|
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2026/1628 |
11.3.2026 |
Publicarea comunicării unei modificări standard aprobate a caietului de sarcini al unei indicații geografice, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei (1)
(C/2026/1628)
COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD
[Articolul 24 din Regulamentul (UE) 2024/1143]
„Mosel”
Numărul de referință UE: PDO-DE-A1270-AM04 – 5.12.2025
1. Denumirea produsului
„Mosel”
2. Tipul indicației geografice
|
☑ |
DOP |
|
☐ |
IGP |
|
☐ |
IG |
3. Sectorul
|
☐ |
Produse agricole |
|
☑ |
Vin |
|
☐ |
Băuturi spirtoase |
4. Țara căreia îi aparține aria geografică
Germania
5. Autoritatea din statul membru care comunică modificarea standard
Nume
Ministerul Federal al Agriculturii, Alimentației și Identității Regionale (BMLEH)
Nume
Biroul Federal pentru Agricultură și Alimentație (BLE)
6. Calificarea drept modificare standard
Modificările aduse prezentului caiet de sarcini sunt modificări standard, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1143.
Cererea de modificare a DOP „Mosel” nu implică niciuna dintre cele trei situații care constituie o modificare la nivelul Uniunii, și anume:
|
(a) |
nu presupune o schimbare a denumirii sau a utilizării denumirii ori a categoriei de produs sau produse desemnate prin indicația geografică; |
|
(b) |
nu riscă să anuleze legătura cu aria geografică; |
|
(c) |
nu presupune restricții suplimentare asupra comercializării produsului. |
Prin urmare, autoritățile germane consideră că cererea vizează o modificare „standard”.
7. Descrierea modificării (modificărilor) standard aprobate
Titlul
Descrierea vinului sau a vinurilor
Descriere
Au fost aduse modificări descrierii organoleptice a Prädikatswein Trockenbeerenauslese (vin cu mențiunea Trockenbeerenauslese).
|
☑ |
Modificarea vizează documentul unic. |
Titlul
Delimitarea ariei
Descriere
Au fost adăugate parcele la ariile demarcate ca Mosel DOP.
|
☐ |
Modificarea afectează documentul unic. |
Titlul
Soiurile de struguri de vin
Descriere
Au fost adăugate următoarele soiuri de struguri:
Soiuri albe: Alvarinho, Blütenmuskateller, Soreli, Voltis, Sémillon
Soiuri roșii: Levitage, Schwarzblauer Riesling.
Au fost eliminate următoarele soiuri de struguri:
Soiuri albe:
Blauer Silvaner, Freisamer, Früher Malingre, Früher roter Malvasier, Hölder, Kanzler, Merzling, Nobling, Orion, Osteiner, Sauvignon Cita, Sauvignon Gryn, Sauvignon Sary, Septimer, Silcher, Sirius, Staufer, Villaris, Würzer
Soiuri roșii:
Blauburger, Cabernet Cantor, Cabernet Carbon, Cabernet Carol, Calandro, Deckrot, Färbertraube, Hegel, Helfensteiner, Heroldrebe, Muskat-Trollinger, Neronet, Rosenmuskateller, Rotberger, Tauberschwarz, Wildmuskat.
În plus, au fost corectate anumite soiuri scrise greșit, iar modificările unor denumiri au fost luate în considerare.
|
☑ |
Modificarea vizează documentul unic. |
Titlul
Cerințele aplicabile în temeiul legislației/cerințelor UE sau naționale sau cerințele stabilite de o organizație care gestionează DOP/IGP
Descriere
Au fost aduse modificări de redactare și au fost adăugate dispoziții privind producția de vinuri din plantațiile individuale de viță-de-vie.
|
☑ |
Modificarea vizează documentul unic. |
Titlul
Organisme de control
Descriere
Organismele de control și atribuțiile acestora au fost eliminate din caietul de sarcini și prevăzute într-un document separat.
|
☐ |
Modificarea afectează documentul unic. |
DOCUMENT UNIC
Denumiri de origine și indicații geografice pentru vin
„Mosel”
Numărul de referință UE: PDO-DE-A1270-AM04 – 5.12.2025
1. Denumirea (denumirile)
„Mosel”
2. Tipul indicației geografice
|
☑ |
DOP |
|
☐ |
IGP |
|
☐ |
IG |
3. Țara căreia îi aparține aria geografică
Germania
4. Clasificarea produsului agricol prin poziția și codul din Nomenclatura combinată, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1143
2204 - Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009
5. Categoriile de produse viticole, astfel cum sunt enumerate în partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013
|
1. |
Vin |
|
5. |
Vin spumant de calitate |
|
8. |
Vin petiant |
6. Descrierea vinului sau a vinurilor
Produs viticol
Qualitätswein (vin de calitate), alb
Caracteristici organoleptice
Culorile vinurilor variază, în general, de la un galben-pal cu reflexii verzi până la galben-pai și galben-auriu. În funcție de soiul de struguri și de an, acestea pot prezenta și nuanțe pale de roșu.
Vinurile, în special cele cu indicarea soiului de struguri, se caracterizează prin arome tipice soiului sau soiurilor utilizate. În funcție de soiul de struguri, pot predomina notele fructate și aromele de fructe exotice. În special, în funcție de soiul de struguri și de operațiunile realizate în crame, vinurile au arome verzi, cum ar fi cele de ardei verde și de iarbă verde, sau chiar și arome de muscat și trandafir, de miere și de fructe uscate, precum și aspecte picante precum notele de fân, de afumat și minerale. În funcție de procesul de vinificație, butoaiele din lemn arse pot adăuga arome de vanilie, de torefiat și de nucă de cocos la buchet. Tehnicile de maturare reductivă pot adăuga arome de silex și trufe, în timp ce tehnicile de maturare oxidativă pot adăuga arome oxidate de mere și nuci.
