European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2026/1474

9.4.2026

P10_TA(2025)0187

Rolul investițiilor din cadrul politicii de coeziune în soluționarea actualei crize a locuințelor

Rezoluția Parlamentului European din 10 septembrie 2025 referitoare la rolul investițiilor din cadrul politicii de coeziune în soluționarea actualei crize a locuințelor (2024/2120(INI))

(C/2026/1474)

Parlamentul European,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 3 alineatul (3),

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 14, 174, 175 , 177 și 349, precum și Protocolul nr. 28 privind coeziunea economică, socială și teritorială, care recunoaște necesitatea de a monitoriza periodic progresele înregistrate în realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și disponibilitatea statelor membre de a studia toate măsurile necesare în acest sens,

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 17,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (1) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (2),

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (3),

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (4) (FTJ), care urmărește să sprijine populația, economiile și mediul din teritoriile care se confruntă cu provocări socioeconomice grave generate de tranziția către o UE neutră din punct de vedere climatic,

având în vedere al nouălea raport al Comisiei privind coeziunea economică, socială și teritorială din martie 2024,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului a ONU, în special articolul 8 și articolul 25 alineatul (1),

având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21), care a avut loc la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, care a intrat în vigoare în UE la 22 ianuarie 2011 în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (5),

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (6),

având în vedere Carta de la Geneva a ONU privind locuințele sustenabile și obiectivul său de a „asigura accesul la locuințe decente, adecvate, accesibile și sănătoase pentru toți”,

având în vedere Carta socială europeană revizuită a Consiliului Europei, în special articolul 31 privind dreptul la locuință,

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Un val de renovări pentru Europa – ecologizarea clădirilor, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai” (COM(2020)0662), care urmărește renovarea a 35 de milioane de clădiri până în 2030,

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1028 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (7),

având în vedere Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (8) (Directiva privind performanța energetică a clădirilor),

având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la politica de coeziune și economia circulară (9),

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii utilizând instrumentele politicii de coeziune (10),

având în vedere Agenda teritorială 2030 – un viitor pentru toate teritoriile, adoptată la reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu amenajarea teritoriului, dezvoltarea teritorială și/sau coeziunea teritorială din 1 decembrie 2020,

având în vedere agenda parteneriatului pentru locuințe din cadrul Agendei urbane a UE din decembrie 2018,

având în vedere „Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun”, adoptată în cadrul reuniunii ministeriale informale privind aspecte urbane din 30 noiembrie 2020,

având în vedere noua agendă urbană adoptată de ONU la 20 octombrie 2016,

având în vedere Declarația de la Lisabona privind Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, adoptată la 21 iunie 2021 de instituțiile UE, statele membre și partenerii sociali,

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Consiliu, Parlament și Comisie în noiembrie 2017 și, în special, principiul 19, „Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost”, și principiul 20, „Accesul la servicii esențiale”,

având în vedere cea de-a noua prezentare generală a excluziunii locative în Europa 2024, publicată în august 2024 de Federația europeană a organizațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA) și de Fundația Abbé Pierre,

având în vedere Cartea verde privind „Îmbătrânirea populației – Promovarea solidarității și a responsabilității între generații”, publicată de Comisie la 27 ianuarie 2021 (COM(2021)0050),

având în vedere comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” (COM(2020)0620),

având în vedere comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2021 intitulată „Noul Bauhaus european - Frumos, durabil, pentru toți” (COM(2021)0573),

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți (11),

având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2020 referitoare la combaterea numărului de persoane fără locuință în UE (12),

având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2022 referitoare la noul Bauhaus european (13),

având în vedere rezoluția sa din 15 februarie 2022 referitoare la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post-COVID-19 (14),

având în vedere rezoluția sa din 12 iulie 2023 referitoare la activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual pe 2022 (15),

având în vedere proiectul ESPON intitulat „Accesul la locuințe accesibile și de calitate pentru toți”,

având în vedere setul de instrumente privind politica în domeniul locuințelor al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind descentralizarea/fragmentarea responsabilităților în materie de locuințe sociale,

având în vedere raportul lui Enrico Letta din aprilie 2024 intitulat „Mult mai mult decât o piață”,

având în vedere raportul lui Mario Draghi din septembrie 2024 intitulat „Viitorul competitivității europene”,

având în vedere raportul Institutului Federal German de Cercetare în Domeniul Construcțiilor, Afacerilor Urbane și Dezvoltării Teritoriale, publicat în 2022, intitulat „Politicile privind locuințele în UE”,

având în vedere raportul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă din 18 octombrie 2023 intitulat „Reducerea decalajului dintre mediul rural și cel urban: combaterea inegalităților și capacitarea comunităților”,

având în vedere publicația Eurostat intitulată „Situația locuințelor în Europa – ediția 2024”,

având în vedere declarația miniștrilor UE responsabili cu locuințele, adoptată la Nisa la 8 martie 2022,

având în vedere Declarația de la Gijón adoptată cu ocazia reuniunii ministeriale informale privind locuințele și dezvoltarea urbană din 13-14 noiembrie 2023,

având în vedere Declarația de la La Hulpe privind viitorul Pilonului european al drepturilor sociale, semnată de instituțiile UE, partenerii sociali și reprezentanți ai societății civile la 16 aprilie 2024,

având în vedere Declarația de la Liège, elaborată și semnată de actori europeni nestatali, inclusiv de orașe și regiuni, ONG-uri, organizații, cercetători, reprezentanți ai societății civile și întreprinderi, la Conferința europeană a miniștrilor locuințelor din cadrul președinției belgiene a Consiliului din 5 martie 2024,

având în vedere raportul Băncii Europene de Investiții (BEI) din 7 februarie 2024 intitulat „Raportul BEI privind investițiile 2023-2024”,

având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 17 aprilie 2024 intitulat „Locuințele inteligente, durabile și la prețuri accesibile ca instrument prin care autoritățile locale pot face față multiplelor provocări”  (16),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 decembrie 2024 intitulat „Locuințe sociale decente, durabile și la prețuri accesibile în UE”  (17),

având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 14 mai 2025 intitulat „Rolul orașelor și regiunilor în planul european pentru locuințe la prețuri accesibile”,

având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 21 noiembrie 2024 intitulat „O politică de coeziune reînnoită după 2027 care nu lasă pe nimeni în urmă”  (18),

având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2025 intitulată „O foaie de parcurs privind drepturile femeilor” (COM(2025)0097),

având în vedere rezoluția sa din 7 iunie 2022 referitoare la insule și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare (19),

având în vedere scrisoarea de misiune din 17 septembrie 2024 adresată lui Dan Jørgensen, comisarul pentru energie și locuințe,

având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A10-0139/2025),

A.

întrucât politica în domeniul locuințelor rămâne o competență a statelor membre, dar este influențată de cadrul legislativ și de reglementare al UE;

B.

întrucât accesul la locuințe adecvate și dreptul la asistență socială și la asistență pentru locuință reprezintă un drept fundamental al omului, consacrat la articolele 7 și 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; întrucât locuințele sunt esențiale pentru a garanta demnitatea umană, incluziunea socială și participarea economică; întrucât 17 % dintre europeni trăiesc în locuințe care nu oferă spațiu adecvat; întrucât Pilonul european al drepturilor sociale are potențialul de a îmbunătăți viața oamenilor din UE, inclusiv prin politici în domeniul locuințelor;

C.

întrucât, în ultimii ani, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48 %, în principal din cauza unei creșteri bruște a prețurilor la producătorii din sectorul construcțiilor pentru locuințe noi între 2010 și 2023, a ratelor mai ridicate ale creditelor ipotecare, a scăderii construcțiilor și a renovărilor, care au o ofertă limitată, a creșterii achiziționării de proprietăți ca investiție pentru a genera venituri suplimentare și a lipsei unor politici adecvate pe piața locuințelor; întrucât această situație a fost agravată de barierele birocratice și de investițiile insuficiente în locuințe sociale, accesibile, publice și non-profit;

D .

