Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 29 ianuarie 2026 (cerere de decizie preliminară formulată de Okrožno sodišče v Kopru – Slovenia) – S. H. d.o.o., M. A. d.o.o.

(Cauza C-562/24  (1) , Munik  (2) )

(Trimitere preliminară - Cooperarea judiciară în materie penală - Recunoașterea reciprocă a hotărârilor de confiscare - Decizia-cadru 2006/783/JAI - Articolul 8 alineatul (2) litera (d) - Motive de nerecunoaștere și neexecutare - Drepturile părților interesate - Terți de bună-credință - Creditor ipotecar - Bun imobil care reprezintă produsul infracțiunii - Procedura de recunoaștere și executare a unei hotărâri de confiscare - Ipotecă judiciară înscrisă înainte de pronunțarea acestei hotărâri)

(C/2026/1565)

Limba de procedură: slovena

Instanța de trimitere

Okrožno sodišče v Kopru

Părțile din procedura principală

Interveniente: S. H. d.o.o., M. A. d.o.o.

Dispozitivul

Articolul 8 alineatul (2) litera (d) din Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare, citit în lumina articolului 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

trebuie interpretat în sensul că

autoritatea judiciară competentă din statul membru de executare poate să refuze recunoașterea sau executarea unei hotărâri de confiscare emise în alt stat membru cu privire la un bun imobil care reprezintă „produsul” unei infracțiuni, astfel cum este definit la articolul 2 litera (e) din această decizie-cadru, pentru motivul că drepturile unui creditor ipotecar fac imposibilă, ca urmare a calității sale de „terț de bună-credință”, în sensul acestui articol 8 alineatul (2) litera (d), executarea acestei hotărâri, atunci când creditorul respectiv a înscris o ipotecă judiciară asupra acestui bun imobil în statul membru de executare înainte de inițierea procedurii de recunoaștere și executare a hotărârii menționate în același stat membru, înțelegându-se că revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă creditorul menționat poate fi considerat „de bună-credință”, în sensul acestei dispoziții, ținând seama de ansamblul împrejurărilor în care a avut loc emiterea, în statul membru de executare, a titlului executoriu care stă la baza creanței ipotecare.

---

(1)  JO C, C/2024/6915.

(2)  Numele prezentei cauze este un nume fictiv. El nu corespunde numelui real al niciuneia dintre părțile din procedură.