Vinurile prezintă, de obicei, un echilibru armonios între aciditate și gustul dulce. Ele sunt caracterizate, de obicei, de o corpolență delicată până la puternică, combinată cu o aciditate pronunțată până la moderată.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Soiurile Riesling și Elbling și soiurile din familia Burgunder în special sunt în măsură să exprime terroir-ul plantației de viță-de-vie în elementele senzoriale ale vinurilor produse din acestea. De exemplu, prin impresia de aciditate, gradul de atenuare a acidității și notele minerale, pot fi percepute diferitele tipuri de roci și diversele soluri erodate din regiunea Mosel.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Qualitätswein (vin de calitate), roșu
Caracteristici organoleptice
Culoarea roșie tinde să varieze de la roșu-cireșiu deschis la un grena închis pronunțat.
Vinurile, în special cele cu indicarea soiului de struguri, se caracterizează prin arome tipice soiului sau soiurilor utilizate. Ele sunt caracterizate mai ales de note de fructe roșii. Pot prezenta și note verzi, cum ar fi cele de ardei verde, de rozmarin și de tulpini verzi. În funcție de operațiunile realizate în crame și de butoaiele din lemn folosite pentru învechire, buchetul poate prezenta și arome condimentate precum vanilia, notele de torefiat, ciocolata și nuca de cocos, precum și note reductive de silex și trufe.
Aceste vinuri, de obicei lejere și fructate până la corpolente, se caracterizează, în general, printr-o aciditate fină până la perceptibilă.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
În special soiul Spätburgunder poate exprima terroir-ul plantației de viță-de-vie prin elementele senzoriale ale vinurilor pe care le produce. De exemplu, prin impresia de aciditate, gradul de atenuare senzorială a acidității și notele minerale, pot fi percepute diferitele tipuri de roci și diversele soluri erodate din regiunea Mosel.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Qualitätswein (vin de calitate), roze; Weißherbst, Blanc de Noir
Caracteristici organoleptice
Vinurile roze și Weißherbst au de obicei o culoare care variază de la trandafiriu-pal la roz și până la roșu-deschis, în timp ce vinurile Blanc de Noir au spectrul de culori al vinurilor albe.
Datorită faptului că musturile sunt învechite ca un vin alb, tind să predomine aromele fructate, cum ar fi cele de zmeură, de căpșuni, de coacăze negre și de cireșe, dar și cele de lămâie, de măr și de grepfrut. În funcție de soiul de struguri utilizat, vinurile pot prezenta și note de ardei verde și de ierburi, iar dacă sunt maturate în recipiente din lemn, și note de vanilie, de torefiat și de nucă de cocos.
Vinurile tind să aibă un gust asemănător cu cel al vinurilor albe.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Aceste tipuri de vin sunt obținute prin presarea rapidă a soiurilor de struguri roșii.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Qualitätswein (vin de calitate), Rotling
Caracteristici organoleptice
Vinurile Rotling au, în general, o culoare roșu-deschis, ce variază de la delicată la pronunțată.
De obicei, aromele lor sunt fructate sau pot fi întrucâtva condimentate, cu note de bace, fructe semințoase și citrice.
În general, vinurile au o aromă ce variază de la delicată la bogată și o structură acidă proaspătă.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Kabinett (vin cu mențiunea Kabinett)
Caracteristici organoleptice
Vinurile albe cu mențiunea Kabinett au o culoare care variază, de obicei, de la galben-deschis cu reflexii verzi la un galben mai intens, în timp ce vinurile roșii cu mențiunea Kabinett au o culoare care variază, de regulă, de la roșu-cireșiu deschis la un grena închis pronunțat.
De obicei fructate și proaspete, ele tind să exprime caracteristicile soiurilor de struguri din care sunt obținute. În funcție de operațiunile realizate în crame și de profilul dorit, buchetul specific soiului poate include, de asemenea, arome minerale și arome care amintesc de silex sau de trufe.
Vinurile Kabinett produc de obicei o senzație de aciditate între moderată și puternică. În special vinurile cu mențiunea Kabinett cu zahăr rezidual tind să aibă o tărie alcoolică scăzută și să prezinte un echilibru între aciditate și gustul dulce.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Aceste vinuri se caracterizează, în general, printr-o tărie alcoolică scăzută spre moderată.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Spätlese (vin cu mențiunea Spätlese)
Caracteristici organoleptice
Vinurile albe cu mențiunea Spätlese au o culoare care variază, de obicei, de la galben-deschis la galben-auriu, în timp ce vinurile roșii cu mențiunea Spätlese au în cea mai mare parte o culoare care variază de la roșu-cireșiu deschis la un grena închis pronunțat.
Vinurile Spätlese tind să exprime în mod clar soiurile de struguri din care sunt obținute. Buchetul este în general caracterizat de fructele coapte.
Vinurile Spätlese sunt caracterizate, de obicei, de o structură acidă mai armonioasă. În general, vinurile cu mențiunea Spätlese sunt elaborate astfel încât să se obțină un gust dulce distinctiv, pe cât posibil din propriul lor zahăr rezidual.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Datorită unor densități mai ridicate ale mustului și, prin urmare, unor struguri de obicei mai copți, vinurile cu mențiunea „Spätlese” tind să aibă o corpolență și o tărie alcoolică mai ridicate.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Auslese (vin cu mențiunea Auslese)
Caracteristici organoleptice
Vinurile albe cu mențiunea Auslese au o culoare care variază, de obicei, de la galben-deschis la galben-auriu, în timp ce vinurile roșii cu mențiunea Auslese au în cea mai mare parte o culoare care variază de la roșu-cireșiu deschis la un grena închis pronunțat.
Folosirea unor struguri complet copți și supramaturați conduce, în esență, la resimțirea în mod intens a caracteristicilor soiurilor utilizate pentru obținerea acestor vinuri. Vinurile au, de obicei, arome intense fructate și uneori exotice.
În general, vinurile cu mențiunea Auslese sunt elaborate astfel încât să se obțină un gust dulce distinctiv, pe cât posibil din propriul lor zahăr rezidual.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Pe lângă strugurii care s-au copt mai mult timp pe vița-de-vie, pot fi utilizați și strugurii care s-au concentrat prin acțiunea putregaiului nobil (Botrytis cinerea).