întrucât recenta dezvoltare exponențială a pieței serviciilor de închiriere pe termen scurt a afectat negativ comunitățile locale din destinațiile turistice populare prin lipsa locuințelor disponibile și contribuie la gentrificare, la excluziune socială și la creșterea chiriilor;

E.

întrucât planificarea și proiectarea necorespunzătoare în domeniul public, creșterea extinderii urbane și utilizarea inadecvată a terenurilor au condus la reducerea calității clădirilor în toată Europa;

F.

întrucât creșterea costului vieții a exacerbat criza locuințelor în 2023, costurile cu locuințele în UE depășind 40 % din venitul disponibil pentru 10,6 % din gospodăriile din orașe și pentru 7 % din gospodăriile din zonele rurale (20); întrucât rata costurilor suplimentare pentru locuințe a fost foarte ridicată în orașele din statele membre din sud și nord;

G.

întrucât, potrivit unui sondaj Eurobarometru din iulie 2024, principalele motive care au determinat cetățenii să voteze la alegerile europene au fost îngrijorările privind creșterea prețurilor, costul vieții și situația economică;

H.

întrucât politicile UE și naționale de succes în domeniul locuințelor ar trebui să se bazeze pe date actualizate, fiabile, cuprinzătoare și armonizate care să acopere prețurile locuințelor, tranzacțiile imobiliare, proprietatea efectivă, structurile de proprietate, proporțiile locuințelor publice, non-profit și private, calitatea locuințelor și impactul asupra mediului;

I.

întrucât prețurile inaccesibile ale locuințelor afectează o proporție tot mai mare a populației și au un impact disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii; întrucât creșterea rapidă a chiriilor în multe regiuni ale UE exacerbează insecuritatea în materie de locuințe și excluziunea socială, în special în anumite centre urbane și zone cu turism intensiv;

J.

întrucât măsurile luate de autoritățile publice pentru a aborda presiunile asupra chiriilor în zonele cu turism intensiv ar putea contribui la creșterea ofertei de locuințe la prețuri accesibile în întreaga UE; întrucât aceste măsuri pot oferi soluții persoanelor care lucrează sau studiază în zone cu turism intensiv;

K.

întrucât obiectivul unei Europe neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050 ar trebui să fie însoțit de obiectivul unei tranziții echitabile și juste; întrucât, în general, poluarea aerului și a apei, lipsa disponibilității apei și sărăcia energetică înregistrează în continuare niveluri prea ridicate în multe regiuni mai puțin dezvoltate;

L.

întrucât actuala criză a locuințelor din întreaga UE adâncește excluziunea socială, făcând din ce în ce mai dificil accesul la locuințe la prețuri abordabile, adecvate, sigure, accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru minoritățile etnice; întrucât, în pofida creșterii economice din mai multe regiuni, nivelurile salariale nu au ținut întotdeauna pasul cu creșterea costurilor locuințelor, ceea ce a dus la un număr tot mai mare de „lucrători săraci” care nu își pot permite locuințe adecvate; întrucât creșterea costurilor și lipsa locuințelor accesibile au făcut ca multe persoane și familii din aceste grupuri vulnerabile să se confrunte cu presiuni financiare și cu instabilitate; întrucât acest lucru împiedică, de asemenea, mobilitatea forței de muncă și participarea socială, în special pentru persoanele deja expuse riscului de marginalizare;

M.

întrucât, în prezent, UE nu depune eforturi suficiente pentru a-și îndeplini angajamentul de a stopa fenomenul lipsei de adăpost până în 2030 și sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge acest obiectiv; întrucât numărul persoanelor fără adăpost în Europa în 2024 este estimat la aproape 1,3 milioane, printre care se numără 400 000 de copii; întrucât numărul total crește constant din 2008, ca urmare a agravării crizei locuințelor și a creșterii inegalității, care au un impact disproporționat asupra celor mai vulnerabile și marginalizate comunități;

N.

întrucât protecția proprietății private este recunoscută la articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât nerespectarea proprietății afectează în special comunitățile și micii proprietari; întrucât este responsabilitatea autorităților publice din statele membre să țină cont de drepturile proprietarilor și de nevoile în materie de locuințe ale gospodăriilor și familiilor vulnerabile;

O.

întrucât investițiile în locuințe publice, sociale și non-profit ar trebui excluse de la constrângerile fiscale;

P.

întrucât accesul persoanelor cu dizabilități la locuințe sustenabile și la prețuri accesibile este adesea îngreunat de bariere disproporționate; întrucât inaccesibilitatea locuințelor exacerbează excluziunea socială și împiedică persoanele cu dizabilități să trăiască independent și să participe pe deplin în societate; întrucât schimbările demografice în Europa necesită ca politicile de coeziune să acorde prioritate dezvoltării de locuințe adaptate pentru a răspunde nevoilor unei populații care îmbătrânește și ale persoanelor cu dizabilități, asigurând atât accesibilitatea, cât și incluziunea; întrucât investițiile în cadrul politicii de coeziune ar trebui să integreze persoanele cu dizabilități în toate programele referitoare la locuințe, pentru a asigura egalitatea de șanse pentru toți cetățenii;

Q.

întrucât în prezent nu există o definiție convenită pentru „locuințele la prețuri accesibile” în toate statele membre; întrucât noțiunea de locuințe la prețuri accesibile la nivelul UE este încadrată într-un „continuum locativ”, care include locuințele sociale, locuințele de închiriat la prețuri accesibile și locuințele deținute în proprietate la prețuri accesibile; întrucât lipsa actuală a unei definiții convenite poate constitui un obstacol în calea investițiilor suplimentare în acest domeniu;

R.

întrucât politicile UE influențează indirect locuințele prin reglementări privind cerințele în materie de eficiență energetică, sustenabilitatea mediului, concurența și ajutoarele de stat și prin legislația UE care afectează costurile și viteza de construcție;

S.

întrucât, în 2021, numărul de locuințe sociale s-a ridicat la 14 milioane, însemnând 8 % din fondul de locuințe total din UE; întrucât ponderea locuințelor sociale în fondul de locuințe total a scăzut cu trei puncte procentuale din 2010, deși numărul de persoane vulnerabile, inclusiv persoanele fără adăpost și migranții, a crescut considerabil; întrucât această scădere are legătură cu o încetinire a ritmului de construire a noilor locuințe sociale și cu privatizarea fondului de locuințe existent, prin care locuințele sociale sunt transformate în locuințe de închiriat la rata pieței;

T.

întrucât accesul la terenuri este o condiție prealabilă fundamentală pentru dezvoltarea de locuințe la prețuri accesibile și fără scop lucrativ; întrucât statele membre și autoritățile locale joacă un rol esențial în adaptarea utilizării terenurilor prin instrumente de urbanism și de reglementare; întrucât trebuie să se dezvolte și să se pună în aplicare mecanisme adecvate de control pentru a asigura că o proporție adecvată a terenurilor este rezervată proiectelor de locuințe fără scop lucrativ și la prețuri accesibile; întrucât astfel de măsuri sunt esențiale pentru a contracara presiunile speculative și a asigura sustenabilitatea pe termen lung, prețuri accesibile și caracterul incluziv al dezvoltării urbane;

U.

întrucât incertitudinile juridice și birocrația referitoare la normele UE privind ajutoarele de stat reprezintă un obstacol major în calea investițiilor de fonduri din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în locuințe accesibile, iar Comisia ar trebui să efectueze o reformă a Deciziei sale din 2011 privind serviciul de interes economic general (SIEG) (21) pentru a extinde domeniul de aplicare al normelor dincolo de locuințele sociale și pentru a contribui la accesibilitatea locuințelor;

V.

