Raportor : Alberto CIRIO (IT-PPE), președintele regiunii Piemont Document de referință : Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune privind continentul IA [COM(2025) 165 final]

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (COR)

Observații generale

1.

constată că Uniunea Europeană și teritoriile sale au, în prezent, ocazia de a aborda dezechilibrele locale și regionale profunde în materie de inovare, tehnologie, infrastructură și productivitate, și de a-și revitaliza potențialul industrial și de producție. În acest context, autoritățile locale și regionale (ALR) sunt cel mai bine plasate pentru stimularea inovării și pot servi drept utilizatori și facilitatori ai produselor și serviciilor de IA, pentru a fi protagoniștii modelării acestei noi revoluții industriale;

2.

subliniază că ALR sunt esențiale pentru adoptarea IA: fiind nivelul cel mai apropiat de cetățeni și furnizând o gamă largă de servicii, acestea pot ajuta la a promova dezvoltarea și utilizarea responsabilă a tehnologiilor IA în sectoare-cheie precum asistența medicală, transporturile, planificarea urbană, eficiența energetică, dezvoltarea rurală, mediul și clima, sectorul agroalimentar, securitatea și apărarea, industria aerospațială, antreprenoriatul, educația (inclusiv competențele în domeniul media, competențele digitale și în domeniul IA) și cultura și administrația publică;

3.

reiterează necesitatea de a se evita „decalajul în materie de IA” (1), pentru a se putea crea ecosisteme de IA locale, regionale, transfrontaliere și transnaționale în UE, și subliniază rolul esențial al acțiunilor de sensibilizare în proiectarea soluțiilor de IA, precum și în antrenarea și perfecționarea, testarea și implementarea modelelor de IA ale UE;

Fabrici și gigafabrici de IA

4.

subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale în identificarea celor mai adecvate situri pentru înființarea de fabrici și gigafabrici de IA: statele membre nu vor putea conecta singure gigafabricile de IA cu centrele locale de cercetare și dezvoltare, universitățile și părțile interesate din domeniul inovării;

5.

subliniază că inteligența artificială trebuie să rămână centrată pe factorul uman și că supravegherea umană semnificativă și responsabilitatea finală pentru deciziile publice nu pot fi delegate algoritmilor; tehnologia trebuie să fie în serviciul oamenilor, și nu invers; alegerile trebuie să fie dictate de principiul valorii publice și de nevoile cetățenilor;

6.

recomandă ca, atunci când se decide cu privire la amplasarea gigafabricilor de IA, să se țină seama de următorii factori: — disponibilitatea surselor și rețelelor de energie; — criterii de sustenabilitate, de exemplu pentru consumul de apă și de energie; — prezența unei forțe de muncă calificate; — ofertă adecvată de locuințe; — conectarea cu institutele de cercetare; — necesitatea de a evita concentrarea excesivă de tehnologii critice într-un singur loc, evitând „excesul de clustere” și reducând potențialul de atacuri cinetice și amenințarea atacurilor cibernetice prin intermediul nodurilor comune; — prevenirea unui nou decalaj digital, prin asigurarea unei conectivități de mare viteză și de înaltă calitate; — evaluări ale impactului teritorial;

7.

subliniază că implementarea responsabilă a IA în sectorul public necesită o abordare integrată care să țină seama în mod coerent de etică, protecția vieții private și a datelor, securitatea informațiilor, alfabetizarea digitală și guvernanță – și nu o serie de inițiative izolate;

8.

subliniază că este urgent să se construiască noi fabrici și gigafabrici de IA și centre de date în materie de IA, dar atrage atenția asupra dificultăților existente în materie de proceduri de autorizare; subliniază, în acest context, rolul esențial al autorităților publice subnaționale în procedurile de autorizare; invită Comisia și statele membre să instituie și să operaționalizeze „consultări prealabile autorizării” pentru a accelera implementarea infrastructurii de IA;

Gestionarea datelor și modelele europene de IA

9.

