P10_TA(2025)0159

Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în vederea Forumului politic la nivel înalt din 2025

Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2025 referitoare la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în vederea Forumului politic la nivel înalt din 2025 (2025/2014(INI))

(C/2026/1441)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 13 și articolul 208 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (1),

—	având în vedere declarația comună din 30 iunie 2017 a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului și a Comisiei intitulată „Noul consens european privind dezvoltarea – «Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru» ” (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă” (Right2Water) (3) și rezoluția sa din 5 octombrie 2022 referitoare la accesul la apă ca unul dintre drepturile omului – dimensiunea externă (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu, (5)

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru economia socială (7),

—	având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU din 27 martie 2023 intitulată „Promovarea economiei sociale și solidare pentru dezvoltare durabilă”,

—	având în vedere rezoluția Organizației Internaționale a Muncii privind munca decentă și economia îngrijirii, adoptată la 14 iunie 2024 în cadrul celei de a 112-a Conferințe Internaționale a Muncii,

—	având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2022 referitoare la abordarea securității alimentare în țările în curs de dezvoltare (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2022 referitoare la viitoarea arhitectură financiară europeană pentru dezvoltare (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2023 referitoare la coerența politicilor pentru dezvoltare (10),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 iunie 2023 referitoare la punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) (11),

—	având în vedere recomandarea sa din 19 decembrie 2024 adresată Consiliului privind prioritățile UE pentru cea de-a 69-a sesiune a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 aprilie 2024 referitoare la includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 iunie 2021 referitoare la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor (14),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 18 noiembrie 2020 intitulat „Delivering on the UN’s Sustainable Development Goals – A comprehensive approach” (Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU – o abordare cuprinzătoare) (SWD(2020)0400),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 noiembrie 2021 intitulat „Better Regulation Guidelines” (Orientări privind o mai bună legiferare) (SWD(2021)0305) și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare din iulie 2023,

—	având în vedere integrarea ODD în cadrul pentru o mai bună legiferare, inclusiv comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2021 intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”, (COM(2021)0219),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2015 privind eradicarea sărăciei și dezvoltare durabilă în perioada ulterioară anului 2015,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 24 octombrie 2019 privind economia bunăstării (15) și concluziile Consiliului din 24 iunie 2024 privind prioritățile UE în cadrul Organizației Națiunilor Unite cu ocazia celei de a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, septembrie 2024-septembrie 2025,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2021 intitulate „O abordare cuprinzătoare pentru accelerarea punerii în aplicare a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă – O reconstrucție mai temeinică după criza provocată de pandemia de COVID-19”,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 21 iunie 2022 intitulate „Rolul transformator al educației pentru dezvoltare durabilă și pentru cetățenie mondială ca instrument esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)”,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 24 iunie 2024 referitoare la obiectivele UE în materie de ajutor pentru dezvoltare,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului» ” (COM(2021)0400) și anexele la aceasta,

—	având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu și al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei din 3 martie 2025 intitulat „Zero pollution monitoring and outlook 2025” (Monitorizare și perspective privind reducerea la zero a poluării, ediția 2025),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2022 privind munca decentă la nivel mondial pentru o tranziție globală justă și o redresare durabilă (COM(2022)0066),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 12 martie 2024 intitulată „Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității” (COM(2024)0091),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” (COM(2025)0085),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2025 intitulată „O foaie de parcurs privind drepturile femeilor” (COM(2025)0097),

—	având în vedere scrisorile de misiune ale președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, adresate celor 26 de comisari europeni,

—	având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu din 4 decembrie 2019 intitulat „The European environment – state and outlook 2020: Knowledge for transition to a sustainable Europe” (Mediul european – situația și perspectivele în 2020: cunoștințe pentru tranziția către o Europă sustenabilă),

—	având în vedere Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial,

—	având în vedere Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III,

—	având în vedere Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030,

—	având în vedere Strategia europeană privind serviciile de îngrijire,

—	având în vedere prima revizuire voluntară de către Uniune a punerii în aplicare a ODD, prezentată Organizației Națiunilor Unite la 19 iulie 2023,

—	având în vedere raportul de monitorizare din 2024 al Eurostat privind progresele înregistrate în vederea atingerii ODD în contextul Uniunii, publicat la 18 iunie 2024,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018 intitulat „Indicatori mai adecvați pentru a evalua obiectivele de dezvoltare durabilă – contribuția societății civile”, din 30 octombrie 2019 intitulat „Să nu lăsăm pe nimeni în urmă la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”, și din 8 decembrie 2021 intitulat „Strategia reînnoită privind finanțarea durabilă”,

—

având în vedere rezoluția ONU 70/1 intitulată „Transforming our World – the 2030 Agenda for Sustainable Development (2030 Agenda)” [Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (Agenda 2030)], adoptată la 25 septembrie 2015 la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă de la New York și care stabilește ODD,

—	având în vedere Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) pentru tineret,

—	având în vedere Convenția ONU privind diversitatea biologică (UNCBD) și Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, convenite la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților la UNCBD,

—	având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH) și Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030,

—	având în vedere Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre în perioada 2015-2030, adoptat la 18 martie 2015 de statele membre ale ONU la cea de A treia Conferință Mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre,

—	având în vedere Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Acordul de la Paris, adoptat la 12 decembrie 2015 la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris,

—	având în vedere Deceniul științelor oceanului pentru dezvoltare durabilă al Organizației Națiunilor Unite (2021-2030),

—

având în vedere Angajamentul de la Buenos Aires, care trasează o cale de urmat pentru o societate a îngrijirii, adoptat la cea de a 15-a Conferință regională privind femeile din America Latină și zona Caraibilor, organizată de către Comisia Economică pentru America Latină și Zona Caraibilor, Biroul regional pentru America și zona Caraibilor al Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii (ONU Femei) și Guvernul Argentinei, care a avut loc în perioada 7-11 noiembrie 2022 la Buenos Aires,

—

având în vedere raportul comun din 2024 intitulat „Are we getting there? A synthesis of the UN system evaluations of SDG 5” (Suntem pe drumul cel bun? O sinteză a evaluărilor sistemului ONU privind ODD 5), publicat de ONU Femei, Programul ONU pentru Dezvoltare, Fondul ONU pentru Populație, Fondul ONU pentru Copii și Programul Alimentar Mondial,

—	având în vedere Acordul întemeiat pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și referitor la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele care nu intră sub jurisdicție națională (BBNJ) din 4 martie 2023 (Tratatul ONU privind marea liberă),

—	având în vedere Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor,

—	având în vedere Indicele egalității de gen 2024, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați,

—	având în vedere Platforma de acțiune de la Beijing și rezultatele conferințelor sale de revizuire,

—

având în vedere rezoluția 48/13 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, adoptată la 8 octombrie 2021, și rezoluția 76/300 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 28 iulie 2022, privind dreptul omului la un mediu curat, sănătos și durabil și rezoluția 2545 (2024) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adoptată la 18 aprilie 2024, referitoare la integrarea dreptului omului la un mediu sigur, curat, sănătos și durabil în procesul de la Reykjavik,

—

având în vedere rezoluția 5/10 a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), intitulată „The environmental dimension of a sustainable, resilient and inclusive post-COVID-19 recovery” (Dimensiunea de mediu a unei redresări durabile, reziliente și incluzive post-COVID-19), adoptată la 2 martie 2022,

—	având în vedere raportul ONU din 2019 privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial, intitulat „The Future is Now: Science for Achieving Sustainable Development” (Trăim în viitor: cunoștințe științifice pentru a realiza dezvoltarea durabilă),

—	având în vedere raportul secretarului general al ONU intitulat „Our Common Agenda” (Agenda noastră comună), prezentat Adunării Generale a ONU, și mandatul acordat Secretarului General al ONU prin Rezoluția 76/6 din 15 noiembrie 2021 a Adunării Generale a ONU pentru a da curs raportului său,

—

având în vedere raportul ONU din 2021 privind dezvoltarea durabilă, intitulat „The Decade of Action for the Sustainable Development Goals” (Deceniul de acțiune pentru obiectivele de dezvoltare durabilă) și raportul ONU din 2022 privind dezvoltarea durabilă, intitulat „From Crisis to Sustainable Development: the SDGs as Roadmap to 2030 and Beyond” (De la criză la dezvoltare durabilă: ODD ca foaie de parcurs până în 2030 și ulterior),

—	având în vedere raportul ONU din 2024 privind obiectivele de dezvoltare durabilă,

—

având în vedere raportul special din 2018 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la încălzirea globală cu 1,5 °C, raportul său special privind schimbările climatice și terenurile, raportul său special privind oceanele și criosfera într-un context climatic în schimbare și cel de al 6-lea raport al său de evaluare (AR6),

—

având în vedere raportul de evaluare globală a Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) din 25 noiembrie 2019 privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, precum și cele mai recente rapoarte ale sale de evaluare a legăturilor și a schimbărilor transformatoare,

—

având în vedere raportul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din 18 februarie 2021 intitulat „Making Peace with Nature: a scientific blueprint to tackle the climate, biodiversity and pollution emergencies” (Să facem pace cu natura: un plan științific de răspuns la situațiile de urgență în materie de climă, biodiversitate și poluare),

—

având în vedere documentul intitulat „SDG Good Practices: A compilation of success stories and lessons learned in SDG implementation – Second Edition” (Bunele practici în materie de ODD – O colecție de povești de succes și lecții învățate privind punerea în aplicare a ODD – ediția a doua), publicat de Departamentul pentru afaceri economice și sociale al ONU în ianuarie 2022,

—

având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 10 noiembrie 2022 intitulat „Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2023: No Sustainability Without Equity” (Perspectivă globală privind finanțarea dezvoltării durabile în 2023: nu există durabilitate fără echitate),

—	având în vedere Raportul privind dezvoltarea umană 2023/24 intitulat „Breaking the Gridlock: Reimagining cooperation in a polarized world (Să ieșim din impas: regândind cooperarea într-o lume polarizată”,

—

având în vedere raportul din aprilie 2024 al Grupului operativ interagenții al ONU pentru finanțarea dezvoltării intitulat „Financing for Sustainable Development Report 2024: Financing for Development at a Crossroads” (Raportul privind finanțarea dezvoltării durabile din 2024: un moment de răscruce pentru finanțarea dezvoltării”),

—	având în vedere inițiativa secretarului general al ONU intitulată „SDG Stimulus to Deliver Agenda 2030” (Stimul pentru realizarea ODD ale Agendei 2030) din februarie 2023,

—	având în vedere inițiativa de la Bridgetown, lansată la 23 septembrie 2022,

—

având în vedere inițiativa „O singură sănătate” a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și planul comun de acțiune „O singură sănătate” (2022-2026) al OMS, al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) și al UNEP,

—	având în vedere raportul intermediar din 2024 al OMS referitor la planul global de acțiune pentru o viață sănătoasă și bunăstare pentru toți oamenii,

—	având în vedere inițiativa Spotlight pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor,

—	având în vedere orientările voluntare ale FAO cu privire la asigurarea unui pescuit la scară mică durabil în contextul securității alimentare și al eradicării sărăciei,

—	având în vedere Summitul pentru un nou pact financiar mondial, care a avut loc în iunie 2023 la Paris,

