Avizul Comitetului Economic și Social European

Reducerea barierelor din calea antreprenoriatului incluziv, promovarea inovării și asigurarea egalității de șanse pentru toți

(aviz din proprie inițiativă)

(C/2026/13)

Raportoare:

Juliane Marie NEIIENDAM

Consilieri	Marine CORNELIS (consilieră pentru raportoare, Grupul III) Tellervo KYLÄ-HARAKKA-RUONALA (consilieră, Grupul I)
Decizia Adunării Plenare	27.2.2025
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	3.9.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2025
Sesiunea plenară nr.	599
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	106/0/1

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE solicită o acțiune urgentă și coordonată din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru a debloca potențialul nevalorificat al antreprenoriatului incluziv și a construi o economie mai echitabilă și mai rezilientă. Antreprenoriatul trebuie să reprezinte pentru toți o oportunitate reală de a valorifica pe deplin potențialul de ocupare a forței de muncă al UE. Politicile incluzive, sprijinul specific și proiectarea accesibilă le pot permite grupurilor vulnerabile, marginalizate și subreprezentate – inclusiv persoanelor cu handicap sau cu afecțiuni mintale, femeilor aflate în situații precare, persoanelor LGBTQIA+, migranților și comunităților care se confruntă cu discriminarea etnică, cum ar fi romii și samii – să își pună în valoare talentele și să stimuleze inovarea. Antreprenoriatul incluziv reprezintă atât o oportunitate economică, cât și o chestiune de justiție socială și de drepturile omului.

1.2.

CESE recomandă ca Comisia și statele membre să integreze incluziunea în toate politicile de antreprenoriat. Antreprenoriatul incluziv necesită o abordare amplă și globală, care să sprijine toți antreprenorii din toate sectoarele – de la cele tradiționale la cele de înaltă tehnologie, de la activitățile cu scop lucrativ la economia socială. Întreprinderile din economia socială, esențiale în special pentru grupurile subreprezentate, promovează modele de afaceri incluzive și obiective sociale. Planul de acțiune al UE pentru economia socială poate contribui la depășirea barierelor sistemice prin valorificarea antreprenoriatului ca motor al inovației și coeziunii.

1.3.

CESE îndeamnă Comisia și statele membre să aloce fonduri adaptate incubatoarelor de afaceri și să dezvolte fonduri pentru a oferi garanții de partajare a riscurilor pentru fondatorii subreprezentați și microgranturi pentru antreprenorii debutanți care se confruntă cu obstacole multiple, aplicând criterii de investiții adaptate la dimensiunea de gen, handicap, neurodivergență și vârstă și prevăzând opțiuni pentru antreprenorii LGBTQIA+. De asemenea, recomandă explorarea unor modele mai echitabile de evaluare a bonității și garantarea diversității în cadrul comitetelor de investiții pentru fondurile cu capital de risc care beneficiază de sprijin public.

1.4.

CESE solicită punerea în aplicare și monitorizarea sistematică a Actului european privind accesibilitatea în toate serviciile legate de antreprenoriat care intră în domeniul său de aplicare, în special în cele care beneficiază de finanțare publică. În ce privește accesul la infrastructura de afaceri, astfel cum este prevăzut în Actul european privind accesibilitatea, continuă să existe diferențe între statele membre. Această infrastructură include atât spații fizice, cât și interfețe digitale, cum ar fi portalurile de aplicații, platformele de formare și sistemele informatice.

1.5.

CESE recomandă ca statele membre să integreze antreprenoriatul în programele naționale de învățământ și ca Comisia să sprijine formarea accesibilă și specifică a grupurilor subreprezentate, elemente esențiale pentru a transpune antreprenoriatul incluziv în realitate. Antreprenoriatul depinde atât de capacitatea umană, cât și de sprijinul material, astfel încât investițiile în competențe sunt esențiale pentru a capacita pe toată lumea, inclusiv persoanele vulnerabile, și pentru a le debloca potențialul.

1.6.

