—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite și principiile fundamentale de drept internațional,

—

având în vedere articolul 42 alineatul (7) și articolul 24 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și la Rusia,

—

având în vedere cartea albă intitulată „Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030” și rezoluția sa din 12 martie 2025 referitoare la aceasta (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare (2),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării („EDIP”), (COM(2024)0150), publicată de Comisie la 5 martie 2024,

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și la Rusia, îndeosebi cele adoptate de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 și de la anexarea peninsulei Crimeea la 19 februarie 2014,

—

având în vedere cadrul juridic internațional pentru prevenirea și combaterea terorismului, inclusiv Rezoluția 2341 a Consiliului de Securitate al ONU privind protecția infrastructurii critice împotriva actelor teroriste, adoptată la 13 februarie 2017,

—

având în vedere discursul privind starea Uniunii rostit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la 10 septembrie 2025,

—

având în vedere declarația din 10 septembrie 2025 a Secretarului General al NATO, Mark Rutte, privind încălcarea spațiului aerian polonez de către drone rusești,

—

având în vedere discursul viceprim-ministrului polonez Radosław Sikorski ținut în cadrul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU din 22 septembrie 2025,

—

având în vedere declarația din 22 septembrie 2025 a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, referitoare la încălcarea spațiului aerian estonian, prezentată în cadrul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU,

—

având în vedere declarația Consiliului Nord-Atlantic din 23 septembrie 2025 privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către Rusia,

—

având în vedere declarația comisarului Andrius Kubilius din 26 septembrie 2025 în urma videoconferinței la nivel înalt privind cooperarea în domeniul apărării pe flancul estic,

—

având în vedere observațiile președintelui Consiliului, António Costa, din 1 octombrie 2025, de la conferința de presă care a urmat reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern,

—

având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în ultimii ani, Rusia s-a angajat în mod repetat în acte deliberate de război hibrid pe teritoriul Uniunii, inclusiv atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și ingerințe electorale, utilizarea energiei drept armă, incendierea, sabotarea infrastructurii critice, bruierea și spoofing-ul sistemelor globale de navigație prin satelit (GNSS) (inclusiv GPS), precum și în provocări militare, inclusiv încălcări ale spațiului aerian de către avioane de luptă și drone de atac cu rază lungă de acțiune, încercând în același timp să răspândească teama în rândul cetățenilor UE, să destabilizeze situația politică din statele membre și să reducă sprijinul UE pentru Ucraina;

B.

întrucât intruziunile Rusiei în spațiul aerian al NATO și al UE, care reprezintă o încălcare flagrantă a suveranității statelor membre și a dreptului internațional, au avut loc încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și au atins recent o amploare fără precedent, ridicând semne de întrebare cu privire la încercarea Rusiei de a testa hotărârea NATO sau de a-i deturna atenția și resursele de la războiul din Ucraina;

C.

întrucât, la 28 iulie 2025, o dronă rusească purtând explozivi a intrat în spațiul aerian lituanian dinspre Belarus și s-a prăbușit pe teritoriul Lituaniei într-un poligon militar; întrucât, la 4 octombrie 2025, baloane meteorologice utilizate pentru contrabandă au intrat în spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, perturbând serios activitățile de pe aeroportul internațional din Vilnius;

D.

întrucât, la 10 septembrie 2025, pe parcursul a șapte ore, aproximativ 20 de drone rusești au zburat mult în interiorul teritoriului Poloniei înainte de a se prăbuși sau de a fi doborâte de avioane NATO, marcând primul contact militar direct dintre NATO și Rusia de la începutul invaziei pe scară largă;

E.

întrucât, la 19 septembrie 2025, trei avioane de luptă rusești MiG-31 înarmate au încălcat spațiul aerian estonian timp de 12 minute, au pătruns în zona de securitate deasupra unei platforme poloneze de foraj din Marea Baltică, au ignorat comunicările piloților de avioane F-35 ale NATO și, în cele din urmă, au fost escortate înapoi în spațiul aerian internațional;

F.

întrucât, la 25 septembrie 2025, au fost trimise de urgență avioane Gripen ungare din Lituania pentru a intercepta o formațiune de cinci avioane de luptă rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al NATO fără a respecta reglementările internaționale privind siguranța zborurilor; întrucât aeronavele a fost identificate vizual la vest de coasta letonă înainte de a fi escortate în afara spațiului aerian al NATO;

G.

întrucât, din februarie 2022, dronele rusești au pătruns de 11 ori în spațiul aerian al României, cu alte 39 de ocazii fiind regăsite fragmente de drone prăbușite pe teritoriul României; întrucât, cel mai recent, la 13 septembrie 2025, o dronă rusească Geran a încălcat din nou spațiul aerian al României și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16; întrucât incidente similare au avut loc și în Republica Moldova;

H.