—	având în vedere Summitul din 2023 privind ODD, care a avut loc în septembrie 2023 în cursul săptămânii dedicate reuniunilor la nivel înalt ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite,

—

având în vedere Summitul Viitorului, care a avut loc în perioada 22-23 septembrie 2024 la New York, alături de rezultatul său, Pactul pentru viitor, care prevede 56 de acțiuni pentru accelerarea și finanțarea dezvoltării durabile, precum și cele două anexe la acesta, Pactul digital mondial și Declarația privind generațiile viitoare,

—	având în vedere cea de a 4-a Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare, care a avut loc la Sevilla, Spania, în perioada 30 iunie-3 iulie 2025,

—

având în vedere raportul Rețelei de soluții pentru dezvoltare durabilă din ianuarie 2025 intitulat „Europe Sustainable Development Report 2025: SDG Priorities for the New EU Leadership” (Raportul privind dezvoltarea durabilă în Europa pentru anul 2025: priorități legate de ODD pentru noua conducere a UE),

—	având în vedere baza de date online „Accelerarea îndeplinirii ODD”,

—	având în vedere inițiativele existente la nivel național și regional care promovează realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă,

—	având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru dezvoltare și ale Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară în temeiul articolului 59 din Regulamentul de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și al Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară (A10-0125/2025),

întrucât Agenda 2030 și cele 17 ODD integrate, inclusiv cele 169 de ținte și 247 de indicatori ai acestora, reprezintă singurul cadru comun la nivel mondial și convenit politic pentru politici bazate pe date concrete pentru abordarea provocărilor comune și pentru realizarea unei dezvoltări durabile în cele trei dimensiuni ale sale – economică, socială și de mediu – în mod echilibrat și integrat;

întrucât statele membre ale ONU și-au asumat angajamentul de a realiza ODD până în 2030; întrucât numai 17 % dintre țintele ODD arată o evoluție în grafic, în timp ce pentru aproape jumătate s-au înregistrat progrese minime sau moderate și pentru mai mult de o treime situația a stagnat sau chiar a regresat sub nivelurile de referință din 2015; întrucât măsurile importante luate deja în domenii esențiale subliniază necesitatea unor demersuri urgente pentru a inversa această tendință alarmantă și ar trebui să funcționeze drept imbold pentru punerea în aplicare deplină a ODD;

întrucât punerea în aplicare a Agendei 2030 necesită ca dezvoltarea economică să meargă mână în mână cu justiția socială, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului; întrucât consecințele pandemiei de COVID-19, noul peisaj geopolitic, escaladarea conflictelor, tensiunile geopolitice, depășirea limitelor planetare, dependența tot mai mare de materii prime și de minerale critice, efectele negative ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității, precum și crizele multiple din diferite domenii afectează grav progresele în direcția realizării ODD;

întrucât estimările arată că, până în 2030, în aceste țări vor ajunge să fie 175 de milioane de alte persoane care trăiesc în sărăcie extremă, dintre care 89 de milioane de femei și de fete (16); întrucât persoanele cu dizabilități sunt mai vulnerabile la sărăcie din cauza perspectivelor reduse de angajare și de educație, a salariilor mai mici și a costurilor mai mari ale vieții; întrucât sunt necesare de urgență mai multe demersuri colective pentru a lupta împotriva sărăciei;

întrucât ODD, fiind universale și indivizibile, sunt aplicabile tuturor actorilor, inclusiv societății civile și partenerilor sociali, precum și sectorului public și privat; întrucât actorii respectivi ar trebui să fie implicați sistematic în elaborarea și aplicarea politicilor legate de ODD; întrucât angajamentul sectorului privat față de ODD oferă posibilitatea de a extinde acțiunile de dezvoltare și de a le crește sustenabilitatea prin crearea de locuri de muncă, stimularea creșterii economice și eliminarea sărăciei;

întrucât UE și-a subliniat angajamentul neechivoc față de Agenda 2030 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă; întrucât țările europene nu au realizat progrese uniforme pentru a îndeplini țintele ODD și multe dimensiuni ale dezvoltării durabile nu au evoluat semnificativ în ultimul deceniu, iar nivelurile tot mai ridicate de sărăcie și de inegalitate internă și internațională constituie o amenințare la adresa dezvoltării durabile; întrucât cel mai recent raport de monitorizare a progreselor pentru cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu arată că, pentru majoritatea indicatorilor, UE nu este pe drumul cel bun pentru a atinge țintele (17); întrucât Comisia a recunoscut că este necesar să se înregistreze mai multe progrese cu privire la numeroase ODD la nivelul UE și că accelerarea punerii în aplicare a ODD este mai urgentă ca niciodată, cu un accent deosebit pe persoanele vulnerabile;

întrucât Comisia nu a elaborat încă o strategie globală pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 la nivelul UE sau un plan de finanțare pentru ODD; întrucât Comisia s-a angajat să adopte o abordare la nivelul întregii administrații privind punerea în aplicare a ODD, iar programul său de lucru ar trebui să promoveze realizarea Agendei 2030; întrucât UE ar trebui să ofere un bun exemplu pentru a asigura prosperitatea generațiilor prezente și viitoare la nivel mondial;

întrucât Forumul politic la nivel înalt din 2025 va fi convocat în perioada 14-23 iulie 2025 sub auspiciile Consiliului Economic și Social; întrucât Forumul politic la nivel înalt din 2025 se va concentra pe promovarea unor soluții sustenabile, incluzive, științifice și bazate pe dovezi pentru Agenda 2030 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, cu scopul de a nu lăsa pe nimeni în urmă; întrucât va efectua analize aprofundate ale ODD 3 (Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă), ODD 5 (Realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor), ODD 8 (Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a unei ocupări integrale și productive a forței de muncă și a unor condiții de muncă decente pentru toți), ODD 14 (Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine) și ODD 17 (Revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă);

întrucât sănătatea reprezintă o fundație indispensabilă pentru bunăstarea oamenilor; întrucât sănătatea este caracterizată de o stare de confort fizic, mental și social deplin, nu doar de absența unei boli sau infirmități (18); întrucât numai pandemia de COVID-19 a eliminat un deceniu de progrese privind nivelurile globale ale speranței de viață (19); întrucât bolile netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, demența și bolile respiratorii cronice, constituie una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial; întrucât și siguranța rutieră reprezintă un motiv de îngrijorare;

întrucât poluarea aerului este un factor major asociat bolilor netransmisibile și este răspunzătoare pentru aproape 7 milioane de decese la nivel mondial, dintre care peste nouă din zece în țările cu venituri mici și mijlocii; întrucât, în pofida progreselor realizate, poluarea aerului rămâne factorul de mediu asociat cu cel mai mare risc pentru sănătate la nivelul UE, provocând sute de mii de decese premature în fiecare an;

întrucât egalitatea de gen este esențială pentru o dezvoltare echitabilă, incluzivă și durabilă; întrucât, deși s-au înregistrat unele progrese, persistă inegalități semnificative; întrucât consolidarea drepturilor femeilor, capacitarea femeilor și a fetelor, contestarea normelor sociale întemeiate pe prejudecăți, eliminarea practicilor dăunătoare și combaterea discriminării sunt necesare pentru promovarea ODD 5;

întrucât drepturile lucrătorilor sunt protejate tot mai puțin, iar inegalitatea veniturilor este în creștere; întrucât deficitul de locuri de muncă la nivel mondial a atins cifra de 402 milioane în 2024, în timp ce formele extreme de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă afectează 240 de milioane de lucrători la nivel mondial (20); întrucât femeile și tinerii înregistrează rate mai ridicate ale șomajului; întrucât mai mult de unul din cinci tineri nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (21);

întrucât oceanul acoperă peste 70 % din suprafața planetei noastre și constituie cel mai mare ecosistem al său; întrucât oceanul joacă un rol esențial în reglarea climei, face posibilă activitatea economică și asigură mijloace de trai pentru mai mult de 3 miliarde de persoane; întrucât oceanul constituie cel mai mare aliat al lumii împotriva schimbărilor climatice, deoarece generează 50 % din oxigenul lumii, absoarbe 25 % din toate emisiile de dioxid de carbon și captează 90 % din excesul de căldură generat de emisiile respective, dar capacitatea sa de absorbție este în scădere; întrucât oceanul este puternic afectat, în proporție de 40 %, de poluare, de epuizarea resurselor piscicole, de pierderea habitatelor costiere și de alte activități umane; întrucât secretarul general al ONU a declarat o „urgență a oceanelor” la Conferința ONU privind oceanele din 2022; întrucât o guvernanță incluzivă a oceanelor ar trebui, printre altele, să se bazeze pe drepturile omului, să fie echitabilă din punct de vedere social și să consolideze egalitatea de gen;

întrucât în prezent există un deficit anual de investiții de 4 mii de miliarde USD pentru realizarea ODD; întrucât fluxurile de investiții străine directe către țările în curs de dezvoltare au înregistrat o scădere, în timp ce creșterea transferurilor de fonduri și a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) este modestă (22);

întrucât lipsa finanțării reprezintă un obstacol major în obținerea de rezultate în materie de egalitate de gen; întrucât egalitatea de gen este esențială pentru a îndeplini promisiunile legate de sustenabilitate, prosperitate, justiție socială, pace și progres uman; întrucât angajamentele financiare semnificative și susținute și consolidarea progreselor bugetare constituie factori esențiali pentru a sprijini punerea în practică a legislației, a politicilor și a serviciilor receptive la dimensiunea de gen, cu scopul de a promova egalitatea de gen în toate obiectivele ODD 5 (23);

întrucât țările cu venituri mici, medii și ridicate au în continuare, după un deceniu de acumulare rapidă, niveluri-record ale datoriilor, care le limitează capacitatea de a investi în realizarea ODD și în abordarea eficientă a provocărilor climatice; întrucât aproximativ 60 % din țările cu venituri mici sunt expuse unui risc ridicat de îndatorare excesivă sau sunt deja supraîndatorate (24); întrucât marja de manevră bugetară în țările în curs de dezvoltare puternic îndatorate este redusă și mai mult de șocurile externe, cum ar fi dezastrele naturale, diferitele aspecte ale gestionării datoriei, costurile mai mari ale îndatorării și lipsa unui mediu internațional favorabil pentru mobilizarea resurselor interne;

întrucât fluxurile financiare ilicite, erodarea bazei de impozitare, transferul profiturilor și corupția au condus la o scădere globală a veniturilor și constituie un alt obstacol important în calea dezvoltării durabile; întrucât surmontarea dificultăților respective necesită o cooperare mai strânsă și norme suplimentare în domeniul fiscal la nivel internațional;

întrucât UE și statele sale membre constituie cea mai mare sursă de donații pentru țările în curs de dezvoltare, furnizând aproximativ 42 % din totalul AOD; întrucât UE și-a stabilit obiectivul de a furniza în mod colectiv o asistență oficială pentru dezvoltare echivalentă cu 0,7 % din venitul său național brut (VNB); întrucât asistența oficială pentru dezvoltare a UE s-a ridicat la 0,57 % din VNB în 2023, dat fiind că doar patru state membre au îndeplinit obiectivul convenit, iar altele și-au redus AOD mai mult ca oricând; întrucât, pentru atingerea obiectivului convenit, este necesar ca bugetul UE pentru AOD să se ridice la o sumă minimă estimată de 200 de miliarde EUR în următorul cadru financiar multianual; întrucât Global Gateway este un instrument strategic și are potențialul de a promova o serie de ODD interconectate, în special prin parteneriate internaționale și investiții în transporturi, energie, infrastructura digitală, sănătate și educație;