CESE solicită monitorizarea eficace a Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, cu acordarea unei atenții deosebite comunității LGBTQIA+, și recomandă recurgerea la achiziții publice incluzive, pentru a-i sprijini pe antreprenorii vulnerabili. Sprijinul pentru antreprenoriat ar trebui să abordeze provocările unice cu care se confruntă femeile și persoanele LGBTQIA+ prin integrarea dimensiunii de gen în buget, defalcarea datelor, granturi specifice și mentorat, însoțite de servicii de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung furnizate de statele membre. De asemenea, sprijinul ar trebui să răspundă atât nevoilor antreprenorilor tineri, cât și celor ale antreprenorilor mai în vârstă, de exemplu prin co-antreprenoriat intergenerațional și transferuri de întreprinderi.

1.7.

CESE solicită garantarea egalității în materie de condiții de antreprenoriat și sisteme de protecție socială în toate sectoarele. Comisia ar trebui să examineze cadrul juridic al muncii sexuale precare și să analizeze dacă nu ar fi cumva nevoie de măsuri specifice privind munca sexuală. Oricine ar trebui să aibă dreptul la modalități sigure și legale de emancipare economică și la sprijin în acest sens.

1.8.

CESE continuă să solicite instrumente eficiente de combatere a discriminării, inclusiv în afara mediului profesional, și îndeamnă colegiuitorii să adopte Propunerea de directivă orizontală privind egalitatea de tratament. CESE pledează, de asemenea, pentru o abordare intersecțională în Strategia privind egalitatea de gen pentru următoarea perioadă, 2026-2030.

1.9.

CESE solicită Comisiei și statelor membre să se concentreze pe simplificarea reglementărilor destinate antreprenorilor, care trebuie să fie clare și ușor de înțeles, și pe reducerea sarcinii administrative. Deși simplificarea cadrului de reglementare și reducerea sarcinilor administrative sunt esențiale pentru toate întreprinderile, ele sunt și mai importante pentru antreprenorii vulnerabili, care se confruntă cu numeroase provocări suplimentare.

1.10.

CESE îndeamnă statele membre să creeze puncte focale naționale pentru sprijinirea activităților independente și să consolideze recunoașterea transfrontalieră a drepturilor persoanelor cu handicap și a drepturilor persoanelor care desfășoară o activitate independentă în virtutea cardului european pentru dizabilitate. O coordonare mai solidă și o supraveghere mai atentă sunt esențiale pentru sprijinirea antreprenoriatului incluziv în întreaga UE.

1.11.

CESE îndeamnă Comisia și statele membre să integreze principiile de proiectare universală, accesibilitate, intersecționalitate și capacitate de a acționa în toate politicile antreprenoriale. Antreprenoriatul incluziv nu este un caz special – el este criteriul de referință pentru a garanta că economia noastră este echitabilă, rezilientă și pregătită pentru viitor. Toate inițiativele – indiferent dacă sunt legate de finanțare, formare, reglementare sau evaluare – trebuie evaluate din perspectiva incluziunii.

2. Introducere

2.1.

Prezentul aviz recomandă modalități de reducere a obstacolelor din calea desfășurării de activități independente pentru grupurile vulnerabile și de promovare a unor ecosisteme antreprenoriale mai incluzive, în conformitate cu valorile UE în materie de egalitate, inovare și justiție socială. Cadrele relevante ale UE sunt menționate pentru a oferi o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare a politicilor actuale, pentru a identifica lacune și a propune soluții.

2.2.

CESE recunoaște potențialul nevalorificat semnificativ al antreprenoriatului incluziv ca motor de creștere economică, inovare și integrare socială. Antreprenoriatul poate stimula activitatea economică, poate crea locuri de muncă de calitate și poate capacita grupuri marginalizate și subreprezentate, reducând inegalitățile și consolidând participarea democratică.

2.3.

Deși este adesea o opțiune semnificativă și dorită, antreprenoriatul ar putea fi, de asemenea, singura cale viabilă de a obține venituri pentru persoanele excluse de pe piețele tradiționale ale forței de muncă din cauza unor afecțiuni medicale care le împiedică să muncească cu normă întreagă sau constant sau ca urmare a unor bariere structurale și a discriminării. Grupurile vulnerabile se confruntă adesea cu obstacole mai mari și au nevoie de sprijin adaptat. Orice antreprenor are nevoie de finanțare și de alte resurse, de acces la piețe, de competențe și aptitudini relevante, precum și de posibilități de colaborare în rețea și cu alți antreprenori și părți interesate.

