Orientări ale Comisiei

cu privire la conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență

(C/2025/6701)

Cuprins

Introducere

II.

Ce sunt contractele pentru diferență?

Definiție și principii de bază

Categorii de contracte pentru diferență

Contracte bidirecționale transfrontaliere pentru diferență

III.

Beneficiile unor contracte mai inteligente pentru diferență

Reducerea costurilor de investiții printr-o mai mare certitudine a prețurilor

Maximizarea valorii investițiilor prin asigurarea funcționării eficiente a sistemului de energie electrică

Reducerea restricțiilor legate de energia din surse regenerabile cu stimulente adecvate pentru investiții

Reducerea costurilor energiei prin atragerea pe piață a unei producții ecologice suplimentare cu costuri reduse și înlocuirea producției de combustibili fosili cu costuri ridicate

IV.

Cadrul juridic

Conceperea inteligentă a contractelor bidirecționale pentru diferență

VI.

Elemente de concepere individuale

Prevenirea denaturării comportamentului de ofertare pe piețele pentru ziua următoare, intrazilnice, de echilibrare și de servicii de sistem

Promovarea unor decizii eficiente în materie de întreținere

Stimulente pentru participarea eficientă la piața la termen a energiei electrice

Maximizarea valorii investițiilor pentru sistemul de energie electrică și consumatorii din UE

VII.

Combinarea contractelor pentru diferență cu contractele de achiziție de energie electrică

Ce sunt contractele de achiziție de energie electrică?

Combinație de contracte bidirecționale pentru diferență și contracte de achiziție de energie electrică

VIII.

Concluzii

Anexa I:

Rezumat al elementelor de concepere individuale

Anexa II:

Glosar

I. Introducere

Sistemul european de energie electrică trece printr-o tranziție rapidă. Ponderea activelor de combustibili fosili este în scădere, iar producția de energie curată este implementată cu rapiditate pentru a atinge obiectivele politicii europene în domeniul energiei și al climei în ceea ce privește decarbonizarea, competitivitatea și reziliența. Această tranziție se bazează din ce în ce mai mult pe investiții private în surse de energie curată determinate de semnalele pieței, dar s-a bazat, de asemenea, în mod semnificativ pe ajutoare de stat. Deși este important să se mărească ponderea investițiilor orientate către piață, sprijinul de stat poate rămâne necesar în cazul în care apar disfuncționalități ale pieței și în cazul în care investițiile necesare nu s-ar materializa în absența sprijinului de stat.

Reforma organizării pieței energiei electrice (1) a condus la adăugarea articolului 19d la Regulamentul privind energia electrică (2). Această dispoziție impune ca schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru investiții în anumite tipuri de noi instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile (3), precum și pentru noile instalații de producere a energiei electrice nucleare, să ia forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau a unor scheme echivalente cu aceleași efecte (contracte bidirecționale pentru diferență). Articolul 19d, astfel de contracte bidirecționale pentru diferență trebuie să fie concepute astfel încât să se evite denaturarea nejustificată a concurenței și a schimburilor comerciale pe piața internă. Condițiile obligatorii completează cadrul existent prevăzut în normele privind ajutoarele din Directiva privind energia din surse regenerabile (RED III) (4), cum ar fi Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME) și Cadrul privind ajutoarele de stat din cadrul Pactului pentru o industrie curată (CISAF) (5).

Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile (6) a recunoscut, de asemenea, rolul contractelor pe termen lung, cum ar fi contractele bidirecționale pentru diferență, în reducerea costurilor energiei electrice și în decuplarea facturilor la energie electrică de volatilitatea prețurilor combustibililor fosili, precum și în sprijinirea investițiilor suplimentare în tehnologii de producție cu costuri marginale scăzute.

Prin promovarea investițiilor în active energetice curate prin intermediul bugetului de stat, contractele bidirecționale pentru diferență pot duce la scăderea prețurilor angro ale energiei electrice. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce producția mai curată și mai ieftină înlocuiește centralele mai scumpe și în cea mai mare parte alimentate cu combustibili fosili, în ordinea de merit (7). Prin urmare, costul marginal al unității care stabilește prețul pieței va fi mai mic, scăzând astfel prețurile angro ale energiei electrice. În plus, prin sprijinirea instalațiilor de producție, contracte bidirecționale pentru diferență pot, de asemenea, oferi consumatorilor de energie beneficii multiple, cum ar fi (a) asigurarea unei capacități suplimentare de producție curată la costuri competitive și (b) reducerea volatilității prețurilor, oferindu-le în același timp o protecție în perioadele în care prețurile energiei electrice sunt ridicate. În special, contractele bidirecționale pentru diferență stabilesc o remunerație maximă pentru beneficiarii lor și permit statelor membre să recupereze veniturile în perioadele în care prețurile pieței sunt ridicate. Prin urmare, chiar dacă volumele de producție ieftină nu sunt suficiente pentru a înlocui producția mai scumpă din ordinea de merit, contractele bidirecționale pentru diferență servesc drept acoperire pentru consumatori. Veniturile care depășesc această remunerație maximă pot fi redistribuite consumatorilor, protejându-i astfel în mod eficace împotriva prețurilor ridicate la energie. În cele din urmă, contractele bidirecționale pentru diferență oferă investitorilor un grad ridicat de certitudine prin asigurarea unor venituri stabile din noi investiții în producția de energie electrică, care devin mai puțin dependente de prețurile volatile ale energiei electrice cauzate de producția bazată pe combustibili fosili (care stabilește, de regulă, prețul pe piața pentru ziua următoare). Prin urmare, contractele bidirecționale pentru diferență facilitează accesul la capital la costuri de finanțare mai mici (de exemplu, rate mai mici ale dobânzii la împrumuturi și prime de risc) pentru beneficiarii lor și, prin urmare, reduc costurile investițiilor. Acest lucru duce la o factură mai mică de energie electrică pentru consumatori în raport cu scenariul contrafactual. În general, instrumentele fac ca introducerea energiei curate și din abundență să fie mai ieftină, sprijinind în același timp previzibilitatea pe termen lung și accesibilitatea energiei.

Având în vedere ponderea tot mai mare a activelor sprijinite de contractele bidirecționale pentru diferență și amploarea investițiilor necesare pentru a atinge obiectivele UE în materie de accesibilitate a prețurilor, decarbonizare și securitate energetică (8), o concepere inteligentă a contractelor bidirecționale pentru diferență va fi esențială. Contractele bidirecționale pentru diferență vor trebui să fie concepute în mod inteligent pentru a se asigura că piața europeană a energiei electrice funcționează eficient, că activele care beneficiază de sprijin sunt integrate în piața respectivă, menținând în același timp costurile sistemului sub control, și că este stimulată concurența.

Întrucât este esențial ca aceste contracte să fie corect concepute pentru a beneficia de toate beneficiile descrise mai sus, prezentul document urmărește să ofere orientări statelor membre cu privire la modul de concepere a contractelor bidirecționale pentru diferență într-un mod care să sprijine investițiile eficiente. Prezentele orientări vor ajuta statele membre să își conceapă schemele de sprijin în lumina cadrului de reglementare existent. Acestea vor oferi, de asemenea, exemple ale modului în care pot fi îndeplinite criteriile de concepere pentru contractele bidirecționale pentru diferență prevăzute în Regulamentul privind energia electrică și în Directiva privind energia din surse regenerabile. Scopul prezentului document nu este de a oferi o imagine exhaustivă asupra conformității cu legislația UE a tuturor caracteristicilor de concepere posibile ale unei scheme de contracte bidirecționale pentru diferență (9).

Deși Comisia încurajează statele membre să ia în considerare în mod corespunzător principiile stabilite în prezentele orientări, prezentul document are un scop pur orientativ. Numai textul legislației UE în sine are forță juridică. Orice interpretare cu valoare de autoritate a legii trebuie să decurgă din textul Directivei privind energia din surse regenerabile și al Regulamentului privind energia electrică, precum și din orice alt act legislativ relevant al UE și direct din jurisprudența Curții de Justiție a UE.

II. Ce sunt contractele pentru diferență?

a. Definiție și principii de bază

Regulamentul privind energia electrică prevede că sprijinirea directă a prețurilor pentru tipurile de instalații de producere a energiei electrice curate enumerate în regulament se acordă sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență. Acestea sunt definite ca fiind contracte între un operator al unei instalații de producere a energiei electrice și o contraparte, de obicei o entitate publică, care asigură atât o protecție a remunerației minime, cât și o limitare a remunerației în exces (10). Perioada acoperită de contractele bidirecționale pentru diferență ar putea varia de la 10 la 60 de ani, în funcție de tehnologie, de perioada de amortizare și de riscurile legate de veniturile de pe piață (11). Energia electrică generată de instalațiile sprijinite de contractele bidirecționale pentru diferență este tranzacționată, de obicei, pe piețele energiei electrice (12).

Investițiile în active energetice curate prin intermediul unui contract bidirecțional pentru diferență între dezvoltator și stat oferă dezvoltatorului siguranță în ceea ce privește veniturile. Acest lucru are o implicație directă în reducerea riscului investitorului și, prin urmare, reduce costurile de capital. Prin atragerea de active suplimentare de producere a energiei cu costuri marginale scăzute, acest lucru poate înlocui unitățile generatoare cu costuri mai ridicate din ordinea de merit și poate duce la scăderea prețurilor angro la energie.

În cadrul definiției prevăzute în Regulamentul privind energia electrică, sunt posibile multe opțiuni de concepere și a existat o evoluție substanțială a acestor contracte (13). Este de așteptat ca aceste modele diferite de contracte bidirecționale pentru diferență să evolueze în continuare odată cu cercetările suplimentare, cu punerea în aplicare și pe măsură ce însăși structura pieței europene a energiei electrice evoluează. Prin urmare, prezentele orientări nu ar trebui interpretate ca împiedicând statele membre să aleagă alte structuri, cu condiția ca acestea să respecte legislația UE (inclusiv normele privind ajutoarele de stat).

În practică, fluxurile financiare ale contractelor bidirecționale pentru diferență depind de un preț de exercitare (14), stabilit de obicei în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale (15), de un preț de referință al pieței și de un volum de referință. O procedură de ofertare concurențială este cel mai eficient mecanism de descoperire a prețurilor care are ca rezultat reducerea costului investiției (16). Prețul de referință se calculează prin calcularea mediei prețurilor pieței pe perioade de referință care pot varia ca lungime în funcție de modelul de contract bidirecțional pentru diferență ales. Volumele de producție de energie electrică sau volumele de referință sunt calculate pentru a stabili volumele în raport cu care va fi plătită remunerația pentru contractele bidirecționale pentru diferență. Acest volum de referință poate fi volumul efectiv produs de instalație, un volum independent de volumul efectiv produs de instalație sau o combinație a celor două (17).

În majoritatea modelelor de contracte bidirecționale pentru diferență, plata este determinată de diferența dintre prețul de exercitare și prețul de referință, precum și de producția de energie electrică sau de volumul de referință. Atunci când prețul de referință este mai mic decât prețul de exercitare, veniturile de pe piață ale producătorului sunt completate de contrapartea la contractul bidirecțional pentru diferență pentru a atinge nivelul prețului de exercitare. Atunci când prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare, producătorul trebuie să transfere (18) partea din veniturile sale care depășește prețul de exercitare. Pentru o ilustrație, a se vedea figura 1 de mai jos.