întrucât Danemarca, Suedia, Norvegia, Lituania, Franța, Germania și Belgia s-au confruntat cu incursiuni coordonate cu drone deasupra sau în apropierea unor aeroporturi militare sau civile sau a unor structuri militare, ceea ce a dus la închiderea temporară a aeroporturilor;

I.

întrucât recenta serie de incursiuni cu drone din regiunea Mării Baltice demonstrează o gravă amenințare hibridă la adresa inițiativei privind cerul unic european; întrucât incursiunile au cauzat daune infrastructurilor și pierderi economice;

J.

întrucât dronele ar fi putut să fie lansate de pe nave, inclusiv de pe nave care aparțin flotei fantomă ruse din Marea Baltică, pentru a eluda sancțiunile;

K.

întrucât liderii europeni au considerat că aceste incidente reprezintă o provocare deliberată orchestrată de Rusia, considerându-le ca făcând parte dintr-un model de comportament nechibzuit și iresponsabil al Rusiei, în timp ce Rusia a refuzat în mod constant să recunoască responsabilitatea pentru astfel de incidente, negând în schimb toate dovezile, acuzând statele membre de elaborarea de rapoarte false și diseminând dezinformarea pentru a discredita UE și aliații săi, precum și acuzând Ucraina fără nicio dovadă;

L.

întrucât aliații NATO, inclusiv Polonia și Estonia, au invocat articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord în urma acestor incursiuni; întrucât statele membre ale UE au discutat despre aceste incursiuni în timpul reuniunilor reprezentanților lor permanenți;

M.

întrucât, în urma incidentului din Polonia, NATO a lansat operațiunea militară „Santinela estică” pentru a proteja infrastructura submarină critică din Marea Baltică, pentru a îmbunătăți conștientizarea situației maritime ca răspuns la actele de sabotaj ale Rusiei și pentru a-și consolida poziția de apărare aeriană de-a lungul întregului flanc estic, iar Finlanda, Suedia și Danemarca au participat la exercițiul „Protective Fence 25” pentru a consolida capabilitatea de apărare, de descurajare și de pregătire ale formațiunilor dispersate;

N.

întrucât Rusia poartă, începând din 24 februarie 2022, un război de agresiune la scară largă ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, încălcând flagrant Carta ONU și principiile fundamentale ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar; întrucât forțele ruse continuă să desfășoare atacuri sistematice cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, vizând civili, inclusiv atacând ambulanțe și personalul de salvare; întrucât folosirea dronelor împotriva unor ținte civile care pot fi clar identificate, difuzarea de înregistrări video ale acestor asasinate și postarea unor amenințări explicite pe rețelele sociale demonstrează o politică de stat coordonată care vizează terorizarea populației și strămutările forțate; întrucât, în timpul recentelor atacuri, au fost lovite clădirile guvernului ucrainean, precum și misiunea UE și Ambasada Poloniei, fapt ce indică că au fost țintite în mod deliberat de către Kremlin; întrucât Rusia produce mii de drone pe lună și își extinde în continuare capacitățile de producție;

O.

întrucât securitatea Ucrainei este interconectată cu securitatea europeană, transatlantică și mondială, iar Rusia urmărește să deturneze atenția NATO și resursele sale de la sprijinirea Ucrainei către apărarea propriului său teritoriu;

P.

întrucât unele țări membre NATO, inclusiv Polonia, au avertizat că sunt pregătite să doboare aeronave rusești care intră pe teritoriul lor, în timp ce NATO subliniază că deciziile de a ataca sau nu aeronavele intruzive se bazează pe datele disponibile ale serviciilor de informații privind amenințarea pe care acestea o reprezintă, inclusiv intenția lor și armamentul din dotare;

Q.

întrucât poziția Statelor Unite cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este imprevizibilă, făcând ca UE și statele sale membre să fie aliații strategici principali ai Ucrainei și necesitând un răspuns european mai puternic și unificat pentru a apăra cetățenii UE, stabilitatea regională și pacea internațională; întrucât cooperarea UE-SUA în domeniul securității și apărării rămâne esențială și ar trebui consolidată; întrucât descurajarea efectivă a agresiunii Rusiei necesită garanții de securitate solide, coordonate prin colaborarea dintre UE și Statele Unite;

R.

întrucât sistemele de apărare aeriană care oferă protecție împotriva vehiculelor aeriene fără pilot (UAV) se bazează pe acțiuni cinetice sau pe contramăsuri electronice, în special pe dispozitive de bruiaj, pentru a întrerupe controlul asupra dronelor și/sau pentru a face ca aeronava să aterizeze;

S.

întrucât, pentru a asigura securitatea la reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern din UE, care a avut loc la 1 și 2 octombrie 2025 la Copenhaga, autoritățile daneze au interzis toate zborurile civile cu drone în spațiul aerian danez în perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025; întrucât mai multe state membre au sprijinit Danemarca în furnizarea acestor măsuri de securitate pentru reuniunea informală;

T.

