Avizul Comitetului Economic și Social European

Revizuirea cadrului juridic european privind achizițiile publice

(aviz exploratoriu)

(C/2026/870)

Raportor:

Philip VON BROCKDORFF

Sesizare	Comisia Europeană, 20.3.2025
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	14.11.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	4.12.2025
Sesiunea plenară nr.	601
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	155/93/15

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este de acord că este necesară revizuirea legislației UE în vigoare pentru a mări nivelul de simplificare, a reduce costurile administrative și a sprijini armonizarea în continuare a pieței unice, precum și pentru a sprijini inovarea și concurența, pentru a îmbunătăți eficiența și integritatea cheltuielilor publice și pentru a asigura o utilizare mai bună a banilor publici. În plus, CESE consideră că reforma ar trebui să sprijine creșterea economică a UE, negocierile colective, locurile de muncă de calitate, protecția climei și, când este necesar, ideea de „Fabricat în Europa”, astfel cum a susținut președinta Comisiei în discursul său privind starea Uniunii.

1.2.

CESE consideră că o politică durabilă a UE în materie de achiziții publice poate să depășească paradigma limitată a disfuncționalităților pieței și astfel să permită achiziții publice strategice și orientate către bunăstarea publică, să consacre criteriile sociale, de inovare și de mediu ca obiective egale și să asigure accesul echitabil al operatorilor privați la achizițiile publice.

1.3.

Având în vedere că banii cheltuiți prin contractele de achiziții publice sunt banii contribuabililor, aceste contracte trebuie atribuite pe baza criteriului celui mai mare avantaj economic; trebuie subliniată, în același timp, importanța criteriilor care nu au legătură cu prețul, cum ar fi considerațiile de calitate, inovare, mediu, durabilitate și dimensiune socială, cu precădere drepturile lucrătorilor și contractele colective de muncă. CESE consideră, de asemenea, că prețul cel mai mic nu ar trebui să fie criteriul decisiv pentru atribuirea unui contract.

1.4.

CESE solicită o abordare globală a politicilor privind serviciile de interes general. Mai mult, ar trebui să se respecte pe deplin autonomia autorităților publice. Trebuie să rămână întotdeauna valabile opțiunile de prestare publică de servicii, de parteneriate public-public și de prestare internă de servicii.

1.5.

În opinia CESE, nu ar trebui să se atribuie contracte publice întreprinderilor care încalcă sistematic drepturile lucrătorilor sau contractele colective de muncă pe care sunt obligate să le respecte.

1.6.

1.7.

1.8.

CESE recomandă introducerea unei obligații legale de evaluare a efectelor pragurilor existente pentru contractele de servicii publice.

1.9.

Achizițiile publice pot să vină în sprijinul unei Europe juste din punct de vedere social, durabile din punct de vedere ecologic și reziliente din punct de vedere economic, pentru binele comun.

1.10.

În sfârșit, CESE solicită introducerea obligatorie a unor clauze de revizuire a prețurilor, pentru a se ține seama de modificările salariale prevăzute în contractele colective de muncă și/sau în legislația muncii și de inflație, precum și de alți factori relevanți, cum ar fi costurile energiei, care afectează executarea unui contract.

2. Contextul avizului

2.1.

Achizițiile publice reprezintă o activitate economică de amploare, însumând aproximativ 14 % din PIB, echivalentul a peste 2,4 mii de miliarde de EUR pe an cheltuite pentru servicii publice, lucrări și bunuri publice de către departamentele guvernamentale și entitățile statului în sectoare precum energia, sănătatea, transporturile și educația. Cadrul privind achizițiile publice este utilizat pentru reglementarea modului în care autoritățile și entitățile contractante achiziționează bunuri, lucrări și servicii. Obiectivul armonizării normelor privind achizițiile publice la nivel european este realizarea pieței unice și deschiderea achizițiilor publice. CESE este de părere că achizițiile publice ar trebui să continue să îmbunătățească eficiența și integritatea cheltuielilor publice, deoarece asigură o utilizare mai bună a banilor publici, dar că ele ar trebui să fie și un instrument de consolidare a creșterii economice în UE, a protecției climei, a dezvoltării regionale, a justiției sociale, a locurilor de muncă de calitate și a serviciilor. Acest potențial nu a fost însă exploatat suficient până în prezent din cauza lipsei de resurse profesionale pentru desfășurarea unor astfel de proceduri, ceea ce constituie un obstacol în calea autonomiei regionale și a eficacității pieței unice. Un alt aspect este că normele actuale privind achizițiile publice și lipsa unor condiții sociale eficace au creat o presiune în sensul scăderii costurilor forței de muncă și a negocierilor colective și, prin urmare, au influențat condițiile de muncă și salariile.

