Raportor:

Giuseppe GUERINI (IT-III)

Coraportor:

Michal PINTÉR (SK-Cat. 1)

Consiliere	Diana DOVGAN (pentru raportorul Grupului III) Alexandra ŠARINOVÁ (pentru coraportorul Cat. 1)
Decizia Adunării Plenare	23.1.2025
Temei juridic	articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	12.9.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	3.12.2025
Sesiunea plenară nr.	601
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	198/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă ca instituțiile UE, statele membre și autoritățile regionale să integreze educația în domeniul economiei cooperative în formarea tradițională cu privire la antreprenoriat și la activități profesionale atât la nivelul învățământului secundar, cât și al celui terțiar. Aceasta include campanii de sensibilizare și ateliere adresate instituțiilor financiare și asociațiilor industriale, menite să asigure recunoașterea de către acestea a modelului cooperatist. Autoritățile naționale și regionale ar trebui să promoveze cooperativele în rândul întreprinderilor nou-înființate și al tinerilor antreprenori. În programul Erasmus+ ar trebui incluse oportunități specifice pentru cooperative.

1.2.

CESE subliniază că instituțiile UE și statele membre ar trebui să recunoască cooperativele industriale ca motoare esențiale ale economiei europene și să pună în aplicare stimulente financiare specifice (facilități fiscale, granturi, finanțare cu dobândă redusă) pentru a încuraja cooperativele industriale să adopte simbioza industrială și circularitatea. Autoritățile locale și regionale ar trebui să ofere stimulente fiscale și subvenții la nivel local pentru cooperativele nou-înființate, sprijinind dezvoltarea economică la nivel comunitar.

1.3.

CESE încurajează investițiile naționale și regionale în parcuri industriale comune și în zone ecoindustriale, pentru a facilita ancorarea cooperativelor în teritoriile respective. În plus, ar trebui sprijinite platforme de partajare a cunoștințelor în domeniul economiei cooperative, care să permită cooperativelor industriale să facă schimb de cunoștințe specializate și să extindă producția industrială durabilă.

1.4.

Programele de coeziune ale UE ar trebui să implice măsuri de politică specifice pentru cooperative, menite să valorifice pe deplin forța întreprinderilor cooperative. Statele membre și Comisia Europeană ar trebui să includă în planurile de dezvoltare regională măsuri specifice pentru cooperative, asigurând recunoașterea cooperativelor industriale drept factori ai durabilității locale. Finanțarea în scopul coeziunii, planurile de investiții în infrastructură și strategiile naționale pentru regiunile subdezvoltate ar trebui să acorde prioritate inițiativelor întreprinse de cooperative pentru a spori reziliența regională.

1.5.

Importanța tot mai mare a inteligenței artificiale și a învățării automate în industrie face ca accesul la date și stocarea și gestionarea acestora să fie esențiale și importante din punct de vedere strategic. Din acest motiv, cooperativele bazate pe date vor dobândi o importanță tot mai mare în gestionarea transformărilor industriale. În acest sens, CESE încurajează Comisia Europeană și statele membre să sprijine asociațiile de întreprinderi, inclusiv cooperativele, în vederea lansării de inițiative colective menite să dezvolte astfel de organizații mutuale pentru gestionarea și schimbul de date.

1.6.

Politicile UE ar trebui să recunoască că modelul cooperatist oferă o valoare adăugată distinctă în comparație cu întreprinderile comerciale convenționale, prin faptul că acordă prioritate guvernanței democratice, distribuției echitabile a bogăției și implicării puternice a comunității, precum și prin contribuția sa la consolidarea autonomiei strategice a UE și a rezilienței și adaptabilității sale inerente, care sunt deosebit de utile pentru a face față provocărilor sociale și economice complexe.

2.   Introducere și context

2.1.

Organizația Națiunilor Unite a proclamat anul 2025 drept Anul internațional al cooperativelor (IYC2025), cu tema „Cooperativele construiesc o lume mai bună”, iar această alegere are la bază recunoașterea tot mai amplă de către instituțiile internaționale a rolului jucat de cooperative în numeroase sectoare.

2.2.

Cooperativele reprezintă, în rândul entităților economiei sociale și solidare, forma cea mai structurată din punct de vedere antreprenorial și modelul cel mai răspândit la nivel mondial în ceea ce privește formele juridice și principiile de identitate. Uniunea Europeană și numeroase instituții internaționale au recunoscut rolul decisiv pe care îl joacă întreprinderile economiei sociale.

