un amestec de ierburi. Începând cu prima săptămână de creștere și până la finalizarea etapei de îngrășare cu ovăz, gâștele ar trebui să primească furaje minerale în hrănitoare separate sau adăugate în hrana lor. În perioada de îngrășare cu ovăz, care durează cel puțin 21 de zile înainte de sacrificare, gâștele primesc ovăz integral, pe care îl pot consuma la discreție. Această cantitate medie este de 500 g per pasăre pe zi. În total, durata etapelor de creștere și de îngrășare cu ovăz nu poate fi mai mică de 105 zile.

4.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție, care cuprinde etapele de creștere și sacrificare a gâștelor, precum și refrigerarea și congelarea cărnii acestora, se desfășoară în aria geografică delimitată. Procesul de sacrificare se desfășoară în apropierea fermei, deoarece este necesar să se evite transportul gâștelor pe distanțe lungi și să se efectueze rapid operațiunile tehnice ulterioare sacrificării, cum ar fi jumulirea, eviscerarea și refrigerarea carcaselor. Aceste operațiuni necesită un grad ridicat de precizie și competențe tehnice de nivel înalt, având în vedere caracterul delicat al carcaselor, care se deteriorează ușor. Evitarea transportului pe distanțe lungi este esențială pentru asigurarea bunăstării păsărilor și a carcaselor de înaltă calitate. Transportul pe distanțe lungi provoacă stres și riscuri de rănire, aspecte care reduc parametrii cărnii. Un nivel ridicat de stres provoacă modificări metabolice (de exemplu, utilizarea mai rapidă a glicogenului), ceea ce poate face ca carnea să fie mai puțin fragedă, mai închisă la culoare, să aibă o textură mai puțin atrăgătoare, să fie mai puțin suculentă etc. Abatoarele situate în apropierea fermelor permit menținerea celor mai înalte standarde de producție posibile și reducerea pierderilor. Numai carcasele care îndeplinesc criteriile de calitate specificate și care nu prezintă defecte fizice pot fi comercializate ca gâște întregi. Selecția și evaluarea se efectuează la abator, ca parte a controlului intern, de către personal instruit și calificat în mod corespunzător. Carcasele sunt congelate imediat după finalizarea procesului post-sacrificare, permițând menținerea caracteristicilor fizico-chimice și organoleptice care definesc „polska gęś owsiana”.

4.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului agricol la care se referă denumirea înregistrată

Ambalarea gâștelor întregi și tranșarea carcaselor în bucăți în cazul vânzării ca bucăți de gâscă sunt strâns și direct legate de procesul de sacrificare, atât din punct de vedere logistic, cât și din punctul de vedere al calendarului. Pentru a garanta integritatea produsului și a reduce la minimum riscul de deteriorare mecanică, contaminare microbiologică sau întreruperea lanțului frigorific, toate activitățile legate de ambalare trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată. Această abordare garantează menținerea unei calități ridicate, în special în ceea ce privește integritatea structurală a cărnii și proprietățile sale senzoriale.

4.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului agricol la care se referă denumirea înregistrată

—

5.   Delimitarea concisă a arealului geografic

Polonia, în limitele sale administrative.

6.   Legătura cu arealul geografic

Legătura dintre „polska gęś owsiana” și originea sa geografică se bazează pe o anumită calitate și pe reputația sa.