Figura 1: Plăți pozitive și negative într-un contract bidirecțional pentru diferență

Sursă:

Fabra (2022)

b. Categorii de contracte pentru diferență

În această etapă se pot defini două categorii principale de contracte bidirecționale pentru diferență: contracte bidirecționale pentru diferență bazate pe producție și contracte bidirecționale pentru diferență independente de producție. Contractele din prima categorie stabilesc un volum de referință și plățile contractuale pe baza volumului produs de beneficiar. A doua categorie decuplează volumul de referință și, prin urmare, plățile contractuale de producția efectivă și analizează, în schimb, indicatorii referitori la capacitatea de producție a instalației sau la producția unei instalații de referință. Pe lângă contractele „pure” bazate pe producție și cele independente de producție, sunt posibile contracte bidirecționale pentru diferență bazate pe „fuziune”, care combină caracteristicile ambelor tipuri de contracte bidirecționale pentru diferență (19). De exemplu, contractul bidirecțional pentru diferență ar putea fi bazat pe producție în perioadele în care se preconizează că schema nu va conduce la distorsiuni (20), și independent de producție pentru restul perioadei (de exemplu, atunci când se preconizează că prețurile de pe piața energiei electrice vor fi sub costul marginal de producție al instalației care beneficiază de sprijin).

Contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție au fost în ultimul deceniu și rămân în prezent cel mai frecvent tip de contracte bidirecționale pentru diferență puse în aplicare de statele membre. În modul lor cel mai simplu de concepere, schemele respective pot denatura stimulentele beneficiarilor (21), deoarece stimulează maximizarea producției, indiferent de valoarea asociată a acestei producții pentru sistemul de energie electrică, reflectată de veniturile de pe piață. De exemplu, producătorii pot fi stimulați i) să își maximizeze producția, în pofida producției globale excesive de energie electrică și a prețurilor de pe piețele intrazilnice sau de echilibrare, prețurile pieței fiind sub costul marginal de producție al instalației sau ii) să ia decizii de investiții care să maximizeze volumele produse de instalație, dar să nu maximizeze valoarea energiei electrice produse pentru sistemul de energie electrică. Cu excepția cazului în care se trece la modele mai inteligente de contracte bidirecționale pentru diferență, se poate preconiza că aceste denaturări vor crește. Un exemplu de astfel de concepere mai inteligentă include luarea în considerare a posibilității de a nu oferi stimulente pentru producție în perioadele în care valoarea energiei respective este negativă. În mod normal, acest aspect poate fi abordat prin neremunerarea producției în timpul orelor cu prețuri negative. Se preconizează că importanța segmentului pieței intrazilnice va crește. Prin urmare, va fi esențial să se asigure că semnalele negative privind prețurile sunt, de asemenea, luate în considerare atunci când se stabilesc criteriile de remunerare pentru contractele bidirecționale pentru diferență. Astfel, sunt necesare modele mai bune de contracte bidirecționale pentru diferență pentru a reduce la minimum costurile totale ale tranziției energetice suportate de consumatori în facturile lor la energie.

Contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție rezolvă majoritatea acestor probleme. Întrucât plata către beneficiar este independentă de producția efectivă, beneficiarul este stimulat să își adapteze producția și comportamentul pe piață pentru a-și maximiza veniturile de pe piață. Acest lucru stimulează beneficiarii să exploateze instalația în mod similar cu modul în care ar face acest lucru un operator care nu beneficiază de sprijin. În literatura academică există diferite tipuri de contracte bidirecționale pentru diferență independente de producție. Acestea variază în principal în funcție de modul în care definesc volumul de referință, care se poate baza, de exemplu, pe capacitatea activului de a produce la un anumit moment sau pe producția unei centrale electrice (virtuale) de referință. Provocările majore cu care se confruntă acest tip de contracte bidirecționale pentru diferență se referă la stabilirea volumelor de referință, ceea ce poate implica o complexitate mai mare, de exemplu din cauza necesității de a implementa capacități complexe de modelare sau de a preveni potențialele riscuri legate de manipularea pieței (22).

În general, eliminarea denaturărilor pieței create de contractele bidirecționale pentru diferență implică unele compromisuri. De exemplu, o mai bună capacitate de răspuns la cerințele pieței va reduce costurile globale ale sistemului, adică va aduce beneficii consumatorilor în general, dar poate, de asemenea, să sporească riscurile individuale legate de venituri ale beneficiarilor.

c. Contracte bidirecționale transfrontaliere pentru diferență

Conceperea contractelor bidirecționale transfrontaliere pentru diferență – care până în prezent au fost rareori utilizate, dar se preconizează că vor fi utilizate din ce în ce mai mult pentru cooperarea în cadrul schimburilor transfrontaliere – ar trebui, în principiu, să fie similară cu cea a altor contracte bidirecționale pentru diferență și, prin urmare, să fie în conformitate cu cadrul juridic aplicabil și cu principiile de proiectare descrise în prezentul document. Cu toate acestea, o diferență în ceea ce privește contractele bidirecționale pentru diferență care sunt elaborate în cadrul prezentelor orientări este că modul în care sunt concepute contractele bidirecționale transfrontaliere pentru diferență implică statul membru gazdă și unul sau mai multe state membre care contribuie financiar.

Statele membre implicate într-un contract bidirecțional transfrontalier pentru diferență pot aplica niveluri diferite de cooperare aprofundată. La cel mai scăzut nivel de cooperare, statul membru gazdă poate concepe și pune în aplicare schema în mod unilateral și poate primi contribuții financiare din partea statului membru (statelor membre) cooperant(e).

La un nivel mediu de cooperare, contractul bidirecțional transfrontalier pentru diferență este conceput în comun cu statul (statele) membru (membre) care contribuie, dar punerea în aplicare este lăsată la latitudinea statului membru gazdă. Acest concept comun poate fi specific unui proiect sau poate fi un concept-cadru pentru un grup de proiecte.

În cele din urmă, contractul bidirecțional transfrontalier pentru diferență poate fi conceput și pus în aplicare împreună de țările-gazdă și de statul (statele) membru (membre) care contribuie. Din nou, această cooperare poate fi specifică unui proiect sau poate fi un acord-cadru pentru o serie de proiecte.

III. Beneficiile unor contracte mai inteligente pentru diferență

Comisia Europeană a propus un obiectiv climatic pentru 2040 de reducere netă cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990 (23). Electrificarea cu un sistem energetic complet decarbonizat până în 2040 este principalul motor al tranziției energetice. Se preconizează că ponderea energiei electrice în consumul final de energie va crește de la aproximativ 30 % în 2030 la peste 45 % până în 2040 (24). Pentru a atinge aceste niveluri, în următorii ani trebuie să aibă loc investiții mari în centrale electrice noi, estimate la aproximativ 140 de miliarde EUR anual numai în următorul deceniu (25). Pentru a maximiza valoarea investițiilor în noi instalații de producție pentru consumatorii europeni prin creșterea rezilienței sistemului de energie electrică, acestea trebuie să fie suficient de diversificate. În plus, instalațiile trebuie să aibă acces la o rețea solidă de energie electrică și să fie completate de resurse de flexibilitate în materie de combustibili nefosili. În plus, dezvoltarea în continuare a semnalelor de localizare va permite, de asemenea, acestui sistem să funcționeze eficient și va permite ca energia electrică ieftină produsă de activele de producție curate să fie direcționată către locul și momentul în care consumatorii au cea mai mare nevoie de ea.

În acest context, contractele pentru diferență concepute mai inteligent pot contribui la reducerea costurilor totale ale sistemului de energie electrică în mai multe moduri în comparație cu un scenariu contrafactual în care contractele nu sunt concepute în mod inteligent sau nu sunt oferite.

a. Reducerea costurilor de investiții printr-o mai mare certitudine a prețurilor

Recuperarea costurilor investitorilor prin tranzacționarea produselor de pe piața energiei electrice pe termen scurt implică riscuri. Acest lucru este valabil în special pentru sursele regenerabile care depind de condițiile meteorologice și a căror producție poate fi strâns corelată în cadrul fiecărui grup tehnologic. Contractele pe termen lung, fie cu entități private (de exemplu, contractele de achiziție de energie electrică cu preț fix), fie cum ar fi contractele bidirecționale pentru diferență sprijinite de stat, pot limita astfel riscurile de piață ale investitorilor, protejând în același timp consumatorii de energie electrică împotriva impactului volatilității prețurilor pieței. Costul capitalului este unul dintre cele mai mari costuri pentru noile investiții în energie, deoarece activele se caracterizează prin cheltuieli de capital (CAPEX) ridicate și cheltuieli operaționale (OPEX) scăzute. Prin asigurarea unui nivel minim de protecție a remunerației susținut de garanția de stat, contractele bidirecționale pentru diferență facilitează accesul la capital mai ieftin în comparație cu investițiile comerciale și, prin urmare, reduc în mod eficient costurile de producere a energiei electrice. De exemplu, sprijinirea noilor investiții prin contractele bidirecționale pentru diferență pentru energia eoliană offshore ar putea reduce costurile de capital cu 3,7 – 5 puncte procentuale în comparație cu un proiect care nu beneficiază de sprijin din partea statului (26).

b. Maximizarea valorii investițiilor prin asigurarea funcționării eficiente a sistemului de energie electrică

Având în vedere creșterea preconizată a rolului pe care îl vor juca contractele bidirecționale pentru diferență în sprijinirea investițiilor, conceperea corectă a acestor scheme de sprijin este, prin urmare, esențială pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului de energie electrică. Creșterea capacității de răspuns la cerințele pieței a instalațiilor de producție care fac obiectul contractelor bidirecționale pentru diferență în comparație cu schemele aprobate anterior ar putea (i) să reflecte mai bine beneficiile capacității de producție la costurile totale ale sistemului, (ii) să sporească eficiența sistemului și (iii) în cele din urmă, să reducă costurile sistemului energetic. De exemplu, prețurile negative au crescut brusc în ultimii ani (de la 0 la 465 de ore pe piața germană pentru ziua următoare în perioada 2018-2024 (27)), sporind volatilitatea și incertitudinea prețurilor, ceea ce a condus la creșterea cererii de sprijin din partea statului pentru instalațiile de producție și pentru mecanismele de echilibrare. Prin urmare, este important ca schemele de sprijin să ofere stimulentele adecvate pentru a adapta producția de energie electrică la nivelurile prețurilor pieței și să se ia decizii tehnologice și de amplasare optime pentru a maximiza veniturile de pe piață și pentru a evita aceste episoade (28). Având în vedere creșterea volumelor tranzacționate pe piața intrazilnică (+ 53 % în 2024 comparativ cu 2023) (29) și creșterea costurilor de echilibrare (30), furnizarea de stimulente adecvate pentru ca instalațiile de producție să reacționeze la piețele intrazilnice și de echilibrare este esențială pentru asigurarea eficienței sistemului și pentru reducerea la minimum a costurilor societale. În schemele de sprijin aprobate în ultimii ani, s-a luat în considerare din ce în ce mai mult reactivitatea la semnalele de preț pentru ziua următoare. Cu toate acestea, reactivitatea față de piețele intrazilnice și de echilibrare a fost foarte scăzută, ceea ce a condus la distorsiuni grave. Un semn în acest sens a fost creșterea numărului de ore de preț negativ pe piețele intrazilnice: în 2024, în Germania, 13 % din ore au înregistrat prețuri negative pe piețele intrazilnice, în timp ce prețurile pentru ziua următoare au fost pozitive (31).

c. Reducerea restricțiilor legate de energia din surse regenerabile cu stimulente adecvate pentru investiții

Un alt beneficiu al unui contract bidirecțional pentru diferență bine conceput este că reduce restricționarea producției din cauza restricțiilor de rețea. În sistemul actual, o instalație de producere poate fi restricționată de operatorul de sistem și va fi compensată prin intermediul unui mecanism de redispecerizare. Motivele acestei restricții sunt legate, în general, de congestionarea rețelei.