2.2.

Legislația UE stabilește în prezent norme minime privind achizițiile publice. S-ar putea, prin urmare, să fie relevant să se țină seama în principal de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și de concluziile Curții de Conturi Europene (2). Luate împreună, aceste concluzii arată că legislația privind achizițiile publice este adesea prea complexă și insuficient de strategică pentru a atinge obiective importante. Curtea de Conturi a constatat, de asemenea, în raportul său că, în ultimul deceniu, concurența pentru contractele de achiziții publice a scăzut și că reforma din 2014 a directivelor UE nu a reușit să inverseze această tendință.

2.3.

Acest lucru a mai fost subliniat foarte clar în raportul elaborat de Enrico Letta (3) și în raportul Draghi (4), unde s-a recunoscut relevanța achizițiilor publice ca activitate economică care poate sprijini pe deplin obiectivele politice, economice și sociale ale UE. În acest sens, obiectivul achizițiilor publice ar trebui să fie acela de a garanta că ofertanții economici concurează în condiții echitabile: concurența neloială are un impact negativ atât asupra lucrătorilor, cât și asupra întreprinderilor de bună credință. Prin urmare, un contract colectiv de muncă ar trebui considerat un criteriu verificabil în mod obiectiv în domeniul achizițiilor publice. În plus, în cadrul achizițiilor publice, care sunt deseori sensibile la prețuri, nu s-a atins încă potențialul de achiziționare a unor produse și servicii inteligente, verzi și responsabile din punct de vedere social. Deși directivele permit utilizarea unor criterii obiective de calitate, aplicarea practică a acestora rămâne inconsecventă (5).

2.4.

Ca răspuns la aceste rapoarte, în orientările politice pentru perioada 2024-2029, președinta Comisiei Europene a lansat o revizuire a directivelor privind achizițiile publice. Revizuirea și simplificarea normelor și procedurilor în materie de achiziții publice sunt esențiale pentru sprijinirea Busolei pentru competitivitate. În acest context, Comisia a lansat o evaluare a celor trei acte legislative care reglementează achizițiile publice în UE („cum să cumpărați”): Directivele 2014/23/UE al Parlamentului European și al Consiliului (6) (Directiva privind concesiunile), 2014/24/UE (Directiva privind achizițiile publice) și 2014/25/UE al Parlamentului European și al Consiliului (7) (Directiva privind utilitățile).

2.5.

Evaluarea acoperă perioada 2016-2024 și include toate statele membre, precum și țările din SEE. Evaluarea se va axa pe normele privind achizițiile publice și pe modul în care acestea afectează competitivitatea.

3. Observații generale

3.1.

După cum se menționează în secțiunea 2, în fiecare an, autoritățile publice din întreaga Europă cheltuie peste 2 000 de miliarde EUR pentru bunuri, servicii și lucrări prin intermediul procedurilor de achiziții publice. Pentru multe întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), câștigarea unei licitații publice poate constitui o diferență enormă. Cu toate acestea, procedurile fragmentate și cerințele complexe pot fi deosebit de împovărătoare pentru IMM-uri.

3.2.

Una dintre problemele cu care se confruntă întreprinderile atunci când încearcă să participe la licitații publice în UE este fragmentarea. Deși Uniunea Europeană are norme care vizează armonizarea achizițiilor publice, fiecare stat membru continuă să gestioneze propriul sistem. Normele stricte în materie de achiziții publice au condus, de asemenea, la concentrarea pieței, deoarece costurile de tranzacționare sunt adesea prea ridicate pentru IMM-uri.

3.3.

Din cauza acestei fragmentări, întreprinderile trebuie să consulte mai multe site-uri, adesea numai în limba națională, ceea ce face și mai dificilă înțelegerea cerințelor pentru întreprinderile străine. În plus, din cauza concentrării pieței, este din ce în ce mai dificil pentru entitățile publice să primească un număr minim de oferte de la potențiali furnizori.