întrucât fondurile politicii de coeziune a UE și instrumentele de finanțare ale BEI sunt surse foarte importante de investiții ale UE pentru a crește oferta de locuințe sociale și la prețuri accesibile în UE și în regiunile sale, promovând intervenții integrate care să asigure atât creșterea accesibilității locuințelor, cât și coeziunea socială la nivel urban și rural; întrucât sprijinul total al UE în valoare de 7,5 miliarde EUR alocat locuințelor în cadrul politicii de coeziune reprezintă aproximativ 2 % din alocarea totală pentru politica de coeziune în valoare de 379 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027; întrucât numai politica de coeziune nu poate rezolva actuala criză a locuințelor deoarece, potrivit analizei economice efectuate pentru Raportul privind investițiile al BEI pentru perioada 2024-2025, deficitul de investiții în locuințele la prețuri accesibile este estimat la 270 de miliarde EUR pe an; întrucât fondurile politicii de coeziune ar trebui utilizate în mod strategic și cu proceduri eficiente și transparente; întrucât fondurile publice ar trebui completate prin atragerea de investiții private;

W.

întrucât investițiile în locuințe din cadrul politicii de coeziune ar trebui să se bazeze pe o evaluare aprofundată a piețelor locuințelor pentru a evita efectele nedorite, ținând seama de nevoile gospodăriilor și de pragurile de accesibilitate din punct de vedere financiar și acordând prioritate mijloacelor de subzistență ale grupurilor celor mai vulnerabile și anume, printre altele, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, persoanele care trăiesc în locuințe inadecvate sau nesigure și persoanele cu nevoi speciale, inclusiv femeile, tinerii și persoanele în vârstă, părinții singuri, lucrătorii cu venituri mici și medii, gospodăriile și familiile;

X.

întrucât locuințele sociale și la prețuri accesibile sunt finanțate în principal de autoritățile naționale, regionale și locale, precum și de utilizatorii finali ai locuințelor; întrucât instrumentele de finanțare ale UE sunt adesea prea complexe sau insuficient adaptate la nevoile locale, limitând accesul orașelor și al municipalităților; întrucât această deconectare împiedică punerea în aplicare efectivă a politicii în domeniul locuințelor, în special pentru grupurile vulnerabile; întrucât autoritățile locale și regionale, în calitate de actori-cheie în dezvoltarea socială și economică, ar trebui să fie pe deplin implicate în modelarea investițiilor în locuințe din cadrul politicii de coeziune;

Y.

întrucât politica de coeziune este principalul instrument de investiții al UE pentru dezvoltarea economică și socială sustenabilă în întreaga UE și contribuie în mod semnificativ la combaterea schimbărilor climatice și la Pactul verde european, precum și la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); întrucât sectorul construcțiilor ar trebui să adopte modele circulare și regenerative; întrucât clădirile reprezintă aproximativ 40 % din consumul de energie al UE și 36 % din emisiile de CO2, ceea ce face ca decarbonizarea acestora prin renovări la scară largă să fie esențială; întrucât creșterea costurilor locuințelor și energiei evidențiază nevoia urgentă de locuințe accesibile, publice sau non-profit și de renovare aprofundată pentru a reduce sărăcia energetică; întrucât astfel de investiții trebuie să sprijine soluțiile ecologice și favorabile climei și să se alinieze la obiectivele de mediu ale UE;

Z .

întrucât Legea europeană a climei include un obiectiv juridic pentru UE, și anume acela de a realiza neutralitatea climatică până în 2050, stabilind obiectivul intermediar de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990;

AA.

întrucât Parlamentul a solicitat soluții pentru a îmbunătăți cadrul legislativ și de finanțare la nivelul UE pentru a facilita investițiile în locuințe sociale și la prețuri accesibile și pentru a asigura dreptul la liberă circulație și dreptul de a rămâne pentru fiecare cetățean;

AB.

întrucât, potrivit datelor Eurostat din 2021, 49 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani din UE locuiau cu părinții lor, din cauza costurilor ridicate cu locuința, a dificultății de a accesa credite ipotecare și a insecurității locului de muncă, ceea ce evidențiază necesitatea unor politici de abordare a insecurității locuințelor, și numai 17 % dintre studenți aveau acces la locuințe pentru studenți; întrucât această criză a locuințelor întârzie tranziția tinerilor către vârsta adultă, le limitează dezvoltarea și afectează echitatea între generații; întrucât politica de coeziune ar trebui să sprijine principiul dreptului de ședere, în special pentru tineri, prin îmbunătățirea accesului la locuințe la prețuri accesibile;

AC.

întrucât exodul creierelor continuă să afecteze în mod disproporționat regiunile mai puțin dezvoltate, cu consecințe pe termen lung pentru coeziunea și viitorul UE; întrucât investițiile în renovarea locuințelor și în servicii esențiale în zonele rurale sunt cruciale pentru a preveni exodul rural și pentru a reține talentele;

AD.

întrucât actuala criză a locuințelor la prețuri accesibile a fost agravată de pandemia de COVID-19 și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care au exercitat o presiune suplimentară asupra cheltuielilor cu locuința, prin creșteri ale costurilor de producție și prin perturbări ale lanțurilor de aprovizionare; întrucât diferențele dintre oferta și cererea de locuințe au fost exacerbate de rolul semnificativ jucat de speculanți în creșterea prețurilor locuințelor și în crearea de bule imobiliare, precum și de absența investițiilor publice în locuințe sociale și la prețuri accesibile în ultimele decenii;

AE.

întrucât noul Bauhaus european promovează o paradigmă nouă pentru mediul construit pe baza frumuseții, a sustenabilității și a comuniunii prin arhitectură, design și planificarea teritorială; întrucât, având în vedere criza climatică, inegalitățile sociale, creșterea costurilor de trai și impactul războiului și al dezastrelor naturale, noul Bauhaus european ar trebui, de asemenea, să servească drept instrument de regândire și adaptare a spațiilor noastre publice și private la provocările actuale și viitoare,

O prezentare generală a actualei crize a locuințelor din UE

1.

recunoaște că UE se confruntă cu o gravă criză a locuințelor, care nu este o simplă problemă socială, ci este și o provocare economică, care exacerbează inegalitățile existente și împiedică respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor; constată, de asemenea, că, deși zonele urbane și industriale sunt cele mai afectate, criza locuințelor se extinde la toate regiunile, în special la cele cu dezavantaje geografice permanente, cum ar fi zonele rurale și interioare, insulele, regiunile ultraperiferice, regiunile frontaliere cu o populație mare care face naveta și zonele costiere și îndepărtate, în special cele expuse riscului de declin demografic; subliniază necesitatea unor soluții adaptate și a unor investiții în cadrul politicii de coeziune care să răspundă nevoilor lor specifice și să reflecte condițiile lor socioeconomice și geografice unice, respectând, în același timp, dreptul de ședere al cetățenilor care doresc să rămână în regiunile lor de origine, deoarece locuințele sunt esențiale pentru garantarea demnității umane, a incluziunii sociale și a participării economice; constată că lipsa unor locuințe adecvate poate descuraja lucrătorii să intre pe piața regională a muncii și poate contribui la capcanele dezvoltării regionale;

2.