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Beerenauslese (vin cu mențiunea Beerenauslese)
Caracteristici organoleptice
Aspect vizual
Vinurile Beerenauslese au în general o culoare intensă, de la galben-auriu la chihlimbariu. Pentru vinurile albe din categoria Beerenauslese, culoarea variază, de regulă, de la galben-deschis la toate nuanțele de chihlimbariu.
Aromele acestor vinuri variază, în general, de la arome fructate la arome picante, cu note de fructe coapte spre supramaturate, de fructe uscate, de miere și de mirodenii.
În ceea ce privește gustul, vinurile se caracterizează, de obicei, prin dulceață intensă, cu o aciditate moderată până la puternică. Tăria alcoolică este în general de la moderată la foarte scăzută.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Vinurile „Mosel” cu mențiunea Beerenauslese sunt obținute din bace supramaturate, stafidite sau afectate de putregai nobil și, prin urmare, au în general un conținut ridicat de zahăr și o textură ușor uleioasă. Vinurile Beerenauslese sunt în general albe sau roze deoarece, în principiu, ele sunt elaborate cu zahăr rezidual.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Eiswein (vin cu mențiunea Eiswein)
Caracteristici organoleptice
Culoarea vinurilor albe cu mențiunea Eiswein variază, de regulă, de la galben-deschis la chihlimbariu.
Vinurile Eiswein tind să aibă arome pronunțate specifice soiurilor.
Prin urmare, vinurile cu mențiunea Eiswein tind să aibă o aciditate mai mare, în funcție de timpul necesar pentru atingerea temperaturilor scăzute necesare odată ce strugurii se coc complet.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Vinurile „Mosel” cu mențiunea Eiswein sunt obținute prin presarea strugurilor care sunt înghețați în mod natural la momentul recoltării și al presării, ceea ce înseamnă că ingredientele strugurilor sunt foarte concentrate și că uneori este prezent puțin putregai provocat de Botrytis cinerea.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Prädikatswein Trockenbeerenauslese (vin cu mențiunea Trockenbeerenauslese)
Caracteristici organoleptice
Vinurile albe cu mențiunea Trockenbeerenauslese au o culoare care variază de obicei de la galben-deschis la chihlimbariu-închis.
Aromele acestor vinuri variază, în general, de la arome intens fructate la arome picante, cu note de fructe coapte spre supramaturate, de fructe uscate, de miere și de mirodenii.
Vinurile tind să fie deosebit de dulci și, în funcție de soiul de struguri, au o aciditate foarte concentrată, precum și o tărie alcoolică moderată până la foarte scăzută.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Aceste vinuri au, în general, un conținut de zahăr și mai ridicat decât cel al vinurilor cu mențiunea Beerenauslese, datorită strugurilor afectați de putregai nobil mai concentrați și datorită eforturilor mai mari depuse pentru selectarea lor.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Vin petiant
Caracteristici organoleptice
Culoarea lor variază, în general, de la galben-pal cu reflexii verzui până la un galben precum culoarea florilor de tei, roz și roșu.
Vinurile au, de regulă, o aromă fructată și caracteristici distincte ale soiului, deși dioxidul de carbon le conferă, de obicei, o prospețime și o vioiciune suplimentare. Soiurile aromatice utilizate cel mai frecvent pot produce arome florale și, în special, note de fructe exotice, precum și note de zmeură, de cireșe și de căpșuni.
Vinurile petiante de calitate au, în general, o efervescență fină.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
—
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
Produs viticol
Vin spumant de calitate
Caracteristici organoleptice
Culoarea vinurilor variază, în general, de la galben-pal cu reflexii verzi până la un galben precum culoarea florilor de tei și uneori până la culori specifice vinului roze, cu diferite nuanțe de roșu.
Vinurile Sekt b.A. (vin spumant de calitate din regiuni delimitate) sunt caracterizate, în general, de tipul de vin de bază, de soiurile de struguri utilizate și de timpul petrecut de vin pe drojdii în timpul producției. Acest lucru poate produce ușoare note de nuci și de brioșe, în funcție de timpul petrecut de vin pe drojdii. Vinul spumant de bază care a fost învechit în contact cu lemnul de stejar poate produce arome prăjite și condimentate în vinul spumant. De obicei, vinurile Crémant au arome care variază de la fructat la copt și arome de drojdie și mirodenii, influențate de tipul de vin de bază, de soiurile de struguri utilizate și de timpul petrecut de vin pe drojdii. O perioadă minimă mai îndelungată petrecută pe drojdii produce, în general, vinuri Crémant fine, cremoase și echilibrate.
Vinurile Sekt b.A. sunt de obicei proaspete și acide și nu foarte alcoolice. Zahărul rezidual variază, în general, de la foarte puțin perceptibil la foarte dulce. Vinurile Crémant au, în general, o efervescență intensă și o structură fină.
Informații suplimentare privind caracteristicile organoleptice
Vinul spumant de calitate reflectă, de obicei, conținutul moderat de zahăr al strugurilor. Tehnica blândă de recoltare și de presare păstrează conținutul de acid în general mai ridicat.
Caracteristici analitice
|
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume) |
— |
|
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) |
— |
|
Aciditatea totală minimă |
— |
|
Unitatea de măsură pentru aciditatea totală minimă |
— |
|
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru) |
— |
|
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru) |
— |
Informații suplimentare privind caracteristicile analitice
Concentrația alcoolică totală a vinului cu DOP „Mosel” produs fără îmbogățire poate depăși 15 % în volume.