întrucât declarația președintelui Consiliului, António Costa, din 1 octombrie 2025, în urma reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern, indică în mod clar disponibilitatea de a îmbunătăți interoperabilitatea capabilităților, precum și angajamentul ferm față de inițiativa emblematică „Supravegherea flancului estic”, inclusiv prin coalițiile de capabilități coordonate de principalele țări respective, precum și față de inițiativa UE privind zidul antidrone, subliniind angajamentul UE și al NATO față de apărarea colectivă împotriva amenințărilor convenționale și hibride și față de consolidarea securității și stabilității în regiune;

U.

întrucât recentele incursiuni în spațiul aerian necesită un răspuns categoric și o abordare globală în viitoarea foaie de parcurs privind pregătirea pentru apărare pentru 2030;

V.

întrucât construirea unui veritabil sistem de apărare a spațiului aerian pe mai multe niveluri ar fi trebuit să înceapă după anexarea ilegală a Crimeii; întrucât deciziile, finanțarea, licitațiile și achizițiile, precum și operabilitatea sistemelor necesită timp;

W.

întrucât ar fi esențial ca Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Suedia să dispună de o capabilitate UAV pe deplin operațională a UE de-a lungul flancului estic al NATO și în regiunile Mării Baltice și ale Mării Negre; întrucât o astfel de capabilitate ar necesita investiții europene semnificative în domeniul apărării în actualul și în următorul cadru financiar multianual (CFM);

X.

întrucât este nevoie urgentă de măsuri de consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) pentru a consolida capacitatea UE de producție industrială în domeniul apărării, pentru a îmbunătăți competitivitatea industriei europene de apărare și pentru a asigura aprovizionarea cu produse din domeniul apărării;

Y.

întrucât sunt necesare eforturi și investiții continue pentru a sprijini inovarea tehnologică și cercetarea în domeniul apărării pentru a sprijini EDTIB și autonomia strategică europeană,

1.

își exprimă solidaritatea deplină cu Moldova, precum și cu Danemarca, Suedia, Polonia, Lituania, Letonia, Finlanda, România, Estonia și cu toate celelalte state membre expuse amenințărilor directe și provocărilor militare ale Rusiei și actelor de război hibrid; consideră că perturbarea deliberată, de către agenții ruși, a traficului aerian al UE, care vizează serviciile și infrastructura militare critice ale Europei, precum și funcționarea instituțiilor politice ale UE și ale statelor membre care utilizează vehicule aeriene fără pilot duc la escaladări, riscă să fie calculate greșit, pun în pericol vieți omenești, constituie o încălcare gravă a normelor internaționale aplicabile și reprezintă o amenințare gravă la adresa cetățenilor UE și a păcii și securității în Europa;

2.

încurajează orice inițiativă care permite UE și statelor sale membre să ia măsuri coordonate, unite și proporționale împotriva tuturor încălcărilor spațiului lor aerian, inclusiv prin doborârea amenințărilor aeriene; condamnă cu fermitate acțiunile imprudente și de escaladare ale Rusiei prin încălcarea spațiului aerian al statelor membre ale UE și al aliaților NATO, precum Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și România, precum și incursiunile deliberate cu drone care vizează infrastructura critică din Danemarca, Suedia și Norvegia, care fac parte din războiul militar și hibrid sistematic al Rusiei și din provocarea împotriva UE și a statelor sale membre; declară că Rusia poartă responsabilitatea deplină și neechivocă pentru acțiunile care au avut loc în spațiul aerian al Poloniei, Estoniei și României;

3.

salută răspunsul decisiv și proporțional al forțelor NATO, inclusiv interceptarea și escortarea avioanelor de luptă rusești în afara spațiului aerian al Estoniei și doborârea dronelor rusești de deasupra Poloniei; recunoaște răspunsul rapid și coordonat al forțelor armate ale unor state membre și parteneri NATO în protejarea spațiului aerian european; sprijină pe deplin eforturile NATO de a crește capabilitățile sale și de a-și consolida poziția de descurajare, de apărare aeriană și de apărare colectivă de-a lungul flancului său estic, inclusiv prin lansarea operațiunii „Santinela estică” și prin dezvoltarea întregului spectru de măsuri în cadrul acestei operațiuni;

4.

