Raportor:

Javier DOZ ORRIT

Consilier	Olivier Cédric VAUZELLE (pentru raportor)
Decizia Adunării Plenare	27.3.2025
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	5.9.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	18 septembrie 2025
Sesiunea plenară nr.	599
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	92/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este preocupat de existența mai multor factori și surse de instabilitate și de riscuri geopolitice, mai ales a factorilor care amenință pacea, democrația și respectarea drepturilor omului, dar și a celor care, precum războiul comercial, au impact asupra creșterii și inflației, asupra securității lanțurilor de aprovizionare și asupra accesului la materii prime critice.

1.2.

În previziunile din primăvară s-a estimat o creștere și mai slabă decât se estimase anterior pentru UE și zona euro, ceea ce a facilitat atingerea obiectivelor monetare în materie de inflație. CESE se teme că tendințele în materie de investiții, atât publice, cât și private, nu contribuie nici pe departe la vreo reducere semnificativă a deficitului grav de investiții acumulat de economiile europene sau la apropierea de obiectivele stabilite în Raportul Draghi.

1.3.

CESE este de acord cu cele două principale priorități de politică prezentate în pachetul de primăvară al semestrului european 2025, și anume consolidarea competitivității și a capabilităților de apărare, și sprijină obiectivul principal care constă în realizarea investițiilor și reformelor prevăzute în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) până în 2026. De asemenea, consideră că recomandările specifice cu caracter general sunt, în general, adecvate, însă regretă că consolidarea coeziunii sociale nu a fost definită ca o prioritate politică esențială.

1.4.

CESE consideră că, odată ce inflația va fi ținută sub control, va fi momentul să se dezvolte o politică monetară moderat expansionistă, care să încurajeze investițiile și, în același timp, să profite de devalorizarea dolarului pentru a consolida rolul monedei euro ca monedă de rezervă mondială, prin următoarele trei măsuri: introducerea monedei euro digitale, utilizarea stocului datoriei, prin care să se finanțeze politica de investiții și să se sporească astfel atractivitatea tranzacționării pe piețe, și finalizarea urgentă a uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital.

1.5.

CESE consideră că ar fi necesar ca bugetul pentru cadrul financiar multianual (CFM) post-2027 să se ridice la echivalentul a 2 % din PIB-ul UE pentru a atinge obiectivele de investiții privind: reducerea decalajului de competitivitate, stimularea cercetării și a inovării tehnologice, asigurarea tranziției verzi și digitale juste, consolidarea coeziunii sociale și respectarea Pilonului european al drepturilor sociale, promovarea autonomiei strategice în politica externă, de securitate și de apărare, consolidarea industriei europene prin politici și măsuri care să faciliteze investițiile, pentru a atrage capital intern și extern.

1.6.

Comitetul consideră că este necesar să se adopte o serie de măsuri pentru consolidarea investițiilor până în 2028, printre care: asigurarea execuției integrale a fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), în conformitate cu noile obiective, și, dacă este necesar, utilizarea fondurilor rămase pentru noi programe de investiții în bunurile publice europene; crearea unui Fond european pentru investiții strategice; consolidarea capacității de creditare pe care o are BEI pentru extinderea InvestEU, și explorarea posibilității de a utiliza fonduri ale Mecanismului european de stabilitate.

1.7.

CESE își reiterează îngrijorarea cu privire la întârzierile în revizuirea modelului actual de analiză a sustenabilității datoriei, deoarece aceste întârzieri pot sacrifica în mod nejustificat cheltuielile sociale în favoarea altor cheltuieli, într-un moment în care statele membre trebuie să atingă ținte de deficit neschimbate. Această situație ar putea fi exacerbată de Planul „ReArm Europe”, care permite statelor membre să își majoreze deficitul public cu până la 1,5 % din PIB pentru a finanța cheltuieli suplimentare pentru apărare.

1.8.

CESE este de acord cu principiul general care stă la baza pachetelor legislative omnibus I și II de a clarifica și a simplifica legislația europeană și de a reduce sarcinile administrative inutile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, dar este preocupat de faptul că unele dintre dispoziții pot conduce la o legislație mai puțin strictă privind finanțarea durabilă și, prin urmare, pot pune în pericol realizarea obiectivelor Pactului verde și ale planului său de acțiune. Comitetul subliniază că principalul instrument de creștere a productivității și de stimulare a competitivității este reprezentat de investiții, în special în cercetare, dezvoltare și inovare, formare și buna organizare a întreprinderilor.

