Raportoare generală : Magdalena CZARZYŃSKA-JACHIM (PL-AE), primarul orașului Sopot Document de referință : Solicitare din partea Președinției Consiliului pe baza unei scrisori primite din partea dnei Marie Bjerre, ministra daneză a afacerilor europene, la 15 septembrie 2025, Adonis 2025/2768

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Context

1.

atrage atenția asupra scrisorii Președinției daneze și își reiterează sprijinul deplin pentru recomandările de politică pe care le cuprinde;

2.

salută Concluziile Consiliului European din 23 octombrie 2025 prin care se solicită eforturi susținute de elaborare a unor propuneri de simplificare a cadrului de reglementare al UE;

3.

reamintește raportul Draghi din 2024 – care subliniază că complexitatea cadrului de reglementare al UE afectează negativ competitivitatea generală a UE – și, prin urmare, sprijină obiectivele agendei de simplificare; subliniază, ca atare, că simplificarea normelor, menținând în același timp stabilitatea normativă, este esențială pentru competitivitate; observă că piața internă a UE se bazează pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care vizează ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, și un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului;

4.

se angajează să contribuie într-o și mai mare măsură la agenda de simplificare, raportând experiențele membrilor și rețelelor sale – cum ar fi Rețeaua de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub) sau Grupul de experți privind subsidiaritatea – cu privire la punerea în aplicare a legislației UE în realitatea de zi cu zi și propunând orientări practice pentru viitoarele reforme legislative; în mod similar, se angajează să raționalizeze măsurile de simplificare în avizele sale, după caz;

Principiile de bază ale agendei de simplificare

5.

subliniază că implicarea autorităților locale și regionale, inclusiv a Comitetului Regiunilor, în punerea în aplicare a agendei de simplificare este pe deplin justificată. Zi de zi, reprezentanții acestor autorități se confruntă cu problema resurselor limitate, cu necesitatea unei bune gestionări a finanțelor publice și cu nevoia de a reduce birocrația. Autoritățile locale sunt adesea cea dintâi verigă a lanțurilor decizionale în situații de criză. Prin urmare, ele dispun atât de experiență, cât și de competențele practice pentru a simplifica procedurile și a îmbunătăți eficiența gestionării. Merită adăugat că agenda de simplificare ar trebui să vizeze nu numai reducerea birocrației, ci și, în măsura posibilului, reducerea costurilor administrative; avertizează, de asemenea, că măsurile de simplificare, în cazul în care includ un transfer de responsabilități de la nivelul UE la nivel național și/sau regional, trebuie să țină seama de resursele disponibile la nivel regional și local – cum ar fi capacitatea administrativă, expertiza și alte capacități legate de fezabilitatea unui astfel de transfer. Reducerea sarcinii administrative la nivelul UE nu trebuie să conducă la creșterea sarcinilor și la o reglementare excesivă la nivel regional sau local;

6.

subliniază că punerea efectivă în aplicare a agendei de simplificare necesită consolidarea rolului instituțional al autorităților locale și regionale, inclusiv al Comitetului Regiunilor, în procesele decizionale ale Uniunii Europene. Acest lucru decurge direct din principiile tratatului, în special din principiul subsidiarității, care stabilește repartizarea competențelor între diferitele niveluri de guvernare din UE – local, național și european – în conformitate cu principiul atribuirii; în acest context, regretă că Comisia nu prevede implicarea sistematică a autorităților locale și regionale și/sau a CoR în dialogurile sale strategice și de punere în aplicare;

7.

salută intenția Comisiei Europene de a continua să lucreze la simplificare în cadrul programului său anual de lucru pentru 2026 (în special capitolul 3, „Norme mai simple, rezultate mai bune”) și reamintește că prin acordul de cooperare revizuit dintre Comisia Europeană și CoR (https://webapi2016.cor.europa.eu/v1/documents/cor-2024-00909-00-01-tcd-ref-en.docx/content), ambele părți, în calitate de instituții, se angajează să coopereze pentru îmbunătățirea legiferării; consideră că simplificarea ar trebui să facă parte din această cooperare;

8.