invită Consiliul și Comisia să sporească eficacitatea și impactul sancțiunilor asupra Rusiei pentru a-i submina definitiv capacitatea de a continua să poarte războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei și să amenințe securitatea altor țări învecinate; solicită adoptarea imediată a unui al 19-lea pachet solid de sancțiuni care să vizeze principalele surse de venituri ale Rusiei; invită Consiliul, împreună cu partenerii săi americani, să își mențină și să își extindă politica de sancțiuni împotriva Rusiei și să aplice o politică de sancțiuni similară tuturor statelor care permit acest lucru, inclusiv Belarusului, Iranului și Coreei de Nord, și să sancționeze entitățile chineze care furnizează produse cu dublă utilizare și produse militare esențiale pentru fabricarea de drone și rachete; solicită sancțiuni specifice împotriva flotei fantomă a Rusiei și acțiuni suplimentare împotriva acesteia, utilizând întreaga gamă de posibilități legale pentru a opri, a obstrucționa sau a împiedica operațiunile sale, având în vedere posibila sa implicare în lansarea dronelor care vizează infrastructura critică; invită Consiliul să abordeze în mod sistematic problema eludării sancțiunilor de către entități rău-intenționate din afara UE cu sediul în UE, prin anchete amănunțite și sancțiuni mai severe pentru entitățile care încalcă sancțiunile sau nu exercită diligența necesară în controlul exporturilor și verificarea utilizatorilor finali; reiterează faptul că orice formă de sprijin acordat agresorului de către state precum Iran, Coreea de Nord sau China trebuie să aibă consecințe directe asupra tuturor celorlalte relații cu aceste țări, inclusiv asupra relațiilor comerciale;

5.

subliniază că UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de ordinea internațională bazată pe norme și față de toate eforturile diplomatice menite să obțină o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina, cu respectarea deplină a suveranității, independenței și integrității sale teritoriale în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional; solicită, în acest sens, statelor membre și UE să-și coordoneze îndeaproape și cu eficacitate inițiativele diplomatice în cadrul organizațiilor multilaterale, inclusiv al ONU, pentru a contracara încălcările sistematice ale dreptului internațional comise de Rusia;

6.

invită Comisia și Consiliul să elaboreze un plan de acțiune cu măsuri menită să prevină și să combată escaladarea războiului hibrid al Rusiei împotriva UE în diverse domenii - terestru, aerian, maritim și digital; subliniază că astfel de cadre vor oferi opțiuni pentru măsuri de retorsiune ale UE care să corespundă gravității și intensității activităților ostile întreprinse împotriva sa; invită statele membre să revizuiască, în coordonare cu aliații NATO, regulile de angajare pentru toate tipurile de pericole, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate pentru a răspunde celor mai inovatoare amenințări; subliniază că UE trebuie să dea dovadă de hotărâre și să avertizeze că orice încercare a unei țări din afara UE de a încălca suveranitatea statelor membre va atrage imediat represalii;

7.

subliniază că o serie de activități hibride și de sabotaj pe care Rusia le-a întreprins împotriva UE constituie terorism sponsorizat de stat, chiar dacă acestea nu ajung la nivelul atacurilor armate; evidențiază, prin urmare, că trebuie să se aplice cadrele juridice disponibile pentru combaterea terorismului activităților ostile ale Rusiei, care încalcă suveranitatea teritorială a statelor membre ale UE, subminează integritatea instituțiilor lor și amenință în mod direct siguranța populației civile; invită Comisia să inițieze o procedură pentru a clasifica Rusia ca țară terță cu grad ridicat de risc în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului în temeiul Regulamentului (UE) 2016/1675 (3) ca una dintre măsurile vizând să limiteze capacitatea Rusiei de a desfășura acte de terorism de stat;

8.

condamnă Rusia pentru bruierea și manipularea deliberată a semnalelor GNSS (inclusiv GPS) în regiunea Mării Baltice și a Mării Negre și în alte zone, ceea ce reprezintă un risc grav pentru siguranța aviației civile și transportul maritim; reamintește că Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale a solicitat Rusiei să își îndeplinească obligațiile internaționale care îi revin în temeiul Convenției privind aviația civilă internațională și să se asigure că perturbările încetează imediat; invită Consiliul și Comisia să ia măsurile adecvate pentru a exercita o presiune suficientă asupra Rusiei cu scopul de a opri aceste activități răuvoitoare și să consolideze stabilitatea serviciilor de navigație prin satelit și reziliența acestora la interferențe;

9.

solicită revizuirea procesului UE de planificare a capabilităților; este convins că procesul care ține de obiectivul principal ar trebui să vizeze nu numai gestionarea crizelor, ci și apărarea colectivă, incluzând întregul spectru de capabilități în temeiul obiectivelor naționale și internaționale în materie de capabilități; consideră că UE ar trebui să aibă în vedere cerințe de repartizare a capabilităților pentru statele sale membre, reflectând modelul NATO; consideră că un astfel de proces ar putea fi continuat în semestrul european pentru apărare; insistă asupra necesității urgente de a avansa spre o veritabilă uniune europeană a apărării, în completarea NATO, pornind de la cadrele actuale, cum ar fi cel prevăzut în Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, și mergând și mai departe; subliniază că UE poate răspunde în mod eficace amenințărilor tot mai mari ale Rusiei doar aprofundând integrarea, coordonarea și punerea în comun a resurselor; reiterează că protejarea suveranității și a integrității teritoriale a tuturor statelor membre este un principiu fundamental al UE și subliniază că este nevoie de un răspuns imediat, ferm, unit și proporțional pentru a proteja cetățenii și infrastructura critică;