2.4.

Persoanele cu handicap sau cu afecțiuni mintale, femeile care se confruntă cu inegalități structurale, persoanele LGBTQIA+, migranții și comunitățile discriminate etnic (cum ar fi romii, samii și alte grupuri rasializate) se confruntă în continuare cu dezavantaje de lungă durată, bazate pe obstacole structurale care generează inegalități, pe stereotipuri culturale și pe unghiuri moarte în materie de politici (1). Aceste grupuri constituie „antreprenori absenți”, fiind sistematic subreprezentate în activitățile independente din întreaga UE, cu variații între statele membre (2). Atât tinerii, cât și persoanele în vârstă necesită, de asemenea, o atenție deosebită în termeni de antreprenoriat incluziv.

3. Obstacolele cu care se confruntă antreprenorii vulnerabili

3.1. Persoane cu handicap și cu afecțiuni mintale

3.1.1.

Potrivit Eurostat (3), 101 milioane de persoane din UE, adică un adult din patru, sunt afectate de o formă de handicap. Afecțiunile mintale afectează aproximativ 84 de milioane de persoane (4), ceea ce înseamnă o persoană din șase (5). În toate statele membre ale UE, ambele grupuri se confruntă cu obstacole structurale și instituționale persistente în calea desfășurării de activități independente și a antreprenoriatului incluziv (6), între altele cu stigmatizare socială, discriminare, excluziune și lipsa unui sprijin specific.

3.1.2.

Ratele de ocupare a forței de muncă (7) rămân semnificativ mai scăzute pentru persoanele cu handicap (doar 50 %) în comparație cu cele pentru persoanele fără handicap (74,8 %), iar atât persoanele cu handicap, cât și cele cu afecțiuni mintale sunt subreprezentate în activitățile independente, parțial din cauza factorilor de descurajare sistemică și a sprijinului adaptat limitat. O barieră majoră este așa-numita „capcană a alocațiilor”, în care riscul de a pierde prestațiile de protecție socială legate de handicap poate fi superior câștigurilor potențiale din desfășurarea unei activități independente.

3.1.3.

În ce privește accesul la infrastructura de afaceri, atât fizică, cât și digitală, continuă să existe diferențe între statele membre. Mecanismele de sprijin, cum ar fi programele de dezvoltare a întreprinderilor, acceleratoarele și formarea antreprenorială, sunt rareori adaptate la nevoile specifice ale persoanelor cu deficiențe senzoriale, cognitive sau locomotoare (8). Politica antreprenorială și ecosistemele de sprijin țin rareori seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicapuri psihosociale sau cu afecțiuni mintale cronice. Reducerile în serviciile publice pot antrena și o lipsă de servicii și personal disponibil pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale.

3.1.4.

Antreprenorii cu afecțiuni mintale se confruntă, de asemenea, cu stigmatizare și prejudecăți în rețelele de afaceri și în instituțiile de finanțare. Adesea, schemele de finanțare fac obiectul unor criterii de eligibilitate care exclud persoanele cu afecțiuni de sănătate episodice sau variabile. Formarea, mentoratul și instrumentele financiare sunt rareori suficient de flexibile pentru a face față perioadelor cu funcționalitate redusă sau întreruperilor muncii legate de sănătate (9). Coordonarea deficitară dintre serviciile de sănătate și cele de ocupare a forței de muncă poate lăsa persoanele fără sprijin adecvat în perioadele de boală sau de recuperare. În plus, procedurile complexe și întârzierile în plățile pentru tratamente sau prestațiile medicale conexe îngreunează și mai mult capacitatea de gestionare atât a responsabilităților profesionale, cât și a obligațiilor personale, cum ar fi îngrijirea unei familii.

3.1.5.