încurajează autoritățile publice să realizeze un inventar al datelor pe care le colectează, cum ar fi datele provenite de la sistemele de tip semafor, de la colectarea deșeurilor, de la consumul de energie, de la acordarea de autorizații și de la repartizarea în zone pentru locuințe. ALR ar putea coopera și face schimb de bune practici cu privire la modul de identificare, stocare, arhivare și gestionare a datelor lor, cu scopul de a îmbunătăți interoperabilitatea acestora, soluțiile fiabile, condițiile de reutilizare și proprietatea asupra datelor și interacțiunea transfrontalieră a administrațiilor publice la toate nivelurile; de fapt, ele pot colabora în mod activ în etapa de punere în aplicare a Planului de acțiune privind continentul IA și pot contribui la definirea modelelor și metodologiilor UE în materie de IA pentru dezvoltarea regională și locală;

10.

recunoaște necesitatea de a dezvolta algoritmi „mai mici” la nivel subnațional, adaptați la provocările specifice ale orașelor, IMM-urilor sau grupurilor de cetățeni, dar subliniază că este extrem de important să se creeze modele lingvistice mari deținute de UE, bazate pe datele europene existente și aliniate la valorile UE fondate pe democrație și drepturile omului; în acest sens, salută viitoarea strategie privind uniunea datelor, care va facilita respectarea de către întreprinderi și alte părți interesate a normelor privind datele și va asigura protecția datelor europene la nivel internațional; ia în considerare retragerea propunerii de directivă privind răspunderea în materie de IA și subliniază necesitatea de a găsi echilibrul just la nivelul UE între preocupările legitime privind riscurile de răspundere, responsabilitatea digitală, protecția consumatorilor și promovarea inovării, precum și elaborarea unor norme care pot fi efectiv implementate;

11.

subliniază importanța modelelor predictive bazate pe IA testate și validate la nivel local și regional, care ar putea avea un impact puternic și benefic în domenii precum sănătatea, securitatea și mobilitatea urbană, distribuția energiei, adaptarea la schimbările climatice și reziliența, de exemplu în ceea ce privește precipitațiile și riscul hidrologic, sprijinind gestionarea proactivă a resurselor hidrice și prevenirea inundațiilor;

12.

salută transformarea spațiilor europene ale datelor în laboratoare de date, ca componente integrante ale fabricilor de IA, pentru a permite furnizarea, punerea în comun și schimbul securizat de date de înaltă calitate între sectoare; susține punerea în aplicare pe scară largă a spațiilor de date ale UE, inclusiv a spațiului datelor pentru orașe și comunități inteligente și durabile (DS4SSCC); atrage atenția asupra volumului enorm de date bazate pe realitatea zonei deținute de orașe și regiuni, care trebuie activate și mobilizate pentru a antrena mai puternic modele de IA și pentru a aduce beneficii altor autorități locale și regionale; subliniază că confidențialitatea datelor trebuie protejată la toate nivelurile; menționează că, pentru a realiza aceste obiective, UE trebuie să investească în infrastructura de date și în platforme locale de date care asigură securitatea schimburilor de date, interoperabilitatea și analiza combinată a diferitelor surse de date;

13.

în ceea ce privește sprijinul pentru crearea de modele și soluții proprii de IA la nivelul UE, salută recenta lansare a „platformei de IA la cerere”, care oferă o serie de seturi de date, instrumente și resurse informatice orientate către cercetători și care permite IMM-urilor, întreprinderilor și organizațiilor din sectorul public să acceseze instrumente, resurse și module de IA gata de utilizare care să fie de încredere, adaptate nevoilor industriei; sugerează ca această platformă să fie mai strâns legată de instrumentele existente, cum ar fi Public Sector Tech Watch, resursele online de pe site-ul web living-in.EU și serviciul de asistență pentru Regulamentul privind IA;

14.

pentru a permite adoptarea responsabilă și scalabilă a IA de către autoritățile regionale și locale, recomandă sprijinirea soluțiilor de IA cu sursă deschisă care pot fi adaptate și gestionate la nivel local, reducând dependența de un anumit furnizor și sporind transparența;

Ecosistemele de IA și crearea de alianțe

15.

salută sprijinul oferit de planul de acțiune ecosistemelor de IA, deoarece acestea din urmă încurajează o cooperare sinergică între sectorul public, cel privat și cel academic; ia act de faptul că fabricile de IA sunt menite să devină ecosisteme mai mari, care vor integra supercalculatoarele optimizate pentru IA; subliniază că fabricile locale de IA pot servi drept „balize” care atrag inovarea și ancorează ecosistemele de IA în economiile locale. ALR sunt extrem de importante în facilitarea proiectelor de IA, deoarece sunt cele cu adevărat implicate în încercarea de a aduce proiecte în orașele și regiunile lor;

16.