Calitatea specifică a „polska gęś owsiana” este asociată competențelor fermierilor, dobândite în urma practicilor tradiționale de creștere a gâștelor. Îngrășarea gâștelor cu ovăz are o tradiție foarte îndelungată în Polonia, această tehnică fiind transmisă inițial din generație în generație. Criza agrară de lungă durată din teritoriile poloneze de la sfârșitul secolului al XIX-lea a determinat o creștere a interesului pentru sporirea eficienței creșterii gâștelor. La momentul respectiv, nu exista o metodă universală, dar toate manualele recomandau utilizarea ovăzului pentru îngrășare, de exemplu „Racjonalne żywienie drobiu” (Hrănirea rațională a păsărilor de curte) de M. Karczewska, publicată în 1912. Demn de remarcat este și „Tucz gęsi” (Îngrășarea gâștelor) de E. Tomaszewski din 1936, care compilează șapte metode diferite de îngrășare din diferite părți ale Poloniei. Un aspect esențial este faptul că ovăzul este utilizat în fiecare dintre aceste metode. Recomandări privind utilizarea ovăzului pentru îngrășarea gâștelor pot fi găsite și în materialele ulterioare publicate începând cu anii 1950. Calitatea caracteristică se datorează, printre altele, modului specific de hrănire dezvoltat de fermieri (nutreț verde, fân, amestec de ierburi și, ulterior, ovăz), duratei minime de viață stabilite pentru gâște și practicilor de creștere bine dezvoltate. Acești factori au fost perfecționați de-a lungul anilor de către producătorii polonezi, ceea ce a condus la reputația incontestabilă a „polska gęś owsiana”. Caracteristicile calitative tipice acestei specii se datorează, de asemenea, gustului său intens, grăsimii de culoare deschisă și țesutului muscular structurat corespunzător. Aceste proprietăți sunt rezultatul aplicării unui sistem de creștere bine stabilit, care se încheie cu o perioadă de îngrășare cu ovăz, precum și al condițiilor de mediu și al cunoștințelor fermierilor. Cunoștințele și experiența, împreună cu practicile de creștere bine stabilite, au un impact major asupra asigurării desfășurării corecte a etapei de creștere, inclusiv asupra selecției hranei, a gestionării perioadei de îngrășare și a modului în care sunt tratate animalele. Acești factori se reflectă măsurabil în calitatea carcaselor și în parametrii fizico-chimici și senzoriali ai produsului final. Prin urmare, există o legătură cauzală clară între originea geografică și caracteristicile produsului final. Cunoștințele acumulate au determinat necesitatea aplicării practicii tradiționale de creștere, care implică o metodă de hrănire secvențială, în care ovăzul este utilizat în perioada finală de creștere a gâștelor. De-a lungul anilor, fermierii au observat că cele mai bune rezultate în ceea ce privește calitatea se obțin atunci când îngrășarea cu ovăz durează cel puțin 21 de zile. Eficacitatea îngrășării cu ovăz depinde de pregătirea corectă a tubului digestiv al gâștelor. Numai cunoștințele producătorilor fac posibilă o astfel de pregătire, care se realizează prin hrănirea adecvată cu furaje verzi, fân sau amestecuri de plante pe durata perioadei de creștere. Acest lucru influențează tubul digestiv al gâștelor și le pregătește pentru îngrășare cu ovăz. Experiența și abilitățile fermierilor determină frecvența hrănirii și cantitățile administrate. Obiectivele dorite nu pot fi atinse prin utilizarea altor furaje. Pe lângă alimentația specifică din perioada de creștere, „polska gęś owsiana” se caracterizează, de asemenea, printr-un ciclu de viață semnificativ mai lung. Acest ciclu nu poate fi mai scurt de 105 zile. Un ciclu de producție mai scurt nu permite obținerea unor rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește calitatea. Priceperea fermierilor a influențat, de asemenea, selecția raselor de gâște care urmau să fie utilizate. Procesul de selecție a acestora a condus la utilizarea exclusivă a rasei Gâștei albe Kołuda. Aceasta este adaptată în cea mai mare măsură la condițiile alimentare și de mediu din Polonia și la condițiile predominante de creștere. Rezultatele obținute în Polonia în ceea ce privește creșterea animalelor sunt similare, indiferent de regiunea în care are loc. Această rasă de gâscă este bine testată și are cele mai bune rezultate în ceea ce privește îngrășarea, are o conformație adecvată și se caracterizează prin gustul bun al cărnii sale. Alte rase obțin rezultate satisfăcătoare numai în anumite regiuni selectate. Cu toate acestea, rasa Gâsca albă de Kołuda a fost crescută tocmai pentru a se adapta bine la clima din Polonia, care este schimbătoare și marcată de contraste și tranziții. Condițiile meteorologice foarte schimbătoare fac necesară creșterea unui tip de gâscă bine adaptat la aceste condiții. La stația experimentală a Institutului Național de Cercetare pentru Producția Animală din Kołuda Wielka s-au desfășurat activități dedicate creșterii animalelor, inclusiv în ceea ce privește hrănirea cu ovăz, ceea ce a facilitat și mai mult dezvoltarea unor practici de producție uniforme în întreaga țară. De asemenea, au fost studiate practicile de producție aplicate de fermieri pentru a dezvolta cea mai bună abordare. Obligația de a utiliza gâște din rasa Gâsca albă de Kołuda pentru obținerea produsului „polska gęś owsiana”, precum și o serie de metode de creștere au fost aprobate și introduse în 2001, când Consiliul Național al Sectorului Avicol – Camera de Comerț (Krajowa Rada Drobiarstwa – Izba Gospodarcza) a elaborat primul set de norme pentru utilizarea mărcii comune „Młoda polska gęś owsiana” [Gâscă tânără poloneză hrănită cu ovăz]. Acest lucru a permis tuturor fermierilor să urmeze o abordare uniformă. De peste 20 de ani, Consiliul Național al Sectorului Avicol – Camera de Comerț are un Comitet al producătorilor de gâște, al cărui obiectiv este să dezvolte o abordare comună în permanență, să transmită cele mai bune practici și să supravegheze aplicarea acestora.