1.9.

CESE își reiterează apelul la implicarea permanentă și structurată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în diferitele etape ale procesului semestrului european. Comitetul îndeamnă Comisia, Parlamentul European și Consiliul să lanseze un dialog instituțional cu CESE și cu Comitetul Regiunilor pentru a examina tipul de măsuri care ar trebui luate pentru a asigura o astfel de implicare a societății civile, precum și a parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale.

2.   Observații generale

2.1.

Riscurilor și dificultăților din cadrul geopolitic identificate deja de CESE la începutul anului li s-a adăugat un nou factor (1): lansarea de noi politici în cadrul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA. Războiul comercial a declanșat, în mod unilateral și prin încălcarea normelor OMC: o lipsă de respect față de ordinea internațională bazată pe norme și față de instituțiile multilaterale, manifestări de ostilitate față de Uniunea Europeană și față de valorile acesteia și sprijin pentru opțiuni politice care pun sub semnul întrebării valorile UE. Toate acestea au generat noi incertitudini și riscuri grave într-o situație geopolitică deja foarte complexă. Aceste riscuri afectează securitatea și apărarea, comerțul și economia, relațiile politice și instituțiile supranaționale și, în cele din urmă, libertatea, democrația și drepturile omului. Deteriorarea situației la nivel mondial în ceea ce privește ultimele trei elemente a fost subliniată de toate instituțiile independente care le monitorizează.

2.2.

Criza legată de ordinea internațională și de instituțiile înființate după Al Doilea Război Mondial – Organizația Națiunilor Unite (ONU) și instituțiile asociate – a luat amploare în ultimii trei ani. Ea s-a manifestat în războaiele de agresiune lansate prin încălcarea principiilor fundamentale ale ONU, a dreptului internațional și a tratatelor internaționale. Încălcările dreptului internațional și umanitar sunt evidente în Ucraina și Gaza. Restabilirea respectării acestor norme de drept este esențială în orice scenariu de pace și pentru reconstruirea stabilității politice și economice, condiții indispensabile pentru dezvoltare și bunăstare. Iată de ce CESE sprijină ferm atât solicitarea guvernului ucrainean adresată guvernului rus privind o încetare imediată a focului pentru a permite desfășurarea negocierilor de pace, cât și solicitarea recentă a 25 de națiuni democratice din Europa, America și Asia, prin care se solicită Israelului să pună capăt războiului și suferinței populației civile din Gaza și să permită intrarea pe teritoriu a tuturor alimentelor și a asistenței medicale de care are nevoie.

2.3.

Deși este prea devreme pentru a stabili care vor fi consecințele economice și impactul deciziilor de politică luate la Casa Albă, parțial din cauza caracterului lor imprevizibil, merită evidențiate pentru moment scăderea creșterii economice în SUA și tendința de devalorizare a dolarului și de creștere a inflației. În plus, perspectivele de creștere a comerțului mondial și a economiei au fost revizuite în sens descrescător atât de OMC (care estimează o scădere cu 0,2 % a comerțului mondial în loc de o creștere de 3 %, preconizată anterior) (2), cât și de FMI (care previzionează o scădere cu 0,5 puncte procentuale a creșterii PIB-ului mondial și o reducere cu 0,9 puncte procentuale a creșterii în SUA) (3). Toate acestea evidențiază dificultatea de a face previziuni exacte într-o situație imprevizibilă și volatilă.

2.4.

Factorii care trebuie luați întotdeauna în considerare la elaborarea politicilor sunt riscurile la adresa lanțurilor de aprovizionare, a securității aprovizionării și a prețurilor componentelor. Aceste riscuri sunt determinate de consecințele războiului comercial și de concurența acerbă pentru a asigura aprovizionarea și chiar pentru a controla aprovizionarea strategică cu materii prime pentru sectoarele cu cea mai mare capacitate de inovare tehnologică și pentru sectoarele și produsele economiei verzi.

2.5.