3.4.

O altă provocare cu care se confruntă firmele care participă la licitații publice este lipsa de transparență. Teoretic, întreprinderile ar trebui să aibă acces egal la informații privind licitațiile și motive clare atunci când se atribuie contractele. În practică, însă, transparența este adesea compromisă din cauza anunțurilor incomplete de licitații.

3.5.

O altă provocare cu care se confruntă întreprinderile este complexitatea administrativă. Întreprinderile și organismele publice trebuie să se ocupe de o mulțime de documente, formulare și verificări de conformitate, iar această sarcină administrativă poate fi copleșitoare, în special pentru întreprinderile mai mici.

3.6.

Atunci când IMM-urile și start-upurile sau noile întreprinderi ratează sau sunt excluse de la achizițiile publice, acest lucru reprezintă oportunități pierdute de concurență și inovare. Un studiu realizat de Comisia Europeană în 2017 a constatat că între 5 și 20 % din cheltuielile cu achizițiile publice ar putea fi economisite prin sporirea concurenței. Lipsa de concurență ar putea duce la servicii publice ineficiente și de calitate scăzută. Majoritatea contractelor de mari dimensiuni ar putea, de exemplu, să fie împărțite în loturi, IMM-urile având astfel o șansă echitabilă de a participa.

3.7.

CESE insistă asupra importanței principiului achizițiilor publice responsabile social (APRS), care are scopul să asigure că autoritățile publice obțin rezultate sociale pozitive – precum ocuparea forței de muncă, incluziunea și respectarea drepturilor lucrătorilor – sprijinind în același timp întreprinderile sociale. APRS oferă, de asemenea, valoare economică prin luarea în considerare a impactului general, reducerea cheltuielilor sociale și consolidarea bunăstării socioeconomice.

3.8.

Este evident că, deși achizițiile publice oferă oportunități enorme, potențialul lor nu este exploatat pe deplin, în special la nivelul UE. Această situație are un impact limitativ asupra potențialului de creștere economică în cadrul UE, dar și în exterior, în ceea ce privește întreprinderile aflate în raporturi de concurență pe piețele internaționale.

3.9.

Sunt necesare eforturi sporite pentru formarea specială a autorităților și entităților contractante cu privire la modul de planificare, pregătire și monitorizare a achizițiilor lor publice. Este esențial, de asemenea, ca autoritățile contractante să cunoască bine piața. Având în vedere că banii cheltuiți prin contractele de achiziții publice sunt banii contribuabililor, aceste contracte trebuie atribuite pe baza criteriului celui mai mare avantaj economic.

4. Observații specifice

4.1.

CESE este de acord că este necesară revizuirea legislației UE în vigoare pentru a mări nivelul de simplificare, a sprijini armonizarea în continuare a pieței unice, a stimula achizițiile publice transfrontaliere și a sprijini inovarea, concurența și serviciile publice de calitate în întreaga UE. În plus, CESE consideră că reforma ar trebui să sprijine creșterea economică a UE, negocierile colective, locurile de muncă de calitate, protecția climei și, când este necesar, ideea de „Fabricat în Europa”, astfel cum a susținut președinta Comisiei Europene în discursul său privind starea Uniunii.

4.2.

Achizițiile publice restrânse trebuie justificate în mod corespunzător, iar autoritățile trebuie să asigure accesul întreprinderilor private la achiziții publice. CESE este de părere că politica UE în domeniul achizițiilor publice poate ține seama de obiectivele sociale, de mediu și de inovare. Accesul la achizițiile publice ar trebui să fie întotdeauna legat de respectarea dreptului la negociere colectivă și de respectarea reglementărilor relevante în domeniul social și al muncii și a contractelor colective de muncă aplicabile semnate de partenerii sociali cei mai reprezentativi, în temeiul legislației și practicilor naționale în domeniul muncii.

4.3.