recunoaște că criza locuințelor nu se manifestă uniform în întreaga Europă, ci variază semnificativ între regiuni; observă că zonele rurale ale UE acoperă 83 % din teritoriul său și găzduiesc aproximativ 137 de milioane de persoane; subliniază că aceste persoane se confruntă cu provocări imense în ceea ce privește locuințele, în special în legătură cu starea fondului de locuințe existent, accesul limitat la construcții noi și depopularea; recunoaște că absența infrastructurii publice în zonele rurale, inclusiv a locuințelor, scade atractivitatea acestor zone pentru cetățeni și subliniază că politica de coeziune ar putea fi un instrument semnificativ pentru a atrage europenii în zonele rurale, în special prin contracararea deficitului de locuințe și a schimbărilor demografice, inclusiv îmbătrânirea populației; subliniază provocările unice legate de locuințe pe care le întâmpină municipalitățile mici și mijlocii, precum accesul limitat la resurse financiare, infrastructura inadecvată și capacitatea instituțională limitată; propune, în acest context, să crească disponibilitatea unor locuințe adaptate pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă, stimulând o viață independentă, promovând în același timp interacțiunea socială, sprijinul între generații și sentimentul de apartenență la comunitate pentru a combate singurătatea nedorită; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze strategii specifice în cadrul politicii de coeziune pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă zonele rurale, cum ar fi clădirile vacante, și necesitatea renovării eficiente din punct de vedere energetic, a locuințelor cu zero emisii nete și a promovării modelelor de locuințe multigeneraționale, pentru a preveni depopularea rurală și a asigura coeziunea teritorială, oferind astfel beneficiarilor condițiile necesare pentru a-și exercita dreptul de ședere;

3.

subliniază că criza locuințelor din UE este deosebit de gravă pe insule și în regiunile ultraperiferice, unde constrângerile structurale și geografice, presiunea speculativă exercitată de turism și lipsa locuințelor publice agravează situația; subliniază necesitatea unor măsuri în cadrul politicii de coeziune adaptate la aceste realități concrete, în conformitate cu articolele 174 și 349 din TFUE; subliniază că insulele se confruntă cu handicapuri permanente care împiedică convergența teritorială, socială și economică, necesitând o finanțare consolidată pentru coeziune și politici specifice în domeniul locuințelor; subliniază că investițiile în locuințe trebuie să fie însoțite de o infrastructură îmbunătățită în domeniul sănătății, al educației, al serviciilor publice și al conectivității, pentru a face ca insulele și regiunile ultraperiferice să devină atractive și pentru a asigura dreptul persoanelor de a rămâne acolo;

4.

este convins că, prin alinierea politicilor privind locuințele la politica de coeziune, se pot înregistra progrese semnificative în ceea ce privește abordarea disparităților regionale și sociale, a provocărilor demografice și a crizei locuințelor și asigurarea unei dezvoltări regionale echilibrate în întreaga UE și în orașele și regiunile acesteia; subliniază că politica de coeziune nu este singura soluție pentru criza locuințelor și că trebuie să explorăm alte instrumente și surse de finanțare ale UE, precum și investițiile private, inclusiv BEI, care pot să contribuie la soluționarea crizei; subliniază că trebuie să se stimuleze implicarea sectorului privat și investițiile imobiliare pentru a crește disponibilitatea locuințelor;

5.

invită Comisia și statele membre să stimuleze parteneriatele public-privat în proiectele de construcții de locuințe, inclusiv dezvoltarea infrastructurii pe terenuri viabile și reutilizarea clădirilor publice insuficient utilizate, folosind pe deplin fondurile politicii de coeziune și alte instrumente de finanțare sprijinite de BEI; sprijină crearea unui mecanism de investiții specific al BEI pentru a finanța construirea și renovarea de locuințe sustenabile și la prețuri accesibile, precum și îmbunătățirea eficienței energetice; recomandă, de asemenea, să se dezvolte stimulente și instrumente financiare inovatoare pentru a mobiliza investițiile din sectorul privat, alături de finanțarea publică, în proiecte de locuințe la prețuri accesibile; subliniază că este important să se asigure că mecanismele de finanțare ale UE oferă sprijin financiar adecvat proprietarilor, micilor proprietari și dezvoltatorilor pentru a moderniza fondul locativ existent și pentru a extinde disponibilitatea locuințelor la prețuri accesibile, menținând, în același timp, un echilibru între sectorul public și cel privat;

6.

salută anunțul Comisiei privind instituirea, în cadrul viitorului plan european privind locuințele la prețuri accesibile, a unei platforme de investiții a UE pentru locuințe la prețuri accesibile și sustenabile, BEI colaborând cu băncile naționale de promovare din Europa și cu instituțiile financiare internaționale pentru a dezvolta noi oportunități de finanțare pentru locuințe la prețuri accesibile și sustenabile, pentru a mobiliza fonduri suplimentare din politica de coeziune, bugete naționale, regionale și locale, investiții publice și private și pentru a oferi servicii de consiliere și personalizate și sprijin care să cuprindă toate etapele ciclului proiectului și nu numai; subliniază că această platformă ar trebui să fie coordonată cu Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost (EPOCH) pentru a consolida combaterea lipsei de adăpost prin strategii integrate la nivelul UE; recomandă BEI să colaboreze cu autoritățile de management din cadrul politicii de coeziune pentru a dezvolta instrumente financiare care să asigure investiții pe termen lung în locuințe sociale și la prețuri accesibile; subliniază că dezvoltatorii de proprietăți non-profit și cooperativele, precum și autoritățile locale ar trebui să aibă acces la împrumuturi pe termen lung cu rate scăzute ale dobânzii, pentru a sprijini dezvoltarea de locuințe sociale și la prețuri accesibile;

7.

recunoaște că sectorul construcțiilor, care joacă un rol esențial în abordarea crizei locuințelor prin construirea și renovarea unor locuințe mai sustenabile, este unul dintre principalele grupuri profesionale afectate de deficitul de forță de muncă și solicită măsuri specifice pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de locuit ale forței de muncă din construcții; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să utilizeze pe deplin FSE+ pentru a elimina deficitul de lucrători calificați în sectoarele construcțiilor și renovărilor, recunoscând că o forță de muncă extinsă și înalt calificată este esențială pentru creșterea ofertei de locuințe, îmbunătățirea accesibilității și stimularea competitivității și a inovării în industria europeană a construcțiilor, în special prin dezvoltarea de întreprinderi nou-înființate bazate pe cercetarea în domeniul noilor materiale;

8.

invită, prin urmare, Comisia și statele membre să utilizeze FSE+ pentru a sprijini formarea profesională, precum și programele de perfecționare și recalificare specifice, cu scopul de a dota lucrătorii cu cunoștințele necesare în ceea ce privește construcțiile eficiente din punct de vedere energetic, renovarea sustenabilă a locuințelor și noile tehnologii de construcție; consideră, în acest context, că este esențial ca legislația națională a muncii și calificările din sectorul construcțiilor să contribuie la eforturile de a elimina deficitele de forță de muncă pe termen lung în statele membre; recunoaște, în plus, munca și eforturile lucrătorilor independenți care, ca forță de muncă de bază în acest sector, trebuie să fie protejați în mod special;

9.

subliniază că lipsa locuințelor la prețuri accesibile devine, de asemenea, din ce în ce mai mult un obstacol în calea mobilității forței de muncă în cadrul UE, deoarece lucrătorii, în special tinerii profesioniști, lucrătorii esențiali și persoanele cu venituri mici se confruntă cu dificultăți în a găsi locuințe adecvate, decente și la prețuri accesibile în apropierea locurilor lor de muncă, fapt care exacerbează inegalitățile sociale și economice dintre regiuni și statele membre; propune ca finanțarea să sprijine, de asemenea, soluții de locuit temporare pentru lucrătorii mobili, studenți și familiile tinere pentru a crește coeziunea socială și mobilitatea economică;

10.

reamintește angajamentul Comisiei de a prezenta primul plan european privind locuințele la prețuri accesibile, cu scopul de a sprijini statele membre în abordarea principalelor cauze ale crizei locuințelor și subliniază că autoritățile locale și regionale, precum și societatea civilă, trebuie să fie implicate în elaborarea acestui plan, pentru a reflecta realitățile experimentate; subliniază că planul ar trebui să includă măsuri specifice și servicii adaptate pentru a aborda cauzele profunde ale lipsei de adăpost, cum ar fi modelul „Locuința pe primul loc”, într-un mod care să completeze instrumentele de finanțare ale UE și în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Platformei europene pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost (EPOCH);