Ecosistemul antreprenorial presupune adesea o productivitate și o disponibilitate constante, neținând seama de modelele de muncă neliniare sau de modelele de afaceri flexibile care s-ar putea potrivi persoanelor cu handicap sau cu afecțiuni mintale. Noile întreprinderi din economia socială, care acordă prioritate obiectivelor sociale, nu profitului, pot fi factori esențiali în crearea unor căi accesibile către locuri de muncă de calitate și oportunități de antreprenoriat atât pentru persoanele cu handicap, cât și pentru cele care trăiesc cu afecțiuni mintale. Sprijinul financiar prin subvenții specifice permite, de asemenea, oferirea de soluții rezonabile care să asigure locuri de muncă incluzive și accesul la antreprenoriat pentru acest grup-țintă.

3.1.6.

Cadrele relevante ale UE:

(a)

Principiul 17 al Pilonului european al drepturilor sociale afirmă în mod explicit că persoanele cu handicap au dreptul la un sprijin pentru venit care să le asigure o viață demnă, la servicii care să le permită să participe pe piața muncii și în societate și la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor.

(b)	Articolul 27 din CNUDPH solicită, printre altele, „promovarea oportunităților de desfășurare a unei activități independente, de antreprenoriat, de dezvoltare a cooperativelor și de înființare a unei afaceri proprii pentru persoanele cu handicap”.

(c)	Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 promovează incluziunea socială și economică deplină și combate discriminarea persoanelor cu handicap în întreaga UE.

(d)	Planul de acțiune al UE pentru economia socială (2021) sprijină finanțarea și consolidarea capacităților pentru antreprenoriat social.

(e)	Strategia UE privind sănătatea mintală (2023) recunoaște sănătatea mintală ca fiind o problemă transsectorială.

3.2. Femei

3.2.1.

Femeile antreprenoare – în special cele cu responsabilități de îngrijire (10) și/sau vulnerabilități intersecționale, cum ar fi handicapul sau proveniența din familii de migranți – se confruntă cu provocări structurale și socioeconomice pe mai multe niveluri, cum ar fi accesul limitat la capital, lipsa serviciilor adecvate și accesibile ca preț în materie de îngrijire a copiilor sau a persoanelor în vârstă și de îngrijire pe termen lung și excluderea din rețelele de inovare dominate de bărbați. Doar 30 % dintre antreprenorii din UE sunt femei, iar proporția este chiar mai scăzută în rândul femeilor cu handicap sau cu afecțiuni mintale (11).

3.2.2.

Accesul la finanțare rămâne un obstacol esențial. În 2020, doar 2,3 % din finanțarea cu capital de risc din Europa a fost direcționată către echipe formate exclusiv din femei (12).

3.2.3.

În plus, femeile sunt adesea excluse din ecosistemele de inovare care nu dispun de structuri incluzive și de oportunități de mentorat. Stereotipurile culturale, în special în comunitățile tradiționale sau rurale, consolidează rolurile de gen și descurajează participarea femeilor în afaceri.

3.2.4.

Cadrele relevante ale UE:

(a)	Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 promovează independența economică în condiții de egalitate.

(b)	Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală (2020) recunoaște spiritul antreprenorial al femeilor ca fiind o prioritate.

(c)	Directiva 79/7/CEE (13) sprijină aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei, inclusiv în raport cu boala, invaliditatea, limita de vârstă, accidentele de muncă, bolile profesionale, șomajul și asistența socială.

(d)	Directiva 2006/54/CE (14) interzice discriminarea pe criterii de gen.

(e)	Directiva 2010/41/UE (15) pune în aplicare principiul egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și încurajează acțiunea pozitivă, cum ar fi promovarea inițiativelor antreprenoriale în rândul femeilor.

3.3. Persoane care desfășoară o muncă precară și incriminată

3.3.1.

Anumite persoane care desfășoară o activitate independentă, cum ar fi lucrătorii sexuali, dintre care mulți își desfășoară activitatea în contexte ambigue din punct de vedere juridic sau chiar incriminate, rămân în mod sistematic excluse din programele de antreprenoriat, sistemele financiare și sistemele de protecție socială din cauza stigmatizării structurale și a unor dispoziții juridice care nu le permit emanciparea economică prin modalități sigure și legale și cu sprijin în acest sens.

3.3.2.

Cadrul relevant al UE:

(a)	Directiva 2011/36/UE (16) și Pilonul european al drepturilor sociale prevăd măsuri de protecție relevante în ceea ce privește violența, drepturile în materie de ocupare a forței de muncă și nediscriminarea.