sugerează că strategia privind aplicarea IA ar trebui să sprijine, de asemenea, ecosistemele mai mici, adaptate la nevoile locale și regionale, deoarece acestea din urmă sunt cu adevărat benefice pentru crearea unei legături directe între sectorul privat de la nivel local, partenerii sociali, universitățile mai mici și administrația publică, precum și pentru implicarea cetățenilor activi; salută, în acest sens, sprijinul pentru înființarea de antene de IA pentru a oferi acces la supercalculatoare și pentru zonele îndepărtate și rurale; subliniază că o conexiune la internet rapidă și de înaltă calitate, cu latență redusă, este o condiție prealabilă pentru a beneficia pe deplin de antenele de IA;

17.

reiterează rolul esențial al inițiativelor descentralizate cum ar fi centrele europene de inovare digitală și site-ul web living-in.EU, care sunt cele mai apropiate de oameni la fața locului, în furnizarea de expertiză practică imediată și, astfel, în consolidarea încrederii cetățenilor în soluțiile digitale; salută lansarea celui de-al doilea apel în vederea reînnoirii și modernizării rolului centrelor europene de inovare digitală, ceea ce le va consolida competențele și serviciile de formare pentru a asigura învățarea continuă în rândul lucrătorilor; observă că, pentru a acoperi într-o măsură suficientă cererea tot mai mare de o astfel de forță de muncă calificată, chiar și pentru autoritățile locale mai mici și IMM-uri, rețeaua de centre europene de inovare digitală va trebui stimulată în mod substanțial;

18.

consideră că eficiența și calitatea serviciilor publice trebuie să fie criteriul principal pentru adoptarea soluțiilor de IA; în urma apelurilor de lungă durată ale CoR privind o abordare teritorială a politicilor UE, reiterează faptul că adoptarea IA trebuie să urmeze aceeași logică de a plasa actorii locali și teritoriali în prim-plan;

19.

subliniază că principala provocare este adesea trecerea de la operațiuni pilot la operațiuni concrete; îndeamnă Comisia să faciliteze adoptarea IA „fabricată în Europa” sprijinind acțiuni-pilot în administrațiile publice, pentru ca proiectele-pilot locale și regionale să fie transpuse în soluții durabile și scalabile; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită integrării IA generative pentru a spori eficiența, eficacitatea și accesibilitatea serviciilor publice pentru cetățeni la toate nivelurile;

20.

subliniază că achizițiile publice și gestionarea ofertei joacă un rol esențial pentru a garanta sprijinul pentru soluțiile de IA dezvoltate în UE de către experții europeni și a permite ALR să adopte soluții de IA sigure; pledează pentru un set minim de garanții contractuale în domeniul achizițiilor publice, cum ar fi transparența în ceea ce privește antrenarea modelelor, proprietatea opozabilă asupra datelor, standardele deschise și drepturile la audituri/inspecții independente; observă că schimburile de practici dintre autoritățile publice au început deja – în prezent, este disponibil public un set de orientări și modele pentru clauzele contractuale, care ar urma să fie inclus în achizițiile publice de diferite soluții digitale, elaborate în cadrul mișcării living-in.EU;

21.

salută relansarea Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale și, în calitate de instituție care reprezintă ALR, este gata să valorifice experiența dobândită în cadrul sectorului public în diversele dezbateri pe care le poată.

IA ca tehnologie strategică

22.

subliniază caracterul strategic al IA ca nouă tehnologie: UE trebuie să garanteze dezvoltarea de talente în domeniul IA pe teritoriul său și să se asigure că proprietatea industrială nu este transferată către țări terțe; invită Comisia să propună soluții inovatoare pentru păstrarea cunoștințelor în materie de IA în UE, cum ar fi interzicerea participării la licitații publice și la programe ale UE a acelor întreprinderi care încalcă principiul netransferabilității soluțiilor de IA către țări terțe sau părți terțe și subliniază, în sens mai larg, eforturile UE de examinare a investițiilor străine și propria sa activitate în acest sens (2);

23.

pune în vedere că trebuie să se țină seama și de reacția pozitivă a furnizorilor din țări terțe, precum și de eforturile depuse de aceștia pentru a îndeplini cerințele Europei și a respecta normele UE. Nivelul local ar trebui să fie, la rândul său, în măsură să evalueze respectarea efectivă a angajamentelor și eventualele lacune. De planificare și sprijin este nevoie, așadar, nu doar în cazul periclitării intenționate a securității și în scenariile cele mai pesimiste, ci și în situațiile în care un furnizor dintr-o țară terță încearcă să respecte normele și să acționeze ca partener de încredere. UE trebuie să își definească în mod clar poziția și pentru astfel de cazuri;