întrucât angajamentul politic al UE față de coerența politicilor în favoarea dezvoltării a fost reafirmat în noul consens european privind dezvoltarea din 2017, care a identificat politicile în favoarea dezvoltării ca fiind „un element esențial al strategiei UE pentru atingerea ODD și o contribuție importantă la obiectivul mai larg de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării durabile (CPDD)”; întrucât CPDD constituie o abordare care integrează dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile în toate etapele procesului de elaborare a politicilor interne și internaționale;

întrucât noua administrație a SUA a luat o serie de decizii extrem de îngrijorătoare și dăunătoare în domeniul dezvoltării internaționale și al ajutorului umanitar, cea mai semnificativă fiind suspendarea a 83 % din finanțarea pentru programe a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID); întrucât se estimează că este afectată o sumă de 54 de miliarde USD aferentă contractelor de ajutor extern; întrucât suspendarea finanțării USAID și reducerea ajutorului global de către câteva state membre vor avea implicații pe termen lung asupra agendei pentru dezvoltare la nivel mondial și a realizării ODD,

Situația actuală

își reafirmă angajamentul ferm și neclintit de a asigura punerea în aplicare și realizarea la timp și pe deplin a tuturor ODD, a țintelor acestora și a Agendei 2030 în ansamblu, în special având în vedere deteriorarea peisajului geopolitic, social, economic și de mediu; își reafirmă angajamentul ferm față de Pactul pentru viitor, care reprezintă un pas esențial către revitalizarea ONU și îndeplinirea ODD;

regretă că comunitatea mondială s-a îndepărtat extrem de mult de realizarea Agendei 2030 și de îndeplinirea obiectivelor ODD; recunoaște interconectarea și interdependența celor 17 ODD și afirmă că, pentru a atinge obiectivele Agendei 2030 și a le depăși, vor fi necesare acțiuni ample și accelerate pentru toate ODD; subliniază că efectele de durată ale pandemiei de COVID-19, escaladarea conflictelor, tensiunile geopolitice, urgențele sociale, sanitare și umanitare și efectele negative accelerate ale schimbărilor climatice constituie obstacole semnificative în calea realizării obiectivelor ODD și că toate părțile interesate trebuie să depună mai multe eforturi pentru a răspunde nevoilor reale;

recunoaște că întârzierea în realizarea ODD este agravată de decalajul semnificativ în ceea ce privește progresele înregistrate între diferitele grupuri de țări, în special în țările și regiunile cele mai sărace și mai vulnerabile; subliniază că suspendarea finanțării USAID și reducerile bugetelor globale pentru ajutor de către statele membre ale UE și alte țări OCDE au exacerbat inegalitatea progreselor actuale; reliefează că este necesar să se mențină accentul puternic pe cooperarea pentru dezvoltare, pentru a orienta lumea în direcția atingerii ODD;

subliniază că politicile pertinente pentru realizarea ODD în țările cu venituri mici și medii sunt în mare măsură reduse de nivelurile ridicate ale datoriei și de costurile ridicate cu serviciul datoriei; evidențiază, de asemenea, limitările arhitecturii financiare mondiale și insuficiența sprijinului internațional; accentuează că aceste țări au nevoie urgentă de mai multe resurse financiare și de o mai mare marjă de manevră bugetară pentru a facilita investiții mult mai mari în ODD; subliniază că pentru a reforma arhitectura financiară mondială este necesară o cooperare globală, în special în vederea celei de a 4-a Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, organizată la Sevilla în perioada 30 iunie - 3 iulie 2025;

relevă că este nevoie de urgență de cooperare internațională și de acțiuni transformatoare decisive pentru a plasa cu fermitate societățile și economiile noastre pe calea realizării ODD și a face față triplei crize planetare reprezentate de schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluare; subliniază că ODD ar trebui realizate în mod echitabil și cu respectarea limitelor planetei; evidențiază că sustenabilitatea socială, inclusiv reducerea inegalităților la nivel mondial, asigurarea accesului la servicii esențiale și promovarea incluziunii sociale, ar trebui să fie integrată în toate eforturile de punere în aplicare a ODD;

salută, ca prim pas, cea mai recentă versiune a Inițiativei de la Bridgetown în ceea ce privește acțiunile climatice, care solicită mobilizarea unei sume suplimentare de 500 de miliarde USD pe an pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în țările în curs de dezvoltare; reamintește însă că tot nu este suficient pentru a acoperi necesarul; îndeamnă în acest sens Uniunea și statele sale membre să acționeze în direcția alocării unei sume suplimentare de 1,3 mii de miliarde USD pe an pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și pentru pierderi și daune, prin instrumente de finanțare publică în condiții favorabile și care nu creează datorii, în conformitate cu „Foaia de parcurs Baku-Belém” convenită în cadrul COP 29;

reafirmă că cooperarea internațională este o condiție fundamentală pentru ca lumea progreseze pe calea ODD până în 2030 și ulterior și că această cooperare ar trebui să acorde prioritate consolidării rezilienței, stabilității și autonomiei țărilor partenere, în special în Africa, promovând oportunitățile de dezvoltare economică și umană și reorientându-se către priorități-cheie, cum ar fi alimentația, asistența medicală și educația; subliniază că, în pofida dificultăților generate de situația geopolitică actuală, ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor și comunităților cel mai îndepărtate de obiective, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă; avertizează că urmările inacțiunii sau ale unei întârzieri suplimentare ar fi suportate în primul rând de cei mai vulnerabili, dar ar afecta de fapt întreaga lume;

subliniază că este important să se dispună de un acces neîntrerupt la date de înaltă calitate privind clima și mediul și să se respecte obligațiile internaționale de raportare pentru elaborarea de politici bazate pe știință și pe date concrete; constată cu îngrijorare că evoluțiile geopolitice recente evidențiază vulnerabilitățile infrastructurilor mondiale în materie de climă; subliniază, în plus, că este necesară o colaborare mai strânsă între Uniune și instituțiile mondiale, IPCC și ONU pentru a se asigura că atât politicile UE, cât și cele globale continuă să se bazeze pe cele mai recente date științifice în domeniul climei;

recunoaște că strategiile de dezvoltare durabilă conduse de fiecare țară joacă un rol important în punerea în aplicare a ODD; afirmă că abordările în materie de dezvoltare durabilă ar trebui să fie adaptate la contextele locale specifice; subliniază, în acest sens, că autoritățile locale și regionale au un rol semnificativ în definirea, punerea în aplicare și monitorizarea acțiunilor și strategiilor locale care contribuie la realizarea globală a ODD; evidențiază, în plus, că punerea în aplicare efectivă a ODD necesită participarea unei game largi de părți interesate, parteneriate sociale și instituționale mai puternice, investiții publice și private, cooperarea și partajarea responsabilităților între actorii publici, o mai mare participare a cetățenilor, o educație adecvată și o interacțiune mai amplă între sectorul public și cel privat, știință și societatea civilă;

10.

subliniază că rolul de lider al UE în punerea în aplicare la nivel mondial a ODD continuă să fie esențial, în special având în vedere multiplele provocări geopolitice și crizele actuale; relevă că Uniunea și statele sale membre ar trebui să își asume un rol de lider mai puternic în coordonarea eforturilor mondiale pentru a inversa stagnarea sau regresul și a facilita și accelera realizarea ODD, rămânând, în același timp, un partener fiabil pentru un ajutor eficace și sustenabil; subliniază că Pactul verde european are un rol important în punerea în aplicare și realizarea ODD;

11.

evidențiază că este necesar să se mobilizeze resurse financiare adecvate pentru a realiza transformări relevante legate de ODD și să se promoveze coerența politicilor și incluziunea la toate nivelurile de guvernanță, acordând prioritate includerii ODD în elaborarea politicilor și în evaluările impactului realizate de Comisie;

12.

invită instituțiile UE să își respecte angajamentele de lungă durată de a aplica integrarea perspectivei de gen și o perspectivă intersecțională la toate politicile și la finanțarea UE; regretă că țările încă nu dispun de 44 % din datele necesare pentru a urmări ODD 5 și că peste 80 % din țări nu dispun de date privind cel puțin o țintă din ODD 5 (25); subliniază, prin urmare, că este necesar să se consolideze institutele naționale de statistică și să se îmbunătățească coordonarea și cooperarea lor la nivel mondial pentru a garanta că politicile sunt elaborate în cunoștință de cauză și a elimina lacunele rămase în materie de date de gen;

13.

evidențiază rolul semnificativ al ONU și al Forumului politic anual la nivel înalt pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a Agendei 2030 și a ODD; consideră că Forumul politic la nivel înalt din 2025 ar trebui să fie folosit ca un prilej de a oferi îndrumare politică la nivel înalt și un nou impuls pentru intensificarea eforturilor și accelerarea acțiunilor pentru realizarea ODD până în 2030;

Analiza aprofundată a ODD în cadrul Forumului politic la nivel înalt din 2025

ODD 3. Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă

14.

regretă progresele marginale sau moderate înregistrate în ceea ce privește majoritatea obiectivelor ODD 3 și încetinirea ritmului din 2015 în mai multe domenii-cheie; constată cu îngrijorare că mai puțin de 10 % din obiectivele ODD 3 sunt pe cale de a fi atinse și că, probabil, mai puțin de o treime vor fi atinse până în 2030; este extrem de îngrijorat că UE s-a confruntat, de asemenea, cu regrese în cazul a aproximativ jumătate dintre indicatorii analizați de Eurostat pentru raportul său din iunie 2024;

15.

este alarmat de încetinirea progreselor în direcția acoperirii universale cu servicii de sănătate, care lasă aproape jumătate din populația lumii fără acces la servicii de sănătate esențiale; este extrem de preocupat că lipsa asigurării de sănătate expune 2 miliarde de persoane la dificultăți financiare din cauza costurilor asistenței medicale (26);

16.

subliniază că sistemele de sănătate se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari din cauza îmbătrânirii populației mondiale, a infrastructurii de asistență medicală de slabă calitate și a deficitului mondial de lucrători din domeniul sănătății și reamintește că este necesar să se soluționeze aceste probleme pentru a progresa către o acoperire universală cu servicii de sănătate; subliniază disparitățile considerabile din întreaga lume legate de numărul adecvat de profesioniști din domeniul sănătății, țările cu venituri mici înregistrând cele mai scăzute valori ale densității și ale distribuției; constată că 54 de țări, dintre care majoritatea sunt cu venituri mari, au nevoie de încă 1,8 milioane de lucrători din domeniul sănătății doar pentru a-și menține densitatea actuală standardizată pe vârstă (27); evidențiază vulnerabilitatea profesioniștilor din domeniul sănătății care se confruntă cu creșterea volumului de muncă, epuizare profesională și probleme de sănătate mintală; recomandă sprijin, formare și măsuri de protecție specifice pentru a proteja profesioniștii din prima linie și a consolida capacitatea de răspuns în caz de urgențe sanitare;