La Summitul G7 și la reuniunile miniștrilor de finanțe din iunie s-a decis ca întreprinderile multinaționale din SUA care au o cifră de afaceri mai mare de 750 milioane EUR să fie scutite de impozitul minim pe profit de 15 % aplicat tuturor întreprinderilor multinaționale din SUA și instituit în temeiul Acordului OCDE privind Pilonul 2 („regulile-model GloBE”), care a fost semnat deja în 2021 de 147 de țări. Această concesie a fost făcută după ce administrația Trump a amenințat cu o „răzbunare fiscală” împotriva investitorilor străini din SUA; măsurile implicate în această „răzbunare fiscală” au fost în cele din urmă eliminate din proiectul de buget al SUA ca urmare a deciziei adoptate în cadrul G7. CESE consideră că decizia G7 creează o situație foarte favorabilă întreprinderilor multinaționale din SUA, cu consecințe negative asupra echității fiscale, promovând un mediu complet inechitabil pentru întreprinderi.

3.   Previziunile economice din primăvară și pachetul de primăvară 2025 (4)

3.1.

Ca urmare a unei preocupări rezonabile cu privire la dificultatea de a face previziuni exacte într-un moment deosebit de volatil în geopolitica mondială și în economia mondială, Comisia Europeană își revizuiește previziunile în sens descrescător față de așteptările deja limitate formulate în previziunile din toamnă. Previziunile pentru 2025 și 2026 privind creșterea PIB-ului atât pentru UE, cât și pentru zona euro au fost revizuite în sens descendent. În mod similar, previziunile privind inflația au fost și ele revizuite în sens ușor descrescător pentru ambele regiuni, preconizându-se că valorile inflației respective vor îndeplini obiectivele stabilite de politica monetară convențională.

3.2.

Previziunile de creștere pentru investiții în general, atât publice, cât și private, au fost, de asemenea, revizuite pentru anii următori, indicând că va exista o ușoară creștere, dar nu suficientă pentru a compensa diminuarea creșterii din anul precedent. Se preconizează o ușoară accelerare a creșterii investițiilor în 2026, deși este dificil să se realizeze previziuni exacte, în special în ceea ce privește potențialele majorări ale cheltuielilor pentru apărare. Se preconizează că investițiile publice ca procent din PIB vor rămâne constante, iar obiectivele de deficit public rămân neschimbate. Se estimează, de asemenea, că formarea brută de capital fix va prezenta o ușoară scădere. În plus, se preconizează că ponderea datoriei publice va crește treptat în următorii câțiva ani.

3.3.

Recomandările specifice fiecărei țări se axează pe două domenii prioritare, și anume îmbunătățirea capabilităților de apărare și consolidarea competitivității, și pe un obiectiv, și anume punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), a investițiilor și a reformelor din cadrul NextGenerationEU pentru a garanta că acestea sunt finalizate până la data-limită din 2026. În recomandările specifice fiecărei țări se solicită, de asemenea, sporirea investițiilor în cercetare și dezvoltare, facilitarea finanțării publice și private, îmbunătățirea eficacității sprijinului pentru inovare, îmbunătățirea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor administrative și de reglementare, abordarea deficitului de competențe și modernizarea infrastructurii și a sistemelor sociale pentru a răspunde provocărilor globale tot mai mari și pentru a stimula creșterea durabilă.

4.   Observații generale

4.1.

De la adoptarea de către CESE a Avizului pe tema „Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă” (5), au avut loc numeroase evoluții geopolitice și geoeconomice, în special în prima jumătate a anului 2025, care justifică elaborarea prezentului aviz ce conține considerații suplimentare. Aceste evenimente și tendințe au afectat sau au potențialul de a afecta indicatorii-cheie macroeconomici, comerțul mondial, investițiile, accesul la materii prime esențiale și securitatea lanțurilor de aprovizionare. În plus, războaiele actuale și riscul unor noi războaie ar putea avea un efect destabilizator mai grav, pe lângă pierderile de vieți omenești pe care le provoacă.

4.2.

Riscurile și incertitudinile situației geopolitice și cele care decurg din deznodământul incert al războiului comercial declanșat de Guvernul SUA au un impact negativ asupra deciziilor de investiții ale întreprinderilor din Europa și din întreaga lume. Cu toate acestea, o politică clară și fermă a UE, care să combine promovarea autonomiei strategice în politica externă, de securitate și de apărare cu o politică industrială europeană în serviciul obiectivelor tranziției verzi și digitale juste, alături de politici și măsuri specifice de facilitare a investițiilor, ar atrage capital intern și străin – putând proveni parțial din surse care refuză să investească în SUA – pentru investiții productive, inclusiv în sectorul economiei sociale, care joacă un rol esențial în promovarea creșterii favorabile incluziunii și a rezilienței. În opinia CESE, acum mai mult decât oricând este necesar ca UE să lase o impresie de securitate, coerență, forță și capacitate de acțiune, bazată pe soliditatea politicilor sale.