Conform CESE, coordonarea la nivelul UE ar trebui să contribuie la evitarea fragmentării, fără a submina însă sfera de acțiune la nivel național sau regional, în special în cazul în care se urmăresc obiective sociale, de mediu sau de bunăstare publică. Apelul la coordonare este legitim dacă vizează transparența, comparabilitatea și simplificarea administrativă, de exemplu prin formulare electronice standardizate, praguri comune, baze de date interoperabile sau indicatori de achiziții publice la nivelul UE. O astfel de coordonare nu ar trebui să submineze însă obiectivele sociale și strategice naționale, printre care și crearea de valoare regională. Prin urmare, orice standardizare trebuie evaluată în funcție de criteriile proporționalității, eficienței și coerenței obiectivelor, nu doar în funcție de reducerea abaterilor. În plus, ar trebui introdus, de asemenea, un capitol separat privind serviciile intelectuale, recunoscându-le caracteristicile unice și prevăzând norme adaptate în ceea ce privește eligibilitatea, pragurile pentru achiziții și modalitățile de cooperare (8). Același lucru ar trebui să fie valabil și pentru întreprinderile și sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă.

4.4.

CESE consideră că licitațiile publice trebuie să aibă ca principal criteriu de atribuire cel mai mare avantaj economic pentru utilizarea optimă a banilor contribuabililor. Prin urmare, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar putea să fie standardul de referință. Astfel, costurile nu ar trebui să fie singurele criterii decisive, iar criteriile de licitație publică ar trebui să se bazeze pe considerații relevante care nu au legătură cu prețul: calitate, inovare, mediu, durabilitate și dimensiune socială, în special drepturile lucrătorilor și contractele colective de muncă. CESE este de acord, de asemenea, cu orice revizuire a legislației care are ca rezultat consolidarea și instituționalizarea mecanismelor de achiziții publice comune. Aceste mecanisme ar facilita participarea mai multor întreprinderi din UE la achiziții colective, cu scopul de a compensa creșterea costurilor asociate investițiilor strategice, prin economii de scară și o mai bună putere de negociere (9).

4.5.

CESE solicită o abordare globală a politicilor privind serviciile de interes general, diferită de abordarea sectorială actuală a politicilor UE, recunoscând rolul central al serviciilor de interes general moderne în promovarea prosperității și competitivității durabile. În acest sens, CESE face apel la Comisie să ia măsuri care au în vedere recomandările din raportul Letta, sub forma unui plan de acțiune privind serviciile de interes general (10).

4.6.

În opinia CESE, contractele publice trebuie atribuite întreprinderilor care garantează respectarea pe deplin a drepturilor lucrătorilor, dreptul de negociere colectivă și condițiile prevăzute în contractele colective de muncă. Întreprinderilor care utilizează lanțuri de aprovizionare care nu respectă drepturile omului nu ar trebui să li se permită să participe la licitații publice. CESE menționează, de asemenea, că în achizițiile publice este obligatoriu să se aplice standardele de muncă ale OIM, legislația UE și legislația națională a muncii și termenele și condițiile din contractele colective de muncă existente, atât la nivel național, cât și la nivel regional, inclusiv din contractele colective de muncă universal sau general aplicabile și din cele sectoriale. Această obligație ar trebui să fie inclusă în anunțul de participare și să facă parte din condițiile de executare și criteriile de selecție obligatorii pentru toți operatorii economici. Garantarea dreptului la negociere colectivă și a condițiilor de muncă echitabile și respectarea contractelor colective de muncă ar trebui să constituie întotdeauna criterii de atribuire obligatorii, fiind avantajați ofertanții ai căror lucrători – categorie în care intră și lucrătorii subcontractanților – sunt acoperiți de acorduri colective de muncă. De asemenea, ar trebui limitată contractarea excesivă în lanț prin intermediul subcontractanților. Având în vedere abuzurile din lanțurile de subcontractare și dificultățile de asigurare a respectării dispozițiilor, normele UE privind achizițiile publice ar trebui să promoveze locurile de muncă directe și să includă o reglementare mai strictă a subcontractării, inclusiv prin asigurarea egalității de tratament, introducerea răspunderii solidare, utilizarea de sancțiuni disuasive și limitarea lungimii lanțurilor de subcontractare la maximum unul sau două subniveluri.

4.7.