17.

subliniază că crizele multiple și corelate, impactul negativ al schimbărilor climatice și al pierderii biodiversității asupra sănătății, instabilitatea economică, sărăcia, inegalitățile persistente, în special în rândul populațiilor și regiunilor vulnerabile, precum și resursele din ce în ce mai limitate, în pofida cererii tot mai mari de servicii de sănătate, amenință să intensifice criza sanitară, să submineze securitatea sanitară mondială și să frâneze și mai mult progresele către îndeplinirea obiectivelor ODD 3;

18.

regretă efectul devastator al pandemiei de COVID-19 asupra sănătății la nivel mondial și asupra progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor ODD 3; subliniază că pandemia de COVID-19 a scos la iveală deficiențe considerabile și de durată ale sistemelor sanitare și a evidențiat cât de important este să se mărească gradul de pregătire și capacitatea de răspuns în situații de criză și reziliența sistemelor sanitare; subliniază că amenințările la adresa sănătății nu cunosc frontiere, iar o urgență sanitară locală poate escalada rapid într-o pandemie globală, caz în care sunt necesare un răspuns global coordonat și o cooperare internațională consolidată, cu ajutorul unor instituții sanitare multilaterale solide, în special Organizația Mondială a Sănătății;

19.

regretă profund decizia SUA de a se retrage din OMS și eliminarea programelor legate de sănătate din cadrul USAID; subliniază că această decizie va avea un efect grav asupra vieții populației și a accesului la servicii de sănătate la nivel mondial, expunând și exacerbând deficiențele sistemelor sanitare mondiale mărind disparitățile în materie de sănătate și punând presiune pe resurse, cu consecințe pe termen lung asupra securității sanitare și asupra rezilienței la nivel mondial; evidențiază că această retragere va împiedica în mod considerabil progresele către îndeplinirea ODD 3, reducând capacitățile de monitorizare a amenințărilor la adresa sănătății, precum și coordonarea internațională, resursele și leadershipul necesare pentru a face față crizelor sanitare și a promova un acces echitabil la sănătate pentru toți; invită SUA să revină asupra deciziei de a se retrage din OMS;

20.

recunoaște că eforturile de combatere a bolilor transmisibile precum HIV-SIDA, tuberculoza, malaria și bolile tropicale neglijate au condus la progrese semnificative în ultimele decenii; este preocupat, cu toate acestea, de numărul tot mai mare de cazuri de malarie și tuberculoză și de faptul că, în pofida realizărilor, încă persistă inegalități și apar în continuare amenințări, lăsând multe persoane vulnerabile și slăbind eforturile globale; regretă profund că întreruperea programelor de combatere a HIV-SIDA ar putea anula 20 de ani de progrese, ceea ce ar putea conduce la peste 10 milioane de alte cazuri de HIV-SIDA și la trei milioane de decese (28); solicită o punere în aplicare mai eficace a politicilor și a programelor pentru a reduce și mai mult ratele de transmitere și a îmbunătăți accesul la tratamente și măsuri de prevenție, în special în țările mai puțin dezvoltate;

21.

constată că bolile tropicale neglijate continuă să afecteze miliarde de persoane, multe țări neavând acces adecvat la tratamente, ceea ce evidențiază că este necesar să se consolideze de urgență capacitățile de prevenție, de pregătire și de răspuns ale Uniunii și ale partenerilor săi, în special în sudul global, pentru a garanta că beneficiile eforturilor mondiale ajung la toată lumea; solicită stimulente pentru promovarea cercetării și dezvoltării de medicamente care vizează bolile tropicale; invită Uniunea să ia măsuri proactive pentru a încuraja inovarea și a accelera disponibilitatea medicamentelor;

22.

constată cu îngrijorare că, în pofida îmbunătățirii asistenței specializate la naștere și a scăderii ratelor mortalității neonatale și la copiii cu vârsta sub cinci ani la nivel mondial, rata mortalității materne la nivel mondial rămâne aproape neschimbată din 2015; semnalează divergențele considerabile dintre țările cu venituri mici și cele cu venituri mari și situația sumbră din țările fragile cu un nivel de alertă ridicat și foarte ridicat; solicită acțiuni decisive în toate statele membre și în cadrul politicilor externe ale UE pentru a realiza progrese substanțiale către îndeplinirea obiectivului pentru 2030 de a reduce mortalitatea maternă și de a asigura accesul universal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, cum ar fi accesul la servicii de asistență medicală maternă de calitate, asistență specializată la naștere, îngrijire obstetrică de urgență, servicii prenatale și postnatale cuprinzătoare, planificare familială și avorturi legale;

23.

subliniază că nu toate femeile și fetele beneficiază în mod egal de îmbunătățirea situației legate de reducerea ratei nașterilor în rândul adolescentelor și de accesul la metode contraceptive moderne; semnalează inegalitățile sociale, economice și regionale persistente care împiedică extinderea tendințelor pozitive; invită UE să asigure, în mod prioritar, accesul la metode contraceptive sigure și eficace și la servicii legale de avort în toate statele membre și să contribuie la acest obiectiv prin politicile sale externe; solicită din nou ca dreptul la avort legal și în condiții de siguranță să fie inclus în Carta drepturilor fundamentale a UE;

24.

reamintește că realizarea deplină a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente (SRHR) și susținerea autonomiei corporale a femeilor și fetelor sunt esențiale pentru realizarea egalității de gen; subliniază că SRHR fac parte integrantă din acoperirea universală cu servicii de sănătate și sunt esențiale pentru realizarea ODD 3, în special a țintei 3.7; invită Comisia să se asigure că SRHR sunt incluse în inițiativele și programele UE de acoperire universală cu servicii de sănătate;

25.

regretă că progresele în direcția celor nouă obiective voluntare globale convenite în Cadrul global de monitorizare pentru bolile netransmisibile sunt lente și inegale; subliniază că, în absența unei utilizări mai mari a acestor intervenții eficace, jumătate dintre țări nu vor atinge ținta ODD pentru anul 2030 de a reduce cu o treime mortalitatea prematură legată de bolile netransmisibile; solicită, prin urmare, acțiuni consolidate, coordonate și multisectoriale cu scopul de a preveni și a controla bolile netransmisibile pentru a reduce suferința și a preveni mortalitatea prematură; solicită, de asemenea, să se acorde prioritate punerii în aplicare a politicilor de tip „best buys” ale OMS pentru a aborda principalii factori de risc ai bolilor netransmisibile, printre care se numără consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, consumul nociv de alcool, consumul de droguri și sedentarismul; solicită, în plus, punerea pe deplin în aplicare a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului în toate țările semnatare;

26.

invită Comisia să alinieze pe deplin standardele Uniunii privind calitatea aerului la orientările OMS, în conformitate cu Directiva privind calitatea aerului înconjurător (29); reamintește că orașele și comunitățile sustenabile și, în special, combaterea nivelurilor de poluare a aerului din zonele urbane sunt esențiale pentru promovarea sănătății și a bunăstării, deoarece peste jumătate din populația lumii locuiește în prezent în orașe;

27.

solicită o acțiune consolidată, coordonată și globală, o planificare multianuală și personalizată și investiții substanțiale pentru a realiza acoperirea universală cu servicii de sănătate; subliniază necesitatea de a consolida sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății, de a asigura accesul echitabil la servicii de sănătate de calitate și la medicamente și vaccinuri sigure, eficace și la prețuri accesibile, de a promova prevenirea și tratamentul bolilor, de a dezvolta soluții inovatoare și de a construi sisteme de sănătate incluzive și reziliente; solicită, de asemenea, măsuri pentru a combate factorii de mediu agravanți, a reduce numărul de boli și decese cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluare, a reduce riscurile generate de epidemiile zoonotice și de pandemiile emergente și reemergente, precum și pentru a combate rezistența la antimicrobiene; subliniază necesitatea de a sprijini organizațiile de asistență medicală socială și solidară și de a aborda factorii sociali determinanți ai sănătății și disparitățile în ceea ce privește accesul la îngrijire și servicii de calitate, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, în special pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi femeile și fetele cu dizabilități, acordând o atenție deosebită regiunilor direct afectate și comunităților rurale și îndepărtate;

28.

subliniază că este nevoie de o programare orizontală în politica de sănătate și că trebuie efectuate investiții în pregătirea împotriva amenințărilor la adresa sănătății și în sisteme de sănătate publică reziliente; solicită creșterea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea de vaccinuri și medicamente pentru bolile transmisibile și netransmisibile care afectează în principal țările în curs de dezvoltare cu scopul de a asigura accesul la medicamente și vaccinuri esențiale la prețuri accesibile; regretă că, în 2022, 20,5 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri care salvează vieți (30); constată că, pentru un răspuns global eficace, accesul la vaccinuri trebuie să fie echitabil; solicită să se folosească inițiative precum „Global Gateway” cu scopul de a facilita investițiile pentru producția locală de medicamente și tehnologii medicale și a preveni viitoarele urgențe sanitare, consolidând capacitățile în întreaga lume;

29.

își reafirmă angajamentul față de abordarea „O singură sănătate”; consideră că aplicarea abordării „O singură sănătate” este esențială pentru a realiza progrese legate de ODD 3; subliniază, în plus, că este necesar ca Comisia și statele membre să pună în aplicare pe deplin Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial, monitorizând punerea sa în aplicare și raportând periodic Parlamentului cu privire la realizarea obiectivelor acesteia;

30.

reamintește că accesul la medicamente de calitate și la prețuri accesibile depinde, de asemenea, de transferul de tehnologie și de cunoștințe; subliniază, prin urmare, flexibilitățile din Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), confirmate de Declarația de la Doha, ca măsuri politice legitime pe care guvernele le pot utiliza pentru a proteja și promova sănătatea publică, impunând limite și garanții privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; îndeamnă Uniunea să se asigure că acordurile comerciale cu țările în curs de dezvoltare sprijină pe deplin acest obiectiv;

31.

subliniază că riscurile de mediu sunt responsabile pentru un sfert din povara bolilor la nivel mondial (31); reamintește că, în conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, sănătatea umană și cea animală depind de sănătatea planetară, iar un mediu sănătos este un drept universal al omului și un pilon fundamental pentru dezvoltarea durabilă și pentru bunăstarea umană; salută sprijinul larg din cadrul Adunării Generale a ONU pentru recunoașterea dreptului la un mediu curat, sănătos și sustenabil ca drept universal al omului (32) și solicită protejarea efectivă a acestuia la nivelul UE; subliniază că trebuie să se interzică cele mai periculoase substanțe chimice, inclusiv perturbatorii endocrini, și să se elimine treptat „substanțele chimice eterne” (PFAS), permițând utilizarea acestora numai atunci când este esențială pentru sectoarele critice, cum ar fi dispozitivele medicale, produsele farmaceutice și produsele necesare pentru dubla tranziție către o economie digitală și neutră din punct de vedere climatic; atrage atenția că trebuie să se interzică și exporturile către țări terțe de pesticide chimice interzise în Uniune;

32.