10.

solicită progrese pentru realizarea unei structuri europene de comandă și control care să gestioneze crizele în conformitate cu politica de securitate și apărare comună (PSAC) și să fie echivalentul Comandamentului Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) al NATO; atrage atenția că, pentru a evita suprapunerile, o astfel de structură ar trebui să completeze SHAPE și să furnizeze resurse adecvate Statului-Major al UE (EUMS); subliniază importanța îmbunătățirii coordonării, inclusiv posibila înființare a unei celule de criză interinstituționale permanente pentru Rusia, cu sarcina de a monitoriza situația în timp real, de a face schimb rapid de informații și de a lua imediat decizii operaționale; este de părere că recenta incursiune în spațiul aerian al UE este un catalizator pentru progrese rapide și aprofundate în domenii precum schimbul de informații, logistica comună și interoperabilitatea securității și coordonarea achizițiilor publice; solicită o cooperare din ce în ce mai strânsă între NATO și UE pentru a consolida capacitățile de apărare și de disuasiune în Europa; subliniază necesitatea unui pilon european puternic, clar definit în cadrul NATO, capabil să își apere suveranitatea, să lupte împotriva amenințării ruse și să acționeze în mod autonom în raport cu NATO și în complementaritate cu acesta;

11.

solicită o mai bună coordonare, unitate și solidaritate între statele membre, instituțiile UE și structurile NATO, pentru monitorizarea, interceptarea și neutralizarea dronelor ostile, inclusiv prin formare, antrenamente și exerciții comune și prin schimbul de informații operaționale; remarcă necesitatea de a înființa centre comune de comandă și control pentru orice inițiativă viitoare referitoare la UAV sau anti-UAV; subliniază necesitatea de a integra pe deplin orice capabilitate UAV în forțele convenționale de apărare aeriană și de a se asigura că sistemele sale sunt interoperabile cu arhitectura de apărare aeriană și antirachetă integrată a NATO; recomandă instituirea unor mecanisme structurate pentru schimbul continuu de cunoștințe, inclusiv în contextul UE-NATO, în special în domeniile apărării digitale și capabilităților cibernetice care evoluează rapid, pentru a raționaliza exercițiile comune și interoperabilitatea între statele membre;

12.

invită UE și statele sale membre să doteze autoritățile cu mijloace de combatere a dronelor în amplasamentele de infrastructură critică, cum ar fi aeroporturile și centralele electrice; constată că aceste mijloace trebuie să fie adecvate contextului civil și să urmeze un model de apărare pe mai multe niveluri cu sisteme multiple care să poată doborî dronele pe cale cinetică și electronică;

13.

evidențiază că trebuie sprijinite statele membre aflate de-a lungul flancului estic al NATO și în regiunea Mării Negre în dezvoltarea capabilităților de colectare a informațiilor și de detectare și urmărire a amenințărilor care provin din afara frontierelor externe ale UE, cum ar fi operațiunile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, instrumentalizarea migrației sau incursiunile dronelor, pentru o mai bună conștientizare a situației și ameliorarea capacității UE de a anticipa în mod eficace amenințările; subliniază că astfel de capabilități ar trebui să includă sisteme de supraveghere a dronelor și alte tehnologii care să permită supravegherea aeriană în regiunile frontaliere ale UE, precum și interceptarea viitoarelor amenințări aeriene; subliniază că un sistem eficace, pe mai multe niveluri de recunoaștere și apărare este esențial pentru protecția cetățenilor și a infrastructurii critice și pentru un efect disuasiv de succes;

14.

invită statele membre și Agenția Europeană de Apărare (AEA) să consolideze de urgență proiectul de cooperare structurată permanentă (PESCO) intitulat Sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe mai multe niveluri (IMLAMD), în special împotriva amenințării reprezentate de UAV-urile cu costuri reduse și în conformitate cu arhitectura de apărare aeriană și antirachetă integrată a NATO, să detecteze și să intercepteze toate amenințările aeriene viitoare din afara UE, în special de-a lungul flancului estic; insistă că investițiile europene în sisteme de arme de precizie cu rază lungă de acțiune și în apărarea aeriană consolidată sunt esențiale pentru a asigura descurajarea, a reduce riscul ca Rusia să exploateze vulnerabilitățile și a proteja cetățenii și infrastructurile critice; evidențiază că ratele de finanțare majorate ale FEA ar trebui să se aplice proiectelor legate de aceste capabilități, așa cum se întâmplă deja cu proiectele PESCO;

15.

invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu Grupul Băncii Europene de Investiții și cu AEA pentru a asigura o abordare cuprinzătoare care să combine dezvoltarea capabilităților și finanțarea și să își adapteze instrumentele de apărare și de politică industrială de apărare pentru a se asigura că acestea sunt adecvate scopului; invită statele membre să mărească în mod semnificativ personalul și bugetul AEA pentru a facilita dezvoltarea adecvată și în timp util a capabilităților și achizițiile comune și invită AEA să stabilească un buget specific și flexibil pentru UAV-uri, care să acopere întregul ciclu de viață al capabilităților; subliniază nevoia urgentă de a se investi masiv în drone și în echipamente antidrone; salută utilizarea instrumentului SAFE și a Mecanismului de capitaluri proprii în domeniul apărării pentru a extinde producția, a securiza lanțurile de aprovizionare și a sprijini participarea întreprinderilor mici și mijlocii la sectorul vehiculelor fără pilot;

16.

salută inițiativa UE privind zidul antidrone, astfel cum a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, comisarul Andrius Kubilius și Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și securitate (VP/ÎR), Kaja Kallas, și inițiativa de supraveghere a flancului estic, observând că termenul ambițios menționat de comisarul Kubilius pentru finalizarea sa necesită o punere în aplicare rapidă în cadrul unui scut de apărare mai amplu de-a lungul flancului estic al UE și NATO, ca răspuns la încălcările repetate ale spațiului aerian de către Rusia și subliniind, în același timp, necesitatea de a asigura o acoperire cuprinzătoare a tuturor statelor membre care se confruntă cu provocări directe în materie de securitate de-a lungul flancului sudic; invită Comisia, VP/ÎR și statele membre, în strânsă coordonare cu NATO, să accelereze elaborarea unui plan concret și operațional pentru desfășurarea sa rapidă; invită Comisia să prezinte un plan coerent în reuniunea Consiliului European din 23-24 octombrie 2025; recunoaște dificultățile legate de costurile ridicate pentru interceptarea dronelor și solicită programe comune pentru a promova dezvoltarea de capabilități eficiente din punctul de vedere al costurilor de combatere a UAV;

17.

invită Comisia să prelucreze rapid cererile statelor membre privind adaptarea voluntară a planurilor lor naționale de redresare și reziliență pentru a îndeplini cerințele de finanțare a dezvoltării capabilităților în materie de UAV;

18.

subliniază necesitatea urgentă de a consolida supravegherea maritimă și consideră că noua dimensiune operațională a războiului hibrid necesită integrarea strategiilor de securitate maritimă și de combatere a UAV, inclusiv prin consolidarea capacităților de supraveghere subacvatică; salută lansarea operațiunilor conduse de NATO, cum ar fi operațiunea „Sentinela Mării Baltice”, pentru a proteja infrastructura submarină critică și a spori gradul de cunoaștere a situației maritime; subliniază importanța Strategiei UE pentru Marea Neagră și a centrului de securitate maritimă, care vizează îmbunătățirea siguranței și securității maritime;

19.

invită Comisia să colaboreze pe deplin cu reprezentanții producătorilor de UAV-uri din statele membre, inclusiv cu producătorii de UAV-uri și sateliți cu dublă utilizare;

20.

solicită consolidarea și diversificarea în continuare a aprovizionării cu materii prime, având în vedere extinderea producției de UAV-uri, și subliniază, în acest context, importanța Regulamentului UE privind materiile prime critice (4), care este un punct de plecare pentru acțiuni cuprinzătoare, coerente și strategice; subliniază importanța strategică a parteneriatelor UE cu Ucraina, Canada și America Latină;

21.

evidențiază că evoluția tehnologică în domeniul UAV necesită flexibilitate și modernizări rapide, care trebuie facilitate de viitoarele inițiative ale UE; constată că este probabil ca UE să favorizeze soluții sofisticate, costisitoare și de vârf, care se confruntă adesea cu întârzieri majore; solicită investiții continue în inovarea și tehnologia din domeniul apărării pentru a sprijini EDTIB și a elimina lacunele în materie de investiții și cercetare în sectorul tehnologiei de apărare, remarcând că planificarea, cercetarea, dezvoltarea, achizițiile publice și gestionarea capabilităților ar trebui realizate în comun și dintr-o perspectivă europeană; relevă importanța strategică a producției din domeniul apărării și necesitatea de a asigura o creștere rapidă a producției în perioade de criză; invită statele membre să dezvolte un mediu de reglementare și procese de achiziții publice care să coordoneze și să integreze ecosistemul european actual cu partenerii strategici;

22.

constată că este necesară, pentru capabilitățile UAV, o accelerare semnificativă a capacităților de mobilitate militară și circulația transfrontalieră rapidă a echipamentelor și a personalului, punând accentul în special pe controalele la frontieră, procedurile vamale și procesele de vămuire; subliniază că o descurajare credibilă necesită o mobilitate militară reală, eficace și sporită pe toate coridoarele UE și protecția frontierelor; invită instituțiile UE să aprobe propunerea de a crește de zece ori finanțarea pentru mobilitatea militară în următorul CFM și să investească masiv în infrastructura cu dublă utilizare, în special în regiunile din prima linie; constată, în acest sens, necesitatea continuă de a stabili un spațiu Schengen militar pentru a facilita circulația eficientă a resurselor de apărare în întreaga UE; ia act de propunerea Comisiei referitoare la un pachet omnibus privind mobilitatea militară, ca un pas către abordarea acestor cerințe;