De asemenea, nu ar trebui să se atribuie contracte de achiziții publice întreprinderilor care se ascund în spatele paradisurilor fiscale, iar CESE recomandă aplicarea unor criterii specifice de excludere în caz de evitare a obligațiilor fiscale sau de evaziune fiscală, garantarea transparenței în ceea ce privește structurile de proprietate și întocmirea unei liste negre europene funcționale a paradisurilor fiscale. Dispozițiile privind o mai mare transparență și supraveghere și combaterea corupției trebuie să fie obligatorii. Măsurile de transparență nu ar trebui să creeze însă noi sarcini administrative pentru întreprinderi, în special IMM-uri, împiedicându-le să participe la licitații.

4.8.

Cu condiția să se prevadă criterii juridice adecvate și să se reducă la minimum denaturarea concurenței, în cadrul revizuirii directivelor UE privind achizițiile publice ar trebui să se păstreze posibilitatea de utilizare a achizițiilor interne pentru entitățile juridice controlate de majoritate, astfel cum este prevăzută la articolul 12 din Directiva 2014/24/UE, și de atribuiri directe. CESE consideră, de asemenea, că se poate recurge, cu precauție și cu respectarea unor proceduri echitabile, la atribuirea directă prevăzută la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE, ca instrument dovedit care permite autorităților publice contractante să răspundă rapid, ușor și în conformitate cu legea la nevoi specifice, în special în sectorul bunăstării publice, cel social și cel cultural.

4.9.

Este esențial să se mențină articolul 77 din Directiva 2014/24/UE: acesta permite atribuirea contractelor din sectoarele sănătății, serviciilor sociale, educației și culturii în mod specific organizațiilor fără scop lucrativ și entităților din sectorul economiei sociale. Acest lucru protejează aceste domenii sensibile de „relocarea” comercială, promovează concurența loială pentru organizațiile fără scop lucrativ și consolidează coeziunea socială, diversitatea culturală și serviciile orientate către bunăstarea publică.

4.10.

CESE își reafirmă sprijinul pentru utilizarea achizițiilor publice în scopul promovării obiectivelor de politică socială favorabile incluziunii, inclusiv pentru asigurarea unor cerințe de accesibilitate obligatorii, astfel încât să se țină seama de nevoile persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap. Comitetul subliniază valoarea dovedită a contractelor rezervate în promovarea ocupării forței de muncă pentru persoanele cu handicap și sprijină utilizarea continuă a acestor contracte pentru întreprinderile sociale active pe piața deschisă a forței de muncă din anumite sectoare.

4.11.

CESE recomandă introducerea unei obligații legale de evaluare a efectelor pragurilor existente, de exemplu a pragului de 5 186 000 EUR pentru contractele de lucrări publice sau a celui de 750 000 EUR pentru contractele de servicii publice pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexele privind comerțul intern, în conformitate cu considerentul 134. În același timp, este necesar să se evalueze relevanța și ratele de succes ale procedurilor de achiziții publice transfrontaliere, inclusiv în sectoarele serviciilor sociale (care au un nivel foarte scăzut de achiziții publice transfrontaliere). CESE recomandă, de asemenea, promovarea intereselor IMM-urilor și ale întreprinderilor economice sociale, printre altele, prin revizuirea pragurilor, ceea ce ar ajuta IMM-urile să obțină mai ușor contracte de la autoritățile locale (11).

4.12.

În sfârșit, sustenabilitatea financiară a contractelor, în special în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă și în sectorul construcțiilor, are un impact asupra condițiilor de muncă ale lucrătorilor esențiali și asupra calității serviciilor de interes general furnizate cetățenilor europeni. Prin urmare, CESE solicită să se prevadă clauze obligatorii de revizuire a prețurilor, prin care să se țină seama de variațiile salariale din contractele colective de muncă sau din legislația muncii, precum și de ratele anuale ale inflației care depășesc obiectivul de 2 % al Băncii Centrale Europene, de modificările prețurilor la energie și de orice altă modificare majoră care afectează executarea unui contract.

Bruxelles, 4 decembrie 2025.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Séamus BOLAND

(1) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE Text cu relevanță pentru SEE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/24/oj).

(2) Într-un raport elaborat în 2023 de Curtea de Conturi Europeană cu privire la achizițiile publice din UE și urmat de Concluzii ale Consiliului (C/2024/3521) s-a subliniat necesitatea unor măsuri de revizuire a normelor și procedurilor care au impact negativ asupra concurenței în domeniul achizițiilor publice. De asemenea, s-a recunoscut că legislația existentă nu permite realizarea întregului potențial al pieței achizițiilor publice din UE.