2.3.

Majoritatea cooperativelor sunt IMM-uri, dar multe altele sunt întreprinderi mai mari, care își desfășoară activitatea în cele mai competitive sectoare. Membrii cooperativelor reprezintă cel puțin 12 % din populația mondială; 280 de milioane de persoane lucrează în cooperative, care reprezintă principala lor sursă de venit și le asigură mijloacele de subzistență. În Europa, cooperativele reunesc 141 000 de membri, cinci milioane de angajați și 250 000 de întreprinderi (1).

2.4.

Uniunea Europeană a recunoscut în strategia sa industrială un ecosistem specific definit ca economia socială și de proximitate. Cu toate acestea, prin prezentul aviz din proprie inițiativă, CESE dorește să sublinieze că modelul cooperatist a reușit să construiască întreprinderi competitive și de succes și că reușita acestora se bazează, de asemenea, pe capacitatea lor de incluziune, pe participarea lucrătorilor și pe interacțiunea constructivă cu comunitățile locale.

2.5.

Cooperativele industriale joacă un rol esențial în crearea de locuri de muncă și în reziliența economică, promovând modele de afaceri favorabile incluziunii. Prin alinierea intereselor economice la durabilitatea mediului și la cea socială, cooperativele mențin reziliența în fața provocărilor mondiale. Având în vedere capacitatea lor de a crea un echilibru între profitabilitate, competitivitate și responsabilitatea socială, ele sunt esențiale pentru strategia economică pe termen lung a Europei.

3.   Competitivitatea europeană și cooperativele

3.1.

Diversitatea tipurilor de întreprinderi este recunoscută de către tratat, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut recent particularitățile modelului cooperatist [Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 septembrie 2011 – cauzele conexate C-78/08-C-80/08] (2), ceea ce legitimează adoptarea de politici specifice.

3.2.

Modelul de întreprindere cooperativă este pe deplin conform cu valorile Tratatului UE și cu obiectivele Busolei europene pentru competitivitate. Dat fiind că urmăresc atât obiective economice, cât și sociale, cooperativele constituie o componentă indispensabilă a „economiei sociale de piață”.

3.3.

Forma de întreprindere cooperativă este puțin cunoscută în rândul cetățenilor, al comunității de afaceri, al băncilor și al administrației publice. În unele țări, cooperativele se confruntă cu practici discriminatorii și/sau conotații negative și nu sunt recunoscute ca întreprinderi cu drepturi depline la fel ca întreprinderile convenționale, ceea ce creează obstacole suplimentare în calea dezvoltării lor și le îngreunează foarte mult accesul la finanțare prin intermediul instrumentelor tradiționale de acordare de împrumuturi. Prezentul aviz poate contribui la diseminarea unei imagini a cooperativelor ca întreprinderi profitabile, generatoare de valoare și bogăție în aceeași măsură ca întreprinderile convenționale. Diferența constă în modul în care este distribuită bogăția și reinvestită valoarea în societate.

3.4.

Cooperativele au obiectivul pe termen lung de a asigura durabilitatea economică și socială prin capacitarea cetățenilor, anticiparea schimbărilor și optimizarea utilizării resurselor. Profiturile lor nu sunt utilizate pentru a maximiza remunerarea capitalului, ci pentru a distribui beneficiile către investiții durabile. Pe parcursul ciclurilor de creștere, profiturile obținute de întreprinderile cu scop lucrativ sunt distribuite, în general, sub formă de dividende sau prime foarte generoase. În schimb, în cooperative, profiturile sunt economisite pentru a permite o mai bună adaptare la viitoarele cicluri de contracție.

3.5.

Flexibilitatea, adaptabilitatea și creativitatea metodei cooperative le-au permis societăților de acest tip să își desfășoare activitatea în toate sectoarele economiei și să se adapteze la nevoile economice și societale emergente. Ele se caracterizează prin dimensiuni și tipologii diverse. Cooperativele industriale, majoritatea fiind cooperative de lucrători, nu sunt la fel de bine cunoscute. Acestea sunt active în principal în industria prelucrătoare, construcții sau activități profesionale, științifice și tehnice. Cooperativele industriale sunt prezente atât în sectoarele tradiționale, cât și în cele emergente. Cooperativele își desfășoară activitatea și în sectoare precum educația, sănătatea, serviciile, industria agroalimentară, finanțele etc., dar și în sectoare de vârf precum IT-ul, dezvoltarea de software, inteligența artificială și biomedicina.