24.

subliniază necesitatea de a garanta că modelele, soluțiile, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere bazate pe IA din UE se pot dezvolta și pot fi utilizate pe scară largă în UE și că nu sunt preluate sau cumpărate ulterior de entități din țări terțe, într-un mod care poate prezenta riscuri semnificative în materie de securitate și suveranitate digitală;

25.

solicită o abordare mai integrată la toate nivelurile de guvernare din UE, în ceea ce privește implementarea infrastructurii și a rețelelor 5G în UE: aceasta este un factor-cheie al sistemelor de inteligență artificială, deoarece poate furniza colectarea și analiza datelor în timp real și poate pregăti acțiunile și investițiile pentru tehnologia 6G. Comitetul solicită, de asemenea, stimulente clare pentru mobilizarea reală a capitalului privat;

26.

avertizează cu privire la dependența din ce în ce mai mare de țări terțe în ceea ce privește cipurile avansate pentru IA, un sector în care există riscul ca UE să creeze noi relații de subordonare; subliniază importanța Alianței europene a regiunilor producătoare de semiconductori, care reunește regiunile aflate în prima linie pentru a sprijini planificarea strategică a investițiilor cu scopul de a produce noi generații de semiconductori, prin mobilizarea și consolidarea capacităților regionale și a ecosistemelor inovatoare; în acest sens, salută revizuirea preconizată a Actului legislativ european privind cipurile și invită Comisia să țină seama de particularitățile teritoriale și de accesul teritoriilor la materii prime critice, la o forță de muncă calificată și la aprovizionarea cu energie; invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului teritorial înainte de revizuirea Actului european privind cipurile și oferă propria experiență în acest sens;

27.

solicită Comisiei Europene să îl implice în abordarea „Team Europa” pe care aceasta o preconizează, care este menită să valorifice potențialul strategiei „Global Gateway” a Uniunii Europene (3), și subliniază propria capacitate de a realiza o acțiune de sensibilizare mai eficace cu privire la Global Gateway în statele membre;

28.

salută publicarea recentă a Strategiei privind Europa cuantică, care stabilește acțiuni pentru a garanta că UE poate deveni o putere cuantică și că rămâne competitivă la scară mondială; reiterează necesitatea alinierii dintre Strategia privind Europa cuantică și Planul de acțiune privind continentul IA pentru a dezvolta proiecte combinate în domeniul IA și al tehnologiilor cuantice; insistă ca fabricile și gigafabricile de IA și laboratoarele de date să fie concepute pentru a găzdui calculatoarele cuantice cât mai curând posibil după comercializarea acestora; acest lucru va avea un impact nu numai asupra soluțiilor de IA ca atare, ci și asupra criptografiei și securității datelor în general;

29.

ia act de faptul că securitatea cibernetică ar fi putut fi acoperită într-o măsură mai mare de Planul de acțiune privind continentul IA, în special având în vedere impactul enorm pe care IA – eventual în combinație cu progresul cuantic – îl poate avea în acest domeniu pentru a recunoaște și a prevedea amenințările și vulnerabilitățile; adaugă că securitatea cibernetică a IA și asigurată prin IA ar trebui să însemne și garantarea unor caracteristici de încredere, cum ar fi supravegherea umană și robustețea IA, care să permită contracararea atacurilor cibernetice; în acest context, solicită să se evalueze neîntârziat excepția prevăzută în Regulamentul privind IA pentru domeniul securității, în vederea obiectivului unei Europe suverane și reziliente pe plan digital;

30.