|
☑ |
Eventualele caracteristici analitice care nu sunt menționate la acest punct se încadrează în limitele prevăzute în legislația aplicabilă a UE. |
7. Practici vitivinicole
7.1. Practici oenologice specifice utilizate la elaborarea vinului sau a vinurilor și restricții relevante aplicabile elaborării respective
—
Nu se aplică
7.2. Randamentul maxim
Toate produsele
Randamentul maxim
|
Randamentul maxim |
125 |
|
Unitatea de măsură pentru producția maximă |
hectolitri la hectar |
8. Lista cu soiul sau soiurile de struguri de vin din care este produs vinul sau din care sunt produse vinurile.
|
— |
Accent |
|
— |
Acolon |
|
— |
Adelfränkisch – Grüner Adelfränkisch, Grünedel, Verdet Blanc |
|
— |
Affenthaler – Blauer Affenthaler |
|
— |
Albalonga |
|
— |
Allegro |
|
— |
Alvarinho – Albarino, Albariño |
|
— |
Arinto – Arinto de Bucelas |
|
— |
Arnsburger |
|
— |
Auxerrois – Auxerrois Blanc, Auxerrois blanc, Pinot Auxerrois |
|
— |
Bacchus |
|
— |
Baron |
|
— |
Blauer Elbling |
|
— |
Blauer Frühburgunder – Frühburgunder, Madeleine Noir, Pinot Madeleine, Pinot Noir Précoce |
|
— |
Blauer Limberger – Blaufränkisch, Lemberger, Limberger |
|
— |
Blauer Portugieser – Portugieser |
|
— |
Blauer Spätburgunder – Clevner, Pinot Noir, Pinot noir, Pinot Nero, Pinot nero, Samtrot, Spätburgunder |
|
— |
Blauer Trollinger – Trollinger, Vernatsch, Schiava Grossa |
|
— |
Blütenmuskateller |
|
— |
Bronner |
|
— |
Cabernet Blanc |
|
— |
Cabernet Bordo |
|
— |
Cabernet Cortis |
|
— |
Cabernet Cubin |
|
— |
Cabernet Dorio |
|
— |
Cabernet Dorsa |
|
— |
Cabernet Franc |
|
— |
Cabernet Jura |
|
— |
Cabernet Mitos |
|
— |
Cabernet Sauvignon |
|
— |
Cabertin |
|
— |
Calardis Blanc |
|
— |
Chardonnay |
|
— |
Chenin Blanc |
|
— |
Dakapo |
|
— |
Divico |
|
— |
Domina |
|
— |
Donauriesling |
|
— |
Dornfelder |
|
— |
Dunkelfelder |
|
— |
Ehrenbreitsteiner |
|
— |
Ehrenfelser |
|
— |
Faberrebe – Faber |
|
— |
Felicia |
|
— |
Fernão Pires – Fernao Pires |
|
— |
Fidelio |
|
— |
Findling |
|
— |
Gamay noir |
|
— |
Gelber Kleinberger |
|
— |
Gelber Muskateller – Moscato, Muscat, Muskat, Muscat blanc, Muscat Blanc, Muskateller |
|
— |
Gelber Orleans – Orleans |
|
— |
Gm 4-46 |
|
— |
Gm 6414-17 |
|
— |
Gm 9224-2 |
|
— |
Gm 9337-1 |
|
— |
Gm 9620-5 |
|
— |
Goldmuskateller |
|
— |
Goldriesling |
|
— |
Grenache noir – Grenache |
|
— |
Grüner Silvaner – Silvaner, Sylvaner |
|
— |
Grüner Veltliner – Veltliner |
|
— |
Grünfränkisch – Bormeo Verd |
|
— |
Gutenborner |
|
— |
Hartblau |
|
— |
Helios |
|
— |
Hibernal |
|
— |
Huxelrebe – Huxel |
|
— |
Johanniter |
|
— |
Juwel |
|
— |
Kerner |
|
— |
Kernling |
|
— |
Kleiner Fränkischer Burgunder – Franc Pineau, Schwarzblauer Klevner |
|
— |
Lagrein – Blauer Lagrein, Lagrain |
|
— |
Laurot |
|
— |
Levitage |
|
— |
Merlot |
|
— |
Monarch |
|
— |
Morio Muskat – Morio-Muskat |
|
— |
Muscaris |
|
— |
Muskat Ottonel – Muskat-Ottonel |
|
— |
Müller Thurgau – Rivaner, Müller-Thurgau |
|
— |
Müllerrebe – Pinot Meunier, Pinot meunier, Schwarzriesling |
|
— |
Nebbiolo – Prunent |
|
— |
Optima 113 – Optima |
|
— |
Ortega |
|
— |
Palas |
|
— |
Pamina |
|
— |
Perle |
|
— |
Phoenix – Phönix |
|
— |
Pinot Nova – Pinot nova |
|
— |
Pinotin |
|
— |
Piroso |
|
— |
Primitivo – Zinfandel |
|
— |
Prinzipal |
|
— |
Prior |
|
— |
Reberger |
|
— |
Regent |
|
— |
Regner |
|
— |
Reichensteiner |
|
— |
Rieslaner |
|
— |
Rinot |
|
— |
Rondo |
|
— |
Rosa Chardonnay |
|
— |
Roter Elbling – Elbling Rouge, Elbling rouge |
|
— |
Roter Muskateller |
|
— |
Roter Müller Thurgau – Roter Müller-Thurgau |
|
— |
Roter Riesling |
|
— |
Roter Traminer – Gewürztraminer, Traminer |
|
— |
Roter Veltliner |
|
— |
Rubinet |
|
— |
Ruländer – Grauburgunder, Grauer Burgunder, Pinot Grigio, Pinot grigio, Pinot Gris, Pinot gris |
|
— |
Saphira |
|
— |
Satin Noir |
|
— |
Sauvignac |
|
— |
Sauvignon Blanc – Fumé Blanc, Muskat Silvaner |
|
— |
Sauvignon Gris |
|
— |
Sauvitage |
|
— |
Savagnin Blanc – Weißer Traminer |
|
— |
Scheurebe |
|
— |
Schwarzblauer Riesling |
|
— |
Schwarzer Elbling – Pinot Salomon |
|
— |
Schwarzer Urban |
|
— |
Schönburger |
|
— |
Siegerrebe – Sieger |
|
— |
Solaris |
|
— |
Soreli |
|
— |
Souvignier Gris |
|
— |
St. Laurent – Sankt Laurent, Saint Laurent |
|
— |
Syrah – Shiraz |
|
— |
Sémillon – Semillon blanc |
|
— |
Süßschwarz |
|
— |
Tempranillo |
|
— |
Touriga nacional |
|
— |
Trebbiano di Soave – Verdicchio bianco |
|
— |
VB 91-26-5 |
|
— |
Veritage |
|