3.6.

Prin însăși natura lor, cooperativele depun eforturi pentru a asigura o capacitare echitabilă a tuturor membrilor, făcând din egalitate atât un obiectiv, cât și o măsură a succesului lor. Cooperativele au demonstrat că sunt capabile de angajamente și de eforturi deliberate în vederea aplicării acestor valori inclusiv la locul de muncă. De exemplu, în cazul cooperativelor de lucrători, participarea lucrătorilor la controlul și gestionarea întreprinderii duce la creșterea satisfacției lor profesionale, a perfecționării și a productivității lor. Integrarea condiționalităților sociale în procesele de achiziții publice este vitală pentru cooperative, deoarece recunoaște și pune în valoare misiunea lor socială, alături de performanța economică.

3.7.

În UE au dispărut în ultimii patru ani aproape un milion de locuri de muncă din sectoarele de producție (3), iar cooperativele ar trebui să fie promovate ca mijloc de combatere a dezindustrializării, pentru a ajuta sectorul să realizeze dubla tranziție în mod just și echitabil, pentru a proteja locurile de muncă de calitate și pentru a crea unele noi. În acest context, reindustrializarea Europei este o prioritate.

3.8.

Cooperativele sociale joacă un rol important în procesul de restructurare și au reprezentat o forță motrice a inovării sociale. Cooperativele sociale care vizează inserția profesională au un rol esențial în includerea pe piața forței de muncă, printr-o formare eficace și corespunzătoare, a lucrătorilor care se confruntă cu cele mai mari niveluri de excluziune. În unele țări, precum Bulgaria, cooperativele sociale sunt angajatori importanți ai persoanelor cu dizabilități.

3.9.

Chiar dacă cooperativele industriale trebuie să îndeplinească cerințele de raportare a emisiilor de dioxid de carbon la fel ca orice altă întreprindere, deseori cadrele actuale de raportare nu reușesc să reflecte structurile lor specifice de guvernanță și obiectivele lor sociale; ca atare, sistemele de raportare ar trebui adaptate pentru a ține mai bine seama de caracteristicile distinctive ale modelului cooperatist și de contribuțiile sale la durabilitate.

3.10.

Un număr mare de cooperative sunt implicate sau au preluat conducerea în dubla tranziție verde și digitală, chiar și în sectoare avansate, cum ar fi cercetarea în domeniul producției de energie din hidrogen: în Italia, de exemplu, o cooperativă care își are originea într-o întreprindere desprinsă dintr-o instituție academică a devenit un punct de referință pentru inovarea în domeniul energetic. În Catalonia, o cooperativă de energie din surse regenerabile numără aproape 86 000 de membri și generează 71,11 GWh/an.

3.11.

De asemenea, modelul cooperatist s-a dovedit eficace și interesant în gestionarea apei, care este asociată cu funcții de interes general. Acest aspect a reieșit din activitatea Alianței serviciilor de apă deținute de comunitate din Europa (ACOWAS-UE), înființată în perioada de consultare pentru reformarea din 2020 a Directivei UE privind apa potabilă, care a pus într-o lumină nouă aprovizionarea cu apă potabilă deținută de comunitățile locale prin intermediul cooperativelor.

3.12.

De exemplu, cooperativele în domeniul apei sunt gestionate și deținute de comunitățile locale și, deși au existat experiențe interesante în Austria, Danemarca, Finlanda, Spania și Irlanda, ele sunt puțin cunoscute și puțin studiate.

3.13.

În sectorul energiei electrice din surse regenerabile, deși Europa trece în prezent printr-o tranziție semnificativă a sistemului său energetic, de la producția centralizată la cea descentralizată, o mare parte a comunităților de energie din surse regenerabile sunt gestionate printr-o formă sau alta de cooperativă. Cooperativele energetice pot furniza energie din resurse regenerabile la un preț mai mic. În cazul în care s-ar promova acest model, industria europeană ar putea fi mai competitivă datorită reducerii cheltuielilor cu energia pentru întreprinderi, iar tranziția către o economie verde ar putea fi mai rapidă.

3.14.

Băncile cooperative joacă un rol esențial în consolidarea economiilor regionale ale Europei, în îmbunătățirea piețelor financiare și de capital ale acesteia, în consolidarea autonomiei sale strategice la nivel mondial și în finanțarea tranzițiilor ei durabile și juste.