(3) Raportul Letta.

(4) Raportul Draghi.

(5) A se vedea datele referitoare la criteriile de atribuire bazate exclusiv pe preț în UE: Tabloul de bord al pieței unice – Accesul la procedurile de achiziții publice.

(6) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune Text cu relevanță pentru SEE (JO L 94, 28.3.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/23/oj).

(7) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ Text cu relevanță pentru SEE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/25/oj).

(8) De asemenea, în ceea ce privește serviciile intelectuale, ar trebui adăugate dispoziții specifice prin care să se acorde prioritate calității, inovării și considerentelor legate de ciclul de viață în detrimentul prețului și să se promoveze concurența.

(9) Acest lucru este valabil în special în cazul în care furnizarea de servicii sau de materiale este restricționată. În plus, procedurile comune de achiziții publice ar putea contribui, de asemenea, la compensarea oricărei creșteri a costurilor pe care ar putea-o provoca criteriile nelegate de preț.

(10) Avizul Comitetului Economic și Social European – Rolul serviciilor de interes general (SIG) pentru competitivitate, coeziune socială și democrație în Uniunea Europeană (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2025/5143, 28.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/5143/oj), punctele 1.6 și 3.15.

(11) În cazul contractelor mari pentru care licitația este organizată la nivel european, este mai dificil pentru întreprinderile mici să participe la procedura de achiziții, deoarece nu pot concura cu marile corporații. În plus, procedurile complexe de achiziții publice (la nivelul UE) sunt mai ușor de gestionat pentru întreprinderile mari decât pentru întreprinderile mai mici cu puțini angajați. În perioada 2020-2022, 80 % din contractele din sectorul public au fost câștigate de doar zece contractanți, potrivit diferitelor studii.

ANEXĂ

Următoarele propuneri de amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în timpul dezbaterii [articolul 74 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

Amendamentele 3 (4.3) și 5 (1.5) au fost votate împreună:

Punctul 4.3 – punct nou

Se adaugă un nou punct după punctul 4.2.

Aviz al secțiunii

Amendament

Condiționalitățile sociale rămân un subiect de dezbatere în cadrul CESE. Deși o parte a membrilor CESE sprijină introducerea unor cerințe obligatorii pentru condiționalitățile sociale în achizițiile publice, o altă parte subliniază necesitatea unei abordări proporționale, care să nu creeze obstacole în calea concurenței, a participării transfrontaliere sau a implicării IMM-urilor în achizițiile publice. În acest sens, cadrul UE privind achizițiile publice permite deja utilizarea considerentelor sociale, iar aplicarea acestora trebuie să rămână ferm ancorată în cadrele juridice existente. Întreprinderile care licitează pentru contracte de achiziții publice trebuie, bineînțeles, să respecte legislația socială națională și standardele internaționale; cu toate acestea, normele de contractare nu trebuie să introducă noi condiționalități sociale obligatorii sau cerințe automate de aderare la contractele colective de muncă. Astfel de obligații riscă să aducă atingere diversității sistemelor naționale de negociere colectivă, protejate în virtutea competențelor statelor membre, să denatureze concurența, să îngreuneze achizițiile transfrontaliere, să descurajeze participarea, în special a IMM-urilor, și să genereze efecte nedorite asupra acordurilor de producție și subcontractare.

Expunere de motive

Amendamentul reflectă în mod echilibrat opiniile diferite din cadrul CESE. Scopul este de a sublinia că, din perspectiva Grupului „Angajatori”, este esențial să se garanteze că condiționalitățile sociale sunt aplicate proporțional și în limitele cadrelor juridice existente. Deși considerentele sociale fac parte dintr-un obiectiv legitim de politică, aplicarea lor nu trebuie să aducă atingere standardelor naționale de muncă sau organizării sistemelor de negociere colectivă, care intră în sfera de competență a statelor membre. Prin urmare, normele privind achizițiile publice nu ar trebui să impună noi cerințe obligatorii sau aderarea automată la acorduri colective, deoarece astfel de obligații ar putea denatura concurența, ar putea împiedica participarea transfrontalieră, ar putea descuraja implicarea IMM-urilor și ar putea crea efecte nedorite asupra acordurilor de producție și subcontractare. În general, amendamentul urmărește să găsească un echilibru judicios între promovarea obiectivelor sociale și protejarea eficienței pieței, securitate juridică și competitivitatea pieței unice.