Acest sistem de redispecerizare nu stimulează investitorii în producție să amplaseze instalații în zone cu congestie scăzută, aproape de cererea de energie electrică, și în care rețeaua este pregătită să găzduiască aceste noi capacități de producție. Acesta nici nu îi încurajează să ia decizii tehnologice care ar putea asigura o mai bună integrare a noilor active în sistemul de energie electrică, de exemplu prin limitarea contribuției beneficiarilor la congestie. Prin urmare, stimulentele bazate pe localizare pentru noi investiții trebuie îmbunătățite pentru a maximiza beneficiile energiei din surse regenerabile pentru sistemul energetic. Acest lucru poate completa stimulentele similare legate de localizare în ceea ce privește taxele de rețea.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei estimează că se poate preconiza o creștere a costurilor de redispecerizare ale UE până la 100 de miliarde EUR pe an până în 2040 (32). Fără ca sistemul de energie electrică să devină în continuare mai flexibil și fără o cerere mai mare de energie electrică, fără mai multe stimulente bazate pe localizare sau fără construirea de noi active de rețea, producția de energie electrică din surse regenerabile va fi redusă din ce în ce mai mult și va exacerba și mai mult provocările legate de congestie.

d. Reducerea costurilor energiei prin atragerea pe piață a unei producții ecologice suplimentare cu costuri reduse și înlocuirea producției de combustibili fosili cu costuri ridicate

Contractele bidirecționale pentru diferență vor atrage, probabil, investiții suplimentare în instalații de producție nepoluante cu OPEX scăzut. Aceste investiții suplimentare vor face posibilă reducerea prețurilor angro ale energiei electrice prin eliminarea activelor de producție mai scumpe, în principal alimentate cu combustibili fosili, în afara ordinii de merit. În plus, chiar și atunci când prețul angro al energiei electrice este stabilit de instalații de producție cu costuri ridicate, contractul bidirecțional pentru diferență acționează ca un instrument de decuplare a facturilor la energie electrică de costurile volatile ale combustibililor fosili. Prin stabilirea unei remunerații maxime pentru instalațiile care beneficiază de sprijin, contractele bidirecționale pentru diferență permit statelor membre să recupereze veniturile în perioadele în care prețurile pieței sunt ridicate. Veniturile care depășesc această remunerație maximă pot fi redistribuite consumatorilor, ceea ce îi protejează în mod eficace împotriva prețurilor ridicate la energie.

Având în vedere cifrele și elementele descrise în prezenta secțiune, pare esențial să se ofere stimulente mai bune, astfel încât instalațiile să fie situate în zone cu congestie redusă și, prin urmare, în zone cu risc scăzut de restricționare. Acest lucru va reduce costurile globale ale sistemului de energie electrică și va aduce beneficii consumatorilor și producătorilor din UE.

IV. Cadrul juridic

În temeiul acquis-ului UE în domeniul energiei (33), conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență trebuie să respecte criterii specifice. În această privință, cadrul juridic relevant este prevăzut la articolul 4 din Directiva privind energia din surse regenerabile (Directiva (UE) 2018/2001 – RED) (34) și la articolele 19d și 19a din Regulamentul privind energia electrică [Regulamentul (UE) 2019/943] (35).

Articolul 19d alineatul (1) din Regulamentul privind energia electrică prevede că schemele de sprijinire directă a prețurilor pentru investițiile în instalații pentru noua generație de energie electrică din surse regenerabile (36) sau nucleară iau forma unor contracte bidirecționale pentru diferență începând cu 17 iulie 2027 (sau 17 iulie 2029 pentru instalațiile de energie din surse regenerabile offshore conectate prin interconexiuni hibride). Acesta prevede, de asemenea, că participarea participanților la piață la astfel de scheme ar trebui să fie voluntară.

Articolul 4 din RED și articolul 19d din Regulamentul privind energia electrică nu impun utilizarea unui tip specific de contract bidirecțional pentru diferență. Cu toate acestea, ele necesită respectarea unor principii de proiectare specifice.

Articolul 4 din RED stabilește anumite principii de concepere a schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile. În special, acesta impune ca astfel de scheme să ofere stimulente pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice într-un mod bazat pe piață și care să răspundă cerințelor pieței, evitând în același timp denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și luând totodată în considerare posibilele costuri de integrare în sistem și stabilitatea rețelelor. În plus, articolul 4 din RED impune ca aceste scheme de sprijin să fie concepute astfel încât să sporească la maximum integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe piață. Acest sprijin trebuie acordat într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu și rentabil. Articolul 19d din Regulamentul privind energia electrică adaugă detalii suplimentare privind elementele de concepere pentru contractele bidirecționale pentru diferență și extinde acest cadru la producția de energie nucleară. Scopul acestor noi dispoziții este de a îmbunătăți menținerea capacității de răspuns la semnalele pieței a schemelor de sprijin sub forma contractelor bidirecționale pentru diferență.

Articolul 19d alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul privind energia electrică clarifică faptul că contractele bidirecționale pentru diferență trebuie să asigure faptul că instalațiile care beneficiază de sprijin acționează într-un mod care să „răspundă cerințelor pieței”, în timp ce prin articolul 19d alineatul (2) litera (e) și alineatul (5) din Regulamentul privind energia electrică se stabilesc condiții privind modul în care veniturile provenite din mecanismul de recuperare ar trebui utilizate de stat. Articolul 19a alineatul (5) și alineatul (6) din Regulamentul privind energia electrică clarifică, de asemenea, posibila interacțiune dintre contractele bidirecționale pentru diferență și CAEE (contracte de achiziție de energie electrică). Articolul 19d din Regulamentul privind energia electrică conține, de asemenea, dispoziții privind evitarea denaturărilor nejustificate ale concurenței și ale schimburilor comerciale pe piața internă [alineatul (2) litera (d)], nivelul de protecție a remunerării [articolul 19d alineatul (2) litera (c)], clauzele de penalizare în cazul rezilierii anticipate a contractului [articolul 19d alineatul (2) litera (f)] și dreptul statelor membre de a excepta instalațiile de mici dimensiuni de la dispozițiile articolului 19d alineatul (1) din Regulamentul privind energia electrică [articolul 19d alineatul (6)].

Articolul 26 din Regulamentul (UE) 2024/1735 (37) prevede că anumite criterii nelegate de preț sunt utilizate în 30 % din volumul anual al licitațiilor pentru energia din surse regenerabile pentru fiecare stat membru (sau cel puțin 6 GW pe an pentru fiecare stat membru). Aceste criterii nelegate de preț cuprind (i) criterii de precalificare privind conduita responsabilă în afaceri, securitatea cibernetică și securitatea datelor, precum și capacitatea de a obține rezultate; (ii) precum și criterii de precalificare sau de atribuire privind reziliența licitațiilor și contribuția la durabilitate. Acestea sunt specificate mai în detaliu în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1176 al Comisiei (38). În cazul în care un stat membru alege un contract bidirecțional pentru diferență pentru a face parte din cele 30 % dintre licitațiile pentru energia din surse regenerabile vizate, trebuie încorporate criteriile nelegate de preț de mai sus.

Aprobarea acestor scheme ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. În cazul instalațiilor de energie din surse regenerabile, acestea sunt tratate în cea mai mare parte prin utilizarea OACME și a CISAF recent aprobat. În cazul instalațiilor nucleare, analiza se efectuează direct în temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE.

În practică, în special punerea în aplicare a cerințelor privind capacitatea de răspuns la cerințele pieței și combinarea contractelor bidirecționale pentru diferență cu contractele de achiziție de energie electrică au ridicat probleme practice. În consecință, prezentul document oferă orientări cu privire la conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență care respectă cerințele și cu privire la posibila lor combinație cu contractele de achiziție de energie electrică. Acesta oferă mai multă claritate cu privire la cerințele pe care ar trebui să le îndeplinească contractele bidirecționale pentru diferență pentru a se conforma legislației UE.

V. Conceperea inteligentă a contractelor bidirecționale pentru diferență

Având în vedere durata lungă a contractelor bidirecționale pentru diferență și în contextul investițiilor masive necesare pentru atingerea obiectivelor climatice pentru 2030, 2040 și 2050, conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență trebuie să deblocheze investițiile necesare și să se asigure că sprijinul acordat nu conduce la denaturări ale funcționării piețelor energiei electrice și garantează că instalațiile sunt integrate în mod eficient în sistemul de energie electrică.

În primul rând, instalațiile de producere a energiei electrice sprijinite prin contractele bidirecționale pentru diferență trebuie să aibă posibilitatea de a funcționa și de a participa în mod eficient pe piețele energiei electrice. Stimulentele pentru asigurarea capacității de răspuns la cerințele pieței a instalațiilor care beneficiază de sprijin s-au dovedit a fi un element-cheie de concepere a contractelor bidirecționale pentru diferență. Prin urmare, este esențial să se asigure că toate viitoarele scheme de contracte bidirecționale pentru diferență plasează acest element de concepere în centrul lor, în conformitate cu cadrul juridic.

În al doilea rând, un alt aspect esențial nu numai pentru schemele de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, ci și pentru politica în domeniul energiei nucleare în următorul deceniu este promovarea în continuare a implementării acestor scheme la cel mai mic cost posibil pentru societate. Acest lucru necesită limitarea posibilităților de canibalizare a veniturilor (39) sau atenuarea costurilor globale ale sistemului (de exemplu, cheltuielile de rețea, costurile de flexibilitate, costurile de securitate a aprovizionării sau costurile de redispecerizare). Acest lucru poate fi realizat prin promovarea tipurilor de instalații, inclusiv a instalațiilor hibride care combină mai multe tehnologii (de exemplu, SRE și stocarea) cu valoare ridicată a sistemului și prin acordarea de prioritate dezvoltării acestora în locuri care își maximizează contribuția la sistemul de energie electrică.