3.15.

De asemenea, există cooperative care reunesc în clustere specializate întreprinderi și organizații cu obiective comune pentru a maximiza cooperarea, inovarea și impactul social și de mediu. Fiecare cluster de cooperative este axat pe un sector specific și își sprijină cooperativele membre prin facilitarea accesului la produsele lor sau îmbunătățirea practicilor lor de management.

3.16.

Cooperativele servesc drept mecanism esențial pentru abordarea disfuncționalităților pieței, prin acordarea de prioritate procesului decizional colectiv și repartizării echitabile a resurselor, garantând că bunurile și serviciile esențiale rămân accesibile în pofida încetinirii creșterii economice. Acestea capacitează lucrătorii și stabilizează gradul de ocupare a forței de muncă în industriile volatile. Prin reinvestirea profiturilor și concentrarea mai degrabă pe durabilitatea pe termen lung decât pe randamentele pe termen scurt ale acționarilor, cooperativele creează reziliență pe piețele instabile.

3.17.

În ultimii ani, întreprinderile nou-înființate au adoptat într-o măsură tot mai mare modelele cooperatiste, întrucât participarea colectivă la capital încurajează inovarea deschisă și partajarea echitabilă a profiturilor. Aceste cooperative moderne nou-înființate utilizează instrumente digitale pentru a descentraliza procesul decizional, ceea ce le face atât adaptabile, cât și competitive în industriile emergente. Principiul cooperării între cooperative le permite acestora să colaboreze la proiecte comune, să-și pună în comun resursele, să obțină economii de scară și să facă schimb de cunoștințe; combinat cu instrumentele digitale, el oferă un avantaj competitiv crucial.

4.   Contribuția cooperativelor la prosperitatea comună și la competitivitatea industrială favorabilă incluziunii a UE

4.1.

Una dintre practicile cele mai interesante și utilizate cu succes pentru restructurarea industrială și menținerea locurilor de muncă este vânzarea de acțiuni către lucrători (WBO – Workers Buyout) – altfel spus, preluarea întreprinderii de către angajați pe baza modelului cooperatist.

4.2.

Vânzarea de acțiuni către lucrători implică un proces de restructurare în care angajații cumpără majoritatea sau toate acțiunile întreprinderii lor, devenind astfel coproprietari ai acesteia. Cel mai adesea, acest demers urmărește salvarea întreprinderilor de la închidere și menținerea locurilor de muncă.

4.3.

Vânzarea de acțiuni către lucrători poate servi, de asemenea, ca instrument pentru a face față provocărilor legate de tranziție și succesiune în cadrul întreprinderilor viabile, de obicei în IMM-urile familiale. Acest lucru se observă în principal în Franța, unde „motivele vânzării de acțiuni către lucrători nu sunt neapărat legate de lipsa performanței economice – de fapt, sunt rareori legate de aceasta”. În sondaj (4) se menționează și că „una dintre cauze poate fi ajungerea proprietarilor la vârsta de pensionare sau dorința lor de a face o schimbare de carieră”.

4.4.

În pofida impactului socioeconomic pozitiv al vânzării de acțiuni către lucrători în ceea ce privește menținerea locurilor de muncă, a cunoștințelor/competențelor și a veniturilor în Europa, ar trebui evidențiate obstacolele semnificative din calea acestei practici: lacunele în materie de reglementare, lipsa unor măsuri juridice și de sprijin adecvate, mecanismele de finanțare, lipsa unui model de vânzare de acțiuni către lucrători cu efect de levier, interesul limitat din partea băncilor comerciale, cunoștințele reduse despre modelul cooperatist în rândul profesioniștilor din domeniul lichidărilor și transferurilor. Cu toate acestea, asistența tehnică, inclusiv serviciile de consiliere, formarea viitorilor lucrători-proprietari și instrumentele financiare sunt furnizate de federațiile cooperative și joacă un rol esențial în garantarea succesului vânzării de acțiuni către lucrători și în limitarea riscurilor pentru lucrători. Statele membre ar trebui să utilizeze într-o mai mare măsură subvențiile din cadrul FSE+ pentru a sprijini serviciile de consiliere și asistența tehnică în vederea vânzării de acțiuni către lucrători.

4.5.