reamintește că instituțiile și organismele UE trebuie să asigure dreptul la bună administrare, astfel cum este prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE. Acest drept, împreună cu dispozițiile relevante ale tratatelor UE, trebuie să stea la baza relațiilor dintre instituțiile UE și publicul larg, întreprinderi, sindicate și organizațiile societății civile; constată că, în acest sens, buna administrare cuprinde principiile legalității, egalității, imparțialității, proporționalității, securității juridice, promptitudinii, participării, vieții private și transparenței;

9.

subliniază că măsurile de simplificare ar trebui să vizeze toate domeniile relevante ale legislației și ale procedurilor decizionale ale UE, în special: 1) procedurile legislative, care ar trebui să țină seama într-o mai mare măsură de perspectiva autorităților locale și regionale, astfel cum este exprimată, de exemplu, de Comitetul Regiunilor; 2) normele în materie de gestionare a fondurilor și a programelor, care, în conformitate cu ideea subsidiarității active, ar trebui să se întemeieze pe principiul parteneriatului, pe o abordare bazată pe realitatea zonei și pe flexibilitate, pentru a adapta politicile și acțiunile la circumstanțele regionale și locale;

10.

avertizează că simplificarea nu trebuie să conducă la centralizarea Uniunii Europene, întrucât o astfel de evoluție ar contraveni principiilor atribuirii, subsidiarității și proporționalității, astfel cum sunt prevăzute în tratate. Centralizarea nu este decât în aparență o cale spre simplificare: în practică, ea stârnește dispute politice, îngreunează cooperarea dintre nivelurile de guvernare și subminează legitimitatea democratică a deciziilor luate de instituțiile și organele Uniunii, ignorând principiile guvernanței pe mai multe niveluri și ale subsidiarității active;

11.

consideră că simplificarea ar trebui să fie sprijinită de o digitalizare cuprinzătoare și de utilizarea în condiții de siguranță a inteligenței artificiale (IA) pentru a automatiza procesele, a reduce sarcinile birocratice și a asigura interoperabilitatea între nivelurile de guvernare. Simplificarea va fi impulsionată prin recurgerea la sisteme de înregistrare electronică unică și de raportare digitală, care promovează accesibilitatea 24 de ore din 24 și 7 zile din 7;

12.

de asemenea, avertizează că măsurile de simplificare nu trebuie considerate în mod simplist ca fiind măsuri de dereglementare. Ele pot și ar trebui să ducă la o revizuire a normelor care reglementează fiecare ramură și fiecare sector, garantând astfel securitatea juridică, dar nu ar trebui să însemne întotdeauna sau în orice situație dereglementarea acestora, ci numai trecerea de la o abordare excesiv de complicată la una bazată pe principii, standarde și clauze. În acest sens, este indispensabil să se revizuiască legislația existentă pentru a evalua dacă este în continuare adecvată și necesară, precum și pentru a evalua efectele pe care orice nouă legislație care urmează să fie pusă în aplicare le poate avea asupra diverselor părți interesate, evaluând proporționalitatea mijloacelor și a scopurilor ei și prevăzând, în orice caz, mijloace de evaluare a eficacității sale;

13.

subliniază că simplificarea nu trebuie să limiteze transparența procesului decizional în Uniunea Europeană. În special, procesele legislative ar trebui să rămână pe deplin publice, transparente și supuse controlului cetățenilor. Transparența și accesul la informații sunt condiții prealabile pentru legitimitatea Uniunii și pentru încrederea cetățenilor în acțiunile pe care aceasta le întreprinde. Prin urmare, simplificarea nu trebuie să consolideze influența marilor operatori economici în detrimentul instituțiilor UE și al procedurilor democratice – și nici să ducă la slăbirea IMM-urilor, care reprezintă piatra de temelie a economiei europene. Principiul accesului egal la procesul decizional ar trebui să se aplice și în relațiile cu organizațiile care desfășoară activități de lobby și cu societățile de consultanță. În același timp, transparența și rezultatele controlului ar trebui să fie simple și comunicate într-un limbaj ușor de înțeles și accesibil;

14.

subliniază ferm că ar trebui depuse eforturi pentru a menține standardul de viață al cetățenilor Uniunii Europene, în special în ceea ce privește accesul la serviciile publice și la serviciile ecosistemice. Simplificarea nu trebuie să implice o abordare reducționistă a politicilor Uniunii Europene sau a normelor juridice existente.