își reiterează apelul recent în favoarea unei prezențe sporite a sistemelor informatice de control și a formării adecvate a operatorilor pentru a se proteja de atacurile cibernetice, de manipularea și de ingerințele altor actori, statali și nestatali (4); subliniază că aplicațiile de IA pot fi foarte utile în anticiparea, detectarea, răspunsul și combaterea campaniilor de informare greșită și de dezinformare, în special în urma unor evenimente majore neprevăzute care au potențialul de a perturba infrastructura critică, de exemplu în urma unor fenomene meteorologice extreme și a unor dezastre naturale, în care autoritățile locale și regionale sunt adesea actori din prima linie;

Sprijin și orientări pentru administrația publică

31.

subliniază că ALR sunt pioniere în materie de conlucrare la nivel transfrontalier și transnațional în ceea ce privește dezvoltarea de soluții de IA în sectorul public, iar ele caută în mod activ interacțiunea cu alte niveluri de guvernare;

32.

subliniază că este nevoie de mai mult sprijin de la nivel național și de la nivelul UE pentru a oferi orientări și asistență administrațiilor locale și regionale cu privire la respectarea IA, în special în ceea ce privește răspunderea, viața privată și protecția datelor; solicită cu fermitate UE și autorităților naționale să ofere ALR resurse suficiente și sprijin concret pentru a interpreta corect și a respecta legislația UE, făcând-o mai accesibilă;

33.

subliniază că trebuie elaborate orientări pentru orașe și regiuni în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului privind IA și cadrele de reglementare conexe, cum ar fi spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS); salută, în acest context, înființarea de birouri de asistență pentru Regulamentul privind IA și solicită ca administrațiile locale și regionale să fie considerate ca un grup prioritar, oferindu-li-se informații personalizate, cu seturi de instrumente practice și modele, cu privire la modalitățile de funcționare ale acestor birouri, și subliniază că este esențial ca aceste birouri să funcționeze în toate limbile UE, astfel încât să fie accesibile tuturor; reiterează că este posibil ca un robot de chat IA să completeze, dar nu să înlocuiască rolul experților umani;

34.

salută viitorul pachet omnibus de simplificare ca o oportunitate de a consolida legăturile cu întreprinderile mai mici și cu cele aflate în faza de extindere; observă că sarcina de reglementare continuă să afecteze puternic întreprinderile din UE și subliniază necesitatea unor reglementări cu adevărat favorabile inovării, care să încurajeze investițiile și asumarea de riscuri, transpunând cercetarea și dezvoltarea în tehnologii comercializabile;

35.

atrage atenția asupra propunerii CoR (5) de a institui un mecanism pentru colectarea și schimbul de strategii și orientări privind utilizarea IA la nivel local și regional, și sprijină ideea ca centrele europene de inovare digitală să fie transformate în centre de experiență în domeniul IA pentru a oferi un sprijin mai amplu; ia act de existența Public Tech Watch, care colectează cazuri și soluții ale utilizatorilor din întreaga UE, și sugerează ca acesta să fie transformat într-un registru de bune practici de sine stătător, cu o interfață ușor de utilizat, filtrare ușoară și explicații ușor de înțeles, traduse în toate limbile UE; salută, în acest sens, activitatea desfășurată de Centrul Comun de Cercetare pentru a clasifica cazurile colectate și a crea o tipologie;

36.

recunoaște că IA în sectorul public va fi o prioritate pentru Oficiul pentru IA și solicită o cooperare mai strânsă și mai sistematică între Comisie și CoR;

Spațiile de testare în materie de reglementare și monitorizarea

37.

salută sprijinul pentru crearea unor spații de testare în materie de reglementare, în care soluțiile de IA să poată fi testate în condiții de siguranță înainte de a fi implementate pe scară largă, în special în ceea ce privește utilizarea datelor și cerințele de confidențialitate, care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru numeroase ALR aflate în prima linie; reiterează apelul recent al CoR de a sprijini crearea unei rețele de spații de testare (6) care pot face schimb de experiență și de bune practici, asigurând convergența treptată și compatibilitatea inovării între regiuni și orașe, pentru a asigura accesul ușor al IMM-urilor și al întreprinderilor nou-înființate, în special, și pentru a sprijini dezvoltarea unor spații de testare urbane specifice în UE, astfel încât orașele să poată testa soluțiile bazate pe IA și pe IA generativă în condiții de siguranță;

38.

salută propunerea Oficiului pentru IA de a înființa un observator pentru a monitoriza evoluțiile în domeniul IA și punerea sa în aplicare, și solicită ca CoR să fie mai implicat în această monitorizare; în acest context, reiterează disponibilitatea CoR de a contribui la activitatea centrelor europene de inovare digitală prin consultări periodice cu părțile interesate prin intermediul rețelei sale RegHub; recomandă stabilirea unor indicatori relevanți pentru monitorizarea adoptării IA și sugerează ca „numărul de soluții de IA în administrația publică” să fie inclus ca nou indicator în raportarea privind deceniul digital;

39.