— |
Viognier – Viogne |
|
— |
Voltis |
|
— |
Weißer Burgunder – Pinot Bianco, Pinot bianco, Pinot Blanc, Pinot blanc, Weißburgunder |
|
— |
Weißer Elbling – Elbling, Kleinberger |
|
— |
Weißer Gutedel – Chasselas, Chasselas Blanc, Chasselas blanc, Fendant, Fendant Blanc, Gutedel |
|
— |
Weißer Heunisch – Heunisch |
|
— |
Weißer Riesling – Klingelberger, Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, Riesling renano |
9. Descrierea concisă a arealului geografic delimitat
În landul Renania-Palatinat, denumirea de origine protejată acoperă plantațiile de viță-de-vie din următoarele localități și districte municipale: Alf (1599), Alken (1375), Ayl (Ayl (2740), Biebelhausen (2741)), Bausendorf (Bausendorf (2476), Olkenbach (2477)), Beilstein (1509), Bekond (2609), Bengel (2474), Bernkastel-Kues (Andel (2431), Bernkastel (2433), Kues (2432), Wehlen (2434)), Brauneberg (Brauneberg (2429), Filzen (2428)), Bremm (1516), Briedel (1601), Briedern (1510), Brodenbach (1373), Bruttig-Fankel (Bruttig (1506), Fankel (1507)), Bullay (1596), Burg (Mosel) (2460), Burgen (rural district of Bernkastel-Wittlich) (2425), Burgen (rural district of Mayen-Koblenz) (1371), Cochem (Cochem (1531), Cond (1533), Sehl (1532)), Detzem (2602), Dieblich (1378), Dreis (rural district of Bernkastel-Wittlich) (2540), Ediger-Eller (Ediger (1514), Eller (1515)), Ellenz-Poltersdorf (1508), Enkirch (2459), Ensch (2605), Erden (2440), Ernst (1505), Esch (rural district of Bernkastel-Wittlich) (2562), Fell (Fastrau (2619), Fell (2622)), Fisch (2735), Flußbach (2478), Föhren (2610), Franzenheim (2786), Graach an der Mosel (2437), Hatzenport (1370), Hetzerath (2559), Hockweiler (2787), Hupperath (2542), Igel (Igel (2788), Liersberg (2789)), Irsch (2711), Kanzem (2757), Kasel (2662), Kastel-Staadt (2713), Kenn (2614), Kesten (2427), Kinderbeuern (2475), Kinheim (2473), Kirf (Kirf (2717), Meurich (2718)), Klausen (Krames-Klausen (2563), Pohlbach (2564)), Klotten (1502), Klüsserath (2608), Kobern-Gondorf (Gondorf (1364), Kobern (1363)), Koblenz (Güls (1405), Koblenz (1401), Lay (1403), Metternich (1407), Moselweiß (1402)), Köwerich (2607), Konz (Filzen (2770), Könen (2769), Kommlingen (2773), Konz (2771), Krettnach (2774), Niedermennig (2772), Oberemmel (2775)), Korlingen (2668), Kröv (2472), Langsur (Grewenich (2793), Langsur (2790), Metzdorf (2794)), Lehmen (Lehmen (1366), Moselsürsch (1367)), Leiwen (2601), Lieser (2436), Löf (Kattenes (1368), Löf (1369)), Lösnich (2441), Longen (2616), Longuich (2615), Maring-Noviand (2435), Mehring (Lörsch (2617), Mehring (2621)), Mertesdorf (2663), Merzkirchen (2724), Mesenich (1511, 2791), Minheim (2576), Morscheid (2665), Moselkern (1558), Müden (Mosel) (1557), Mülheim (Mosel) (2430), Neef (1597), Nehren (1513), Neumagen-Dhron (Dhron (2579), Neumagen (2580)), Niederfell (1377), Nittel (Köllig (2761), Nittel (2763), Rehlingen (2762)), Oberbillig (2767), Oberfell (1376), Ockfen (2739), Ollmuth (2675), Onsdorf (2760), Osann-Monzel (Monzel (2566), Osann (2565)), Palzem (Esingen (2728), Helfant (2732), Kreuzweiler (2729), Palzem (2730), Wehr (2731)), Pellingen (2776), Piesport (Niederemmel (2578), Piesport (2577)), Platten (2536), Pluwig (2670), Pölich (2603), Pommern (1546), Pünderich (1600), Ralingen (Edingen (2804), Godendorf (2803), Ralingen (2802), Wintersdorf (2799)), Reil (2471), Riol (2618), Rivenich (2561), Riveris (2664), Saarburg (2737), Sankt Aldegund (1598), Schleich (2604), Schoden (2742), Schweich (Issel (2613), Schweich (2612)), Sehlem (2560), Senheim (1512), Serrig (2712), Sommerau (2666), Starkenburg (2458), Tawern (Fellerich (2766), Tawern (2759)), Temmels (2765), Thörnich (2606), Traben-Trarbach (Traben (2452), Trarbach (2453), Wolf (2451)), Treis-Karden (Karden (1555), Treis (1556)), Trier (Biewer (2857), Eitelsbach (2855), Filsch (2866), Irsch (2867), Kernscheid (2868), Kürenz (2864), Olewig (2863), Ruwer-Maximin (2853), Ruwer-Paulin (2854), St. Matthias (2861), Tarforst (2865), Trier (2856), Zewen (2860)), Trittenheim (2581), Ürzig (2439), Valwig (1504), Veldenz (2423), Waldrach (2661), Wasserliesch (2768), Wawern (Trier-Saarburg) (2758), Wellen (2764), Wiltingen (2756), Wincheringen (Bilzingen (2723), Söst (2734), Wincheringen (2733)), Winningen (1362), Wintrich (2426), Wittlich (Lüxem (2522), Neuerburg (2524), Wittlich (2521)), Zell (Mosel) (Kaimt (1594), Merl (1595), Zell (1593)), Zeltingen-Rachtig (2438).