23.

subliniază că trebuie să existe obiective atât pentru dezvoltarea UAV, cât și pentru combaterea UAV, pentru a asigura capabilități cuprinzătoare în domeniul UAV; invită Comisia să propună derogări de la legislația de mediu a UE pentru uzinele de producție de UAV;

24.

invită statele membre și Comisia să se implice pe deplin în modificarea cadrelor de reglementare relevante ale UE și naționale pentru a facilita toate capabilitățile viitoare UAV și anti-UAV, în special având în vedere implicarea forțelor armate; salută toate proiectele concrete vizând eliminarea lacunelor în materie de capabilități în domeniul războiului cu drone și antidrone și crearea unei zone profunde, pe mai multe niveluri, de sisteme avansate din punct de vedere tehnologic; invită statele membre să ia în considerare utilizarea cadrului proiectelor europene de interes comun în domeniul apărării pentru a institui astfel de proiecte;

25.

evidențiază că provocările clare ale Rusiei reprezintă o strategie activă de război hibrid pentru a semăna teamă și neîncredere și sunt menite să testeze și să destabilizeze societățile statelor membre ale UE și ale aliaților NATO; accentuează, prin urmare, importanța rezilienței și a pregătirii societății, astfel cum se subliniază în recomandările raportului Niinistö privind disponibilitatea și pregătirea în domeniul apărării civile și militare a Europei; invită Comisia și statele membre să asigure punerea rapidă în aplicare a strategiei europene de securitate internă (ProtectEU) și a strategiei de pregătire pentru a asigura o pregătire și o protecție cuprinzătoare împotriva amenințărilor reprezentate de încălcările spațiului aerian european de către Rusia și a altor amenințări; remarcă necesitatea unei finanțări suficiente din partea UE în acest domeniu în actualul CFM și în următorul CFM; recomandă elaborarea unor strategii naționale cuprinzătoare de apărare civilă împotriva amenințărilor aeriene și cu rachete, inclusiv a UAV-urilor, asigurând pregătirea țărilor, regiunilor, localităților, comunităților și gospodăriilor, și ca aceste strategii să pună accentul pe sisteme de alertă timpurie pentru populațiile locale, instrucțiuni clare privind comportamentul de răspuns și spații protejate (adăposturi);

26.

reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 833/2014 (5), aeronavele înmatriculate în Rusia sau operate de operatori ruși nu sunt autorizate să zboare în Uniunea Europeană, cu excepții limitate; reamintește că, deși nicio companie aeriană din UE nu efectuează în prezent zboruri către spațiul aerian al Federației Ruse, dinspre acesta sau deasupra lui, în urma doborârii zborului 17 al companiei Malaysia Airlines, și chiar dacă au plătit taxe de survolare Rusiei, o serie de transportatori din țări din afara UE continuă să facă acest lucru în pofida riscurilor legate de război; subliniază că astfel de taxe de survolare conduc la plata către Rusia a unei sume estimate la 18 milioane EUR pe an doar pentru zborurile operate de China care pleacă de pe aeroportul Schiphol; reamintește că transportul aerian dintre UE și China este reglementat în prezent de acorduri bilaterale între statele membre și China; invită Comisia și statele membre, având în vedere războiul de agresiune la scară largă din Ucraina, să reexamineze acordurile bilaterale și să propună măsuri pentru a împiedica Rusia să beneficieze de taxe de survolare;

27.

subliniază necesitatea unei mai bune coordonări civile și militare a spațiului aerian; subliniază, în acest context, că este necesară o abordare globală care să vizeze, de asemenea, o mai bună dotare a forțelor de poliție și a autorităților civile cu mijloace de detectare a dronelor și de apărare împotriva lor; sprijină extinderea exercițiilor comune de simulare și interceptare care implică organizații civile, de aplicare a legii și militare pentru a îmbunătăți gradul de pregătire pentru amenințările multisectoriale; insistă că astfel de exerciții ar trebui să se desfășoare periodic pentru a asigura continuitatea disponibilității și interoperabilității;

28.

invită Comisia și statele membre să dezvolte în comun sisteme sigure, fiabile și reziliente de comunicare și schimb de informații care să fie folosite de autoritățile de aplicare a legii, de agențiile de securitate și de instituțiile civile în chestiuni de securitate, în special în perioade de criză; reiterează importanța consolidării securității cibernetice și a comunicării strategice privind riscurile și măsurile de protecție pentru a consolida reziliența colectivă;

29.

invită statele membre să activeze articolul 42 alineatul (7) din TUE dacă astfel de acțiuni agresive grave constituie un atac armat sau contribuie la pregătirea unui atac iminent; îndeamnă UE și statele sale membre să stabilească proceduri și mecanisme operaționale pentru cazul în care un stat membru declanșează aplicarea articolului 42 alineatul (7) din TUE;