O mai bună legiferare

15.

subliniază că procesul legislativ din Uniunea Europeană necesită o nouă abordare. Actele legislative ar trebui să se bazeze pe principii și clauze generale care decurg din acquis-ul Uniunii (acquis-ul comunitar). Mulțumită acestei abordări, legea devine mai flexibilă și poate răspunde mai bine la diversitate și la schimbările politice, sociale și economice, evitând normele excesiv de detaliate – care presupun o birocratizare excesivă și inutilă;

16.

consideră că simplificarea ar trebui să aibă diferite componente: simplificare normativă, reducerea sarcinilor birocratice și aplicarea noilor tehnologii. În ansamblu, simplificarea duce la îmbunătățirea eficienței și eficacității administrațiilor, diminuează costurile și reduce timpul de care au nevoie cetățenii pentru a-și finaliza demersurile;

17.

consideră că măsurile de simplificare ar trebui adoptate într-o formă juridică adecvată, adaptată scopului. Alegerea instrumentului – regulament sau directivă – ar trebui să se bazeze pe o analiză a eficacității și fezabilității fiecărei opțiuni.

18.

este conștient că, de-a lungul istoriei integrării europene, Comisia a început adesea să propună instrumente flexibile sau dispoziții juridice generale pentru a atinge obiectivele convenite, dar reglementarea a devenit treptat mai detaliată, deoarece punerea în aplicare la nivelul statelor membre a continuat să fie inegală. Prin urmare, simplificarea poate necesita și reconfirmarea obiectivelor comune și a angajamentelor credibile de a le atinge, pentru a asigura condiții de concurență echitabile în întreaga UE.

19.

invită Comisia Europeană și colegiuitorii să monitorizeze în mod activ respectarea principiului subsidiarității. Autoritățile locale și regionale sunt parteneri-cheie în acest sens, deoarece sunt principalele responsabile de punerea în aplicare a legislației UE. Prin urmare, Comitetul Regiunilor ar trebui să fie implicat în mod oficial în triloguri, pentru a monitoriza respectarea principiului subsidiarității și a preveni reglementarea excesivă;

20.

subliniază cu fermitate necesitatea de a evalua relevanța și eficacitatea Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Rolul său în procesul legislativ nu ar trebui să fie doar formal, ci și practic. Comitetul Regiunilor ar trebui să aibă un rol garantat prin lege în acest proces – printre altele prin posibilitatea de a efectua o verificare a reglementărilor din perspectiva subsidiarității, precum și prin evaluarea impactului teritorial. El ar trebui dotat cu instrumente juridice concrete, astfel încât să poată avea un impact real asupra procesului legislativ;

21.

reamintește că este util să se dezvolte practici care să sprijine crearea unui cadru de reglementare simplu și eficient. În acest context, ar trebui să se facă trimitere la avizele anterioare ale Comitetului Regiunilor – CDR-0975-2025, „O Europă mai simplă și mai rapidă” [Jelena DRENJANIN (SE-PPE)] (1); CDR-5624-2023, „Subsidiaritatea activă: un principiu fundamental în Agenda UE pentru o mai bună legiferare” [Mark SPEICH (DE-PPE)] (2); CDR-1562-2023, „Analiza prospectivă strategică ca instrument pentru guvernanța UE și pentru o mai bună reglementare” [Giorgio MAGLIOCCA (IT-PPE)] (3); CDR-4071-2021, „O mai bună legiferare” [Pietro Mauro ZANIN (IT-PPE)] (4). Prioritatea ar trebui să fie elaborarea unei metodologii legislative uniforme și a unui set comun de principii pentru tehnica legislativă, care să cuprindă, printre altele: tehnici legislative mai simple, inclusiv o legislație bazată pe rezultate, și anume definirea obiectivelor mai degrabă decât a mijloacelor specifice de a le transpune în practică; clauze de caducitate, în temeiul cărora normele care nu sunt reînnoite devin în mod automat caduce; verificări regulate ale coerenței reglementărilor, pentru a evita contradicțiile și a garanta că legislația UE aduce o valoare adăugată reală; evaluări ale impactului teritorial; evaluări ale punerii în aplicare care să permită examinarea eficacității legislației în practică;