4.3.

Previziunile arată că obiectivele în materie de inflație care respectă obiectivele politicii monetare vor fi atinse în 2025 și că inflația ar putea chiar să scadă sub aceste obiective în 2026, în special în zona euro. Având în vedere persistența unei creșteri slabe, CESE consideră că ar trebui să existe o posibilitate să se pună capăt politicii monetare restrictive și să se treacă la o politică moderat expansionistă, prin care să se contribuie la stimularea creșterii economice.

4.4.

Cealaltă provocare majoră pentru politica monetară este să se asigure că euro își consolidează rolul de monedă de rezervă la nivel mondial, într-un moment în care dolarul prezintă slăbiciuni și fluctuații de valoare semnificative ca urmare a politicilor administrației Trump. CESE consideră că, pentru a îndeplini acest obiectiv, pe lângă politici monetare și bugetare coerente și previzibile, va fi necesar: a) să se finalizeze fără întârziere uniunea bancară și uniunea piețelor de capital, așa cum se propune în rapoartele Draghi și Letta și așa cum a solicitat CESE în avizele sale din ultimii ani, b) să se utilizeze stocul datoriei comune în euro, rămânând întotdeauna în limitele sustenabilității, ceea ce ar contribui în același timp la satisfacerea nevoilor de investiții publice și private, prin intermediul gamei largi de instrumente de care dispune UE, pentru a se promova dezvoltarea euro ca monedă de rezervă și c) să se continue demersurile pentru punerea în aplicare a monedei euro digitale.

4.5.

În următorii ani, UE se va confrunta cu o serie de obiective și provocări economice, de securitate și sociale, care vor necesita investiții semnificative pentru a elimina deficitul de investiții din ultimele decenii. Acest decalaj este un factor esențial care stă la baza slabei creșteri economice a UE și a scăderii productivității și competitivității sale, în special în sectoarele cele mai avansate din punct de vedere tehnologic ale economiei europene. Măsurile de investiții ar trebui să includă un efort major de mobilizare a finanțării private pentru capitalul de risc cu scopul de a elimina decalajul din ce în ce mai mare în materie de inovare.

4.6.

Raportul Draghi estimează nevoile anuale suplimentare de investiții ale economiilor europene – publice și private, naționale și europene – la 830 miliarde EUR pentru a îndeplini următoarele obiective: tranzițiile echitabile, atât tranziția verde, cât și cea digitală, investiții în cercetare, dezvoltare și inovare, în special în IA, pentru a reduce decalajul dintre UE și principalii săi concurenți direcți (SUA și China) în ceea ce privește cele mai avansate tehnologii, consolidarea securității și a apărării și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale – inclusiv a tuturor politicilor conexe care sprijină ocuparea forței de muncă și incluziunea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap – și a politicilor de coeziune. CESE solicită instituțiilor UE să instituie planurile necesare pentru punerea în aplicare a principalelor concluzii ale Raportului Draghi.

4.7.

Comitetul consideră că, pentru a răspunde provocărilor majore și noilor cerințe în materie de cheltuieli cu care se confruntă UE, CFM post-2027 ar trebui cel puțin să mențină puterea de cumpărare a fondurilor actualului CFM și ale NextGenerationEU combinate, ceea ce ar trebui să reprezinte 2 % din PIB-ul UE, astfel cum se recomandă în avizul CESE (6). CESE propune, de asemenea, ca următorul CFM să acorde o atenție deosebită identificării și furnizării de bunuri publice europene.

4.8.