În landul Saarland, denumirea de origine protejată acoperă plantațiile de viță-de-vie din următoarele localități și districte municipale: Perl (3570), Oberperl (3560), Perl/Nennig (3540), Perl/Sehndorf (3580).
Delimitarea exactă poate fi văzută pe hărțile care arată plantațiile de viță-de-vie din localitățile menționate mai sus, delimitate per parcelă. Hărțile pot fi vizionate la adresa www.ble.de/eu-qualitaetskennzeichen-wein.
Qualitätswein (vin de calitate), Prädikatswein (vin cu mențiune), Sekt b.A. (vin spumant de calitate din regiuni delimitate) și Qualitätsperlwein b.A. (vin petiant de calitate din regiunile delimitate) care poartă denumirea protejată „Mosel” pot fi produse într-o zonă diferită de arealul specificat în care au fost recoltați strugurii și care este indicat pe etichetă, cu condiția ca zona de producție să se afle în același land sau într-un land învecinat.
10. Legătura cu aria geografică
Categoriile de produse vitivinicole
|
1. |
Vin |
Rezumatul legăturii
Regiunea viticolă Mosel, ale cărei plantații viticole sunt situate în principal de-a lungul râului Mosel și al afluenților săi, Saar și Ruwer, se întinde pe teritoriul mai multor zone fiziografice. Trebuie făcută o distincție între sud-vest și nord-est: Obermosel (cursul superior al râului Mosel) (de la Perl la Konz); Trierer Talweitung (valea Trierului) (de la Konz la Schweich); Mittelmosel (cursul mijlociu al râului Mosel) (de la Schweich la Moselkern); și Unteres Moseltal (valea inferioară a râului Mosel) (de la Moselkern la Koblenz). Din punct de vedere morfologic, Mosel poate fi împărțit aproximativ în două subregiuni. În zonele fiziografice Obermosel și Trierer Talweitung, Mosel șerpuiește printre rocile mezozoice relativ moi (gresie vărgată, calcar cochilifer și Keuper) din Trierer Bucht (Golful Trier). În schimb, în zonele fiziografice ale Mittelmosel și Untermosel, meandrele râului Mosel trec printr-o vale îngustă în formă de V, tăiată în rocile din devonian ale Rheinisches Schiefergebirge (Masivul Șistos Renan). Suprafețele de-a lungul râurilor Mosel, Saar și Ruwer utilizate pentru viticultură se află la o altitudine cuprinsă între aproximativ 65 și 375 m deasupra nivelului mării; altitudinea medie a plantațiilor de viță-de-vie este de 180 de metri deasupra nivelului mării. Plantațiile de viță-de-vie sunt expuse preponderent (în proporție de 50 %) spre SE-S-SV; orientarea medie a arealului vitivinicol în ansamblu este de 195 de grade (SSV). Geologie: Rocile devoniene predomină în zona viticolă Mosel. În perioada devoniană, sedimentele au fost depozitate într-un bazin maritim. În zonele de coastă, sedimentele erau nisipuri, iar în interiorul uscatului – aluviuni și argile. În carbonifer, aceste depozite, în prezent consolidate, s-au cutat într-un munte (Masivului Șistos Renan). Astăzi, în zonele în care sunt vizibile roci din devonian, găsim în principal gresii cu cuarț, cuarțite și șisturi (argiloase). În Buntsandstein, depozitele aduse de râuri și de vânt s-au sedimentat și au format ceea ce este în prezent Golful Trier; astăzi, aceste depozite apar sub formă de gresii. În perioadele ulterioare– Muschelkalk și Keupe – s-au format depozite marine calcaroase în zona Golfului Trier. Rocile din Keuper și Muschelkalk se găsesc numai în zona Obermosel.
Potrivit datelor meteorologice, temperatura medie anuală pe timp de zi este de 9,7 °C, iar temperatură medie în sezonul de vegetație este de 14,1 °C, precipitațiile medii anuale fiind de 760 mm, din care 60 % au loc în timpul sezonului de vegetație. Pe parcursul sezonului respectiv, vița-de-vie beneficiază, în medie, de 652 000 Wh/m2 de lumină solară directă. Cele mai mari valori ale soarelui sunt înregistrate pe pante abrupte și foarte abrupte.
Structura la scară mică și pantele abrupte limitează utilizarea utilajelor pe plantațiile de viță-de-vie. Prin urmare, îngrijirea plantațiilor implică o utilizare intensivă a forței de muncă. Toate acestea contribuie semnificativ la calitatea recoltei, în ceea ce privește tăria alcoolică naturală minimă, aromele caracteristice și echilibrul acid al vinurilor. Îndelungatul sezon de vegetație, împreună cu topografia deosebită a arealului cultivat, condițiile microclimatice, compoziția caracteristică a solului și nivelul ridicat al contribuției umane determină tipologia vinurilor. Influența umană se bazează pe tradiția seculară a cultivării viței-de-vie.
Legăturile descrise se referă la producția de struguri, produsul primar, care diferă în ceea ce privește caracterul datorită varietății de soluri și de metode de prelucrare.
Qualitätsweine (vinurile de calitate) trebuie să îndeplinească cerințe minime în ceea ce privește tăria alcoolică naturală minimă și greutatea minimă a mustului pentru categoria relevantă a soiului de struguri și pot fi îmbogățite.
Prädikatsweine (vinurile cu mențiune) trebuie să îndeplinească cerințe minime în ceea ce privește tăria alcoolică naturală minimă și greutatea minimă a mustului și nu pot fi îmbogățite.