„Polska gęś owsiana” are o reputație foarte bună pe piața internă și pe piețele străine (Germania). Această reputație provine din calitatea specifică și este legată de o lungă istorie, tradiție și evenimente organizate în legătură cu produsul. De asemenea, este legată de garanția că va fi furnizat un produs de o calitate specificată. La rândul său, această garanție este strâns legată de selecția și evaluarea carcaselor de gâscă după sacrificare, astfel încât să se excludă orice deteriorare inacceptabilă. Persoanele care efectuează această evaluare trebuie să fie calificate în mod corespunzător și instruite în mod specific. Informații care confirmă reputația produsului „polska gęś owsiana” sunt disponibile și în materialul FAO din 2002, și anume Documentul FAO privind producția și sănătatea animalelor – 154, Roger Buckland, Universitatea McGill Montreal, Canada și Gérard Guy, Institut de la recherche agronomique SEPFG d’Artiguères, Franța, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, Roma, 2002, p. 427: „Carcasa unei gâște îngrășate cu ovăz se numește «gâscă de ovăz» și este una dintre specialitățile agriculturii poloneze. Carnea de «gâscă de ovăz» este considerată un produs de înaltă calitate pe piața germană. Calitatea superioară este atât rezultatul al trăsăturilor genetice ale gâștei, cât și al sistemului de hrănire utilizat.” O dovadă suplimentară a reputației produsului „polska gęś owsiana” este interesul semnificativ manifestat de comunitatea științifică față de acest produs. În ultimii 20 de ani, au fost publicate cel puțin zece articole științifice direct legate de acesta. Această cercetare științifică compară și analizează proprietățile funcționale și parametrii de calitate ai cărnii și grăsimii, inclusiv profilurile de acizi grași, calitatea proteinelor și modul în care se comportă produsul atunci când este gătit. Articolele științifice subliniază, de asemenea, calitatea superioară a produsului final, de exemplu „Îngrășarea cu ovăz asigură o carne și o grăsime de bună calitate, cu proprietăți senzoriale excelente”, M. Buzala, M. Adamski, și B. Janicki. 2014, „Caracteristicile de performanță și calitatea cărnii și a grăsimii la gâștele de ovăz poloneze”. World’s Poult. Sci. Assoc. 70:531-542. Creșterea gâștelor este o activitate tipică pentru întreaga Polonie, gâștele fiind un element indisociabil al bucătăriei și agriculturii poloneze.