Cu toate acestea, Comitetul consideră, de asemenea, că nu se poate aștepta până în 2028 pentru a se începe finanțarea programelor europene prioritare de investiții. CESE recomandă, așadar, Comisiei: — să acționeze pentru a se asigura că toate resursele Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și ale PNRR sunt puse în aplicare: prin redirecționarea investițiilor și sprijinirea guvernelor naționale să finalizeze punerea în aplicare, acolo unde este necesar, prin prelungirea până în 2028 a perioadei de punere în aplicare a fondurilor, atunci când aceasta este singura opțiune pentru punerea în aplicare a programelor și proiectelor principale, și, dacă este necesar, prin utilizarea fondurilor rămase pentru noi programe de investiții în bunuri publice europene, propuse de Comisia Europeană; — să creeze un Fond european pentru investiții strategice, cu finanțare mixtă – contribuții din partea statelor membre, noi resurse proprii și emiterea de titluri europene comune de datorie – astfel cum se propune în avizul CESE (7), pentru a finanța programe europene strategice în domenii precum IA, energia din surse regenerabile, interconexiunile energetice, mineralele și materiile prime critice, programele de cercetare la nivel înalt, programele prioritare de formare etc.; — să consolideze capacitatea de creditare pe care o are BEI și să extindă InvestEU pentru a finanța investițiile în domeniile prioritare de investiții menționate mai sus; — să consolideze capacitatea de finanțare a Fondului european de apărare pentru a stimula industria europeană de apărare; — să analizeze posibilitatea de a utiliza fondurile Mecanismului european de stabilitate pentru a finanța proiecte de investiții europene și ale statelor membre.

4.9.

O comunicare recentă (8) a Comisiei Europene a confirmat că data-limită pentru efectuarea plăților în cadrul MRR pentru proiecte din cadrul PNRR-urilor este 31 decembrie 2026. CESE salută gama de alternative propuse pentru utilizarea resurselor: extinderea proiectelor existente, reducerea programelor pentru care cererea depășește cu mult oferta, divizarea proiectelor din cadrul PNRR-urilor pentru continuarea acestora cu fonduri naționale sau alte fonduri ale UE, crearea de instrumente financiare și de subvenționare, transferuri către InvestEU; contribuții de capital la băncile și instituțiile naționale de promovare și contribuții la Programul privind industria europeană de apărare (EDIP) și la programele UE pentru comunicații prin satelit. Nu este însă clar dacă toate aceste acțiuni vor atinge obiectivele dorite și este dificil pentru statele membre să accelereze punerea în aplicare a planurilor actuale și să pregătească concomitent alternative, în puțin mai mult de un an. Trebuie recunoscut că este dificil să se pună în aplicare astfel de scheme, care necesită o proiectare adecvată, implicarea societății civile organizate și garanțiile inerente utilizării fondurilor publice. CESE a semnalat deja că, în ceea ce privește capacitatea de a gestiona astfel de investiții, între statele membre există atât inegalități administrative, cât și inegalități care decurg din diferențele în materie de structură economică și instituțională. Ținând seama de toate aceste circumstanțe, CESE propune ca societatea civilă organizată să fie implicată activ în evaluarea punerii în aplicare a PNRR la sfârșitul acestui an, pentru a promova punerea lor în aplicare mai eficace și mai adecvată și asistența tehnică, dacă este necesar. În cazul în care, după luarea tuturor măsurilor de facilitare a punerii în aplicare, anumite fonduri rămân neutilizate, CESE propune Comisiei să le utilizeze pentru a finanța programele europene de bunuri comune.

4.10.

În opinia CESE, promovarea autonomiei strategice în politicile industriale, comerciale și de securitate și apărare trebuie să fie o preocupare esențială și permanentă a guvernanței UE. De asemenea, trebuie să existe o coordonare strânsă între aceste politici și extinderea autonomiei strategice a UE; în plus, tranziția către dezvoltarea unor politici europene comune în domeniul industrial și în cel al securității și apărării (ceea ce se întâmplă deja în domeniul politicii comerciale) trebuie să fie inițiată printr-o coordonare strânsă între aceste politici și, după caz, prin utilizarea procedurii de cooperare consolidată. În prezent, securitatea economică în domenii sensibile, cum ar fi accesul garantat la materii prime și la resurse esențiale și critice, precum și securitatea lanțurilor de aprovizionare depind de existența unei politici comerciale eficace și a unor politici de securitate și apărare eficace care să fie ori comune, ori strâns coordonate.

4.11.