Când cultivă produsul primar (strugurii) destinat producției de vin cu mențiune, viticultorul poate aplica măsuri speciale de îngrijire a plantelor în timpul sezonului de vegetație, precum îndepărtarea frunzelor din jurul ciorchinilor sau rărirea ciorchinilor, pentru a spori calitatea și a conferi o intensitate sporită ingredientelor strugurilor. În plus, un factor uman suplimentar, care constă în diferite operațiuni realizate în crame, bazate pe tehnologie, poate da formă vinului cu mențiune produs în cele din urmă.
Categoriile de produse vitivinicole
|
5. |
Vin spumant de calitate |
Rezumatul legăturii
Produsul de bază trebuie să îndeplinească cerințe minime în ceea ce privește tăria alcoolică naturală minimă și greutatea minimă a mustului. În funcție de starea vegetației și de loc, strugurii plantațiilor de viță-de-vie selectate pentru producerea vinului de bază destinat producției de vin spumant trebuie să fie recoltați într-un stadiu mai timpuriu, pentru a-și menține structura acidă revigorantă caracteristică pentru Sekt b.A. sau Winzersekt (vin spumant de calitate din regiuni delimitate). Producția se realizează prin prima sau a doua fermentație în cuvă sau în sticlă. În cazul în care producția se realizează prin metoda tradițională specială de fermentare în sticlă, produsul trebuie să fi fost supus unei a doua fermentații alcoolice într-o sticlă pentru a deveni vin spumant. În acest caz, produsul trebuie maturat timp de cel puțin nouă luni în sticlă.
Categoriile de produse vitivinicole
|
8. |
Vin petiant |
Rezumatul legăturii
Pentru Qualitätsperlwein b.A. (vin petiant de calitate din regiuni delimitate), produsul de bază trebuie să îndeplinească cerințe minime pentru vinul de calitate din regiunea delimitată în ceea ce privește tăria alcoolică naturală minimă și greutatea minimă a mustului. O parte din dioxidul de carbon obținut în mod natural în timpul fermentării se păstrează în cursul procesului de fermentare.
11. Alte cerințe aplicabile
Titlul cerinței / derogării
Indicația termenilor tradiționali și a regiunilor geografice mai mici
Legislația națională
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Înainte să poată fi utilizate pe etichete, mențiunile tradiționale Qualitätswein (vin de calitate), Prädikatswein (vin cu mențiune), Qualitätsperlwein b.A. (vin petiant de calitate din regiuni delimitate) și Sekt b.A. (vin spumant de calitate din regiuni delimitate), vinul trebuie să treacă printr-un control oficial. Numărul de control eliberat în acest context (amtliche Prüfungsnummer) trebuie indicat pe etichetă. Acest număr înlocuiește numărul lotului.
În plus față de denumirea protejată existentă a vinului, pe etichetele vinurilor și ale produselor vitivinicole trebuie să figureze una dintre următoarele mențiuni tradiționale: Qualitätswein (vin de calitate), la care se poate adăuga sau nu b.A. (dintr-o regiune delimitată); Prädikatswein (vin cu mențiune), la care se adaugă Kabinett, Spätlese, Auslese, Beerenauslese, Trockenbeerenauslese sau Eiswein; Qualitätsperlwein b.A. (vin petiant de calitate din regiuni delimitate). sau „ Sekt b.A. ” / „ Winzersekt ” (vin spumant de calitate din regiuni delimitate). Mențiunile tradiționale Classic, Riesling-Hochgewächs și Weißherbst sunt opționale.
Elementele reglementate prin lege ale unei denumiri pot fi utilizate în conformitate cu legislația aplicabilă.
De asemenea, registrul plantației de viță-de-vie este lista tuturor denumirilor suprafețelor, ale plantațiilor de viță-de-vie pe scară largă și ale plantațiilor de viță-de-vie individuale, precum și ale sistemelor în câmp deschis care ar putea fi utilizate ca unități geografice mai restrânse. Registrul indică limitele siturilor și ale suprafețelor cu ajutorul referințelor din cadastru (diviziune cadastrală, subdiviziune cadastrală, sistem în câmp deschis, parcelă) și este gestionat de către Camera de Agricultură a landului Renania-Palatinat. În Saarland, acestea sunt incluse în Regulamentul privind delimitarea zonelor viticole din Saarland (Verordnung über die Abgrenzung der Weinbaugebiete im Saarland). Registrul plantației de viță-de-vie al landului Renania-Palatinat este instituit și menținut pe următoarele temeiuri juridice:
|
— |
secțiunea 23 punctele 3 și 4 din Legea privind vinul (Weingesetz); |
|
— |
secțiunea 29 din Ordonanța privind vinul (Weinverordnung); |
|
— |
Legea landului referitoare la determinarea siturilor și a suprafețelor și la registrul plantațiilor de viță-de-vie (Landesgesetz über die Festsetzung von Lagen und Bereichen und über die Weinbergsrolle – Weinlagengesetz Rheinland-Pfalz); |
|
— |
Regulamentul privind delimitarea zonelor viticole din Saarland din 2 iunie 2006 (Verordnung über die Abgrenzung der Weinbaugebiete im Saarland vom 2. Juni 2006 ); |
|
— |
secțiunea 2 punctul 16 din Ordonanța landului privind competențele din domeniul legislației privind vinul (Landesverordnung über Zuständigkeiten auf dem Gebiet des Weinrechts). |
Modificările privind delimitarea unităților geografice mici sunt permise numai cu acordul organizațiilor competente, în conformitate cu secțiunea 22g din Legea privind vinul. Orice modificare trebuie notificată Oficiului Federal pentru Agricultură și Alimentație de către organizația competentă în conformitate cu secțiunea 22g din Legea privind vinul.
Titlul cerinței / derogării
Indicarea soiurilor de viță-de-vie, a plantațiilor individuale de viță-de-vie și a unităților geografice mai mici, precum și a mențiunilor
Stabilit de către o organizație care gestionează DOP/IGP, în cazul în care statele membre prevăd acest aspect.
Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare
Dispoziții referitoare la etichetare
Pe eticheta produselor cu DOP „Mosel” comercializate cu indicarea soiului de viță-de-vie pot fi utilizate numai denumiri reale. Amestecarea cu soiuri noi este permisă.