Pentru a atinge ambele obiective, este esențial să se conceapă contracte bidirecționale pentru diferență într-un mod care să asigure capacitatea de reacție pe piață a activelor care beneficiază de sprijin. Acest lucru implică, pe lângă respectarea cadrului juridic, găsirea unui echilibru între reducerea riscului global pentru beneficiar la un nivel sustenabil și transferul unei părți din riscurile de investiții către stat. Unele dintre riscuri ar putea fi mai potrivite pentru gestionarea beneficiarilor contractelor bidirecționale pentru diferență (de exemplu, deciziile privind momentul în care trebuie efectuată întreținerea unei instalații). Pentru a atinge acest obiectiv, caracteristicile de proiectare cele mai adecvate pot depinde de mai mulți factori, cum ar fi: (i) tehnologiile de producție care beneficiază de sprijin; (ii) lichiditatea pieței angro de energie electrică relevante; (iii) nivelul de congestie a rețelei în zona (zonele) de ofertare a (ale) statelor membre; și (iv) modelele de producție și de consum ale zonelor de ofertare. Pentru a reduce riscul legat de venituri al beneficiarului, statele membre ar putea să își conceapă contractele bidirecționale pentru diferență în moduri care să limiteze riscul de preț (40) și/sau riscul legat de volum (41). Într-adevăr, este esențială limitarea atât a riscurilor legate de preț, cât și a riscurilor legate de volum pentru a limita costurile de finanțare (și, prin urmare, costurile de capital) suportate de beneficiari. Prin urmare, găsirea unei abordări echilibrate cu privire la aceste compromisuri este esențială pentru a limita costurile directe și indirecte legate de contractele bidirecționale pentru diferență, pentru a maximiza beneficiile acestora atât pentru consumatorii de energie electrică, cât și pentru contribuabili.

În conformitate cu articolul 19d alineatul (2) litera (a) și litera (b) din Regulamentul privind energia electrică, contractele bidirecționale pentru diferență ar trebui să mențină stimulentele producătorilor comparabili care nu beneficiază de sprijin sau, după caz, ale părților terțe de a contribui cumulativ la obiectivele de mai jos:

1. Producerea de energie electrică pentru a răspunde nevoilor sistemului

Comportamentul bazat pe piață ca reacție la semnalele de preț conduce la o utilizare eficientă a resurselor și reflectă nevoile sistemului. De exemplu, în momente de abundență a energiei electrice disponibile, semnalate prin prețuri de piață zero sau negative, volumele suplimentare generate vor exercita o presiune suplimentară asupra sistemului, ceea ce va duce la creșterea costurilor sistemului. Pentru a absorbi aceste volume suplimentare, sistemul de energie electrică trebuie să devină mai flexibil, în special prin dezvoltarea stocării și a răspunsului părții de consum, ceea ce va spori stabilitatea prețurilor. În mod similar cu instalațiile care funcționează în condiții de piață, activele de producție care beneficiază de sprijin în temeiul unui contract bidirecțional pentru diferență ar trebui, prin urmare, să își mențină stimulentele de a reacționa la semnalele de preț, asigurându-se că energia electrică produsă aduce valoare sistemului de energie electrică. În mod similar, în perioadele de penurie, beneficiarii ar trebui să fie stimulați să își maximizeze producția, asigurându-se că pot genera profituri suplimentare.

2. Adoptarea unor decizii de investiții optime pentru a promova integrarea eficientă a sistemului

Eventualii beneficiari ai contractelor bidirecționale pentru diferență vor trebui să ia decizii de investiții pentru a implementa noi instalații. Deciziile pot viza, de exemplu, amplasarea instalației, numărul de active dintr-o instalație sau puterea nominală a acestora (de exemplu, prin decizii de amplasare a mai multor instalații), orientarea acestora, potențiala adăugare de investiții în flexibilitate și alte opțiuni tehnologice. Impactul unor astfel de decizii asupra sistemului de energie electrică poate fi semnificativ și, având în vedere durata contractelor bidirecționale pentru diferență, precum și speranța de viață a instalațiilor care beneficiază de sprijin, are efecte pe termen lung. Prin urmare, beneficiarii contractelor bidirecționale pentru diferență ar trebui să fie stimulați să ia decizii în conformitate cu cele mai bune previziuni ale nevoilor sistemului. De exemplu, panourile fotovoltaice ar trebui să fie orientate într-un mod care să le maximizeze valoarea pentru sistem.

În paralel, trebuie dezvoltate în mod eficient soluții de flexibilitate pentru a se asigura că energia electrică produsă poate fi absorbită de sistemul de energie electrică. În mod similar, acest lucru ar putea fi reflectat prin oferirea de stimulente pentru ca beneficiarul, printre altele, să proiecteze și să investească în echipamente care oferă sistemului de energie electrică un nivel de flexibilitate eficient din punct de vedere economic, de exemplu prin asigurarea faptului că centralele nucleare sunt capabile să își moduleze producția de energie (42). Beneficiarii ar putea fi stimulați să ia decizii de amplasare a mai multor instalații, să încheie contracte de racordare la rețea pentru un nivel de energie sub capacitatea instalată sau să concentreze turbine eoliene într-un anumit loc, în pofida reducerii randamentului din cauza efectului de siaj.

3. Oferirea de servicii auxiliare și de gestionare a congestiilor (43)

Regulamentul privind energia electrică acordă prioritate furnizării de servicii bazate pe piață, astfel cum se prevede la articolul 3. În consecință, contractele bidirecționale pentru diferență ar trebui să mențină stimulentele financiare ale beneficiarului de a utiliza instalația pentru a furniza servicii de sistem și de management al congestiilor, în conformitate cu capacitățile tehnice ale instalației de producere.

4. Efectuarea lucrărilor de întreținere la momente adecvate, având în vedere nevoile sistemului de energie electrică

Întreținerea ar trebui programată în funcție de nevoile sistemului. Aceasta înseamnă, printre altele, menținerea stimulentelor beneficiarului de a-și planifica întreținerea pe baza costurilor de întreținere și a pierderilor de venituri de pe piață. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că producția cu costuri scăzute este disponibilă atunci când este cel mai necesar pentru a reduce prețurile angro ale energiei electrice, de exemplu în perioade de deficit.

5. Oferirea producției la costul lor marginal și ținând seama de constrângerile lor tehnice

La fel ca în cazul condițiilor concurențiale, unde se așteaptă ca beneficiarii să își ofere producția la costuri marginale, un contract bidirecțional pentru diferență nu ar trebui să îi stimuleze să își ofere producția sub costul lor marginal. În special, beneficiarii nu ar trebui să primească niciun ajutor pentru producția de energie electrică în perioadele în care valoarea de piață a producției respective este negativă (44).

În sensul prezentului document, costul marginal al producției de energie electrică solară și eoliană este considerat a fi zero (45). În consecință, este esențial ca aceste tehnologii să nu beneficieze de sprijin atunci când valoarea de piață a energiei electrice produse este negativă. În schimb, anumite tehnologii – cum ar fi centralele nucleare – au costuri de producție marginale. Pentru aceste active, simpla reținere a sprijinului pentru producția de energie electrică în perioadele cu prețuri negative pe piață nu este suficientă pentru a se asigura că acestea își oferă producția la costuri marginale. Astfel, pentru astfel de active cu capacități de dispecerizare ascendentă și descendentă, nu ar trebui să se acorde sprijin pentru producția în timpul orelor în care valoarea de piață a energiei electrice produse este mai mică decât costul marginal de producție. Aceasta include atât costurile directe de producție, cât și costul constrângerilor tehnice, cum ar fi costurile de rampă sau costul de oportunitate al participării la alte segmente de piață sau perioade de timp.

6. Asigurarea participării eficiente a beneficiarilor la diferite segmente ale pieței energiei electrice, urmărind o strategie de maximizare a profitului

Participanții la piață urmăresc să își maximizeze profiturile în diferitele intervale de timp ale pieței, cum ar fi intervalele de timp pentru ziua următoare, intrazilnice și de echilibrare. Întrucât caracteristicile de proiectare ale contractelor bidirecționale pentru diferență (cum ar fi definiția prețului de referință) pot stimula participanții la piață să tranzacționeze numai pe anumite segmente de piață, contractele bidirecționale pentru diferență ar trebui să fie concepute astfel încât să mențină stimulente economice adecvate pentru ca instalația de producere a energiei electrice să funcționeze și să participe în mod eficient în toate intervalele de timp ale piețelor energiei electrice.

7. Asigurarea unui impact minim asupra lichidității piețelor la termen ale energiei electrice (46)

În funcție de tehnologia în cauză, piețele la termen pot juca un rol important pentru ca participanții pe piață să se protejeze împotriva volatilității prețurilor. Întrucât contractele bidirecționale pentru diferență au, de asemenea, o funcție de acoperire împotriva riscurilor, utilizarea lor poate risca să reducă lichiditatea pe piețele la termen. O astfel de lichiditate este esențială pentru ca participanții la piață să își poată acoperi expunerea la riscurile de preț (47). Astfel, după caz, contractele bidirecționale pentru diferență ar trebui să asigure faptul că instalațiile care beneficiază de sprijin sunt în continuare stimulate să participe în mod eficient pe piața la termen a energiei electrice.

8. Sprijinirea unei distribuții echitabile și care nu determină denaturări ale veniturilor în temeiul contractului bidirecțional pentru diferență

În conformitate cu articolul 19 litera (d) punctul (5) din Regulamentul privind energia electrică, statele membre au posibilitatea de a distribui înapoi clienților finali veniturile recuperate, atunci când prețurile energiei electrice depășesc prețul de exercitare al contractelor bidirecționale pentru diferență, cu condiția ca:

i.	să evite „denaturarea concurenței și a schimburilor comerciale pe piața internă rezultată din distribuirea veniturilor către întreprinderi”; și

ii.	„distribuția veniturilor către clienții finali este concepută astfel încât să mențină stimulentele de a-și reduce consumul sau de a-l transfera către perioade în care prețurile energiei electrice sunt scăzute, precum și să nu submineze concurența dintre furnizorii de energie electrică.”

Ca alternativă, încasările din contractul bidirecțional pentru diferență pot fi utilizate, de asemenea, pentru a finanța costurile schemelor de sprijinire directă a prețurilor sau ale investițiilor menite să reducă costurile energiei electrice pentru clienții finali, cum ar fi schemele SRE sau schemele de sprijin pentru combustibili nefosili, sub rezerva normelor privind ajutoarele de stat.

În cele din urmă, alocarea contractelor bidirecționale pentru diferență prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale, care este deschisă, transparentă și nediscriminatorie, reduce costurile pentru dezvoltarea capacității de producție și asigură faptul că prețurile de exercitare a contractelor bidirecționale pentru diferență reflectă valoarea pe termen lung a energiei electrice produse pentru sistemul de energie electrică. Alocarea contractelor bidirecționale pentru diferență prin proceduri de ofertare concurențiale este, de obicei, obligatorie în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și al legislației sectoriale.