În Europa și la nivel mondial se înregistrează o creștere a cheltuielilor și investițiilor în domeniul apărării. Faptul că acest lucru se întâmplă într-un moment în care valorile democratice, drepturile omului și dreptul internațional sunt subminate de multe țări și puteri și în care instituțiile multilaterale ale sistemului ONU sunt atacate și erodate este un motiv serios de îngrijorare. CESE este de părere că, prin intermediul unei politici externe comune sau strâns coordonate, UE are – mai mult decât oricând – un rol de lider în căutarea păcii și a unei ordini mondiale juste, care să promoveze bunăstarea, democrația și drepturile omului pe scară largă. Totuși, această abordare trebuie încadrată într-o strategie pentru pace axată pe supremația diplomației și a neagresiunii. Acest lucru nu este în contradicție cu faptul că CESE pledează, de asemenea, pentru sporirea investițiilor în securitatea și apărarea europeană, ca parte a unei politici comune sau strâns coordonate. În opinia CESE, necesitatea de a consolida capabilitățile de apărare ale Europei ar trebui să se bazeze pe consolidarea industriei europene de apărare și pe coordonarea strânsă a forțelor armate ale statelor membre în cadrul NATO. Prin urmare, CESE își exprimă dezamăgirea că această abordare nu a stat la baza propunerilor privind ReArmEU și Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), programe care prevăd doar împrumuturi europene și permit împrumuturi naționale – prin activarea clauzelor de salvgardare ale Pactului de stabilitate și de creștere –, astfel încât țările europene pot să achiziționeze arme și muniții fără să se fi definit vreun plan precis de necesități sau obiective comune și fără să se fi pus drept condiție preferința pentru produsele europene.

4.12.

Implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în etapele naționale ale semestrului european nu este garantată, neexistând procese de consultare structurate sau permanente, deși CESE a cerut-o în mod repetat (9). Planurile structurale și bugetare naționale ale noului cadru european de guvernanță macroeconomică au fost adoptate fără multe informații și aproape fără implicarea societății civile organizate, susținându-se că termenele erau strânse și nu puteau fi amânate, ceea ce înseamnă că nu a existat timp pentru consultare. Această situație nu ar trebui să se repete în cadrul semestrului european. CESE este de acord că implicarea parlamentelor naționale și a instituțiilor locale și regionale în guvernanța economică europeană este importantă și sprijină recenta rezoluție a Comitetului Regiunilor (10) (CoR) pe această temă. CESE solicită Comisiei, Parlamentului European și Consiliului să lanseze un dialog instituțional pe această temă, care să implice atât CESE, cât și CoR și în cadrul căruia să se analizeze ce tipuri de măsuri ar trebui adoptate pentru a se asigura participarea solicitată de CESE, ceea ce ar avea, fără îndoială, un impact pozitiv asupra sentimentului de asumare la nivel național a măsurilor care urmează să fie adoptate în cadrul semestrului european.

5.   Observații specifice

5.1.

Pachetele legislative omnibus I și II abordează simplificarea legislației privind finanțarea durabilă, în special normele care reglementează prezentarea de informații referitoare la finanțarea durabilă și diligența necesară a întreprinderilor în ceea ce privește finanțarea durabilă. Principalul motiv este contribuția pe care reducerea sarcinii administrative a întreprinderilor o poate aduce la creșterea competitivității. CESE este de acord cu principiul general al clarificării și simplificării legislației europene și al reducerii oricăror sarcini administrative inutile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, cu condiția ca acest lucru să nu însemne eliminarea cerințelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și ale planului său de acțiune sau relaxarea legislației privind finanțarea durabilă. În plus, IMM-urile ar trebui să primească ajutor din partea autorităților competente pentru a-și îndeplini obligațiile în acest sens. În același timp, CESE atrage atenția asupra faptului că simplificarea legislativă nu poate fi considerată în sine principala pârghie pentru stimularea competitivității. În primul rând, simplificarea legislativă trebuie să fie însoțită de măsuri care să stimuleze investiții direcționate în mod corespunzător, astfel cum se menționează în prezentul aviz, care să constituie instrumente pentru stimularea productivității și a competitivității.

5.2.