în conformitate cu constatările studiului său recent pe tema „Adoptarea IA și a IA generative de către administrațiile locale și regionale”, solicită Comisiei să prezinte o monitorizare standardizată și indicatori-cheie de performanță pentru a urmări impactul IA, a ajusta strategiile și a se alinia la progresele tehnologice;

40.

recomandă din nou utilizarea unor indicatori corecți și adecvați pentru a monitoriza diferitele decalaje digitale la nivelul UE; ia act, în acest context, de următoarele inițiative în curs: 1) LORDIMAS (Local and Regional Digital Maturity Assessment – instrument de evaluare a maturității digitale la nivel local și regional), o aplicație care conține aproape 400 de contribuții locale și regionale și care a fost creată în cadrul mișcării living-in.EU; 2) ESPON DIGIREG, al cărui obiectiv este de a cartografia decalajele digitale existente în interiorul regiunilor europene și între acestea (până la nivelul NUTS3). Comitetul solicită aplicarea unor indicatori bazați pe rezultate, cum ar fi nivelurile de investiții, ratele de adoptare, dezvoltarea competențelor și progresele în ceea ce privește schimbul de date;

41.

își reiterează apelul (7) în favoarea creării unui sistem european de certificare a conformității pentru instrumentele de IA utilizate în administrațiile publice ale UE cu scopul de a asigura conformitatea acestora cu legislația UE; ia act de noile sarcini pe care Oficiul pentru IA urmează să le asume și propune ca rețelele și alianțele existente să fie utilizate pentru desfășurarea acestora: o gestionare descentralizată s-ar putea dovedi a fi o soluție mai ieftină și mai eficientă decât abordările centralizate și descendente;

Formare și dezvoltarea de competențe

42.

salută acțiunile Comisiei privind formarea și dezvoltarea de competențe pentru a ține pasul cu nevoia tot mai mare de forță de muncă calificată în domeniul IA, și sprijină pe deplin inițiativa de instituire a Academiei de competențe în domeniul IA, dat fiind că este în continuare important ca predarea competențelor în materie de IA să se facă la nivel local; insistă asupra importanței de a se evita părtinirea algoritmică în tehnologiile legate de IA și solicită creșterea participării fetelor și femeilor în domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei, și matematicii (STIM); reiterează, pe lângă aceasta, apelul recent al CoR de a explora soluții inovatoare pentru atragerea și păstrarea talentelor în sectorul public, subliniind importanța creării de locuri de muncă de înaltă calitate;

43.

salută recunoașterea dialogului social în planul de acțiune ca factor esențial pentru a anticipa și a aborda nevoile în materie de competențe, precum și pentru a facilita adoptarea tehnologiilor digitale și a celor din domeniul IA la locul de muncă într-un mod echitabil și favorabil incluziunii;

44.

pune în vedere că, potrivit studiului CoR (8) menționat mai sus, marea majoritate (86 %) a reprezentanților locali și regionali au răspuns că IA este utilizată fie doar individual de angajați, în mod nesistematic, fie doar parțial în sprijinirea unor funcții sau departamente specifice, fie într-o măsură limitată în cadrul proiectelor-pilot; de altfel, IA trebuie introdusă în funcție de necesități; speră, prin urmare, la un sprijin adaptat și concret pentru nivelul local și regional, precum și pentru localitățile mici și zonele rurale și îndepărtate care ar putea să nu dispună de expertiză internă în ceea ce privește guvernanța IA, achizițiile publice și etica, asigurându-se că nimeni nu rămâne în urmă în tranziția către IA;

45.

subliniază că IA din sectorul public necesită cicluri iterative de proiectare, implementare, evaluare și adaptare, cu circuite de feedback din partea utilizatorilor și a rezidenților; monitorizarea ar trebui să se concentreze mai degrabă pe rezultate și pe valoarea publică decât exclusiv pe contribuții;

46.

subliniază că ALR joacă un rol important în creșterea alfabetizării digitale și în domeniul IA, atât în administrație, în rândul politicienilor și factorilor de decizie, cât și în rândul publicului larg, de exemplu prin organizarea de centre și grupuri de dezbatere pentru implicarea cetățenilor, de laboratoare sociale privind IA și de alte soluții;

47.

promovează, de asemenea, crearea de parteneriate public-privat care să reunească universități, centre de cercetare și întreprinderi tehnologice capabile să asigure programe de învățare comune, experiență la locul de muncă și proiecte practice, oferind personalului o experiență reală în domeniul IA în serviciile publice;