30.

solicită consolidarea frontierei estice a UE, având în vedere presiunea continuă exercitată de Rusia și Belarus asupra frontierelor externe ale UE prin instrumentalizarea migrației, pentru a oferi un sprijin rapid și flexibil statelor membre prin abordarea lacunelor tehnologice și operaționale atunci când apar în aer, pe uscat sau pe mare;

31.

solicită ca cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării să fie intensificată în mod substanțial, mai ales în ceea ce privește tehnologia dronelor și contramăsurile, inclusiv prin consolidarea cooperării industriale dintre statele membre și Ucraina; invită Comisia, statele membre și industriile lor de apărare să aibă în vedere sprijinirea industriei ucrainene de apărare, investițiile în aceasta și colaborarea cu ea pentru a valorifica întregul potențial al capacităților de producție din Ucraina, urmând „modelul danez”; îndeamnă statele membre și industriile lor de apărare să înființeze întreprinderi comune și să dezvolte parteneriate cu Ucraina pentru dezvoltarea în comun a produselor de apărare în UE, în special în domeniul dronelor, al tehnologiilor antidrone și al capabilităților de atac cu rază lungă de acțiune;

32.

salută anunțul președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit căruia Ucraina va începe producția în străinătate și exportul de tehnologii de apărare dezvoltate de Ucraina către parteneri europeni și NATO prioritari; recunoaște cunoștințele semnificative și experiența importantă pe care Ucraina le-a dezvoltat în producția de drone și de tehnologii antidrone și se așteaptă ca UE și statele sale membre să învețe din aceste competențe și cunoștințe, remarcând contribuția potențială a know-how-ului militar și industrial al Ucrainei acumulat în timpul invaziei Rusiei; invită Comisia ca, împreună cu AEA, să coordoneze achiziționarea din Ucraina a licențelor pentru UAV, cu scopul de a permite statelor membre care doresc acest lucru să producă UAV-uri; invită, de asemenea, statele membre să oficializeze cooperarea și să instituie structuri care să faciliteze schimbul de învățăminte desprinse, de cunoștințe tehnice și de bune practici, inclusiv în cadrul UE și al NATO; invită la cooperarea între UE și NATO în ceea ce privește instituționalizarea lecțiilor învățate din experiența de pe câmpul de luptă a Ucrainei, integrând inovațiile doctrinale și tehnologice în pregătirea lor pentru condiții moderne de luptă;

33.

solicită ca legislația EDIP să fie finalizată rapid și să fie utilizată, alături de instrumentul SAFE, cu scopul de a aloca resurse financiare pentru a învăța de la Ucraina și a o sprijini în războiul cu drone; recunoaște rolul actual pe care Coaliția dronelor îl joacă în standardizarea UAV-urilor, sprijinul său critic pentru Ucraina și rolul său în a se asigura că statele membre țin pasul cu evoluția rapidă a cerințelor de pe câmpul de luptă;

34.

reiterează că recentele acțiuni agresive ale Rusiei nu trebuie să descurajeze și nu vor descuraja angajamentul hotărât al UE și al statelor sale membre de a sprijini Ucraina în exercitarea dreptului său inerent la autoapărare, reamintind că securitatea Ucrainei contribuie la securitatea Europei în ansamblu; subliniază că sprijinirea Ucrainei în consolidarea capabilităților sale de apărare aeriană este esențială, deoarece lupta în spațiul aerian ucrainean reduce riscul ca dronele să ajungă pe teritoriul UE; consideră că deznodământul războiului și poziția adoptată de comunitatea internațională vor juca un rol esențial în influențarea acțiunilor agresive viitoare ale Rusiei în Europa și nu numai; îndeamnă toate statele membre să ofere imediat asistență militară suplimentară și să se angajeze în achiziții comune de capacități suplimentare pentru Ucraina, în special de muniție pentru apărarea aeriană; îndeamnă să se ridice restricțiile privind utilizarea sistemelor de arme occidentale livrate Ucrainei împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei, deoarece acestea sunt utilizate pentru a lansa atacuri împotriva populației Ucrainei și a infrastructurii civile critice;

35.

își reiterează apelul adresat statelor membre, precum și partenerilor lor din cadrul G7, de a aproba imediat propunerea Comisiei de a utiliza toate activele rusești înghețate ca bază pentru un grant și un împrumut substanțiale acordate Ucrainei, cu rambursări condiționate de plata viitoare a despăgubirilor de război de către Rusia, ca modalitate solidă din punct de vedere juridic și semnificativă din punct de vedere financiar de a menține și a crește sprijinul UE pentru nevoile militare ale Ucrainei, inclusiv pentru apărarea antidrone;

36.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, secretarului general al NATO, precum și președintelui și parlamentului Ucrainei.