subliniază riscurile din ce în ce mai mari pentru sănătate cauzate de criza climatică, inclusiv incidența crescută a bolilor asociate cu căldura, respiratorii și cardiovasculare și răspândirea bolilor cu transmitere prin vectori și a celor cu transmitere hidrică; solicită să se depună eforturi în special pentru a proteja populațiile vulnerabile, printre care se numără persoanele mai în vârstă, copiii, persoanele cu afecțiuni preexistente, persoanele cu dizabilități și comunitățile cu venituri mici, care se confruntă cu riscuri disproporționate pentru sănătate asociate cu clima; solicită insistent să se pună în aplicare planuri de acțiune locale în caz de temperaturi ridicate și să se asigure adăposturi accesibile și acțiuni de informare specifice în timpul fenomenelor meteorologice extreme;

33.

subliniază, în plus, că fenomenele meteorologice extreme perturbă infrastructura de sănătate, aprovizionarea cu energie și lanțurile de aprovizionare, compromițând astfel accesul la îngrijiri și tratamente medicale esențiale; accentuează că este necesar să se investească în sisteme sanitare rezistente la schimbările climatice, inclusiv în infrastructuri rezistente la dezastre, în surse regenerabile de energie pentru unitățile medicale și în sisteme solide de apă și de salubrizare; solicită integrarea de sisteme de alertă timpurie, de unități sanitare mobile și de modele descentralizate de asistență medicală comunitară pentru a se asigura continuitatea îngrijirii medicale în caz de urgențe climatice; invită Comisia și statele membre să integreze reziliența la schimbările climatice în toate politicile de sănătate publică și strategiile naționale de sănătate; încurajează folosirea unor indicatori aliniați la ODD pentru a monitoriza impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și pentru a ghida strategiile de adaptare naționale și de la nivelul UE;

ODD 5. Realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor

34.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la progresele lente în direcția egalității de gen, majoritatea indicatorilor fiind departe de a fi realizați, ceea ce riscă să genereze noi regrese privind egalitatea de gen și drepturile femeilor, cum ar fi măsurile care restrâng spațiul civic pentru apărătorii drepturilor femeilor; consideră că reducerea ajutorului pentru dezvoltare are deja un impact negativ asupra capacitării femeilor și a egalității de gen; reafirmă că egalitatea de gen este atât un obiectiv distinct, cât și un catalizator pentru promovarea celorlalte obiective ODD; invită Uniunea să își asume un rol de lider puternic la nivel internațional în ceea ce privește promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor prin intermediul politicilor și al asistenței financiare;

35.

solicită acțiuni accelerate și specifice pentru a pune capăt tuturor formelor de violență și hărțuire împotriva femeilor și fetelor, printre care violența sexuală și de gen și violența de gen facilitată de tehnologie, precum și pentru a stopa practicile nocive, cum ar fi căsătoria copiilor, căsătoria timpurie și căsătoria forțată, violențele comise în numele onoarei și mutilarea genitală a femeilor; reamintește că peste 230 de milioane de fete și femei au suferit mutilări genitale (33) și regretă că noile estimări arată o creștere de 30 de milioane de cazuri față de 2016 (34); este în continuare profund îngrijorat de ratele ridicate ale mortalității materne la nivel mondial, în special în țările cu venituri reduse și medii; subliniază că violul rămâne una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului și cere să se stabilească o definiție comună a violului pe baza absenței consimțământului; subliniază că obiectivele ODD 5 trebuie să joace, de asemenea, un rol important în relațiile cu alte țări;

36.

subliniază că femeile sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, în special în țările cel mai puțin dezvoltate și în zonele rurale; subliniază că acest impact disproporționat prezintă amenințări unice pentru mijloacele de subzistență, sănătatea și siguranța acestora, cum ar fi creșterea insecurității alimentare și a nesiguranței accesului la apă, o mai mare expunere la violența de gen în cursul strămutărilor și migrației provocate de schimbările climatice și o mai mare instabilitate economică din cauza dependenței de sectoarele sensibile la schimbările climatice; subliniază că patru din cinci persoane strămutate din cauza crizei climatice sunt femei și fete (35); solicită ca planurile de acțiune în domeniul climei să cuprindă un sprijin pentru femei și pentru participarea femeilor la luarea deciziilor în domeniul climei la toate nivelurile; solicită consolidarea sistemelor sanitare pentru a trata bolile legate de climă care afectează femeile și pentru a promova educația pe tema adaptării la schimbările climatice; așteaptă cu interes noul plan de acțiune pentru egalitatea de gen din cadrul CCONUSC; invită Comisia și statele membre să își asume un rol de lider pentru a adopta un nou plan de acțiune ambițios și eficient privind egalitatea de gen în cadrul COP30;

37.

regretă că drepturile sexuale și reproductive ale femeilor sunt în continuare limitate la nivel mondial și subliniază că este important să se elimine barierele care împiedică femeilor să ia decizii cu privire la contracepție, accesul la îngrijiri de sănătate și consimțământul sexual, recunoscând că factorii socioeconomici, educația și poziția geografică influențează semnificativ capacitatea femeilor de a-și exercita aceste drepturi; reamintește angajamentul Uniunii față de promovarea, apărarea și exercitarea dreptului fiecărei persoane de a avea control deplin asupra aspectelor legate de sexualitatea sa și de drepturile sexuale și reproductive și de a hotărî în mod liber și responsabil cu privire la aceste aspecte, fără discriminare, constrângere sau violență; avertizează că țintele stabilite de ODD 5 nu vor fi atinse dacă accesul universal la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile reproductive nu este garantat în Uniune și la nivel mondial și invită Uniunea să acorde prioritate acestei chestiuni în politici și în finanțare și să consfințească dreptul la servicii sigure și legale de avort în Carta drepturilor fundamentale a UE; reamintește că toate femeile trebuie să aibă acces la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv la cele de planificare familială, informare și educație, și solicită ca sănătatea reproductivă să fie integrată în strategiile și programele naționale; solicită să se mărească investițiile în aceste domenii, pentru a garanta accesul la servicii complete și nediscriminatorii;

38.

solicită să se continue finanțarea programelor axate pe promovarea drepturilor, a emancipării și a autonomiei femeilor și pe combaterea tuturor formelor de violență de gen; invită Comisia să se asigure că 85 % din toate acțiunile externe noi includ dimensiunea de gen ca obiectiv semnificativ sau principal și că 20 % din ajutorul oficial pentru dezvoltare din fiecare țară este alocat programelor al căror obiectiv principal este egalitatea de gen; invită, de asemenea, Comisia să asigure punerea în aplicare sistematică a unor analize riguroase de gen, a colectării de date defalcate în funcție de gen, a integrării dimensiunii de gen în buget și a evaluărilor impactului din perspectiva genului;

39.

regretă că asistența acordată de donatorii Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE pentru egalitatea de gen a scăzut în 2022, marcând prima scădere după un deceniu de creștere (36); constată că doar 4 % din asistența oficială pentru dezvoltare alocabilă s-a concentrat pe egalitatea de gen ca obiectiv principal (37); subliniază că este necesar să se mobilizeze noi resurse pentru a relua progresele în direcția egalității de gen; regretă că, de la lansarea GAP III, doar 3,8 % din toate acțiunile care iau în considerare dimensiunea de gen/specifice au ca obiectiv principal egalitatea de gen, rămânând în urma obiectivului de 5 % prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI (38); invită statele membre și Comisia Europeană să crească substanțial numărul de acțiuni ale Uniunii care au ca obiectiv principal promovarea egalității de gen; invită Uniunea să își majoreze finanțarea alocată fondurilor multilaterale pentru egalitatea de gen, cum ar fi ONU Femei, și pentru sănătatea sexuală și reproductivă, precum Fondul ONU pentru Populație și Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei;

40.

reamintește că, în general, femeile efectuează majoritatea activităților casnice și de îngrijire neremunerate, ceea ce impune o sarcină disproporționată asupra gospodăriilor cu venituri mai mici, contribuind la sărăcie, inegalitate și condiții de trai precare și reducând participarea femeilor pe piața muncii; cere să se promoveze mai mult dreptul fiecărei femei de a beneficia de un echilibru între viața profesională și cea privată pe baza responsabilității comune și a unor condiții de muncă care să faciliteze reconcilierea vieții private, familiale și profesionale; solicită să se intensifice eforturile de eliminare a diferenței de remunerare și de pensii între femei și bărbați, inclusiv în economia îngrijirii, precum și de combatere a segregării pe orizontală și pe verticală pe piața muncii; solicită, în plus, să se depună eforturi pentru a asigura participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor și posibilitatea ca acestea să aibă acces la funcții de conducere și de luare a deciziilor în sectorul public și în cel privat, inclusiv în toate aspectele referitoare la pace și securitate; solicită să se promoveze mai mult participarea femeilor în domeniul științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii;

41.

recunoaște că este nevoie să se răspundă de urgență tendințelor negative care împiedică progresul în materie de egalitate de gen în Uniune, cum ar fi violența de gen, precum și discursului politic sexist predominant; salută, în acest sens, Foaia de parcurs a Comisiei pentru drepturile femeilor ca punct de reper pentru viitoarele acțiuni ale Uniunii în acest domeniu, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, precum și pentru elaborarea noii strategii privind egalitatea de gen începând din 2026; subliniază că această foaie de parcurs ar trebui să încurajeze punerea în aplicare a unor măsuri legislative și nelegislative pentru a înregistra progrese mai mari și a asigura o mai mare responsabilitate în ceea ce privește ODD 5 și solicită o implicare mai puternică a statelor membre; îndeamnă la o abordare cuprinzătoare care să includă serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, discriminarea intersecțională și protecția femeilor vulnerabile;

42.

regretă atacurile nejustificate tot mai numeroase împotriva organizațiilor societății civile, în special împotriva organizațiilor pentru drepturile femeilor, atât în Uniune, cât și în întreaga lume; subliniază că trebuie să se creeze un mecanism de protecție a apărătorilor drepturilor omului în Uniune, acordând o atenție deosebită femeilor, LGBTIQ+ și apărătorilor drepturilor omului în domeniul SRHR; solicită punerea în aplicare integrală a politicilor privind egalitatea de gen (planul de acțiune pentru egalitatea de gen, strategia privind egalitatea de gen), inclusiv în componentele lor SRHR și insistă că această punere în aplicare trebuie să fie susținută de o finanțare adecvată, inclusiv pentru drepturile femeilor și organizațiile din domeniul SRHR, precum și de informații despre planificarea familială, contracepția accesibilă, avortul gratuit, sigur și legal și asistența medicală maternă; subliniază că organizațiile pentru drepturile femeilor continuă să fie în mod sistematic subfinanțate, primind mai puțin de 1 % din asistența oficială pentru dezvoltare la nivel mondial;

43.