11.

invită Comisia și statele membre, în contextul actual al eșecului pieței locuințelor și având în vedere circumstanțele externe, să sprijine investițiile publice, în special investițiile în locuințe sociale realizate în cadrul politicii de coeziune și cu ajutorul instrumentelor financiare, cum ar fi împrumuturile, garanțiile și investițiile de capital, al căror sprijin este direcționat către locuințele sociale și la prețuri accesibile, inclusiv locuințele pentru studenți la prețuri accesibile; subliniază necesitatea de a îmbunătăți legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a UE, evitând totodată o abordare punitivă; subliniază că semestrul european ar trebui să respecte obiectivele politicii de coeziune prevăzute la articolele 174 și 175 din TFUE, deoarece acestea sunt esențiale pentru bunăstarea socială viitoare și pe termen lung;

12.

invită Comisia să propună scheme de ajutor de stat standardizate care să faciliteze o autorizare rapidă a măsurilor de sprijin la nivel național sau la nivelul UE, după caz; subliniază necesitatea de a consolida instrumentele de asistență tehnică din cadrul politicii de coeziune pentru a îmbunătăți înțelegerea normelor privind ajutoarele de stat, astfel cum se aplică furnizorilor de locuințe sociale, publice, de cooperative de locuințe și de locuințe non-profit, precum și pentru a sprijini punerea în aplicare a proiectelor privind locuințele la prețuri accesibile dezvoltate în colaborare între BEI și Comisie; subliniază importanța asigurării accesului la informații, a schimbului de cunoștințe privind instrumentele financiare ale UE pentru locuințe, precum și a sprijinului consultativ adaptat pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor, inclusiv prin intermediul platformei paneuropene de investiții în locuințe sustenabile și la prețuri accesibile;

13.

sugerează îmbunătățirea instrumentului statistic la nivelul UE pentru accesarea datelor privind alocările de fonduri în cadrul politicii de coeziune pentru locuințe; subliniază necesitatea de a adopta rapid propunerea de regulament privind statisticile europene referitoare la populație și locuințe, cu scopul de a permite elaborarea de politici bazate pe date concrete și o mai bună alocare a resurselor din domeniul coeziunii și solicită Eurostat să monitorizeze tendințele investițiilor în domeniul coeziunii, dezechilibrele teritoriale și efectele turismului și ale închirierilor pe termen scurt; solicită, de asemenea, consolidarea cooperării cu Curtea de Conturi Europeană în ceea ce privește utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru locuințe la prețuri accesibile, recomandând ca aceste date să fie integrate în viitoarea programare a politicii de coeziune pentru a aborda lacunele în materie de accesibilitate financiară și de investiții;

14.

consideră că veniturile din chirii pot fi un element structural care să completeze veniturile cetățenilor în contextul incertitudinii economice; subliniază necesitatea unor cerințe de transparență pentru investițiile imobiliare la scară largă, precum și a monitorizării produselor financiare legate de piețele locuințelor;

O politică de coeziune actualizată pentru perioada 2021-2027 care să abordeze criza locuințelor

15.

îndeamnă autoritățile care gestionează fondurile politicii de coeziune la nivel național și regional să ia în considerare utilizarea evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune din perioada de programare 2021-2027 ca pe o oportunitate de a dubla cel puțin fondurile alocate pentru locuințe la prețuri accesibile, asigurând o abordare mai echilibrată între intervențiile din sectorul noilor locuințe și intervențiile din domeniul eficienței energetice, îmbunătățind accesul mai direct la finanțarea UE pentru autoritățile regionale și locale, precum și pentru autoritățile municipale și urbane; recomandă statelor membre să elaboreze strategii naționale privind locuințele pentru a oferi soluții suplimentare și să utilizeze posibilitățile actuale de transfer al alocărilor între fondurile politicii de coeziune pentru a intensifica aceste investiții și a simplifica procedurile administrative, astfel încât să se poată accelera investițiile în locuințe; reamintește totuși că doar transferul resurselor în cadrul politicii de coeziune nu va rezolva criza locuințelor și că rolul fundamental al politicii de coeziune în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale trebuie respectat pe deplin; invită Comisia și statele membre să utilizeze fondurile disponibile în cadrul NextGenerationEU, pe cele puse la dispoziție de BEI și pe cele din cadrul politicii de coeziune pentru a crește investițiile în locuințe și serviciile asociate;

16.

reamintește că statelor membre le revine competența în materie de locuințe și că acest domeniu de politică este, în mare măsură, gestionat de autoritățile regionale și locale; subliniază că criza locuințelor ar trebui abordată respectând în același timp principiul subsidiarității, începând cu nivelul local, și respectând în mod specific competența autorităților regionale și locale în acest domeniu; solicită, prin urmare, sprijin flexibil din partea UE, aliniat la specificitățile naționale, regionale și locale; reamintește importanța respectării depline a principiului parteneriatului, a Codului european de conduită referitor la parteneriat și a principiilor guvernanței pe mai multe niveluri în toate procesele de programare, punere în aplicare și monitorizare, precum și în orice reprogramare a politicii de coeziune, asigurând implicarea activă a autorităților regionale și locale și a altor părți interesate; invită Comisia să evite centralizarea excesivă a programelor de finanțare la nivel național și să ofere autorităților regionale și locale mai multe oportunități de a identifica și de a utiliza în mod adecvat fondurile politicii de coeziune în domeniul locuințelor; subliniază necesitatea de a majora investițiile în consolidarea capacității administrative, în special pentru autoritățile regionale și locale, cu scopul de a permite o gestionare descentralizată și eficientă și punerea în aplicare a fondurilor UE;

17.

recunoaște că creșterea prețurilor locuințelor este rezultatul mai multor factori, inclusiv al ofertei limitate, al barierelor birocratice excesive, al deficitului de forță de muncă și al dinamicii pieței și îndeamnă statele membre să asigure un echilibru între accesibilitatea financiară și securitatea juridică și stimulentele pentru investiții; pledează în favoarea unor instrumente raționalizate și eficace ale politicii de coeziune, pentru a reduce disparitățile regionale în ceea ce privește accesul la locuințe la prețuri accesibile și solicită simplificarea, transparența și accesibilitatea fondurilor din cadrul politicii de coeziune; sugerează sprijinirea entităților locale prin reducerea sarcinilor administrative; invită Comisia să revizuiască reglementările existente care au un impact asupra sectoarelor construcțiilor și renovărilor, cu scopul de a identifica obstacolele legate, printre altele, de normele privind achizițiile publice și de ajutoarele de stat, care întârzie derularea proiectelor finanțate din fondurile politicii de coeziune;

18.

ia act de faptul că majoritatea statelor membre au identificat accesibilitatea financiară a locuințelor ca fiind o prioritate; invită Comisia să ia în considerare lipsa actuală de locuințe la prețuri accesibile ca fenomen pe termen lung și să propună o revizuire a regulamentelor actuale privind FEDR/Fondul de coeziune, ESF+ și Fondul pentru o tranziție justă, pentru a sprijini investițiile menite să atenueze consecințele socioeconomice negative ale crizei locuințelor, în special în orașe, ținând cont totodată de provocările specifice pieței locuințelor din zonele rurale și de pe insule; subliniază că este important să se asigure că fondurile publice ale UE completează investițiile naționale; solicită un cadru de reglementare care să încurajeze renovarea clădirilor existente pentru a îmbunătăți condițiile de locuit, fără a reduce disponibilitatea pe piață; subliniază că fondurile politicii de coeziune dedicate locuințelor trebuie să se alinieze la obiectivele de politică, evitând suprapopularea urbană și sprijinind eforturile de combatere a depopulării în regiunile în care aceasta reprezintă o problemă; sugerează abordarea atât a depopulării, cât și a deficitului de locuințe prin proiecte de îmbunătățire a conectivității; consideră că acest tip de investiții ar trebui să meargă mână în mână cu furnizarea de alte servicii de bază, precum servicii de sănătate, educaționale, în domeniul energiei și al apei; subliniază, în special, că este necesar să se abordeze impactul cheltuielilor cu locuința asupra șomerilor, familiilor monoparentale și a tinerilor expuși riscului de sărăcie și să se prevină riscul de excluziune socială și fenomenul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), cu scopul de a reduce inegalitățile și de a promova coeziunea socială;