48.

subliniază, de asemenea, că consolidarea competențelor și îmbunătățirea alfabetizării în domeniul IA, începând în învățământul primar și continuând în învățământul superior, cu cooperarea strânsă a sectorului privat, ar putea contribui la reducerea dependenței de furnizorii externi. De fapt, Europa ar trebui nu doar să depună eforturi pentru a atinge potențialul inovator al SUA, ci să urmărească depășirea acestuia, oferind oportunități de educație și învățare pe tot parcursul vieții – asigurându-se că beneficiile IA sunt împărtășite pe scară largă și că orice impact negativ asupra incluziunii sociale este redus la minimum;

Finanțare și sprijin financiar

49.

ia act de bugetul disponibil în cadrul Fondului UE pentru competitivitate și de numărul de acțiuni de sprijin actuale și viitoare furnizate de Comisie, în special pentru autoritățile publice regionale și întreprinderile mici; totuși, sugerează că ar trebui să se clarifice mai bine diferitele oportunități de finanțare – în cadrul gestiunii partajate și al gestiunii directe și indirecte – în ceea ce privește modul lor de funcționare, posibilele combinații ale acestora și crearea de consorții;

50.

invită Comisia să instituie un „Fond unic pentru IA destinat autorităților regionale și locale”, cu scopul de a accelera punerea în aplicare deplină a tuturor acțiunilor prevăzute în Planul de acțiune privind continentul IA;

51.

salută proiectele cu privire la instrumentul de sprijin tehnic privind teritoriile inteligente, care contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la transformarea digitală a orașelor și municipalităților; solicită Comisiei să reproducă acest tip de proiect, ținând seama de particularitățile regionale ale beneficiarilor proiectelor;

52.

solicită statelor membre și Comisiei să majoreze resursele de finanțare ale UE și naționale disponibile pentru finanțarea proiectelor de IA, încercând să garanteze că aceste resurse ajung la toate autoritățile, inclusiv la cele mai mici; salută recenta inițiativă GenAI4PA de a crea consorții pentru a pune în aplicare proiecte-pilot de IA în administrațiile publice, deoarece aceasta va oferi un exemplu de soluții de IA de succes care pot fi reproduse, împărtășite și extinse în toate statele membre și regiunile UE;

53.

solicită Comisiei ca fondurile programului Orizont și Fondul european pentru competitivitate să rămână accesibile pentru autoritățile locale și regionale în cadrul noului CFM 2028-2034;

54.

subliniază rolul esențial al capitalului privat: UE nu poate deveni lider în domeniul IA doar cu finanțare publică; trebuie să se recurgă în mai mare măsură la finanțarea prin capitaluri proprii și să se creeze sinergii mai puternice între finanțarea de la toate nivelurile, iar Comisia și statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a găsi un mix adecvat de finanțare pentru a sprijini proiectele de IA – încă o dată, centrele europene de inovare digitală pot permite, de asemenea, asocierea capitalului public și a celui privat și ar trebui să beneficieze de sprijin din partea UE pe termen lung; sprijină, de asemenea, extinderea parteneriatelor public-privat, cum ar fi Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății, și a unor modele precum investițiile bazate pe rezultate, acordurile de coinvestiții, platformele regionale de investiții în IA și pactele de inovare.

---

(1)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Provocări și oportunități legate de inteligența artificială în sectorul public: definirea rolului autorităților locale și regionale (JO C, C/2025/288, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/288/oj).

(2)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Propunere de regulament privind examinarea investițiilor străine în Uniune (JO C, C/2025/290, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/290/oj).

(3)   https://international-partnerships.ec.europa.eu/policies/global-gateway_ro.

(4)   JO C, C/2025/288, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/288/oj.

(5)   JO C, C/2025/288, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/288/oj.

(6)   JO C, C/2025/288, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/288/oj.

(7)   JO C, C/2025/288, 24.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/288/oj.

(8)  Studiul CoR pe tema „Adoptarea IA și a IA generative de către administrațiile locale și regionale” , https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/40363d58-bdc8-11ef-91ed-01aa75ed71a1/language-en?WT.mc_id=Searchresult&WT.ria_c=125603&WT.ria_f=8099&WT.ria_ev=search&WT.URL=https%3A%2F%2Fcor.europa.eu%2F.