CESE își reiterează îngrijorarea (11) cu privire la întârzierea revizuirii actualului model de analiză a sustenabilității datoriei. Conform celui mai recent Monitor privind sustenabilitatea datoriei (12), situația sustenabilității datoriei prezintă un risc ridicat pe termen scurt în două state membre, un risc ridicat pe termen mediu în unsprezece state membre și un risc ridicat pe termen lung în patru state membre. Această analiză a fost însă efectuată înainte de ReArmEU, în care s-a propus ca statele membre să își majoreze cheltuielile pentru apărare prin împrumuturi de la UE, fiind autorizate în același timp să aplice clauza de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere, care permite un deficit public suplimentar de până la 1,5 % din PIB pentru împrumuturile de pe piețele de obligațiuni. Prin urmare, s-a adâncit preocuparea exprimată de CESE la momentul reformei cadrului de guvernanță macroeconomică – potrivit căreia utilizarea actualului model de analiză a sustenabilității datoriei ar însemna sacrificarea cheltuielilor sociale pentru a stimula cheltuielile în alte domenii, astfel încât să fie atinse obiectivele neschimbate în materie de deficit și datorie –, întrucât statele membre se confruntă în prezent cu o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare.

5.3.

La fel de importantă este revizuirea criteriilor privind deficitul excesiv, în special după ce Comisia a autorizat statele membre să aplice clauza de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), până la 1,5 % din PIB, ca să se împrumute pentru cheltuielile de apărare. CESE consideră, de asemenea, că indicii de monitorizare a dezechilibrelor macroeconomice utilizați de Comisie nu mai sunt de actualitate. Punând la socoteală și faptul că punerea în aplicare finală a PNRR și demararea planurilor bugetare și structurale naționale se suprapun cu recomandările specifice fiecărei țări din ciclul obișnuit, că s-a anunțat interconectarea instrumentului de coordonare a competitivității și a semestrului european și că există o propunere privind posibila interconectare a semestrului și a cheltuielilor din următorul CFM, cel puțin pentru o parte din viitorul Fond de coeziune, concluzia care se impune este că este urgent necesar să se revizuiască cadrul de guvernanță economică al UE, și anume semestrul european. Această revizuire ar trebui să includă partenerii sociali și organizațiile societății civile. CESE ar trebui să fie un partener privilegiat în acest proces.

5.4.

CESE subliniază că procesul semestrului european ar trebui să se axeze, de asemenea, pe criteriile sociale, pe îmbunătățirea nivelului de trai și pe inegalitățile din ce în ce mai mari, precum și pe aspecte-cheie, cum ar fi criza locuințelor și declinul negocierilor colective. Instituțiile UE trebuie să evidențieze calitatea vieții ca preocupare centrală, dincolo de îndeplinirea criteriilor tehnice și economice.

---

(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă [COM(2024) 700 final] (JO C, C/2025/2019, 30.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2019/oj).

(2)   https://www.wto.org/spanish/res_s/publications_s/trade_outlook25_s.htm.

(3)   https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2025/04/22/world-economic-outlook-april-2025.

(4)   Previziunile economice din primăvară pentru 2025 și Semestrul european 2025 – Pachetul de primăvară.

(5)  Avizul Comitetului Economic și Social European – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul european 2025 – Pachetul de toamnă [COM(2024) 700 final] (JO C, C/2025/2019, 30.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2019/oj).

(6)  Avizul Comitetului Economic și Social European [COM(2025) 46 final] (JO C, C/2025/3202, 2.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3202/oj).

(7)  Avizul Comitetului Economic și Social European – Un fond de investiții al UE pentru reziliență economică și competitivitate durabilă (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2024/6862, 28.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6862/oj).

(8)  NextGenerationEU – Calea către 2026, COM(2025) 310 final.

(9)   „Recomandările CESE pentru o reformă solidă a semestrului european” ( JO C 228, 29.6.2023, p. 1), „Punctul de vedere al societății civile organizate din statele membre ale UE cu privire la propunerile de reformă și de investiții la nivel național și punerea lor în aplicare (ciclul semestrului european 2024-2025)” , „Recomandările CESE privind propunerile de reformă și de investiții formulate în cadrul ciclului semestrului european 2024-2025” (JO C, C/2025/3194, 2.7.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/3194/oj).

(10)  Rezoluție în perspectiva următorului CFM (RESOL-VIII/005), Comitetul Regiunilor.

(11)   JO C, C/2023/880, 8.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/880/oj.

(12)   Monitorul privind sustenabilitatea datoriei 2024, Comisia Europeană, martie 2025.