19.

sugerează, de asemenea, Comisiei să includă noi obiective flexibile și specifice privind locuințele publice, non-profit, sociale, accesibile financiar, sustenabile și privind cooperativele de locuințe în revizuirea Regulamentului FSE+ și a Regulamentului FEDR-FC, în special în cadrul obiectivului de politică 2 al politicii de coeziune pentru 2021-2027 privind o Europă mai ecologică și fără emisii de dioxid de carbon, al obiectivului de politică 4 privind o Europă mai socială și al obiectivului de politică 5 privind o Europă mai aproape de cetățeni, cu scopul de a finanța acțiuni privind deficitul de locuințe, de a îmbunătăți calitatea și sustenabilitatea locuințelor, de a reduce cheltuielile cu energia, în special pentru gospodăriile cu venituri mici, o categorie în cadrul căreia șomerii, familiile monoparentale, femeile singure și chiriașii, printre alte grupuri, sunt suprareprezentați, și de a garanta că toți cetățenii au acces la locuințe accesibile ca preț, sustenabile și decente; subliniază că măsurile de punere în aplicare a acestor obiective specifice trebuie să fie adoptate în strânsă colaborare cu autoritățile regionale și locale în care sunt realizate investițiile, asigurând alinierea la strategiile lor de dezvoltare teritorială durabilă, și sugerează ca astfel de investiții să fie incluse în taxonomia Regulamentului (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (22), în conformitate cu articolul 9 din acesta; în acest context, invită statele membre și autoritățile regionale și locale să promoveze includerea locuințelor la prețuri accesibile, în special pentru gospodăriile cu venituri mici, în noile proiecte de construcții, într-un mod care să reflecte nevoile pieței locale a locuințelor și circumstanțele sociale, asigurând, în același timp, flexibilitate pentru ca statele membre să definească obiective naționale sau regionale adecvate;

20.

îndeamnă Comisia să propună extinderea domeniului de aplicare a sprijinului oferit prin intermediul fondurilor politicii de coeziune dincolo de promovarea eficienței energetice sau a energiei din surse regenerabile în locuințe și locuințe sociale, pentru a include utilizarea eficientă a apei și renovarea, precum și să integreze abordări inovatoare și sustenabile care să sporească accesibilitatea din punct de vedere financiar, cum ar fi fondurile funciare comunitare („community land trusts”), cooperativele și modelele de închiriere la prețul de cost, asigurând totodată soluții de locuit aliniate la principiile economiei circulare, care promovează un sector al locuințelor mai responsabil din punctul de vedere al mediului; solicită, în plus, să se utilizeze resurse din cadrul FSE+ pentru a sprijini măsuri complementare, precum alocațiile pentru locuințe destinate chiriașilor și inițiativele de incluziune socială în legătură cu locuințele la prețuri accesibile; sugerează să se adauge măsuri specifice pentru a preveni și a combate fenomenul lipsei de adăpost, promovând principiul „Locuința pe primul loc” și garantând faptul că gospodăriile cu venituri mici care au locuințe neadecvate și care se confruntă cu sărăcia energetică pot avea acces la beneficiile renovării;

21.

invită Comisia și statele membre să se asigure că investițiile politicii de coeziune în locuințe includ măsuri specifice de sprijinire a tinerilor, a familiilor monoparentale și a familiilor cu venituri mici, a persoanelor în vârstă, a femeilor, a copiilor și a grupurilor marginalizate afectate de violență sau discriminare pentru a le facilita accesul la locuințe accesibile, sigure și adecvate; subliniază că sprijinul pentru locuințe trebuie să facă parte dintr-un cadru mai larg pentru incluziune și protecție socială, garantând accesibilitatea, securitatea și demnitatea pentru toate grupurile vulnerabile; subliniază că utilizarea fondurilor UE pentru proiectele de locuințe nu trebuie să contribuie la segregare sau la excluziune socială;

22.

solicită un acces mai bun la fonduri pentru a sprijini investițiile în tranziția energetică locală, inclusiv în eficiența energetică, distribuirea descentralizată a energiei, energia regenerabilă și inițiativele legate de economia circulară durabilă; subliniază necesitatea de a crește și de a raționaliza în continuare investițiile politicii de coeziune în locuințe sociale, publice și non-profit, eficiente din punct de vedere energetic, adecvate, decente și la prețuri accesibile, precum și în combaterea lipsei de adăpost și a excluziunii în materie de locuințe; invită Comisia și statele membre să integreze pe deplin strategia privind valul de renovări ale clădirilor în politicile privind locuințele, asigurându-se că renovările se axează nu numai pe eficiența energetică și pe abordarea punților termice, ci și pe transformarea clădirilor insuficient utilizate și abandonate în locuințe accesibile și la prețuri abordabile; încurajează Comisia să faciliteze parteneriatele public-privat prin intermediul strategiei privind valul de renovări ale clădirilor pentru proiectele de renovare urbană la scară largă și subliniază că este important să se garanteze că instrumentele de finanțare ale UE sprijină în mod adecvat locuințele publice și non-profit, proprietarii de locuințe, proprietarii imobiliari, micii proprietari și dezvoltatorii imobiliari în modernizarea fondului locativ existent;

23.

sugerează Comisiei să propună o rată de cofinanțare suplimentară de până la 100 % și o prefinanțare excepțională în ceea ce privește mai multe priorități specifice privind locuințele la prețuri accesibile și ca investițiile în accesibilitatea locuințelor din punct de vedere financiar să fie luate în considerare în cadrul cerințelor privind concentrarea tematică și al cheltuielilor legate de climă;

24.

solicită Comisiei să definească un cadru comun flexibil al UE în ceea ce privește eligibilitatea locuințelor sociale și la prețuri accesibile, cu criterii de eligibilitate transparente și nediscriminatorii, care să permită autorităților locale și regionale să sporească eficacitatea intervențiilor preventive prin identificarea posibilelor grupuri-țintă, cum ar fi gospodăriile cu venituri mici și medii care nu pot obține locuințe în condițiile pieței, fie din cauza situației lor financiare, fie din cauza nevoilor lor speciale, inclusiv persoanele cu dizabilități, tinerii sau persoanele în vârstă și persoanele care au nevoie de sprijin din partea FEDR-FC și al FSE+ pentru a avea acces la locuințe rezidențiale care să fie adaptate nevoilor lor, la standarde de calitate adecvate și disponibile la prețuri abordabile; solicită să se acorde o atenție specială tinerilor, în special în zonele în care cea mai mare parte a tinerilor trăiesc în continuare în căminul familial; propune să se introducă un sistem de „avertizare timpurie”, inclusiv prin instrumente precum inteligența artificială (IA), pentru a anticipa riscul de excluziune legată de locuințe, respectând pe deplin principiile transparenței, protecției datelor și nediscriminării;

25.

subliniază că accesul la locuințe adecvate, decente și la prețuri accesibile este un drept social fundamental și o condiție prealabilă pentru participarea și bunăstarea economică și solicită să se integreze considerente referitoare la locuințele la prețuri accesibile în toate politicile sociale și de ocupare a forței de muncă relevante ale UE; sugerează importanța promovării unor politici orientate spre familie; propune crearea unei carte europene care să clarifice rolul guvernelor naționale în recunoașterea și punerea în aplicare a dreptului la locuință ca drept social;

26.

ia act de faptul că completarea subvențiilor din cadrul FEDR-FC, FSE+ și FTJ cu instrumentele financiare ale BEI și combinarea acestor instrumente cu subvențiile menționate pot contribui la creșterea efectului de pârghie al investițiilor și a accesului la finanțare pentru dezvoltatorii imobiliari, constructorii și beneficiarii finali; sprijină crearea unei linii dedicate locuințelor în cadrul structurii instrumentelor financiare ale BEI; subliniază că simplificarea fondurilor și transparența în utilizarea acestora sunt esențiale pentru o utilizare eficace și strategică a investițiilor, precum și pentru un efect de multiplicare al eforturilor financiare;

27.