3.4. Problematici bazate pe gen și identitate

3.4.1.

Mulți antreprenori LGBTQIA+, în special persoanele transgen, non-binare și de gen variabil, se confruntă cu excluderea de la sprijinul antreprenorial (17) din cauza nerecunoașterii juridice a genului, a tratamentului discriminatoriu din partea instituțiilor financiare și a invizibilității datelor.

3.4.2.

Cadrul relevant al UE:

(a)	O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 – diversitatea este celebrată ca un punct forte al Europei, unde fiecare persoană poate „să se simtă în siguranță și liberă de a fi ea însăși” fără teamă de discriminare, violență sau excluziune.

3.5. Aspecte legate de originea rasială sau etnică: romii și samii

3.5.1.

Întreprinderile conduse de minorități rasiale sau etnice și antreprenorii proveniți din rândul acestora continuă să se confrunte cu obstacole sistemice în calea dezvoltării întreprinderilor, inclusiv cu un acces inegal la capital, formare și oportunități de piață. Aceste provocări își au originea în prejudecățile împotriva romilor, a samilor și a altor grupuri rasializate, în investiții insuficiente și în lipsa recunoașterii capacității de acțiune pe plan economic a acestor comunități, în special a femeilor și a tinerilor.

3.5.2.

Cadrele relevante ale UE:

(a)	Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2020-2030) încurajează statele membre să îmbunătățească oportunitățile de ocupare a forței de muncă și de antreprenoriat pentru romi.

(b)	Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (2021) invită statele membre să promoveze desfășurarea de activități independente și de antreprenoriat în rândul romilor prin îmbunătățirea accesului la finanțare, consolidarea capacităților și crearea de rețele.

(c)	Fondul european de dezvoltare regională – Norrlandul Superior (2021-2027): acest program finanțează proiecte (18) care promovează modele antreprenoriale ce combină inovarea și patrimoniul cultural înrădăcinate în cultura sami.

4. Obstacole structurale și strategice în calea unui antreprenoriat incluziv

4.1.

Piețele forței de muncă din Europa se schimbă din cauza digitalizării, a schimbărilor demografice și a muncii prin intermediul platformelor online, expunând lacune în materie de protecție socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (19). Deși activitățile independente pot capacita grupurile subreprezentate, multe dintre acestea se confruntă cu o protecție juridică și financiară limitată și cu norme naționale complexe. În lipsa unor plase de siguranță adecvate, (pseudo)activitatea independentă poate aduce persoanele vulnerabile în situații precare, descurajând astfel antreprenoriatul. Administrațiile statelor membre și strategiile conexe ale UE ar trebui nu numai să promoveze incluziunea activă în ocuparea forței de muncă, ci și să garanteze un sprijin de înaltă calitate pentru înființarea de întreprinderi, antreprenoriat și coproprietate asupra întreprinderilor sociale, în special în rândul șomerilor.

4.2.

Accesul la protecție socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă: Principiul 12 al Pilonului european al drepturilor sociale precizează că, indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară o activitate independentă au dreptul la o protecție socială adecvată. Cu toate acestea, accesul la asistență medicală, la prestații de invaliditate, la concediu pentru creșterea copilului și concediu de maternitate, la prestații de șomaj și la pensii variază de la un stat membru la altul. Eurofound (20) raportează că aproximativ 50 % dintre persoanele care desfășoară o activitate independentă în UE nu beneficiază de acoperire sau beneficiază de o acoperire limitată pentru aceste riscuri sociale esențiale (21). Deși UE poate orienta politicile, sistemele de securitate socială rămân o competență națională.

4.3.

Activitățile independente desfășurate într-un mediu digital sau prin intermediul unei platforme – cum ar fi activitatea independentă și munca bazată pe aplicații – pot estompa liniile de demarcație dintre ocuparea forței de muncă și antreprenoriat. Numeroși lucrători pe platforme pot fi clasificați eronat ca lucrători independenți. Acest lucru le limitează drepturile, puterea de negociere și accesul la reprezentare colectivă. Comisia a prezentat orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă privind condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați (2022). CESE pledează pentru aplicarea și monitorizarea coerentă a acestor orientări.