Dacă un produs a fost obținut exclusiv din struguri din soiuri noi, acesta trebuie comercializat fără indicarea soiului de viță-de-vie pe etichetă.
Plantațiile individuale de viță-de-vie și unitățile geografice mai mici
Toate categoriile
Saar, Ruwertal, Bernkastel și regiunea viticolă Burg Cochem
Denumirile plantațiilor individuale de viță-de-vie sau a unităților geografice mai mici care au fost demarcate pe harta registrului funciar și înregistrate în registrul plantațiilor de viță-de-vie pot fi utilizate cu condiția ca cel puțin 85 % din produsul în cauză să fi fost produs din următoarele soiuri de struguri de vin:
|
— |
Weißer Riesling; |
|
— |
Blauer Spätburgunder. |
În acest sens nu trebuie luate în considerare următoarele:
|
— |
orice cantitate de produs viticol utilizat pentru îndulcire, licoare de expediție sau licoare de tiraj, și |
|
— |
orice cantitate de produse viticole, astfel cum sunt enumerate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 |
În plus, produsele pot fi elaborate din orice soiuri de struguri autorizate în conformitate cu punctul 8 din caietul de sarcini al produsului și cu punctul 2.3 litera (c).
Vinurile nu pot fi marcate ca Rosé, Weißherbst, Blanc de Noir sau Rotling.
Moseltor și regiunea viticolă Obermosel Denumirile plantațiilor individuale de viță-de-vie sau a unităților geografice mai mici care au fost demarcate pe harta registrului funciar și înregistrate în registrul plantațiilor de viță-de-vie pot fi utilizate cu condiția ca cel puțin 85 % din produsul în cauză să fi fost produs din următoarele soiuri de struguri de vin:
|
— |
Chardonnay; |
|
— |
Ruländer; |
|
— |
Weißer Burgunder, |
|
— |
Blauer Spätburgunder. |
În acest sens nu trebuie luate în considerare următoarele:
|
— |
orice cantitate de produs viticol utilizat pentru îndulcire, licoare de expediție sau licoare de tiraj, și |
|
— |
orice cantitate de produse viticole, astfel cum sunt enumerate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 |
În plus, produsele pot fi elaborate din orice soiuri de struguri autorizate în conformitate cu caietul de sarcini al produsului și cu punctul 2.3 litera (c). Vinurile nu pot fi marcate ca Rosé, Weißherbst, Blanc de Noir sau Rotling.
Moseltor și regiunea viticolă Obermosel
Denumirile plantațiilor individuale de viță-de-vie sau a unităților geografice mai mici care au fost demarcate pe harta registrului funciar și înregistrate în registrul plantațiilor de viță-de-vie pot fi utilizate cu condiția ca cel puțin 85 % din produsul în cauză să fi fost produs din următoarele soiuri de struguri de vin:
|
— |
Chardonnay; |
|
— |
Ruländer; |
|
— |
Weißer Burgunder, |
|
— |
Blauer Spätburgunder. |
În acest sens nu trebuie luate în considerare următoarele:
|
— |
orice cantitate de produs viticol utilizat pentru îndulcire, licoare de expediție sau licoare de tiraj, și |
|
— |
orice cantitate de produse viticole, astfel cum sunt enumerate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 |
În plus, produsele pot fi elaborate din orice soiuri de struguri autorizate pentru DOP Mosel.
Vinurile nu pot fi marcate ca Rosé, Weißherbst, Blanc de Noir sau Rotling.
În regiunile viticole Bernkastel, Burg Cochem, Ruwertal și Saar, cultivarea Weißer Riesling și Blauer Spätburgunder datează încă din Evul Mediu. Soiul predominant este Riesling, care reprezintă 62 % din aria cultivată cu viță-de-vie. Acest soi este adaptat perfect la solurile șistoase cu pantă mare, produce vinuri aromatice de terroir și se bucură de reputație la nivel mondial. Din punct de vedere comercial, este cel mai important soi de struguri din aceste regiuni viticole ale DOP Mosel, reprezentând 87 % din toate vinurile plantațiilor individuale de viță-de-vie trimise la control pentru obținerea statutului de vin de calitate (2023). De asemenea, Blauer Spätburgunder, cultivat pe o varietate mare de soluri situate în zone diferite de pe Mosel, Saar și Ruwer, produce vinuri roșii cu o aromă subtilă care exprimă terroir-ul în mod clar. 21 % din vinurile Spätburgunder pentru care s-a solicitat statutul de vin de calitate poartă numele plantațiilor individuale de viță-de-vie, ceea ce reprezintă o indicație clară a importanței sale economice pentru regiune (2023).
Soiurile de Burgunder sunt adaptate perfect la solurile Muschelkalk bogate în calcar ale regiunilor viticole Obermosel și Moseltor, unde condițiile sunt similare celor din Burgundia și Champagne. Soiul Chardonnay produce un buchet subtil cu o mineralitate calcaroasă pe aceleași soluri și s-a dovedit rezistent la secetă, prezentând un avantaj clar în perioada schimbărilor climatice. De asemenea, Ruländer, Weißer Burgunder și Blauer Spätburgunder produc pe solurile Muschelkalk vinuri elegante, aromatice și cu o structură fină, caracteristică terroir-ului. Regiunile viticole Obermosel și Moseltor, cunoscute sub denumirea comună Burgundermosel, își datorează reputația de calitate în mare parte acestor patru soiuri.
Aceste soiuri reprezintă 76 % din toată zona viticolă Mosel DOP și 99 % din toate vinurile care poartă numele plantațiilor individuale de viță-de-vie sau a unităților geografice mai mici trimise la control pentru obținerea statutului de vin de calitate (2023).
Trimitere electronică (URL) la publicarea caietului de sarcini
(1) Regulamentul delegat (UE) 2025/27 al Comisiei din 30 octombrie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului cu norme privind înregistrarea și protecția indicațiilor geografice, a specialităților tradiționale garantate și a mențiunilor facultative de calitate, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 664/2014 (JO L, 2025/27, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/27/oj).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1628/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)