Ar trebui puse în aplicare măsuri suplimentare de sprijinire a vânzării de acțiuni către lucrători: mecanisme financiare directe care să-i ajute pe lucrători să investească în întreprinderi aflate în criză sau fără succesori; asigurarea capacității federațiilor cooperative de a crește intervențiile în capital propriu și cvasicapital și de a crea garanții specifice; intervenția financiară din partea autorităților regionale în completarea capitalului deținut de lucrători și a intervențiilor financiare ale cooperativelor; stimulente fiscale pentru vânzarea de acțiuni către lucrători; drepturi preferențiale pentru lucrători, astfel încât să beneficieze de cele mai bune condiții pentru a depune o ofertă publică de cumpărare a unei întreprinderi care se confruntă cu închiderea.

5.   Impactul asupra locurilor de muncă, educației, competențelor, tranziției și tehnologiei

5.1.

Antreprenoriatul cooperativ generează mai multe locuri de muncă decât cel tradițional. De exemplu, în Spania, din 3 207 580 de întreprinderi, mai mult de jumătate (53,6 %) nu au niciun angajat. În schimb, doar 21,21 % dintre cooperative nu au angajați (mai ales cele care își desfășoară activitatea în sectorul construcțiilor și al comerțului). În plus, 35,55 % dintre cooperative au între unu și doi angajați, depășind 27,99 % din întreprinderile tradiționale, în timp ce alte 19,08 % au între trei și cinci angajați, comparativ cu 9,65 % pentru restul întreprinderilor (5). Chiar dacă aceste cifre pot varia de la o țară la alta, ele indică o tendință generală, și anume punerea unui accent mai puternic, în cadrul modelului cooperatist, pe crearea de locuri de muncă și pe menținerea acestora.

5.2.

Raportul Draghi privind competitivitatea recunoaște necesitatea de a elimina lacunele în materie de competențe din industriile strategice. Principiul cooperatist „educație, formare și informare” îndeamnă cooperativele să ofere educație și formare membrilor și angajaților lor. Cooperativele se caracterizează prin învățare pe tot parcursul vieții, permițându-le astfel lucrătorilor să răspundă cu agilitate la schimbări.

5.3.

Alianța Cooperatistă Internațională definește, în principiile sale cooperatiste, preocuparea pentru comunitate ca fiind una dintre principalele valori care ghidează existența și funcționarea cooperativelor: „Cooperativele acționează pentru dezvoltarea durabilă a comunităților din care fac parte, prin politici aprobate de membrii lor”. Acest lucru subliniază faptul că cooperativele se află într-o poziție unică pentru a sprijini dezvoltarea locală și tripla tranziție (verde, digitală, circulară), deoarece abordarea lor durabilă și orientată către comunitate în ce privește întreprinderile se aliniază la principiile economiei circulare.

5.4.

Cooperativele industriale au potențialul de a stimula dezvoltarea economiei bazate pe comunitate, contribuind la dezvoltarea în sens ascendent la nivelul UE a unor industrii curate și favorabile incluziunii. Prin urmare, încurajăm instituțiile UE să recunoască pe deplin rolul pe care îl pot juca cooperativele în punerea în aplicare a noilor inițiative ale Pactului pentru o industrie curată.

5.5.

Importanța tot mai mare a inteligenței artificiale și a învățării automate în industrie face ca accesul la date și stocarea și gestionarea acestora să fie esențiale și importante din punct de vedere strategic. Din acest motiv, cooperativele bazate pe date vor dobândi o importanță tot mai mare în gestionarea transformărilor industriale. Înființarea de cooperative pentru gestionarea și schimbul de date ar servi intereselor persoanelor (lucrători, consumatori, antreprenori) și ale IMM-urilor, care nu ar fi în măsură să acceseze sau să prelucreze singure volume mari de date.

5.6.

Într-adevăr, cooperativele par a fi într-o poziție deosebit de favorabilă pentru gestionarea activităților intermediare și a schimbului sau partajării de date între întreprinderi. În special, cooperativele ar permite ca interesele în materie de gestionare a datelor ale persoanelor vizate și ale cooperativei care deține datele – și care, în acest caz, aparține chiar persoanelor vizate – să coincidă, ceea ce ar putea asigura, prin urmare, o guvernanță participativă partajată între cetățeni, întreprinderi și antreprenori.

5.7.