VI. Elemente de concepere individuale

Comisia recunoaște că există multe opțiuni posibile în materie de proiectare. Statele membre au în continuare libertatea de a concepe contracte bidirecționale pentru diferență în cadrul juridic aplicabil. Cu toate acestea, având în vedere beneficiile potențiale pe care le-ar putea aduce contractele bidirecționale pentru diferență bine concepute (astfel cum se subliniază în secțiunea III) și provocările implicate (prezentate în secțiunea IV), Comisia consideră că este important să se ofere orientări cu privire la modul de identificare a elementelor de proiectare a contractelor bidirecționale pentru diferență care respectă normele UE. Deși contractele bidirecționale pentru diferență oferă în mod inerent un grad ridicat de certitudine investitorilor și, prin urmare, costuri de investiții mai mici în comparație cu schemele bazate pe comercianți, celelalte beneficii evidențiate în secțiunea III vor necesita o concepere inteligentă a contractelor bidirecționale pentru diferență. În special, principiile de proiectare prevăzute în subsecțiunile a.-c. vor fi esențiale pentru asigurarea unui sistem de energie electrică care să funcționeze eficient, în timp ce principiul de proiectare prevăzut în subsecțiunea d. va sprijini o reducere a reducerilor energiei din surse regenerabile. Punerea corectă în aplicare a acestor principii de proiectare va reduce costurile totale pentru consumatori în vederea realizării tranziției către un sistem de energie electrică curată. Pentru a aborda provocările descrise în secțiunea V, în prezenta secțiune sunt elaborate patru elemente principale de proiectare. Ca parte a procesului de aprobare a ajutoarelor de stat pentru schemele de sprijin sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, Comisia va evalua fiecare dintre considerațiile dezvoltate în următoarele subsecțiuni. Prin urmare, conceperea unui contract bidirecțional pentru diferență într-un mod care să se bazeze pe recomandările elaborate în fiecare dintre aceste subsecțiuni va facilita și va accelera evaluarea acestor scheme de sprijin.

a. Prevenirea denaturării comportamentului de ofertare pe piețele pentru ziua următoare, intrazilnice, de echilibrare și de servicii de sistem

Contractele bidirecționale pentru diferență trebuie să fie concepute astfel încât să nu denatureze comportamentul de ofertare al beneficiarilor. Acest lucru se datorează faptului că prețurile de pe piața energiei electrice oferă semnale importante cu privire la starea sistemului de energie electrică. Acestea conțin informații de localizare (de obicei per zonă de ofertare) și un element temporal (per unitate de timp a pieței, care poate scurt, de 15 minute pentru piețele spot, sau anual pentru produsele la termen). Prețurile negative reflectă o situație de producție excesivă, având în vedere cererea existentă într-o zonă de ofertare la un moment dat. În cazul prețurilor negative, producătorii sunt stimulați să își reducă sau să își oprească producția, ceea ce, în situația specifică, sprijină sistemul, deoarece prețurile negative reprezintă un semnal de producție excedentară pe care sistemul nu o poate absorbi. Prin urmare, este esențial ca respectivele contracte bidirecționale pentru diferență să nu elimine aceste stimulente prin modificarea comportamentului de ofertare al beneficiarilor contractelor bidirecționale pentru diferență și, prin urmare, să denatureze funcționarea sistemului de energie electrică, sporind costurile suportate de consumatori.

Statele membre ar trebui nu numai să evite să ofere stimulente beneficiarilor pentru a produce energie electrică atunci când prețurile sunt negative, ci și să ofere stimulente beneficiarilor pentru a licita la costul lor marginal de producție (48). În consecință, în perioadele în care prețurile pieței sunt mai mici decât costul marginal de producție sau sunt negative, contractul bidirecțional pentru diferență nu ar trebui să remunereze beneficiarul pentru producția sa de energie electrică. Cu toate acestea, o remunerație independentă de producția efectivă poate fi furnizată în continuare, întrucât o astfel de remunerație este acordată indiferent dacă centralele electrice ale beneficiarului au produs sau nu energie electrică. Această remunerație ar trebui să asigure faptul că expunerea la veniturile sau costurile de pe piață în cazul unor prețuri negative continuă să ofere stimulente adecvate pentru ofertare. Este important de remarcat faptul că, pentru a evita denaturarea ofertelor, această remunerație nu trebuie, prin urmare, să depindă de decizia beneficiarului de a produce sau nu. O astfel de remunerație poate fi plătită pentru unitățile de timp specifice ale pieței care sunt problematice (de exemplu, cu prețuri negative) sau poate fi ajustată pentru a crește veniturile primite pentru unitățile de timp ale pieței care nu sunt problematice (de exemplu, cele pentru care prețurile sunt pozitive și peste costul marginal de producție al instalațiilor relevante).

De asemenea, sunt necesare stimulente pentru maximizarea producției în perioade cu prețuri ridicate, în special în cazul activelor de producție dispecerizabile (49), inclusiv al centralelor nucleare sau al instalațiilor hibride de producere și stocare a energiei din surse regenerabile. Acest lucru se datorează faptului că respectivele centrale electrice și instalații hibride pot produce „la cerere”, sprijinind sistemul în perioade de penurie (care se reflectă prin prețurile ridicate) sau înlocuind activele de producție mai puțin eficiente.

Teoretic, contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție oferă stimulente optime pentru a reacționa la prețurile pentru ziua următoare, intrazilnice sau de echilibrare. Statele membre sau autoritățile independente relevante care concep schema ar trebui, cu toate acestea, să se asigure că modul în care este conceput volumul de referință al unor astfel de contracte bidirecționale pentru diferență nu oferă stimulente greșite și nu facilitează posibilitățile de manipulare a pieței (50). Pentru contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție sau contractele bidirecționale pentru diferență mixte, ar putea fi utilizați indici pentru a calcula atât prețurile intrazilnice (luând în considerare licitațiile intrazilnice și tranzacționarea continuă până la ora de închidere a porții), cât și prețul de echilibrare, pentru a stabili momentul în care prețurile scad sub zero sau costurile marginale. Prin urmare, sprijinul nu ar trebui plătit pe baza energiei electrice produse.

Caseta ilustrativă 1

În contractele bidirecționale pentru diferență mixte, în majoritatea perioadelor, plățile se bazează pe producția efectivă a instalației. Cu toate acestea, plățile sunt legate de producția efectivă și, în schimb, pot fi independente de producție în anumite perioade, de exemplu pentru a reduce riscul de volum al beneficiarilor.

Pentru a stimula în mod adecvat beneficiarii care beneficiază de sprijin printr-un contract bidirecțional pentru diferență să participe la piețele de echilibrare și să reacționeze la semnalele de preț intrazilnice, următoarele caracteristici de concepere asigură faptul că respectivele contracte bidirecționale pentru diferență mixte mențin stimulente corecte pentru a limita denaturările pieței.

Astfel de contracte bidirecționale pentru diferență ar putea fi considerate independente de producție în următoarele condiții cumulative:

—

instalația beneficiarului trebuie să reducă sau să oprească producția în urma unei cereri din partea operatorului de transport și de sistem (OTS). Ca măsură de protecție în această situație, s-ar putea lua în considerare impunerea obligativității juridice pentru beneficiari de a oferi servicii de echilibrare descendentă (51). Această condiție ar împiedica ca ajutorul acordat beneficiarilor să denatureze piețele de echilibrare.

—

instalația beneficiarului trebuie să reducă sau să oprească producția în urma unei cereri din partea operatorului de sistem de distribuție sau a OTS în scopul gestionării congestiilor (52). Aceasta ar împiedica apariția unei situații în care ajutorul acordat beneficiarilor denaturează operațiunile sistemului.

—	prețurile pentru ziua următoare sunt negative.

—

Atunci când prețurile pieței intrazilnice sunt negative (53). Având în vedere că piața intrazilnică este o piață compusă din diferite segmente (mai multe licitații intrazilnice și o piață intrazilnică continuă), identificarea prețului intrazilnic pentru o anumită unitate de timp a pieței poate însemna că este necesară luarea în considerare a unui indice de preț. Pentru a se asigura că indicele prețurilor intrazilnice este reprezentativ pentru semnalele pieței, prețul ar putea fi stabilit pe baza rezultatului licitației (licitațiilor) intrazilnice atunci când factorul de reînnoire a licitației este suficient de ridicat (și anume, indică un nivel suficient de lichiditate) (54) pentru a limita riscul potențial de manipulare al beneficiarilor. În plus, orele în care prețurile sunt negative pe piața intrazilnică continuă ar trebui, de asemenea, luate în considerare, cu condiția ca acest segment să fie suficient de lichid. În acest scop, ar putea fi calculat un indice bazat pe prețul mediu ponderat din ultimele ore de tranzacționare, în care sunt concentrate majoritatea volumelor tranzacționate.

În orice caz, producătorul ar trebui să rămână întotdeauna responsabil din punct de vedere financiar pentru dezechilibrele pe care le creează, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul privind energia electrică. Prin urmare, nicio plată a contractului bidirecțional pentru diferență nu ar trebui să se bazeze pe prețurile dezechilibrului. Cu toate acestea, pot fi stabilite măsuri specifice pentru a se asigura că beneficiarii au posibilitatea de a fi remunerați prin contractul bidirecțional pentru diferență atunci când furnizează servicii de sistem și de management al congestiilor, cu condiția ca astfel de structuri să nu denatureze strategia adoptată de beneficiari atunci când depun oferte pentru aceste servicii de sistem.

Caseta recapitulativă 1

Statele membre ar trebui să se asigure că instalațiile de producere care beneficiază de sprijin păstrează toate stimulentele pentru a licita pe piețele pentru ziua următoare, intrazilnice, de echilibrare și de servicii de sistem. În această privință sunt posibile mai multe opțiuni care ar putea fi combinate pentru a obține rezultate optime. Toate opțiunile necesită o analiză atentă pentru a elabora un model care să evite denaturările licitațiilor (55) . Până în prezent, principalele opțiuni de concepere sunt (i) contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție, acordând o atenție deosebită modului în care este conceput volumul de referință; (ii) scheme dependente de producție, cu mecanisme specifice de corectare a denaturărilor licitațiilor, de exemplu prin identificarea perioadelor în care nu ar trebui efectuate plăți pentru producția de energie electrică și (iii) scheme mixte bazate pe contracte bidirecționale pentru diferență dependente de producție, cu plăți care uneori nu sunt corelate cu producția efectivă, pentru a evita denaturarea sistemului.

b. Promovarea unor decizii eficiente în materie de întreținere

Instalațiile de producție trebuie să fie întreținute în mod regulat. Deși frecvența acestor întrețineri necesare depinde de tipul de instalație și de alți factori, întreținerea ar trebui efectuată în momente în care sistemul are mai puțină nevoie de producția instalațiilor (de exemplu, în momente de cerere scăzută sau de producție excesivă). În caz contrar, beneficiarii ar putea efectua operațiuni de întreținere în mod ineficient, închizând capacitatea de producție în perioadele în care nevoile sistemului sunt ridicate, ceea ce ar putea determina creșterea nu numai a prețurilor, ci și a riscurilor în materie de securitate a aprovizionării. Pentru a fi eficientă, întreținerea trebuie efectuată atunci când scenariul cost-beneficiu este cel mai favorabil, și anume atunci când costurile efectuării unei astfel de întrețineri (de exemplu, ingineri, metode de transport etc.) sunt cele mai scăzute în raport cu veniturile preconizate din captare [calculate ca volumul produs înmulțit cu prețurile pieței (prețurile captării)].