Reputația „polska gęś owsiana” are o istorie foarte îndelungată, care datează cel puțin din secolul al XIX-lea, când Polonia a fost împărțită între Rusia, Prusia și Austria. La momentul respectiv, gâștele erau crescute pe scară largă și apoi vândute Prusiei. Chiar și atunci, gâștele erau crescute în zona Poloniei sub stăpânirea Rusiei, în primul rând pentru a putea fi vândute în vest, unde, datorită calității lor, erau foarte căutate. Cifrele referitoare la exporturile de animale din Regatul Poloniei arată că a existat un comerț foarte dinamic cu păsări de curte, care în 1897 a atins un nivel de 3 103 milioane de păsări, dintre care aproape toate erau gâște. Comerțul cu gâște între părțile Poloniei guvernate de diferitele puteri era foarte bine organizat și era gestionat de comercianți cunoscuți sub denumirea de zagonnicy. Până la jumătatea lunii noiembrie, efective întregi de aproximativ 3 000- 4 000 de păsări erau transportate prin Polonia Mare. Sate întregi s-au specializat în creșterea și vânzarea de „polska gęś owsiana”. De asemenea, în comerțul cu gâște erau implicați și ochweśnicy din zona actualei Mari Polonii (voievodatul Marea Polonie), în special din Ślesin și împrejurimile sale. Acesta a fost grupul care a dezvoltat argoul special ochweśnicka. Cunoașterea acestui argou constituia o barieră la intrare și reducea concurența în comerțul cu acest produs excepțional. Efective mari de gâște și o parte din întregul comerț au trecut prin mâinile ochweśnicy. Consumul de „polska gęś owsiana” pe teritoriile poloneze a fost, de asemenea, legat în mod deosebit de figura Sfântului Martin. Ziua Sfântului Martin a fost și este sărbătorită la 11 noiembrie, o dată deosebit de importantă în Polonia, deoarece este aniversarea restabilirii independenței. În multe locuri din Polonia, festivitățile ocazionate de aceste două evenimente au fost și sunt legate între ele. De la începutul secolului al XXI-lea, în Polonia au început să fie organizate inițiative locale legate de sărbătorirea zilei dedicate „polska gęś owsiana”; de exemplu, această zi de sărbătoare se serbează la restaurantul Frykówka din Pszczyna începând din 2003. În pofida abordării la nivel local pentru a marca această zi de sărbătoare, ea a fost întotdeauna sărbătorită în jurul datei de 11 noiembrie, ziua de nume a celor care se numesc Martin. Denumirea „polska gęś owsiana” a fost utilizată chiar și atunci când festivitățile au avut loc la nivel local sau regional [de exemplu, inițiativa „Czas na Gęsinę” (E timpul pentru carne de gâscă) organizată de voievodatul Cuyavia-Pomerania]. Începând din 2009, festivitățile ocazionate de această zi de sărbătoare sunt organizate și coordonate. Începând din acel an, Slow Food Polska a organizat în Polonia un eveniment la nivel național denumit „Gęsina na św. Marcina” (Carne de gâscă pentru ziua Sfântului Martin). La acest eveniment participă zeci de restaurante din Polonia. În 2009, acest eveniment a fost denumit și PRIMUL FESTIVAL NAȚIONAL AL POLSKA GĘŚ OWSIANA. În prezent, câteva zeci de restaurante participă la acest eveniment în fiecare an. În 2025, acesta a avut loc pentru a 26-a oară. În plus, în Polonia se organizează o serie de evenimente regionale și locale dedicate gâștelor, în special „polska gęś owsiana”, organizate fie împreună cu evenimentul menționat anterior, fie ca inițiative de sine stătătoare. Cercetările efectuate pe internet și pe platformele de comunicare socială au arătat că numărul mențiunilor referitoare la „polska gęś owsiana” este semnificativ mai mare în jurul datei de 11 noiembrie. Aceste mențiuni se caracterizează în principal prin emoții, conținut și interacțiuni pozitive. Un ton pozitiv (entuziasm, bucurie) și o interacțiune pozitivă sunt asociate în mod specific cu menționarea denumirii „polska gęś owsiana”. Emoțiile și comentariile negative se referă, în general, la preț sau la oferta limitată. Denumirea „polska gęś owsiana” a fost menționată și în emisiuni televizate dedicate agriculturii, precum Agrobiznes, în emisiuni de tip concurs, precum Milionerzy (versiunea poloneză a emisiunii „Vrei să fii milionar”) și în emisiuni culinare. În unul dintre sezoanele emisiunii lui Tomasz Jakubiak, bucătarul a vizitat o fermă de gâște în timpul călătoriei sale prin țară, căutând cele mai bune produse locale și sezoniere. Carnea a fost preparată și în cadrul emisiunii matinale a postului TVP Polonia, difuzată de Ziua Sfântului Martin, fiind evidențiate valoarea și calitățile sale. Persoanele cu autoritate din lumea culinară au jucat un rol esențial în conturarea imaginii „polska gęś owsiana”. Datorită lor, acest produs este perceput ca un produs de lux rezervat pentru ocazii speciale. Analizele arată că „polska gęś owsiana” nu mai este doar un produs alimentar, ci a devenit și un simbol cultural. Imaginea și reputația sa sunt rezultatul unei sinergii între rădăcinile sale profunde din tradiția poloneză și canalele moderne de comunicare. „Polska gęś owsiana” câștigă, de asemenea, premii la concursuri. De exemplu, în 2025, „Polska Gęś Owsiana” a primit un diplomă specială și o medalie la categoria „Produse de piață” la târgul Poultry Tech din Nadarzyn (2-4.12.2025) și o distincție specială din partea mareșalului voievodatului Carpații Inferiori la târgul Ekogala din Rzeszów (13-14.12.2025).