recunoaște că, în pofida progreselor înregistrate, 122 de milioane de fete din întreaga lume nu sunt școlarizate (39); subliniază că accesul egal la educație este fundamental pentru dezvoltarea durabilă, reducerea sărăciei și prosperitatea economică, deoarece le permite femeilor și fetelor să participe pe deplin în societate; solicită ca politicile educaționale să cuprindă strategii care iau în considerare dimensiunea de gen pentru a combate aceste inegalități; invită statele membre să asigure o educație axată pe combaterea violenței bazate pe gen și stereotipurile de gen în școlile primare și secundare; subliniază că investițiile în educația fetelor aduc beneficii semnificative pentru generațiile viitoare, dat fiind că contribuie direct la realizarea drepturilor lor fundamentale și le protejează împotriva tuturor formelor de violență, înlesnind, totodată, o bunăstare mai pronunțată a societăților în ansamblu;

44.

recunoaște vulnerabilitatea disproporționată a femeilor și a fetelor în timpul conflictelor și al crizelor umanitare, inclusiv riscul crescut de violență sexuală și de gen, de strămutare și de întrerupere a serviciilor esențiale la care sunt expuse; reafirmă rolul vital al femeilor și fetelor în consolidarea păcii, soluționarea conflictelor și reconstrucția post-conflict, accentuând participarea lor esențială la negocierile de pace și la procesele decizionale, astfel cum se subliniază în Agenda privind femeile, pacea și securitatea;

45.

solicită politici și acțiuni mai ferme care să promoveze accesul la terenuri, credite, antreprenoriat și educație, precum și ocuparea forței de muncă și sănătate, în special pentru femeile și fetele aflate în situații de vulnerabilitate, femeile cu dizabilități, femeile însărcinate și femeile din zonele rurale;

46.

ia act de lecțiile învățate, menționate în raportul comun din 2024 intitulat „Facem progrese? O Sinteză a sistemului ONU de evaluare a ODD 5”, inclusiv de importanța implicării efective a bărbaților și a băieților în programe care vizează aspecte ce necesită schimbarea comportamentelor lor pentru atingerea obiectivelor sau o concentrare mai fermă și mai detaliată pe obiectivele respective în contexte umanitare;

47.

regretă regresele la nivelul drepturilor LGBTIQ + și transfobia în creștere care amenință egalitatea de gen; denunță faptul că, în perioada 2021-2022, doar trei organizații anti-LGBTIQ+ au raportat venituri de 1 miliarde USD, în comparație cu 8 000 de beneficiari de granturi LGBTIQ+ la nivel mondial care au primit împreună 905 milioane USD (40); avertizează cu privire la creșterea îngrijorătoare a finanțării acțiunilor de sens contrar, prin care se urmărește să se contracareze realizările progresiste ale drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTIQ+ din ultimele decenii;

48.

invită UE să interzică centrele de conversie în statele membre și să facă tot posibilul pentru a împiedica această practică pretutindeni;

ODD 8. Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a unei ocupări integrale și productive a forței de muncă și a unor condiții de muncă decente pentru toți

49.

este alarmat că obiectivele ODD 8 se confruntă cu cele mai mari rate de stagnare sau de regresie în rândul ODD care fac obiectul unei revizuiri aprofundate în cadrul Forumului politic la nivel înalt din 2025;

50.

își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea, în ultimul deceniu, a drepturilor lucrătorilor, a libertății de asociere și a drepturilor de negociere colectivă, subliniind impactul negativ asupra justiției sociale și a eforturilor de promovare a ocupării forței de muncă productive și a muncii decente pentru toți; regretă că o cincime din populația lumii trăiește în țări cu niveluri ridicate de inegalitate (41); afirmă că este necesar să se consolideze măsurile sociale de combatere a inegalităților, în conformitate cu principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, ținând seama de consecințele sociale ale inflației, de creșterea presiunilor bugetare, de tensiunile geopolitice și de riscurile reprezentate de schimbările climatice și de fenomene meteorologice extreme asupra sănătății și siguranței lucrătorilor; subliniază că este importantă o „tranziție justă” în procesul de decarbonizare a economiei, pentru a se asigura că tranziția este cât mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii pentru toți cei implicați;

51.

solicită politici mai puternice și acțiuni îndrăznețe pentru a promova dezvoltarea economică durabilă și favorabilă incluziunii; îndeamnă UE și partenerii mondiali să utilizeze instrumente precum Global Gateway pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare, inclusiv investiții din sectorul privat, pentru a respecta standardele sociale și de mediu și pentru a promova crearea de locuri de muncă decente, care vor reduce inegalitatea veniturilor și vor garanta că nimeni nu este lăsat în urmă; admite rolul finanțării private în reducerea deficitului de finanțare pentru realizarea ODD-urilor; subliniază însă necesitatea unor investiții publice în servicii critice, cum ar fi asistența medicală, educația și protecția socială;

52.

subliniază necesitatea de a aborda inegalitățile teritoriale și în materie de locuințe prin sprijinirea accesului la locuințe accesibile, adecvate și eficiente din punct de vedere energetic, în special în zonele urbane și rurale defavorizate; solicită creșterea investițiilor în dezvoltarea integrată a comunităților, în infrastructura socială și în serviciile de bază pentru a promova coeziunea socială și incluziunea economică; încurajează la sprijinirea autorităților locale și regionale în introducerea unor strategii de dezvoltare durabile, favorabile incluziunii și reziliente, care să coreleze clima, sănătatea, locuințele, mobilitatea și incluziunea socială;

53.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că creșterea economică în multe țări în curs de dezvoltare rămâne lentă și inegală, adesea împiedicată de deficiențe structurale, inegalități economice, instabilitate politică și șocuri externe și impactul tot mai mare al schimbărilor climatice; subliniază că inițiativele locale care abordează nevoile unice ale comunităților joacă un rol esențial în promovarea unei creșteri economice echitabile; subliniază că cooperarea regională privind coridoarele economice consolidează comerțul, investițiile, industrializarea durabilă și diversificarea economică;

54.

recomandă creșterea investițiilor publice și private în cercetare, practici comerciale sustenabile, tranziția verde și digitală, educația de calitate și dezvoltarea competențelor, inclusiv recalificare și perfecționare, precum și alinierea acestora la cerințele pieței și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate pentru a sprijini accesul la finanțare și a stimula investițiile și inovarea; reiterează că trebuie acordată o atenție deosebită promovării emancipării economice a femeilor și asigurării unui acces echitabil la oportunități de afaceri; solicită politici favorabile incluziunii pentru persoanele cu dizabilități la locul de muncă;

55.

reiterează importanța politicilor care sprijină ocuparea forței de muncă, educația și formarea profesională a tinerilor; subliniază importanța populației tinere în creștere din sudul global pentru dezvoltarea durabilă; insistă asupra importanței de a crea legături mai puternice între educație, dezvoltarea competențelor și ocuparea forței de muncă, pentru a permite accesul la muncă decentă pe o piață a forței de muncă aflată într-o schimbare rapidă;

56.

subliniază că inițiativele care vizează stimularea creșterii economice ar trebui să meargă mână în mână cu justiția socială, echilibrul de gen, drepturile lucrătorilor și protecția mediului; solicită UE să colaboreze în mod constructiv și să depună eforturi pentru adoptarea Tratatului ONU privind afacerile și drepturile omului;

57.

regretă că mai mult de jumătate din forța de muncă la nivel mondial se află în locuri de muncă informale (42), ceea ce reprezintă o barieră semnificativă în calea justiției sociale și a creșterii favorabile incluziunii; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, în țările cel mai puțin dezvoltate, în Africa Subsahariană și în Asia Centrală și de Sud, aproape nouă din zece lucrători sunt încă angajați informal (43);

58.

constată că, deși produsul intern brut rămâne un indicator important al performanței economice, ar trebui luați în considerare indicatori suplimentari care să reflecte dimensiunile sociale și de mediu, pentru a se ajunge la o abordare mai echilibrată și în cunoștință de cauză a procesului de elaborare a politicilor economice;

59.

solicită măsuri suplimentare pentru eradicarea muncii forțate și a traficului de persoane și pentru a pune capăt oricărei forme de muncă a copiilor, inclusiv recrutării și utilizării copiilor-soldați;

ODD 14. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă

60.

subliniază tendințele alarmante de poluare marină, eutrofizare costieră, acidificare a oceanelor, creșterea temperaturilor, supraexploatarea stocurilor de pește, diminuarea biodiversității marine, distrugerea habitatelor și practici industriale nesustenabile, poluării fonice submarine și poluării corpurilor de apă interioare, care amenință individual și cumulat ecosistemele marine și comunitățile costiere, mai ales cele din țările aflate în curs de dezvoltare și din regiuni vulnerabile și împiedică realizarea obiectivelor ODD 14;

61.

regretă lipsa unor progrese reale în direcția îndeplinirii obiectivelor ODD 14 și, în unele cazuri, deteriorarea perspectivelor acestora, în special din cauza lipsei unor măsuri eficace, combinată că presiunile economice tot mai mari; este alarmat de faptul că niciunul dintre obiectivele ODD 14 pentru 2020 nu a fost atins; consideră că progresele marginale sau moderate și nivelurile ridicate de stagnare și de regresie arată că acțiunea la nivel mondial este departe de viteza și de amploarea necesare pentru a îndeplini la timp obiectivele ODD 14; reamintește că este esențial ca beneficiile și costurile să fie împărțite în mod echitabil, pentru buna punere în aplicare a ODD 14;

62.

constată că ODD 14 este unul dintre cele mai subfinanțate ODD și că deficitul actual de finanțare este estimat la aproximativ 150 de miliarde USD pe an; subliniază că Conferința ONU privind oceanele din 2025 ar trebui să dea un nou impuls eliminării deficitului de finanțare existent și creării unui mediu stabil și favorabil mobilizării unei finanțări mai consistente pentru realizarea obiectivelor ODD 14; invită UE și statele sale membre să își intensifice contribuția financiară pentru a proteja și reface ecosistemele marine; invită Comisia să aloce fonduri specifice pentru fond pentru Pactul european privind oceanul planetar, dedicate protecției oceanelor și tranziției juste către o economie albastră de care să beneficieze comunitățile costiere și societatea în ansamblu;

63.

subliniază necesitatea de a proteja oceanul ca entitate unificată și de a-l utiliza în mod sustenabil; solicită o abordare holistică care să integreze protecția și refacerea mediului, prosperitatea, echitatea socială, sustenabilitatea și competitivitatea, precum și un cadru cuprinzător care să servească drept unic de referință unic pentru toate politicile legate de oceane; se așteaptă ca viitorul Pact european privind oceanul planetar să ofere un exemplu internațional prin furnizarea unei astfel de abordări holistice a tuturor politicilor legate de oceane și a coerenței în toate aceste domeniile de politică;

64.

consideră că sunt necesare de urgență măsuri obligatorii la nivel mondial și o abordare ecosistemică pentru a remedia deficiențele, a accelera acțiunile și a asigura sănătatea pe termen lung a oceanelor, inclusiv și mai ales în condiții climatice în schimbare; subliniază că astfel de măsuri ar trebui să asigure protecția drepturilor omului și a ecosistemelor noastre marine; consideră că este deosebit de necesar să se sprijine tranziția justă către un pescuit sustenabil, să se combată pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, să se ia măsuri față de numărul tot mai mare de specii alogene invazive, să se îmbunătățească transparența în sectorul fructelor de mare, să se protejeze drepturile micilor pescari, să se intensifice eforturile de conservare și refacere a mediului marin și să se adopte un tratat mondial privind poluarea cu materiale plastice; reamintește că Legea UE privind refacerea naturii este unul dintre instrumentele prin care UE își poate îndeplini angajamentele internaționale în ceea ce privește refacerea ecosistemelor marine și costiere;