Pentru a promova decizii de întreținere eficiente, statele membre pot opta pentru contracte bidirecționale pentru diferență independente de producție. Aceste contracte pot oferi stimulente optime în cazul în care plățile din contracte continuă să aibă loc în timpul perioadelor de întreținere. Atunci când se optează pentru contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție sau mixte, stimulentele pentru efectuarea unei întrețineri eficiente pot fi oferite prin calcularea unui preț de referință stabilit pe o perioadă suficient de lungă. Durata acestei perioade va depinde de tehnologie și de ciclurile sale de întreținere. Beneficiarul ar trebui să fie stimulat să efectueze întreținerea instalației sale în perioada care îi reduce la minimum costurile. Costurile unei astfel de întrețineri vor fi cauzate în primul rând de executarea întreținerii în sine și, prin urmare, pot depinde în mare măsură de condițiile meteorologice. În plus, beneficiarul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, pierderile de venituri de pe piață care ar fi putut fi acumulate în cursul perioadei de întreținere.

Caseta ilustrativă 2

Pentru contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție și contractele bidirecționale pentru diferență mixte, asigurarea faptului că plățile se aplică și în timpul perioadelor de întreținere planificate oferă stimulente adecvate pentru efectuarea eficientă a operațiunilor de întreținere. Întreținerea eficientă se efectuează în moduri care reduc la minimum costurile sistemului, de exemplu prin efectuarea întreținerii atunci când sistemul are mai puțină nevoie de o producție suplimentară de energie electrică.

În acest exemplu, un beneficiar decide să își planifice întreținerea fie pe parcursul unei perioade A, fie pe parcursul unei perioade B. În ambele perioade, ajutorul plătit beneficiarilor pe parcursul perioadelor rămâne același, indiferent dacă beneficiarul intenționează să își efectueze întreținerea pe parcursul perioadei A sau pe parcursul perioadei B. Prin urmare, atunci când decide cu privire la calendarul întreținerii sale, beneficiarul nu ia în considerare plata ajutorului.

Atunci când se compară beneficiile (sau pierderile) preconizate în cele două scenarii (și anume efectuarea întreținerii în perioada A sau B), beneficiarii vor compara diferențele dintre (i) veniturile preconizate de pe piață pe parcursul unei perioade și (ii) costurile de întreținere preconizate pe parcursul celeilalte perioade. În ilustrația de mai sus, operatorul pierde mai puține profituri preconizate (și anume profiturile preconizate = veniturile preconizate de pe piață plus veniturile preconizate din ajutor minus costurile de întreținere preconizate) (56) prin efectuarea întreținerii în perioada B. Prin urmare, acesta ar fi stimulat să producă în perioada A, deoarece efectuarea întreținerii în această perioadă va duce la o pierdere mai mare de profit preconizat în comparație cu efectuarea întreținerii în perioada B. Perioada A va coincide cel mai probabil cu o perioadă cu prețuri ridicate, în care aceste volume suplimentare produse de instalație vor sprijini reducerea prețurilor de pe piața angro. Această decizie este luată chiar dacă se preconizează costuri de întreținere mai mari în perioada B.

În ansamblu, o astfel de caracteristică de proiectare stimulează beneficiarul să își maximizeze beneficiile preconizate ca și cum nu ar fi sprijinit de un contract bidirecțional pentru diferență și reduce prețurile angro prin punerea la dispoziție a activelor atunci când acestea sunt cele mai necesare pentru sistemul de energie electrică (57).

Pentru contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție și cele mixte, aplicarea unei perioade de referință trimestriale sau anuale, în funcție de tehnologia de producție, oferă suficiente stimulente pentru a efectua întreținerea într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Această perioadă de referință ar putea fi redusă la o lună pentru tehnologiile cu perioade de întreținere mai scurte, cu condiția ca perioada de referință să rămână semnificativ mai lungă decât perioada de întreținere. Calcularea unui preț de referință pe perioade mai lungi lasă beneficiarilor posibilitatea de a-și optimiza comportamentul pe o perioadă mai lungă, de exemplu prin arbitraj pe diferite segmente de piață sau prin planificarea întreținerii la momente specifice. Cu toate acestea, ar putea fi necesar ca introducerea unor perioade de referință mai lungi să fie însoțită de o adaptare specifică a recuperării, cum ar fi recuperările dinamice (58), pentru a se asigura că stimulentele legate de capacitatea de reacție a pieței rămân constante pe toată durata calculării prețului de referință.

Caseta recapitulativă 2

Statele membre ar trebui să se asigure că instalațiile de producție care beneficiază de sprijin păstrează toate stimulentele pentru a efectua o întreținere eficientă. Acest lucru poate fi realizat prin conceperea de contracte bidirecționale pentru diferență independente de producție și prin remunerarea instalațiilor în timpul perioadelor de întreținere sau prin calcularea prețului de referință pentru contractul bidirecțional pentru diferență pe perioade trimestriale sau anuale pentru contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție. Ar putea fi necesare recuperări dinamice pentru a se asigura că stimulentele legate de capacitatea de răspuns la cerințele pieței rămân constante pe toată durata calculării prețului de referință.

c. Stimulente pentru participarea eficientă la piața la termen a energiei electrice

Piețele la termen ale energiei electrice sunt esențiale pentru a permite participanților la piață să își acopere riscurile și să se protejeze împotriva fluctuațiilor prețurilor. Indiferent dacă sunt producători sau consumatori, participanții la piață se acoperă în mod natural pentru a-și reduce riscurile. Prin stabilirea unui preț de exercitare pe o perioadă lungă de timp, contractele bidirecționale pentru diferență oferă o acoperire pe termen lung pentru beneficiari. Contractele bidirecționale pentru diferență oferă o acoperire pe termen mult mai lung în comparație cu cele mai tranzacționate produse pe piețele la termen, care oferă în prezent produse lichide de un an și până la trei ani următori pe unele piețe. Cu toate acestea, contractele bidirecționale pentru diferență nu permit o acoperire directă de către consumatori, care este posibilă prin instrumente tranzacționate la bursă, cum ar fi produsele de pe piața la termen, și prin instrumente extrabursiere, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică (59). În schimb, contractele bidirecționale pentru diferență oferă o acoperire indirectă prin intermediul statului membru care, în cadrul acestui instrument, achiziționează energie electrică, de regulă, pentru o perioadă de 15-20 ani la un anumit preț.

Contractele bidirecționale pentru diferență pot reduce stimulentele de acoperire împotriva riscurilor și, prin urmare, de participare la piața la termen a energiei electrice. Acest lucru este valabil în special atunci când prețul de referință din contractul bidirecțional pentru diferență este calculat pe perioade scurte (de exemplu, pe oră). Cu toate acestea, ele pot menține stimulentele pentru tranzacționarea pe piața la termen, de exemplu atunci când se utilizează mediile pe termen mai lung ca perioade de referință (de exemplu, anual) (60).

Majoritatea piețelor la termen ale energiei electrice suferă din cauza lichidității scăzute, ceea ce duce la costuri mai mari de acoperire a riscurilor și la un acces inegal pe piață (61) în întreaga UE, în detrimentul consumatorilor de energie electrică care au nevoie de previzibilitate în ceea ce privește costurile energiei electrice. Acest lucru are consecințe directe pentru consumatorii care ar putea plăti prețuri excesive sau chiar nu au acces la contracte de furnizare a energiei electrice cu prețuri fixe. Factorii de descurajare a acoperirii riscurilor creați de schemele de sprijin au fost identificați de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) ca fiind o problemă esențială a piețelor la termen ale UE (62).

Având în vedere că produsele de pe piața la termen sunt în prezent emise în cea mai mare parte sub formă de produse la sarcină de bază (un profil constant pentru o lună, un trimestru sau un an întreg), participarea pe piețele la termen este deosebit de relevantă, cu un profil de producție relativ constant, cum ar fi instalațiile nucleare. În cazul instalațiilor individuale intermitente de producere a energiei din surse regenerabile, acest lucru este mai puțin evident în cazul produselor existente pe piață.

Pentru aceste instalații, ar trebui introduse elemente de concepere specifice în schemele de sprijin, de exemplu prin intermediul unor perioade de referință mai lungi sau, prin definiție, al prețului de referință sau al perioadei de referință, pentru a menține stimulentele de a funcționa și de a participa în mod eficient pe piețele la termen. În cazul instalațiilor nucleare, prețul de referință din contractul bidirecțional pentru diferență poate fi stabilit într-un mod care ia în considerare mai multe segmente de piață (de exemplu, piața la termen și piața pentru ziua următoare). Cu toate acestea, stabilirea prețului de referință nu este simplă. Acest lucru se datorează faptului că pot exista produse la termen diferite disponibile în fiecare stat membru și că luarea în considerare a prețurilor pieței la termen în prețul de referință al contractelor bidirecționale pentru diferență trebuie să fie echilibrată cu necesitatea de a menține stimulente adecvate pentru a reacționa la semnalele de preț pe termen scurt și la riscurile adecvate pentru investitori. Pentru a menține astfel de stimulente, prețul de referință al contractelor bidirecționale pentru diferență poate fi calculat ex post, pe baza volumelor tranzacționate efectiv pe diferite segmente de piață și a prețurilor medii de pe piețele respective într-o anumită perioadă.

Caseta ilustrativă 3

Utilizarea unui preț de referință care este calculat pur și simplu pe un segment de piață (de exemplu, ziua următoare) ar face ca centrala electrică să suporte un risc suplimentar prin vânzarea pe o piață diferită de cea pe care se calculează plățile diferenței. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul instalațiilor de producere a energiei nucleare.

Pentru a evita această problemă, o posibilă soluție constă în calcularea prețului de referință ca medie a fiecărui preț de piață pentru piețele pe care beneficiarul va vinde (de exemplu, piața la termen, piața pentru ziua următoare, piața intrazilnică), ponderat cu volumul vânzărilor efective ale beneficiarului pe fiecare dintre aceste piețe, și a unui preț de piață definit (de exemplu, prețul mediu al produselor de pe piața la termen pentru anul următor), ponderat cu capacitatea neutilizată. Utilizarea prețurilor pieței (spre deosebire de prețurile realizate) pentru a construi prețul de referință stimulează beneficiarii să „învingă piața”. Trebuie remarcat faptul că ponderarea în funcție de vânzările efective implică faptul că structura prețului de referință nu este definită exogen, ceea ce ar putea influența în mod artificial strategia de tranzacționare a beneficiarului, ci în mod endogen, pe baza strategiei de tranzacționare efective a beneficiarului.

Prețul de referință mediu ponderat utilizat în această ilustrație permite ca centrala electrică să fie acoperită în mod similar pe fiecare piață (la termen, pentru ziua următoare, intrazilnică) pe care este activă și, prin urmare, permite centralei electrice să vândă în mod activ pe fiecare dintre aceste piețe. Pentru a limita riscurile de manipulare a pieței în perioadele de referință de producție scăzută, se definește un segment de piață de referință pentru calcularea prețului de referință (63).

Cu toate acestea, pentru a încuraja deciziile eficiente de dispecerizare, centrala electrică ar trebui să fie stimulată să reacționeze la stimulentele de preț pe termen mai scurt, chiar și atunci când energia electrică a fost vândută pe o piață fizică pe termen mai lung. Pentru a asigura acest lucru, o soluție este ca centrala să aibă capacitatea de a răscumpăra energia electrică de pe piață pentru a-și îndeplini obligațiile de vânzare, modulându-și în același timp producția în paralel (64).