4.4.

CESE observă că Directiva privind munca pe platforme a intrat în vigoare, iar statele membre trebuie să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare până la 2 decembrie 2026. Această directivă nu abordează însă pe deplin antreprenoriatul incluziv.

4.5.

Sprijinul pentru antreprenoriat ține rareori seama de obstacole intersecționale. De exemplu, o femeie transgen migrantă cu handicap se confruntă cu un număr și mai mare de obstacole administrative, sociale și juridice – cum ar fi lipsa recunoașterii juridice a identității sale de gen, provocări în accesul transfrontalier la drepturile persoanelor cu handicap și rasism, transfobie sau xenofobie în mediul de afaceri. Politicile incluzive în materie de antreprenoriat ar trebui să țină seama de aceste excluderi care se suprapun. Numeroase strategii naționale și ale UE, inclusiv Strategia UE privind egalitatea de gen 2020-2025, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 și Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025, se referă la ocuparea forței de muncă, dar nu și la activitățile independente.

4.6.

Propunerea de directivă orizontală privind egalitatea de tratament vizează extinderea protecției împotriva discriminării dincolo de încadrarea în muncă, acoperind domenii precum locuințele, educația și accesul la servicii. CESE sprijină propunerea și continuă să atragă atenția asupra luptei împotriva discriminării (22), care este accentuată de intersecționalitate, și a barierelor sociale și juridice asociate cu aceasta.

4.7.

Serviciile de sprijinire a antreprenoriatului – cum ar fi incubatoarele, mentoratul și finanțarea – urmează adesea un model universal, favorizând persoanele cu studii superioare, resurse financiare și rețele puternice. Această abordare standardizată tinde să excludă persoanele cu deficiențe cognitive sau senzoriale care necesită formate adaptate de comunicare, antreprenorii cu afecțiuni mintale care pot beneficia de calendare flexibile, de mentorat de sprijin sau de practici care țin seama de traume și persoanele cu acces sau competențe digitale limitate.

4.8.

Puține programe aplică principiile proiectării universale, și anume ideea că serviciile și mediile ar trebui să poată fi utilizate de toți, în cea mai mare măsură posibilă, fără a fi necesară adaptarea. Acest lucru creează excludere structurală, de la procesele de depunere a cererilor până la sesiunile de formare profesională și platformele online.

4.9.

Antreprenoriatul se bazează pe capacitatea de inovare a oamenilor, însă accesul inegal la educație, la perfecționare, la recalificare și la formare rămâne un obstacol structural pentru grupurile vulnerabile.

Bruxelles, 18 septembrie 2025.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) Avizul Comitetului Economic și Social European – Promovarea integrării sociale a persoanelor cu handicap și a persoanelor cu capacitate de muncă modificată (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției ungare) (JO C, C/2024/6875, 28.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6875/oj).

(2) OCDE (2023).

(3) Handicapul în UE: date și cifre.

(4) OCDE (2022).

(5) The transversality of mental health in a „European Health Union”.

(6) ONU (1993).

(7) Eurostat.

(8) Entrepreneurship Training Programs for Individuals with Disabilities .

(9) Psychosocial disability: a European perspective on challenges and solutions.

(10) Avizul Comitetului Economic și Social European – Asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată bazată pe necesități pentru toți: Modul în care condițiile de muncă flexibile adecvate pot sprijini solidaritatea între generații și capacitarea femeilor (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției ungare) (JO C, C/2025/116, 10.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/116/oj).

(11) OECD (2021).

(12) PitchBook (2020).

(13) JO L 6, 10.1.1979, p. 24.

(14) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.

(15) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.

(16) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.

(17) Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2024).

(18) Comisia Europeană (2021).

(19) Avizul Comitetului Economic și Social European – Accesul la protecție socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă – analiza situației, constrângeri și posibilități de capacitare (aviz exploratoriu la solicitarea Președinției poloneze) (JO C, C/2025/2964, 16.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2964/oj).

(20) Eurofound (2024).

(21) Concluziile Consiliului privind protecția socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă.

(22) Avizul Comitetului Economic și Social European – Noul plan de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2025/4203, 20.8.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/4203/oj).