22.

regretă că, în faza sa actuală de relansare sau reconsolidare, agenda UE pentru o mai bună legiferare a devenit destul de opacă. Deși instrumentele pentru o mai bună legiferare, cum ar fi dialogurile privind punerea în aplicare, dialogurile strategice, verificările situației reale sau evaluarea legislației în cadrul programului de lucru al Comisiei pentru 2026, s-au înmulțit, aceste exerciții par să fie efectuate „à la carte” și nu prevăd o reprezentare structurată sau instituțională a autorităților locale și regionale sau a CoR;

Accesul la fondurile și programele UE

23.

subliniază în termenii cei mai fermi că simplificarea nu poate însemna centralizare. Propunerile Comisiei Europene de consolidare a fondurilor din cadrul financiar multianual 2028-2034 trebuie privite cu îngrijorare. Astfel de acțiuni duc la centralizarea excesivă a unor domenii esențiale de politică, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună, făcându-le mai puțin ambițioase și subminând în același timp obiectivele strategice ale UE, inclusiv competitivitatea.

24.

consideră că programarea ar trebui să includă în continuare abordarea bazată pe realitatea zonei, o diversitate de obiective și principiul flexibilității, ceea ce înseamnă că autoritățile locale și regionale trebuie luate în considerare în mod corespunzător. Rolul jucat de regiuni în bugetul Uniunii Europene nu ar trebui subminat. Prin urmare, trebuie garantată implicarea autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor UE – la fel ca în cazul politicii de coeziune. Punerea în aplicare a programelor de către autoritățile locale și regionale sporește vizibilitatea Uniunii pe teren și contribuie la consolidarea sprijinului public pentru procesul de integrare europeană, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, rurale și de frontieră, unde investițiile concrete ale UE sunt esențiale pentru încrederea cetățenilor;

25.

recomandă adoptarea unui cadru unic de reglementare care să reglementeze toate fondurile și programele Uniunii Europene. Acesta ar trebui să stabilească norme comune, să reducă fragmentarea și să prevină apariția unor cerințe naționale suplimentare (suprareglementare). În același timp, ar trebui să se acorde suficientă flexibilitate pentru ca dispozițiile specifice să poată fi adaptate în cazul în care caracteristicile specifice ale programului impun acest lucru;

26.

atrage atenția Comisiei Europene că beneficiarii fondurilor UE – inclusiv autoritățile locale și regionale, întreprinderile, sindicatele, organizațiile societății civile și cetățenii – se confruntă adesea cu dificultăți administrative și de reglementare din cauza complexității normelor. În special, autoritățile locale, IMM-urile și organizațiile societății civile mai mici dispun de resurse limitate pentru a se orienta în labirintul normelor de finanțare. Simplificarea procedurilor, în special pentru micii beneficiari, va spori implicarea partenerilor în punerea în aplicare a programelor și va consolida vizibilitatea acțiunilor, precum și încrederea în democrația europeană;

27.

subliniază că ar trebui promovate opțiunile simplificate în materie de costuri, inclusiv contabilitatea analitică pe baza rezultatelor Aceste metode vor facilita accesul beneficiarilor la fonduri, vor reduce cerințele de raportare și de audit și vor permite adoptarea unei gestionări bazate pe riscuri. În același timp, ar trebui consolidate consilierea și sprijinul tehnic pentru administrațiile locale și beneficiarii mai mici, în special în domeniul achizițiilor publice, al auditurilor și al raportării; constată, totodată, că propunerile Comisiei Europene privind opțiunile simplificate în materie de costuri și de performanță mențin verificarea cheltuielilor efective pentru proiectele care fac obiectul ajutoarelor de stat sau al achizițiilor publice. De fapt, viitorul sistem de gestionare și monitorizare a performanței va institui două circuite de gestionare separate, cu propriile cerințe de audit și control. Pe lângă complexitatea administrativă, autoritățile locale și regionale sunt preocupate de faptul că aceste dispoziții ar putea îngreuna accesul beneficiarilor la informații;

28.

sugerează că, în scopul monitorizării, al responsabilizării și al altor cerințe legate de punerea în aplicare a legislației, trebuie puse la dispoziția utilizatorilor finali tablouri de bord și platforme intuitive, ușor de înțeles și accesibile. În cazul în care obligațiile de raportare ca atare nu sunt simplificate, o anumită măsură de simplificare riscă să nu-și atingă rezultatul preconizat. Instrumentele digitale inteligente și inteligența artificială pot juca un rol semnificativ în reducerea sarcinii administrative în obligațiile de raportare.