În mod alternativ, statul poate mandata unul sau mai mulți participanți pe piață, independenți de operatorul instalațiilor de producție și selectați printr-un proces competitiv, să efectueze operațiuni de acoperire a riscului de piață la termen în numele statului. Această acoperire ar putea fi efectuată pentru volumele produse de un grup de instalații care beneficiază de sprijin. Acest lucru ar contribui la reducerea riscului pentru stat, care, în caz contrar, este expus obligațiilor de plată pe termen lung și fluctuațiilor prețurilor spot, ar sprijini lichiditatea pieței la termen și ar pune la dispoziția consumatorilor volumele de energie electrică care beneficiază de sprijin. Avantajul acestei abordări este că participantul la piață mandatat de stat și-ar putea adapta comportamentul de tranzacționare la tendințele pieței.

În mod similar, acest participant la piață mandatat de stat ar putea oferi părți din volumele achiziționate sub formă de CAEE, care oferă acoperiri pe termen mai lung (65). Acest lucru ar permite, de asemenea, statului să își acopere expunerea la prețurile pe termen scurt pe care le-a obținut din semnarea contractelor bidirecționale pentru diferență. Avantajul acestei abordări este că va avea ca rezultat produse CAEE mai standardizate, care pot fi puse la dispoziția comercianților cu amănuntul și a unui număr mai mare de clienți, inclusiv clienți din alte state membre. În cazul în care un stat membru a contractat mai multe contracte bidirecționale pentru diferență, acestea ar putea fi grupate în CAEE sau în ofertele de pe piața la termen oferite pieței. Astfel, profilurile diferitelor instalații de producție intermitente ar putea fi grupate pentru a prezenta un profil de acoperire mai uniform, care să reprezinte mai bine nevoile consumatorilor. Toate aceste tranzacții ar trebui să aibă loc în funcție de piață, pentru a preveni denaturările.

Caseta recapitulativă 3

Statele membre ar trebui să se asigure că instalațiile de producție care beneficiază de sprijin păstrează stimulente similare cu cele ale instalațiilor de producție care nu beneficiază de sprijin pentru a participa în mod eficient la piețele energiei electrice, inclusiv la piețele la termen. Asigurarea faptului că contractele bidirecționale pentru diferență nu deviază în mod sistematic volumele de la piețele la termen este deosebit de relevantă pentru instalațiile nucleare și alte tehnologii de producție cu un profil de producție mai constant.

d. Maximizarea valorii investițiilor pentru sistemul de energie electrică și consumatorii din UE

Atunci când investesc în noi instalații de producție, investitorii trebuie să ia un anumit număr de decizii de investiții. Deși unele dintre aceste decizii sunt, în general, stabilite de condițiile de licitație pentru contractul bidirecțional pentru diferență (de exemplu, cu privire la tipul de instalație de producție), o serie de decizii rămân în mâinile investitorului. Exemple de astfel de decizii în care decizia corectă poate contribui la maximizarea contribuției investiției la bunăstare pot viza (i) amplasarea instalației (în cazul energiei solare sau al energiei eoliene onshore); (ii) orientarea instalației (în cazul energiei solare); (iii) opțiunile tehnologice în materie de parcuri eoliene (66); (iv) conceperea centralelor nucleare pentru a permite o producție mai flexibilă; (v) capacitatea instalată în comparație cu capacitatea maximă de injectare în rețea; (vi) adăugarea investițiilor în flexibilitate (67); sau (vii) modelul specific al instalației de producere. Aceste decizii pot avea efecte semnificative și de lungă durată asupra sistemului de energie electrică. Prin urmare, în conceperea schemei de sprijin trebuie incluse stimulente adecvate pentru a lua decizii optime de investiții, maximizând valoarea investiției pentru întregul sistem de energie electrică (68). Aceste decizii optime de investiții aduc beneficii consumatorilor, deoarece stimulează, de exemplu, punerea la dispoziție a energiei electrice în ore cu cerere mai mare, reducând astfel prețul pieței pentru toți.

Pentru a asigura luarea unor decizii de investiții adecvate, este esențial ca beneficiarii să rămână expuși la semnalele de preț descrise în prezentele orientări. În cazul în care formarea prețurilor pieței reflectă pe deplin și în mod adecvat nevoile sistemului și particularitățile locale, expunerea investitorilor la aceste prețuri contribuie la orientarea deciziilor de investiții în ceea ce privește amplasarea, orientarea, combinarea cu flexibilitatea și alegerea instalației de producere.

Teoretic, contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție pot oferi stimulente optime pentru investiții, dacă sunt concepute în mod adecvat. Statele membre sau autoritățile independente relevante care concep schema ar trebui să acorde o atenție deosebită conceperii volumului de referință al acestor contracte bidirecționale pentru diferență, deoarece se preconizează că acest lucru va avea o influență considerabilă asupra forței stimulentelor de a maximiza valoarea investițiilor pentru sistemul de energie electrică.

În plus, autoritatea care acordă grantul ar trebui să informeze potențialii beneficiari cu privire la metodologia de stabilire a prețului și a volumului de referință pentru potențialii beneficiari cu mult înainte de procedura de ofertare concurențială. Acest lucru le va permite să îl ia în considerare în mod optim în oferta lor și în deciziile lor de investiții.

Caseta ilustrativă 4

Dezvoltarea instalațiilor hibride (a unui activ de producție combinat cu un altul, de exemplu, o baterie) este în creștere rapidă. Aceasta este o modalitate de a utiliza în mod eficient racordările limitate la rețea și de a dezvolta proiecte mai rapid. Prin combinarea activelor de producție cu soluții de flexibilitate, instalația devine dispecerizabilă. Prin urmare, conceperea unei scheme de sprijin pentru aceste active necesită ca instalația să fie în continuare stimulată să dispecerizeze în conformitate cu semnalele pieței.

O bună practică, în special pentru dezvoltarea instalațiilor hibride, este de a permite beneficiarilor unei instalații de producere a energiei electrice care beneficiază de sprijin să investească în soluții de flexibilitate a contorului, cum ar fi bateriile, permițând astfel beneficiarului să economisească taxele de racordare la rețea pentru activul din spatele contorului și contribuind eventual la reducerea congestionării rețelei. Astfel de investiții pot fi realizate împreună cu investițiile în instalația de producție sau mai târziu pe durata de viață a instalației de producție sprijinite prin contractul bidirecțional pentru diferență. În astfel de cazuri, este important ca ajutorul să fie acordat numai pentru a sprijini instalația de producție care a făcut inițial obiectul schemei de sprijin, de exemplu prin intermediul unui punct de subcontorizare specific și certificat.

În plus, statele membre pot intenționa să introducă un contract bidirecțional pentru diferență independent de producție, pentru a respecta normele Regulamentului privind energia electrică descrise în prezentele orientări. Aceste state membre pot decide să ajusteze volumul de referință pe baza căruia beneficiarul ar fi stimulat să adopte un comportament mai favorabil sistemului. În practică, acest lucru ar putea determina beneficiarul să investească în soluții de flexibilitate pe bază comercială, fără sprijin din partea statului. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să fie prudente atunci când ajustează volumul de referință pentru a limita riscul de venituri pentru beneficiari la un nivel care:

—	menține costurile de finanțare ale beneficiarilor în conformitate cu obiectivul urmărit; și

—	menține competitivitatea procedurii de ofertare concurențiale.

Cu toate acestea, este posibil ca formarea prețurilor angro să nu reflecte întotdeauna și pe deplin posibilele congestii ale rețelei și particularitățile pieței locale. Chiar și în cazul în care prețurile pieței diferă în funcție de amplasament, este posibil ca aceste diferențe să nu fie suficient de mari pentru a orienta investițiile către domeniile în care este cea mai mare nevoie de ele. Prin urmare, poate fi necesar ca statele membre să introducă, pe lângă caracteristicile menționate mai sus, măsuri de corecție specifice pentru a oferi stimulente mai puternice pentru localizare. Acest lucru poate contribui la reducerea costurilor globale ale sistemului prin direcționarea investițiilor către zonele cu congestie redusă și prin reducerea la minimum a necesității unor acțiuni corective costisitoare. De exemplu, astfel de măsuri ar putea lua forma unor factori de corecție în remunerarea schemei de sprijin sau a unor criterii nelegate de preț ale sistemului energetic utilizate pentru clasificarea ofertelor, atât timp cât aceste criterii sunt stabilite în mod obiectiv, transparent și nediscriminatoriu. Aceste criterii nu trebuie să reprezinte mai mult de 30 % din ponderea tuturor criteriilor de selecție, iar statul membru trebuie să motiveze abordarea propusă și să se asigure că aceasta este adecvată obiectivelor urmărite. Trebuie remarcat faptul că, atunci când utilizează criterii suplimentare nelegate de preț, statul membru va trebui să demonstreze că acestea nu afectează competitivitatea licitațiilor pentru selectarea beneficiarilor, printre alte cerințe prevăzute de normele privind ajutoarele de stat (69).

În paralel, pentru a asigura adaptarea contractelor la exigențele viitorului în ceea ce privește modificările organizării pieței care sunt benefice pentru sistemul de energie electrică, acordurile contractuale bidirecționale pentru diferență ar trebui să conțină dispoziții care să detalieze modul în care plățile ar fi ajustate în cazul unor astfel de modificări potențiale, cum ar fi o reconfigurare a zonelor de ofertare sau o modificare a granularității unității de timp a pieței.

În cele din urmă, pentru a maximiza beneficiile investițiilor pentru public, ori de câte ori prețurile energiei electrice sunt ridicate, veniturile sunt recuperate și trebuie distribuite clienților finali în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 19d alineatul (5) din Regulamentul privind energia electrică. Veniturile recuperate pot fi utilizate, de asemenea, pentru a finanța contractul bidirecțional pentru diferență în sine sau ar putea fi utilizate pentru a finanța costurile schemelor de sprijin direct menționate la articolul 19d din Regulamentul privind energia electrică, cum ar fi alte contracte bidirecționale pentru diferență pentru a promova investițiile în producția de energie din surse regenerabile. În cazul în care veniturile rămase din contractul bidirecțional pentru diferență ar fi distribuite selectiv întreprinderilor, statele membre ar trebui să informeze Comisia și, dacă este necesar, să notifice o astfel de măsură în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.

Caseta recapitulativă 4

Statele membre ar trebui să se asigure că instalațiile de producție care beneficiază de sprijin își mențin o expunere suficientă la prețurile pieței pentru a asigura luarea unor decizii optime în materie de investiții. Acest lucru poate fi realizat prin contracte bidirecționale pentru diferență independente de producție cu proiecte de referință care nu imită capacitatea de producție a instalației beneficiarului sau prin contracte bidirecționale pentru diferență bazate pe producție sau mixte cu perioade de referință lungi. Cu toate acestea, ar putea fi introduse caracteristici specifice suplimentare, cum ar fi stimulentele de localizare, atunci când este necesar pentru a ține seama de congestiile rețelei și pentru a reduce la minimum necesitatea unor acțiuni corective costisitoare.

VII. Combinarea contractelor pentru diferență cu contractele de achiziție de energie electrică

a. Ce sunt contractele de achiziție de energie electrică?