Cooperativele industriale își pot valorifica relațiile de la nivel local pentru a se implica în simbioza industrială, prin care deșeurile sau produsele secundare ale unei industrii sau cooperative industriale pot servi drept factori de producție pentru o altă industrie sau cooperativă. Acest lucru sprijină utilizarea eficientă a resurselor, diminuarea cantității de deșeuri și economiile de energie, apă și materiale. Pentru a sprijini cooperativele industriale în adoptarea acestor practici, instituțiile UE și naționale ar trebui să ia în considerare politici specifice: stimulente fiscale implementate la nivel local sau municipal, facilități fiscale pentru cooperativele nou-înființate, subvenții, granturi sau alte finanțări cu dobândă redusă, sprijin pentru platformele regionale de partajare a cunoștințelor, precum și investiții municipale și regionale în infrastructură (exemple în acest sens fiind parcurile industriale comune, zonele ecoindustriale, siturile de prelucrare/reciclare a deșeurilor, centrele de logistică inversă etc.).

5.8.

Cooperativele industriale pot juca un rol specific în dezvoltarea regională prin promovarea creșterii economice favorabile incluziunii. Guvernanța lor democratică garantează reinvestirea profiturilor la nivel local, consolidând economiile regionale, coeziunea socială și ocuparea forței de muncă. Prin acordarea de prioritate durabilității pe termen lung, cooperativele promovează reziliența industriilor locale și încurajează inovarea locală și regională în industrie. Acest lucru ar trebui recunoscut în politicile UE, inclusiv în fondurile de coeziune, în finanțarea adaptată și în stimulentele de la nivel local sau regional, contribuind la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea din teritoriile respective.

5.9.

Printre provocările identificate chiar de către cooperative se numără și problema lipsei de cunoștințe în domeniul economiei cooperative. CESE încurajează instituțiile UE, inclusiv Comitetul European al Regiunilor, precum și actorii naționali să acorde prioritate integrării educației privind modelul cooperatist în învățământul economic și să asigure expunerea ucenicilor, a cursanților în general și a studenților și tinerilor la principiile și activitatea cooperativelor. În special programul Erasmus+ ar trebui să fie mobilizat într-un mod mai sistematic în acest domeniu. Programul Erasmus+ ar trebui să sprijine educația și formarea profesională (EFP) în cadrul modelului de afaceri cooperatist. Aceasta ar putea include dezvoltarea unor stagii specifice și a unor oportunități de mobilitate în cadrul întreprinderilor cooperative din întreaga UE.

5.10.

Ar trebui să se acorde o atenție deosebită dezvoltării cunoștințelor în domeniul economiei cooperative în învățământul terțiar, pentru a permite studenților să facă o alegere în cunoștință de cauză cu privire la antreprenoriatul cooperativ ca opțiune de carieră. Ar trebui să se pună un accent sporit pe promovarea modelului cooperatist în rândul întreprinderilor nou-înființate și al tinerilor antreprenori. Modelul cooperatist ar trebui să fie promovat în viitoarea Strategie a UE privind startup-urile și întreprinderile în fază de extindere.

5.11.

Educația în domeniul economiei cooperative ar trebui să fie integrată în activitățile de formare ale organizațiilor naționale și locale de sprijinire a mediului de afaceri, astfel încât să crească atractivitatea sectorului pentru inițiativele de dezvoltare a afacerilor. Este importantă, de asemenea, diseminarea informațiilor în rândul publicului larg și al sectorului privat, de exemplu la nivelul băncilor și al instituțiilor financiare, dar și în administrația publică, precum și în cadrul asociațiilor industriale/de afaceri.

---

(1)   Cooperative Europe 2024 Annual Report.

(2)  Cauzele conexate C-78/08-C-80/08: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 septembrie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Corte suprema di cassazione — Italia) — Ministero dell’Economia e delle Finanze, Agenzia delle Entrate/Paint Graphos Soc. coop. arl (C-78/08), Adige Carni Soc. coop. arl, în lichidare/Agenzia delle Entrate, Ministero dell’Economia e delle Finanze (C-79/08) și Ministero delle Finanze/Michele Franchetto (C-80/08) (Trimitere preliminară — Admisibilitate — Ajutoare de stat — Avantaje fiscale acordate societăților cooperative — Calificare drept ajutor de stat în sensul articolului 87 CE — Compatibilitate cu piața comună — Condiții) (JO C 311, 22.10.2011, p. 6).

(3)   https://www.etuc.org/en/pressrelease/eu-loses-almost-million-manufacturing-jobs-just-4-years.

(4)   https://www.fi-compass.eu/esfplus/workers-buyout.

(5)   Situația cooperatismului în Spania în 2023.