65.

solicită intensificarea acțiunilor globale de combatere a acidificării oceanelor și a nivelurilor de căldură din oceane pentru a proteja rolul oceanelor de cel mai important absorbant de carbon de pe planetă și pentru a proteja viața marină și rețeaua trofică;

66.

consideră de bun augur adoptarea Tratatului ONU privind marea liberă, cunoscut și ca Tratatul privind biodiversitatea marină în zonele din afara jurisdicției naționale; regretă însă că, până în prezent, doar unul dintre cele 27 de state membre ale UE a ratificat acest tratat; îndeamnă toate statele membre să finalizeze rapid procesele individuale de ratificare; invită părțile să continue lucrările în cadrul Dialogului ONU privind schimbările climatice și oceanele și să asigure punerea rapidă în aplicare a acordului, inclusiv prin mobilizarea de fonduri din cadrul Programului global al UE privind oceanele; salută propunerea Comisiei de a integra Tratatul ONU privind marea liberă în legislația UE;

67.

reamintește angajamentul asumat în cadrul obiectivului 3 din Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal privind conservarea efectivă a cel puțin 30 % din zonele terestre și de ape interioare și din zonele marine și de coastă până în 2030, prin stabilirea unor zone protejate și a altor măsuri eficace de conservare bazate pe zone; consideră că sunt necesare eforturi mai mari pentru extinderea în continuare a zonelor marine și costiere protejate pentru a atinge obiectivul de 30 % și pentru a facilita conservarea și gestionarea durabilă a speciilor, a habitatelor, a ecosistemelor și a resurselor marine; regretă că UE nu pare să își îndeplinească obiectivele de protejare a 30 % din zonele sale marine până în 2030;

68.

se declară alarmat de nivelurile în creștere de poluare marină care se vor dubla sau tripla până în 2040; subliniază că o mare parte a presiunii poluării exercitate asupra oceanelor rezultă din activitățile terestre; solicită măsuri mai ferme și o punere în aplicare accelerată, în regim de urgență, pentru a pune capăt poluării marine atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional; subliniază că materialele plastice reprezintă cea mai mare, cea mai nocivă și cea mai persistentă proporție a deșeurilor marine; regretă lipsa concluziilor cu privire la primul instrument global obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic; îndeamnă la adoptarea unui tratat global ambițios și obligatoriu privind poluarea cu plastic la reluarea negocierilor interguvernamentale în 2025; sprijină poziția UE ca acordul final să conțină un obiectiv de reducere a producției de polimeri de plastic în forme primare;

69.

subliniază că este important să se promoveze Planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării, care include obiective semnificative pentru îmbunătățirea calității apei, reducerea generării de deșeuri și reducerea pierderilor de nutrienți; constată că doar 37 % din apele de suprafață ale Europei se află într-o stare ecologică sănătoasă și că poluarea cu nutrienți costă peste 75 de miliarde EUR pe an (44); constată și că, potrivit raportului prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării pentru 2025, doar două dintre obiectivele de reducere la zero a poluării sunt pe drumul cel bun; subliniază că punerea în aplicare și respectarea legislației de mediu sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reducere la zero a poluării pentru 2030 și că sunt necesare acțiuni suplimentare; solicită din nou Comisiei să propună obiective ambițioase la nivelul UE pentru 2030 pentru a reduce simțitor amprenta materialelor utilizate și a consumului din UE și pentru a le aduce în limitele planetare până în 2050, după cum se prevede în cel de Al optulea program de acțiune pentru mediu; subliniază și necesitatea de a valorifica tehnologiile moderne, inclusiv inteligența artificială, pentru a monitoriza poluarea;

70.

subliniază importanța aplicării principiului precauției în mineritul marin de adâncime; reamintește aici că Parlamentul a pledat pentru un moratoriu internațional pe exploatarea minieră comercială marină de adâncime până când se vor fi studiat și cercetat suficient (45) efectele mineritului marin de adâncime asupra mediului marin, biodiversității și activităților umane pe mare;

71.

subliniază că declinul continuu al populațiilor sustenabile de pești evidențiază importanța unui cadru de reglementare care să urmeze o abordare bazată pe ecosistem, împreună cu sisteme de monitorizare eficiente și transparente, pentru a promova practici de pescuit sustenabile și pentru a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat; salută Acordul OMC privind subvențiile pentru pescuit, care reprezintă un pas important în direcția eliminării subvențiilor dăunătoare care contribuie la pescuitul excesiv; invită membrii OMC care nu au făcut încă acest lucru să își depună instrumentele de acceptare pentru a permite intrarea în vigoare a acordului; îndeamnă aici statele membre OMC să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului în activitățile economice maritime, inclusiv subvențiile dăunătoare pentru pescuit;

72.

recunoaște că practicile de pescuit sustenabile care implică participarea unei comunități sunt esențiale pentru reducerea pescuitului excesiv și pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung a resurselor marine; reamintește că multe comunități de pescuit la scară mică continuă să se confrunte cu marginalizarea și concurența neloială; constată că este esențial să se sprijine comunitățile costiere și insulare și potențialul economiei albastre în conformitate cu legislația și obiectivele de mediu ale UE, asigurând accesul la apă potabilă, transportul sustenabil, pescuitul bazat pe norme, turismul sustenabil, antreprenoriatul și accesul echitabil la servicii; invită Comisia să promoveze standarde internaționale de pescuit sustenabil pentru a asigura, printre altele, condiții de concurență loială la nivel mondial;

73.

solicită ca UE să își reafirme și să își intensifice sprijinul pentru științele oceanografice; încurajează promovarea cercetării științifice și diseminarea de date exacte, alături de dezvoltarea și schimbul de bune practici; subliniază necesitatea de a integra politica de gestionare a oceanelor cu știința și cunoștințele tradiționale ale populațiilor indigene și implicarea comunității; solicită dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente de gestionare bazate pe zonă, împreună cu alte măsuri de conservare adecvate;

ODD 17. Consolidarea mijloacelor de punere în aplicare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă

74.

solicită UE să continue să pledeze și să depună eforturi pentru multilateralism și să își asume rolul de lider mondial în ceea ce privește promovarea punerii în aplicare a ODD și a Agendei 2030, consolidând tratatele și acordurile internaționale precum Acordul de la Paris, Convenția privind diversitatea biologică și inițiativele regionale de conservare;

75.

subliniază că, în actualul peisaj geopolitic dificil și incert, un angajament reînnoit și ferm față de ODD va transmite un semnal clar partenerilor din întreaga lume și va sprijini acțiunea globală a UE; se declară îngrijorat de deficitul de investiții de 4 000 de miliarde USD pentru realizarea ODD (46); subliniază că angajamentul UE față de ODD ar trebui să fie susținut de angajamente financiare ambițioase în următorul CFM 2028-2034; solicită UE să urmărească o abordare consolidată a cooperării pentru dezvoltare și să se mobilizeze și să continue să colaboreze în mod constructiv cu alți actori internaționali la intensificarea eforturilor lor de dezvoltare sustenabilă și în sprijinirea păcii, a egalității de gen și a dezvoltării umane;

76.

reafirmă că asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) rămâne o sursă esențială de finanțare publică și un instrument vital pentru reducerea sărăciei, și a inegalităților și sprijinirea celor mai vulnerabile comunități, în special în țările fragile, cele marcate de conflicte și în țările cel mai puțin dezvoltate;

77.

regretă reducerea AOD de către mai multe state membre ale UE; invită toate statele membre și partenerii de la nivel mondial să își respecte angajamentul de AOD, ca pilon al politicii proprii de dezvoltare și să se asigure că se dedică o finanțare suficientă îndeplinirii angajamentului de a cheltui 0,7 % din venitul național brut pentru AOD și 0,2 % ca AOD pentru țările cel mai puțin dezvoltate; subliniază, în plus, că doar 12 % din AOD vizează în prezent copiii, în pofida ponderii lor importante în populația țărilor beneficiare de AOD; solicită eliminarea obstacolelor, inclusiv a birocrației, pentru a permite ajutorului să ajungă la comunitățile cele mai vulnerabile;

78.

invită UE să își întărească acțiunile de promovare a unor angajamente financiare mai ferme pentru dezvoltare și ajutor umanitar la nivel internațional, inclusiv ODD și Acordul de la Paris, și, în special, în sprijinirea adaptării la schimbările climatice și a rezilienței în regiunile cele mai vulnerabile, inclusiv în statele insulare mici în curs de dezvoltare și în țările cel mai puțin dezvoltate; solicită totodată UE să se asigure că obiectivele de finanțare în domeniul climei sunt îndeplinite și tratate cu prioritate în cadrul negocierilor multilaterale și al parteneriatelor globale; subliniază că promovarea intereselor economice ale UE ar trebui să includă și crearea de parteneriate stabile bazate pe interese reciproce și că toate politicile externe ale UE trebuie să fie integrate în cadrul mai larg al Agendei 2030, în timp ce politica de dezvoltare a UE și utilizarea asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) a UE ar trebui să rămână axate pe reducerea sărăciei, definită de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE;

79.

subliniază necesitatea urgentă de a aborda subreprezentarea țărilor din sudul global în cadrul guvernanței globale și de a promova o arhitectură financiară internațională mai favorabilă incluziunii; consideră cooperarea Sud-Sud și cooperarea triunghiulară esențiale pentru punerea în aplicare a Agendei 2030;

80.

insistă asupra importanței primordiale a ONU în centrul sistemului multilateral pentru crearea unui sistem global pașnic, echitabil, egal, incluziv și bazat pe reguli, care să funcționeze pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă; își exprimă, în acest context, sprijinul pentru reforme rapide și eficace la nivelul Consiliului de Securitate al ONU; subliniază nevoia urgentă de a revizui și reforma guvernanța globală a cooperării internaționale pentru dezvoltare, în special în urma reducerilor ajutorului global de către mai multe țări; subliniază că reformele sistemului financiar internațional ar trebui să fie determinate de un angajament reînnoit față de multilateralism;

81.

subliniază rolul esențial al parteneriatelor multipartite și al implicării importante a administrațiilor locale, a societății civile, a tinerilor și a reprezentanților femeilor în atingerea ODD, precum și al participării depline și efective a popoarelor indigene și a comunităților locale la parteneriatele globale, în conformitate cu Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene; subliniază că este nevoie de inițiative conduse de tineri, în special în sudul global și în regiunile afectate de schimbările climatice;

82.

recunoaște rolurile esențiale și multiple ale organizațiilor societății civile în realizarea ODD prin strategii la nivel local, specifice contextului, care să responsabilizeze actorii locali și să asigure o participare amplă și incluzivă la toate nivelurile societății; solicită, în acest context, o implicare mai profundă a comunităților vulnerabile în elaborarea și monitorizarea politicilor legate de ODD și o cooperare consolidată, mobilizarea resurselor și participarea cât mai multor părți interesate pentru a promova ODD; solicită participarea societății civile și un spațiu civic pentru a se asigura că fondurile publice sunt împiedicate să finanțeze regimuri represive; subliniază că accesul la fonduri structurale este o condiție necesară pentru participarea democratică efectivă a societății civile la elaborarea politicilor;