În fiecare an, în Polonia se produc, în medie, aproximativ 25 000 de tone de carne de gâscă. Aproape 80 % din producție este destinată exportului, în principal către piața germană. În 2021, 12 300 de tone de carne de gâscă au fost exportate din Polonia în Germania, reprezentând 83,6 % din vânzările în UE și 70 % din totalul vânzărilor în afara Poloniei. Germania este cel mai important cumpărător de carne de gâscă poloneză. Acesta este motivul pentru care pe piața germană au fost efectuate studii de cercetare specifice privind reputația „polska gęś owsiana”. Studiul a implicat 1 000 de consumatori și 93 de manageri. Efectuat în septembrie 2023, studiul a confirmat nivelul ridicat de recunoaștere și imaginea pozitivă a „polska gęś owsiana” în rândul consumatorilor și al managerilor din sectorul HoReCa. În rândul consumatorilor, 62 % dintre cei intervievați au declarat că sunt familiarizați cu această denumire, în special persoanele cu vârste cuprinse între 61 și 65 de ani și gospodăriile cu venituri mai mari. Consumatorii germani preferă carnea de gâscă produsă pe plan intern, dar Polonia se află pe locul al doilea, la mică distanță. Hotărâtoare pentru calitatea produsului au fost în primul rând gustul, delicatețea și frăgezimea cărnii, precum și metoda de creștere și tipul de hrană pentru animale. În rândul categoriei HoReCa, gradul de recunoaștere al „polska gęś owsiana” a fost de 69 %. Acest produs a obținut cel mai mare punctaj în ceea ce privește declarațiile de cumpărare (40 %) și a fost perceput ca fiind de calitate superioară față de „polska gęś” [gâscă poloneză] fără calificativ. Cele mai importante atuuri ale sale au fost gustul, aroma în timpul prăjirii, delicatețea cărnii și metoda naturală de hrănire. Rezultatele studiului confirmă poziția puternică a „polska gęś owsiana” ca produs de înaltă calitate, atractiv atât pentru consumatorii individuali, cât și pentru sectorul alimentației publice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini al indicației geografice:

https://www.gov.pl/web/rolnictwo/wnioski-przekazane-komisji-europejskiej

---

(1)  Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind indicațiile geografice pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole, precum și privind specialitățile tradiționale garantate și mențiunile facultative de calitate pentru produsele agricole, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013, (UE) 2019/787 și (UE) 2019/1753 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 (JO L, 2024/1143, 23.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1143/oj).