încurajează Comisia și BEI să includă mecanisme de alocare stricte, transparente, incluzive și echitabile, precum și condiții sociale și sustenabile pentru beneficiarii finali ai fondurilor și instrumentelor financiare ale UE; subliniază că ar trebui să se adopte o abordare echilibrată care să implice atât participarea sectorului locuințelor publice sau non-profit, cât și participarea sectorului privat, prin parteneriate public-privat, pentru a optimiza fondul de locuințe și a asigura utilizarea eficace a resurselor; consideră că programele de locuințe la prețuri accesibile pot include – dar nu ar trebui să se limiteze la – proprietatea publică asupra imobilelor, terenurilor și clădirilor deținute de autoritățile publice centrale și locale; consideră că, în acest scop, ar trebui să li se permită entităților publice să aibă acces la sectorul privat, sub supravegherea autorităților publice, asigurând totodată sprijin puternic pentru furnizorii de locuințe sociale și pentru alte entități non-profit implicate în furnizarea de locuințe la prețuri accesibile; subliniază că este important să se prioritizeze grupurile cu cele mai mici venituri, care sunt afectate în mod disproporționat de costul locuințelor;

Locuințe la prețuri accesibile în viitoarea politică de coeziune după 2027

28.

ia act de faptul că investițiile în locuințe la prețuri abordabile, decente, accesibile și sustenabile, inclusiv măsuri cum sunt cele axate pe locuințele sociale, publice și non-profit și sistemele de închiriere la prețuri accesibile pentru persoanele vulnerabile, gospodăriile cu venituri mici și medii și familiile deosebit de numeroase ar trebui să fie una dintre prioritățile strategice ale viitoarelor fonduri de coeziune ale UE din cadrul financiar multianual de după 2027 și că strategia privind valul de renovări ale clădirilor trebuie să fie ancorată în programele periodice ale politicii de coeziune pentru a asigura continuitatea acesteia, fără a impune sarcini excesive asupra proprietarilor; subliniază necesitatea unor standarde obligatorii de accesibilitate și a proiectării universale în toate proiectele de locuințe finanțate de UE, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, acordând prioritate investițiilor în adaptarea locuințelor, în tehnologii inteligente de asistență și în renovări care să permită o viață autonomă; subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită generațiilor tinere și celor viitoare, în special în zonele în care majoritatea tinerilor nu sunt independenți din punct de vedere economic și continuă să trăiască în căminul familial, în special studenților și profesioniștilor aflați la începutul carierei, ajutându-i să înceapă o viață independentă;

29.

îndeamnă Comisia să elaboreze orientări și recomandări cuprinzătoare pentru statele membre privind valorificarea unor abordări integrate bazate pe fonduri multiple, pentru a permite investițiile la scară largă în locuințe sociale și la prețuri accesibile, în infrastructura aferentă și în servicii bazate pe comunitate, care promovează incluziunea socială și coeziunea teritorială; subliniază importanța utilizării unei combinații adecvate de granturi și instrumente financiare, recunoscând că granturile sunt esențiale pentru sprijinirea măsurilor de incluziune socială pentru chiriași; consideră că, pe lângă finanțarea din cadrul politicii de coeziune, alte instrumente, cum ar fi Orizont Europa, pot sprijini proiectele de cercetare și dezvoltare în sectorul construcțiilor și tehnologiile conexe pentru a aborda criza locuințelor; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu autoritățile naționale și regionale pentru a simplifica normele de finanțare, a raționaliza procedurile de depunere a cererilor și a asigura un acces mai rapid la fonduri pentru proiectele de locuințe la prețuri accesibile;

30.

observă că investițiile în locuințe sustenabile și la prețuri accesibile pentru populațiile din zone cu caracteristici demografice particulare ar trebui să se numere printre prioritățile strategice viitoare ale fondurilor de coeziune ale UE în următorul cadru financiar multianual de după 2027;

31.

invită Comisia să se asigure că nicio finanțare destinată locuințelor la prețuri accesibile nu va pune în pericol contribuțiile în ceea ce privește cheltuielile legate de climă din cadrul politicii de coeziune;

32.

subliniază importanța protejării centrelor istorice ale orașelor și a conservării patrimoniului istoric și cultural european atunci când se elaborează inițiative în domeniul locuințelor și al eficienței energetice; subliniază potențialul enorm de renovare sustenabilă a clădirilor goale și vechi, punând accentul pe utilizarea eficientă a resurselor, furnizarea de locuințe la prețuri accesibile și pe consolidarea coeziunii sociale, în special în sate și în comunitățile mici; solicită ca politica de coeziune să sprijine în mod activ renovările eficiente din punct de vedere energetic și investițiile în locuințe la prețuri accesibile care promovează un nivel net al emisiilor egal cu zero, în conformitate cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor; solicită, de asemenea, stimulente, inclusiv sprijin fiscal și tehnic pentru autoritățile locale și regionale, pentru a promova renovarea și reutilizarea clădirilor neutilizate sau abandonate, sporind oferta de locuințe fără utilizarea suplimentară a terenurilor;

33.

subliniază necesitatea urgentă de a aborda provocările în materie de locuințe cu care se confruntă tinerii, care întâmpină obstacole din ce în ce mai mari în calea accesului la locuințe la prețuri accesibile, în special în zonele urbane cu cerere ridicată și în regiunile cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor; subliniază nevoia de a integra în mai mare măsură Fondul social pentru climă cu instrumentele politicii de coeziune, în special pentru a sprijini investițiile în locuințe sociale și la prețuri accesibile, precum și în asistența specifică menită să asigure chirii la prețuri mai accesibile pentru tineri; subliniază importanța integrării tinerilor și a familiilor tinere în strategiile naționale privind locuințele și solicită măsuri adaptate, inclusiv stimulente fiscale, împrumuturi cu dobândă scăzută, garanții pentru chirie și garanții extinse pentru a sprijini persoanele care achiziționează pentru prima dată locuințe; încurajează statele membre să exploreze posibilitatea de a aplica stimulente fiscale pentru proprietarii care închiriază locuințe pentru tineri sau familii în baza unor contracte pe termen lung, contribuind la extinderea pieței proprietăților închiriate și la stabilizarea prețurilor; pledează pentru utilizarea instrumentelor politicii de coeziune pentru a crește investițiile în locuințe pentru studenți și în locuințe la prețuri accesibile, asigurând accesul la oportunități de locuințe stabile sprijinite de transportul public, servicii de bază și educație, în special pentru tinerii din gospodării cu venituri mici; sugerează, prin urmare, că viitorul FSE+ după 2027 ar trebui să sprijine accesul tinerilor la locuințe prin intermediul unor programe de sprijin sau al altor sisteme financiare, cu scopul de a face împrumuturile mai accesibile;

34.