83.

solicită o mai bună monitorizare a punerii în aplicare a ODD la nivel regional și local, inclusiv sprijin pentru revizuirile locale voluntare; subliniază că este important să se îmbunătățească disponibilitatea unor date fiabile și să se colecteze și să se utilizeze date defalcate în funcție de venit, vârstă, gen, dizabilități și geografie; subliniază necesitatea de a moderniza statisticile și de a consolida capacitățile în materie de date în țările din sudul global;

84.

solicită UE și statelor sale membre să sprijine reducerea datoriilor la nivel mondial și restructurarea datoriilor pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru cele din sudul global, ținând seama de principiile ONU privind comerțul și dezvoltarea, anume cele referitoare la promovarea împrumuturilor și creditelor suverane responsabile; solicită, în plus, reforme cuprinzătoare ale instituțiilor financiare mondiale, inclusiv a băncilor multilaterale de dezvoltare, pentru a crește eficacitatea, echitatea și responsabilitatea acestora în sprijinirea punerii în aplicare a ODD; subliniază că instrumentele existente și băncile de dezvoltare, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ar trebui să se concentreze mai mult pe acestea;

85.

subliniază necesitatea de a alinia Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, inclusiv programele Global Gateway, la ODD, la Acordul de la Paris și la indicatorii dezvoltării umane; solicită o mai mare implicare a Parlamentului și ca acesta să își asume un rol mai activ în controlul programelor „Global Gateway”, garantând eficacitatea și punerea în aplicare corespunzătoare a acestora;

86.

insistă asupra faptului că inițiativa „Global Gateway” necesită o abordare mai strategică și mai coordonată, care să includă criterii stricte cu ODD și cu obiectivele Acordului de la Paris și cu valorile fundamentale ale UE, inclusiv drepturile omului, buna guvernanță, democrația, transparența și durabilitatea mediului; recunoaște potențialul Global Gateway de a putea contribui la dezvoltarea durabilă; subliniază că acesta trebuie să fie transparent în procesul său de planificare și să dispună de mecanisme clare de monitorizare și evaluare a impactului său;

87.

subliniază necesitatea unei comunicări, coordonări și alinieri mai clare a proiectelor Global Gateway la politicile de dezvoltare existente ale UE; subliniază aici că BEI ar trebui să își intensifice colaborarea cu alte instituții financiare internaționale și cu băncile naționale de dezvoltare pentru a maximiza impactul intervențiilor sale, asigurând, în același timp, alinierea deplină a activităților sale la obiectivele Acordului de la Paris și la ODD;

88.

își reiterează apelul ferm adresat Comisiei și statelor membre de a consolida cooperarea cu partenerii în ceea ce privește combaterea crimei organizate, a corupției, a fluxurilor financiare ilicite, a concurenței fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; solicită intensificarea cooperării cu țările în curs de dezvoltare în chestiuni fiscale, inclusiv în ceea ce privește capacitățile, digitalizarea și consolidarea sistemelor lor fiscale; salută inițierea unui proces interguvernamental de adoptare a unei Convenții a ONU privind impozitarea ca nou cadru global pentru cooperarea fiscală internațională; subliniază rolul esențial al impozitării progresive în asigurarea de venituri pentru finanțarea dezvoltării durabile; sprijină decizia miniștrilor de finanțe de la Summitul G20 de a se asigura că persoanele cu averi nete foarte mari sunt impozitate cu adevărat;

Perspective

89.

reiterează faptul că ODD sunt singurul set cuprinzător și convenit la nivel mondial de obiective privind provocările majore cu care se confruntă atât țările dezvoltate, cât și țările în curs de dezvoltare și reprezintă cel mai bun instrument pentru abordarea cauzelor profunde ale acestora; subliniază că realizarea Agendei 2030 depinde de colaborarea la nivel global și de acțiunile consolidate și accelerate ale tuturor actorilor; invită UE să își intensifice acțiunile și să își asume rolul de lider în ceea ce privește progresele înregistrate în acești cinci ani înainte de termenul din 2030, pentru a accelera acțiunile de inversare a tendințelor negative și de promovare a unui viitor mai just, mai pașnic și mai sustenabil pentru toți;

90.

subliniază că coerența politicilor în favoarea dezvoltării este o obligație în temeiul articolului 208 din TFUE, care vizează integrarea dimensiunilor economică, socială și de mediu ale dezvoltării durabile în toate etapele ciclului de elaborare a politicilor, pentru a promova sinergiile între domeniile de politică, pentru a identifica și reconcilia potențialele compromisuri, precum și pentru a aborda efectele de propagare la nivel internațional ale politicilor UE;

91.

subliniază oportunitatea oferită de ODD de a promova o economie sustenabilă, de bunăstare și centrată pe oameni; subliniază că este necesară o abordare cuprinzătoare care să asigure sustenabilitatea și prosperitatea pe termen lung după 2030, în conformitate cu diversele nevoi și circumstanțe ale diferitelor țări;

92.

salută Pactul pentru viitor, care prevede 56 de acțiuni menite să accelereze și să finanțeze dezvoltarea durabilă, să se asigure că tehnologia aduce beneficii oamenilor și planetei, să investească în tineri, să sprijine drepturile omului și egalitatea de gen și să transforme guvernanța globală; solicită ca angajamentele asumate în cadrul Summitului Viitorului și reflectate în Pactul pentru viitor să fie transpuse în acțiuni concrete și obiective măsurabile; îndeamnă ONU să înceapă pregătirea unei strategii cuprinzătoare post-Agenda 2030 în baza unui angajament global continuu față de dezvoltarea durabilă;

93.

salută rezultatul celei de a 4-a Conferințe internaționale privind finanțarea pentru dezvoltare, care a avut loc la Sevilla, drept demers semnificativ de reformare a arhitecturii financiare internaționale, de abordare a costului împrumuturilor și de creștere a investițiilor pentru a elimina deficitul de finanțare pentru dezvoltarea durabilă;

94.

solicită planuri de punere în aplicare cu termene concrete pentru realizarea ODD până în 2030 și stabilirea unor obiective ambițioase dincolo de această dată; invită în acest sens Comisia să ofere un exemplu și să elaboreze o strategie cuprinzătoare însoțită de un plan structurat de punere în aplicare a ODD, cu obiective clare și concrete; solicită, în plus, ca următorul cadru financiar multianual al UE să fie pe deplin coerent cu ODD;

95.

salută prima revizuire voluntară de către UE a punerii în aplicare a ODD în 2023; consideră că concluziile sale pot servi drept bază solidă pentru o strategie cuprinzătoare a UE privind ODD, care ar trebui să includă un sistem de monitorizare actualizat care să țină seama de impactul intern și extern al UE asupra procesului ODD; insistă ca astfel de revizuiri să devină exerciții regulate, iar concluziile lor să fie luate în considerare în propunerile Comisiei;

96.

consideră că progresele înregistrate în ceea ce privește ODD ar trebui să fie vizibile și să pună bazele pentru formularea celor mai bune practici pentru realizarea lor; subliniază, în acest context, importanța digitalizării favorabile incluziunii, inclusiv în ceea ce privește IA, pe baza Pactului digital mondial; salută Raport privind dezvoltarea umană din 2025, care se axează pe această chestiune;

° °

97.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Președintelui Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 114, 12.4.2022, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2022/591/oj.

(2) JO C 210, 30.6.2017, p. 1.

(3) JO C 316, 22.9.2017, p. 99.

(4) JO C 132, 14.4.2023, p. 54.

(5) JO C 232, 16.6.2021, p. 28.

(6) JO C 67, 8.2.2022, p. 25.

(7) JO C 47, 7.2.2023, p. 171.

(8) JO C 47, 7.2.2023, p. 149.

(9) JO C 167, 11.5.2023, p. 57.

(10) JO C, C/2023/398, 23.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/398/oj.

(11) JO C, C/2024/493, 23.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/493/oj.

(12) JO C, C/2025/1971, 11.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1971/oj.

(13) JO C, C/2025/1279, 13.3.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1279/oj.

(14) JO C 81, 18.2.2022, p. 43.

(15) JO C 400, 26.11.2019, p. 9.

(16) https://www.un.org/sustainabledevelopment/wp-content/uploads/2023/02/SDG-Stimulus-to-Deliver-Agenda-2030.pdf.

(17) https://www.eea.europa.eu/en/analysis/publications/monitoring-progress-towards-8th-eap-objectives.

(18) https://apps.who.int/gb/bd/PDF/bd47/EN/constitution-en.pdf?ua=1.

(19) https://www.who.int/news/item/24-05-2024-covid-19-eliminated-a-decade-of-progress-in-global-level-of-life-expectancy.

(20) https://www.ilo.org/sites/default/files/2025-01/WESO25_Trends_Report_EN.pdf.

(21) https://www.ilo.org/resource/news/number-youth-not-employment-education-or-training-neet-cause-concern.

(22) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/Goal-17/.

(23) https://equalmeasures2030.org/wp-content/uploads/2024/09/EM2030_2024_SDG_Gender_Index_EN_digital.pdf.

(24) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/Goal-17/.

(25) https://equalmeasures2030.org/wp-content/uploads/2024/09/EM2030_2024_SDG_Gender_Index_EN_digital.pdf.

(26) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.

(27) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.

(28) https://www.who.int/news-room/speeches/item/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-17-march-2025.

(29) Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L, 2024/2881, 20.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2881/oj).

(30) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.

(31) https://www.who.int/data/gho/data/themes/public-health-and-environment.

(32) https://docs.un.org/en/A/RES/76/300.

(33) https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/female-genital-mutilation.

(34) https://www.unicef.org/press-releases/over-230-million-girls-and-women-alive-today-have-been-subjected-female-genital.

(35) https://www.un.org/en/climatechange/science/climate-issues/women#:~:text=When%20extreme%20weather%20disasters%20strike.

(36) https://www.oecd.org/en/publications/development-finance-for-gender-equality-2024_e340afbf-en.html.

(37) https://www.oecd.org/en/publications/development-finance-for-gender-equality-2024_e340afbf-en.html.

(38) Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/947/oj).

(39) https://www.unwomen.org/en/news-stories/press-release/2025/03/fast-facts-30-years-of-uneven-progress-for-adolescent-girls.

(40) ODI policy brief, „Where next for feminist foreign policy on funding feminist movements?”, https://media.odi.org/documents/ODI-ET-FundingMovements-PB-EN-May24-Final.pdf.

(41) https://www.worldbank.org/en/publication/poverty-prosperity-and-planet.

(42) https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2023/04/informality-and-globalisation_d7548f2e/c945c24f-en.pdf, https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.

(43) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.

(44) https://environment.ec.europa.eu/topics/water/water-wise-eu/polluted-water_en.

(45) Rezoluția Parlamentului European din 7 februarie 2024 referitoare la decizia recentă a Norvegiei de a promova exploatarea minieră a fundului mării în regiunea arctică (JO C, C/2024/6333, 7.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6333/oj).

(46) https://unstats.un.org/sdgs/report/2024/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2024.pdf.