Achizițiile publice și ajutoarele de stat

29.

subliniază ferm necesitatea de a revizui și de a simplifica întreaga legislație relevantă, inclusiv sectorială, care se referă la principiile și procedurile pentru achizițiile publice și ajutoarele publice. Complexitatea lor excesivă constituie adesea o barieră pentru autoritățile locale mai mici și pentru beneficiarii fondurilor UE și, pe deasupra, creează o situație de insecuritate juridică. Procedurile simplificate vor spori eficiența, transparența și accesibilitatea achizițiilor publice în întreaga Uniune, în special pentru autoritățile locale de dimensiuni mici, IMM-uri și organizații ale societății civile. Ar trebui să se evite impunerea de noi sarcini administrative și reglementarea prea detaliată, deoarece astfel se limitează dezvoltarea necesară, inovarea și concurența;

30.

solicită, de asemenea, introducerea unor derogări de la normele privind ajutoarele de stat pentru anumite programe europene (de exemplu, Interreg). Este de dorit să se prevadă o prezumție de conformitate sau o exceptare de la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat pentru proiectele a căror valoare este situată sub un anumit prag sau să se prevadă o exceptare legală pentru toate activitățile neeconomice și granturile mici, eliminând necesitatea evaluării individuale sau a aplicării normelor de minimis, atunci când sarcina administrativă este disproporționată în raport cu efectele potențiale asupra pieței. Introducerea unei clauze privind exceptarea sau prezumția de conformitate ar reduce în mod semnificativ birocrația pentru autoritățile de management, eliminând controalele inutile a mii de microoperațiuni.

Observații suplimentare

31.

subliniază că utilizarea instrumentelor digitale moderne, a inteligenței artificiale și a datelor în contextul normelor de simplificare ar trebui armonizată cât mai mult posibil în întreaga Uniune Europeană. UE ar trebui să joace un rol de lider în digitalizare și în utilizarea sigură, etică, inteligentă și eficientă a IA și a datelor, garantând protecția drepturilor fundamentale, confidențialitatea și securitatea cibernetică. Instrumentele și procedurile digitale ar trebui armonizate între statele membre și între Uniune, nivelul național și cel local pentru a asigura coerența și interoperabilitatea, garantând securitatea juridică a sistemelor și evitând fragmentarea legislativă. De asemenea, ele ar trebui să fie accesibile și ușor de înțeles pentru beneficiari, evitând crearea de obstacole digitale și de sarcini administrative suplimentare;

32.

consideră utilă extinderea dezbaterii privind simplificarea prin intermediul unor platforme precum Rețeaua de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE (RegHub). Prin urmare, este preocupat de faptul că nu este încă clar cum va fi continuată platforma F4F sau prin ce va fi înlocuită și cum va fi asigurată implicarea deplină a reprezentanților locali și regionali prin intermediul CoR. Această claritate este necesară pentru a putea promova schimbul continuu de experiență și dezvoltarea în comun a unor soluții de îmbunătățire a legislației;

33.

solicită ca măsurile de simplificare să aibă un impact concret și o eficacitate reală asupra noului buget al UE pentru perioada 2028-2034. Acest demers implică necesitatea de a pregăti, de a adopta și de a pune în aplicare reformele instituționale și procedurale relevante încă din 2026, astfel încât ele să devină pe deplin operaționale în noul ciclu financiar.

---

(1)  Aviz al Comitetului European al Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă (JO C, C/2025/4414, 29.8.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/4414/oj).

(2)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Subsidiaritatea activă: un principiu fundamental în Agenda UE pentru o mai bună legiferare (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2024/5366, 17.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5366/oj).

(3)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Analiza prospectivă strategică ca instrument pentru guvernanța UE și pentru o mai bună reglementare (JO C, C/2023/1327, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1327/oj).

(4)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației (JO C 97, 28.2.2022, p. 10).