invită, de asemenea, Comisia să includă în viitoarea politică de coeziune promovarea rezilienței teritoriale și sprijinirea comunităților și a familiilor, în special în zonele insulare și rurale, prin punerea la dispoziție a unor locuințe reziliente, care să poată face față impactului dezastrelor naturale și efectelor evenimentelor neprevăzute, în special în regiunile care sunt expuse foarte mult la impactul fenomenelor meteorologice extreme asociate cu schimbările climatice; solicită ca fondurile UE să sprijine reconstrucția locuințelor în caz de dezastre naturale și să promoveze principiul „a reconstrui mai bine”; consideră că riscurile climatice afectează în mod disproporționat populațiile vulnerabile, împiedicând și mai mult capacitatea grupurilor vulnerabile de a se redresa în urma dezastrelor;

35.

consideră că sprijinul pentru locuințe la prețuri accesibile ar trebui să acorde prioritate conversiilor și renovărilor, și nu construcțiilor noi și ar trebui să promoveze metode de construcție neutre din punct de vedere climatic și eficiente din punctul de vedere al resurselor, locuințe colective și mobilitatea verde, care îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor; subliniază nevoia ca toate investițiile în locuințe finanțate de UE să se alinieze la obiectivele Pactului verde european prin asigurarea unor standarde ridicate de eficiență energetică, reducerea sărăciei energetice și includerea unor măsuri de adaptare la schimbările climatice; invită Comisia să revizuiască de urgență anexa I la Regulamentul privind dispozițiile comune și, pe baza examinării sale, să recunoască investițiile în locuințe sociale, la accesibile ca preț și sustenabile ca reprezentând o contribuție la obiectivele climatice, permițând statelor membre să îndeplinească obiectivele FEDR privind cheltuielile legate de climă de 30 %; solicită un sector al construcțiilor sustenabil, care să beneficieze de sprijinul politicii de coeziune și să utilizeze materiale de construcții pe bază de bioresurse și prețuri stabilite pe baza unor costuri reale, care includ costurile cu întreținerea și costurile de mediu; subliniază, în acest context, importanța consolidării principiului „poluatorul plătește” și a promovării decarbonizării, pentru a realiza obiectivele Pactului verde european și ale Acordului de la Paris;

36.

propune includerea în viitoarea politică de coeziune a unei finanțări sporite pentru locuințe pe baza strategiilor naționale, regionale și locale privind locuințele accesibile ca preț și sustenabile pentru gospodăriile vulnerabile, cu venituri mici și medii, pentru familiile cu mai mulți copii și familiile monoparentale, inclusiv a unor soluții sociale și de viață asistată pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă; recunoaște rolul autorităților locale și regionale în elaborarea acestor strategii; insistă asupra faptului că această finanțare ar trebui să contribuie la coeziunea socială în întreaga UE; reamintește importanța legăturilor solide dintre mediul urban și cel rural, precum și a necesității unui sprijin specific pentru femei în zonele rurale;

37.

invită Comisia să includă eradicarea lipsei de adăpost, remedierea problemei locuințelor inadecvate și abordarea sărăciei energetice în rândul segmentelor de populație cu cele mai mici venituri ca obiective politice explicite în cadrul politicii de coeziune post-2027, cu o finanțare solidă dedicată acestor priorități; solicită, de asemenea, ca accesul la locuințe și serviciile asociate să fie considerate un domeniu-cheie în cadrul viitoarelor obiective de politică, punând accentul în mod deosebit pe sprijinirea generațiilor viitoare și a agendei urbane; subliniază că măsurile legate de locuințe finanțate de politica de coeziune trebuie să răspundă nevoilor și particularităților autorităților regionale și locale și să contribuie la obiectivele de coeziune ale tratatelor; propune Comisiei să coreleze investițiile în servicii de transport și utilități cu furnizarea de locuințe la prețuri accesibile, pentru a se asigura că beneficiarii au un acces adecvat la serviciile esențiale și invită statele membre să asigure coerența între politicile naționale privind locuințele, transportul și utilitățile;

38.

invită Comisia și BEI să includă în viitoarea politică de coeziune o cerință specifică privind durata operațiunilor, din perspectiva sustenabilității, care să vizeze operațiunile ce implică investiții din fondurile politicii de coeziune în infrastructuri de locuințe sustenabile și la prețuri accesibile, cu scopul de a evita speculațiile imobiliare; consideră că Comisia ar trebui să creeze un cadru juridic care să permită terenurilor și locuințelor care beneficiază de fonduri UE să rămână în proprietatea sau, după caz, în gestionarea administrațiilor publice, a furnizorilor de locuințe sociale și a altor entități non-profit, astfel încât beneficiarii finali ai fondurilor și utilizatorii finali ai acestora să își păstreze dreptul de proprietate asupra locuințelor;

39.

recomandă includerea unor condiții pe termen lung pentru beneficiarii fondurilor din politica de coeziune destinate locuințelor la prețuri accesibile, pentru a sprijini „dreptul de a rămâne” în zonele urbane unde chiriile sunt ieftine, în special în zonele care se confruntă cu presiuni din punctul de vedere al locuințelor din cauza turismului, gentrificării sau investițiilor speculative, inclusiv în zonele centrale ale orașelor, insule, regiuni ultraperiferice și zone de coastă, fără a dezavantaja în mod necuvenit activitățile imobiliare legitime; recomandă, de asemenea, excluderea investitorilor speculativi pe termen scurt prin stabilirea de măsuri de protecție împotriva achizițiilor speculative pe termen scurt, inclusiv de restricții privind revânzarea rapidă; subliniază că este important să se asigure „dreptul de a rămâne” al cetățenilor din zonele care se confruntă cu o lipsă a locuințelor adecvate și la prețuri accesibile; invită Comisia să publice orientări specifice privind modul de aplicare și de asigurare a respectării acestui principiu la nivelul tuturor politicilor UE; solicită o integrare mai profundă a acestui principiu ca principiu transversal în toate politicile UE, astfel încât acestea să sprijine obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială, astfel cum sunt stabilite la articolele 3 și 174 din TFUE;

40.

invită Comisia să integreze noul Bauhaus european (NBE) ca program autonom în cadrul financiar multianual pentru perioada 2028-2034, cu resurse financiare suficiente pentru a include valorile noului Bauhaus european în inițiativele și legislația viitoare relevantă promovate de Strategia europeană privind locuințele la prețuri accesibile;

41.

reamintește că politica de coeziune ar trebui să încurajeze colaborarea între arhitecți, urbaniști, promotori, ingineri, lucrătorii din sectorul construcțiilor și alți profesioniști pentru a garanta o abordare cuprinzătoare a dezvoltării urbane și rurale și pentru a contribui la rezolvarea crizei continue a locuințelor;

°

° °

42.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului European al Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.


(1)   JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj.

(2)   JO L 231, 30.6.2021, p. 60, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1058/oj.

(3)   JO L 231, 30.6.2021, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1057/oj.

(4)   JO L 231, 30.6.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1056/oj.

(5)   JO L 23, 27.1.2010, p. 35, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2010/48(1)/oj.

(6)   JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj.

(7)   JO L, 2024/1028, 29.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1028/oj.

(8)   JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj.

(9)   JO C 28, 27.1.2020, p. 40.

(10)   JO C 15, 12.1.2022, p. 125.

(11)   JO C 456, 10.11.2021, p. 145.

(12)   JO C 425, 20.10.2021, p. 2.

(13)   JO C 125, 5.4.2023, p. 56.

(14)   JO C 342, 6.9.2022, p. 2.

(15)   JO C, C/2024/4006, 17.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4006/oj.

(16)   JO C, C/2024/3667, 26.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3667/oj.

(17)   JO C, C/2025/771, 11.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/771/oj.

(18)   JO C, C/2025/285, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/285/oj.

(19)   JO C 493, 27.12.2022, p. 48.

(20)  Parlamentul European, „Creșterea costurilor cu locuințele în UE (infografice)”, 17 octombrie 2024, https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20241014STO24542/cresterea-costurilor-cu-locuintele-in-ue-infografice.

(21)  Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2012/21(1)/oj).

(22)   JO L 317, 9.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/2088/oj.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/1474/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)