Punctul 1.5 – punct nou

Se adaugă un nou punct după punctul 1.4.

Aviz al secțiunii

Amendament

Condiționalitățile sociale în domeniul achizițiilor publice rămân un domeniu de divergență în cadrul CESE. În timp ce o parte a membrilor CESE pledează pentru cerințe sociale obligatorii, o altă parte subliniază importanța unei abordări proporționale și întemeiate din punct de vedere juridic, care să nu creeze noi bariere în calea concurenței, a participării transfrontaliere sau a accesului IMM-urilor și nici să nu aducă atingere sistemelor naționale de negociere colectivă. Această din urmă opinie se bazează pe faptul că actualul cadru al UE privind achizițiile publice permite deja integrarea considerentelor sociale, iar întreprinderile care licitează pentru contracte de achiziții publice trebuie să respecte legislația națională și standardele internaționale.

Expunere de motive

Amendamentul are menirea să reflecte în Capitolul 1 amendamentul propus de punct nou după punctul 4.3 (menționat mai sus).

Rezultatul votului

Pentru:	108
Împotrivă:	133
Abțineri:	13

Amendamentele 4 (4.4) și 6 (1.6) au fost votate împreună:

Punctul 4.4 – punct nou

Se introduce un punct nou după punctul 4.3.

Aviz al secțiunii

Amendament

Reglementarea lanțurilor de subcontractare în domeniul achizițiilor publice rămâne un domeniu de divergență în cadrul CESE. În timp ce o parte a membrilor CESE solicită impunerea de limite stricte lanțurilor de subcontractare, promovând ocuparea directă a forței de muncă și mecanisme mai puternice de asigurare a respectării legii, cum ar fi răspunderea comună și obligațiile privind egalitatea de tratament, o altă parte a membrilor CESE pledează pentru o mai mare transparență și responsabilitate, dar avertizează cu privire la impunerea unor restricții rigide la nivelul UE. Cea de-a doua opinie se bazează pe faptul că astfel de limite ar putea împiedica participarea și observă că instrumentele existente, inclusiv cele prevăzute în Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), permit deja autorităților contractante să abordeze riscurile lanțurilor de subcontractare. Prin urmare, o abordare proporțională, de la caz la caz, bazată pe cadrul juridic actual, este considerată mai adecvată decât introducerea unor noi cerințe prescriptive.

Expunere de motive

Amendamentul reflectă în mod echilibrat opiniile diferite din cadrul CESE în ceea ce privește lanțurile de subcontractare. Grupul „Angajatori” sprijină transparența și responsabilitatea, dar susține că ar trebui evitat să se impună restricții rigide la nivelul UE, deoarece instrumentele existente, inclusiv cele prevăzute în Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD) – permit deja autorităților contractante să gestioneze riscurile. În general, amendamentul urmărește să găsească un echilibru judicios între promovarea obiectivelor sociale și protejarea eficienței pieței, securitate juridică și competitivitatea pieței unice.

Punctul 1.6 – punct nou

Se introduce un punct nou după punctul 1.5.

Aviz al secțiunii

Amendament

Reglementarea lanțurilor de subcontractare în domeniul achizițiilor publice rămâne un domeniu de divergență în cadrul CESE. În timp ce o parte a membrilor CESE pledează pentru limite mai stricte pentru a promova ocuparea directă a forței de muncă și o aplicare mai strictă, o altă parte subliniază transparența și proporționalitatea, atrăgând atenția asupra faptului că impunerea unor restricții rigide la nivelul UE ar putea împiedica participarea. Această din urmă opinie se bazează pe faptul că instrumentele juridice existente – în special cele care decurg din Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – le permit deja autorităților contractante să gestioneze riscurile din lanțurile de subcontractare. În acest context, o aplicare diferențiată și specifică a normelor existente pare mai adecvată decât introducerea unor noi cerințe prescriptive.

Expunere de motive

Amendamentul are menirea să reflecte în Capitolul 1 amendamentul propus de punct nou 4.4 (menționat mai sus).

Rezultatul votului

Pentru:	108
Împotrivă:	135
Abțineri:	15