Un CAEE este definit la articolul 2 punctul 77 din Regulamentul privind energia electrică drept „un contract în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică acceptă să achiziționeze energie electrică de la un producător de energie electrică, pe baza pieței.” Aceste contracte sunt semnate, de regulă, pentru durate cuprinse între 5 și 10 ani sau pentru perioade mai lungi (de până la 20 de ani) în practica actuală. Acestea pot implica un preț fix sau variabil. Printre altele, CAEE cu preț fix urmăresc să asigure previzibilitatea prețurilor. Previzibilitatea pe termen lung a contractului sprijină promotorii de proiecte în finanțarea de noi proiecte, inclusiv proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile sau potențiale proiecte viitoare în domeniul energiei nucleare. Pentru cumpărători, acestea au reprezentat inițial un mijloc de acces direct la energie electrică curată. Volatilitatea prețurilor înregistrată în timpul crizei prețurilor la energie din perioada 2021-2022 a evidențiat, de asemenea, modul în care contractele de achiziție de energie electrică pot fi utilizate de consumatori ca parte a unei strategii de acoperire a riscurilor menite să protejeze activitatea lor împotriva viitoarelor fluctuații ale prețurilor. Acestea pot facilita, de asemenea, finanțarea proiectelor de electrificare.

În practica actuală, există diferite tipuri de contracte de achiziție de energie electrică, care repartizează diferitele riscuri între contrapărțile contractuale. De exemplu, contractele de achiziție de energie electrică pot fie să urmeze un model de tip „pay-as-production”, în care achizitorul primește energie electrică pe baza producerii anumitor instalații, fie să aplice un model de sarcină de bază, alocând producătorului riscul de adaptare a alimentării cu energie electrică la profilul de sarcină de bază al clientului (70). Semnatarii pot conveni, de asemenea, asupra unor modalități care să se încadreze între modelul de tip „plată pe măsura producției” și modelul cu sarcină de bază. Prețul contractului de achiziție de energie electrică nu este neapărat stabilit pe întreaga perioadă contractuală. Acesta se poate modifica pe luni, sezoane sau ani, în conformitate cu specificațiile contractului.

Se poate face o altă distincție între contractele de achiziție de energie electrică fizice și cele financiare. Într-un contract de achiziție de energie electrică fizic, cumpărătorul este o parte responsabilă cu echilibrarea, iar producătorul de energie electrică transferă energia electrică produsă către portofoliul cumpărătorului, fără a fi nevoit să tranzacționeze pe piețele energiei electrice și uneori, dar nu neapărat, face acest lucru printr-o conexiune directă. Acest lucru se traduce prin măsurarea contorizării la punctele respective de racordare la rețea și implică plăți directe de la cumpărător către producător pentru energia electrică schimbată. Într-un contract de achiziție de energie electrică financiar, atât producătorul, cât și cumpărătorul se bazează pe piețele energiei electrice pentru dispecerizarea fizică, vânzând energie electrică altor actori de pe piață și cumpărând-o de la aceștia la prețurile stabilite de piață. Ambele părți procedează apoi la o decontare financiară directă bazată pe diferența dintre prețul energiei electrice de pe piață și prețul definit în contract.

b. Combinație de contracte bidirecționale pentru diferență și contracte de achiziție de energie electrică

Articolul 19a din Regulamentul privind energia electrică stabilește principiul conform căruia schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile trebuie „să permită participarea proiectelor care rezervă o parte din energia electrică spre vânzare prin intermediul unui contract de achiziție de energie electrică din surse regenerabile sau al altor acorduri bazate pe piață” (71). Acest lucru ar trebui permis prin intermediul legislației naționale sau ar trebui menționat în mod explicit în documentele de licitație sau în ambele.

Această dispoziție clarifică faptul că utilizarea a două contracte, contractele bidirecționale pentru diferență și contractele de achiziție de energie electrică, poate fi combinată pentru o singură instalație de producere a energiei din surse regenerabile. Există diferite modalități de a utiliza această combinație în practică, dar ar trebui permise cel puțin două aspecte în cadrul tuturor schemelor de contracte bidirecționale pentru diferență:

—

Candidaților la contracte bidirecționale pentru diferență ar trebui să li se permită să participe la procesul de licitație pentru contractele bidirecționale pentru diferență cu doar o parte din capacitatea lor instalată de producție (72). Statele membre ar trebui să elaboreze metodologii de calcul transparente și/sau să permită ca subcontorizarea pentru ca acest lucru să poată fi pus în practică, evitând în același timp riscurile de comportament anticoncurențial (de exemplu, în timp, dezvoltatorii să poată influența în avantajul lor capacitatea sau volumele de producție care sunt luate în considerare în temeiul contractului bidirecțional pentru diferență sau al contractului de achiziție de energie electrică). În plus, statele membre care doresc să stimuleze în continuare dezvoltarea piețelor lichide de contracte de achiziție de energie electrică pot limita cota maximă din producția acoperită de contractul bidirecțional pentru diferență. Acest lucru poate stimula beneficiarii să încheie contracte de achiziție de energie electrică bazate pe piață pentru a asigura venituri previzibile pentru cota lor de producție care nu face obiectul unui contract bidirecțional pentru diferență.

—

Acordarea contractelor bidirecționale pentru diferență nu ar trebui să fie condiționată de vânzarea energiei electrice pe anumite segmente de piață. Beneficiarii ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide modul de vânzare a energiei electrice produse de instalațiile lor (și, în orice caz, pot alege să vândă volume acoperite de contractele bidirecționale pentru diferență în cadrul CAEE-urilor, cu condiția ca o astfel de participare să nu afecteze în mod negativ concurența pe piață).

Cu toate acestea, inițiatorul proiectului trebuie să fie în măsură să își onoreze angajamentele asumate prin diferitele contracte.

i. Riscuri și măsuri de atenuare

Există trei riscuri principale de combinare a sprijinului public și a achizițiilor private într-un singur proiect:

—

În primul rând, riscul extinderii sprijinului public la cumpărător (subvenționare încrucișată), care ar trebui evaluat în mod corespunzător în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Întrucât sprijinul public permite finanțarea și executarea proiectului de către dezvoltator, cumpărătorul privat poate beneficia de condiții mai bune decât în absența sprijinului respectiv. Prin urmare, prețul de referință al contractului bidirecțional pentru diferență nu ar trebui calculat într-un mod care ar putea încuraja beneficiarii să semneze contracte de achiziție de energie electrică la prețuri mai mici decât prețul pieței.

—

În al doilea rând, riscul de denaturare a pieței contractelor de achiziție de energie electrică ca urmare a combinării contractelor bidirecționale pentru diferență cu contractele de achiziție de energie electrică prin modificarea condițiilor și a prețului acestora în comparație cu produsele încheiate pe baza pieței (73).

—	În cele din urmă, combinația dintre contractele bidirecționale pentru diferență și CAEE fizice, care poate elimina stimulentele pentru semnatari de a tranzacționa pe piețele angro organizate de energie electrică, creează riscul de reducere a lichidității pe alte piețe ale energiei electrice.

O măsură de atenuare pentru a reduce riscul de extindere a sprijinului public la cumpărătorul privat ar fi obligarea beneficiarului să aleagă cumpărătorul din contractul de achiziție de energie electrică printr-o procedură de ofertare concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie. Acest lucru ar permite dezvăluirea prețului maxim pe care întreprinderile sunt dispuse să îl pentru a avea acces la producția respectivă. Pentru a se asigura că aceste rezultate ar reflecta valoarea intrinsecă a acestor contracte, astfel de vânzări ar trebui să fie concepute astfel încât să permită participarea unui număr cât mai mare de părți interesate. Exemple de bune practici ar fi: i) să se stabilească volumul minim de achiziție la un nivel scăzut (de exemplu, 1 MW); ii) să se stabilească durata contractului într-un mod care să nu discrimineze micii consumatori, de exemplu aproximativ cinci ani; iii) să se permită tuturor consumatorilor de energie electrică, inclusiv furnizorilor cu amănuntul, să participe la aceste licitații și iv) să se permită părților interesate transfrontaliere să participe la aceste licitații. Acest lucru nu ar trebui să afecteze în mod negativ concurența pe piață, în special în cazul în care cele două părți implicate în respectivul contract de achiziție de energie electrică sunt controlate de aceeași entitate. Un alt avantaj al acestei opțiuni este că maximizează veniturile pentru dezvoltatori, menținând astfel la un nivel minim sprijinul de stat necesar pentru implementarea capacității de producție.

Un efect secundar al procesului de licitație este că acesta ar avea în mod necesar ca rezultat câștigarea contractelor de achiziție de energie electrică de către ofertanții cu cele mai mari oferte și ar putea priva accesul la piețele de achiziție de energie electrică pentru acei clienți potențiali care se confruntă cu bariere la intrare (74). Pentru a se asigura că acest tip de acord nu duce la creșterea puterii de piață a anumitor cumpărători, s-ar putea limita volumul de capacitate care poate fi contractat de cumpărători, inclusiv de filialele acestora, cu un grad semnificativ de putere de piață, sau s-ar putea crea coșuri diferite în cadrul licitației pentru selectarea cumpărătorilor. Atenuarea riscului de subvenționare încrucișată a cumpărătorilor din cadrul contractelor de achiziție de energie electrică va aborda, de asemenea, necesitatea de a reduce la minimum potențialele denaturări de pe piața contractelor de achiziție de energie electrică. În acest sens, CAEE ar trebui stabilit în condițiile pieței, astfel cum se prevede și în Regulamentul privind energia electrică. Deși contractele de achiziție de energie electrică urmează să fie stabilite în condițiile pieței, de exemplu printr-un proces competitiv de licitație, beneficiarii contractelor bidirecționale pentru diferență ar trebui să aibă în continuare libertatea de a decide dacă să își vândă energia electrică prin intermediul unui contract de achiziție de energie electrică. În cazul în care statul dorește să urmărească alte obiective de politică, cum ar fi un sprijin specific pentru anumite industrii, există și alte posibilități de ajutor de stat (75). O limitare a grupului potențial de cumpărători pentru contractele de achiziție de energie electrică ar crea în mod necesar astfel de denaturări, în detrimentul altor cumpărători potențiali de pe piață și ar putea contraveni normelor privind ajutoarele de stat.

Pentru a reduce la minimum riscul de retragere a lichidităților de pe alte piețe ale energiei electrice, se recomandă limitarea utilizării CAEE la CAEE financiare, care mențin stimulentele pentru semnatarii lor de a tranzacționa pe piețele organizate ale energiei electrice.

ii. Opțiuni de combinare a contractelor bidirecționale pentru diferență și a contractelor de achiziție de energie electrică

În conformitate cu dispoziția de la articolul 19a din Regulamentul privind energia electrică, statul este obligat să permită ofertanților să rezerve o parte din producție pentru CAEE sau alte acorduri bazate pe piață. În principiu, acest lucru nu necesită caracteristici specifice de concepere în proiectarea licitației sau în conceperea contractului bidirecțional pentru diferență, dar poate include măsurile de atenuare a riscurilor menționate mai sus.

Dezvoltatorii vor decide cu privire la posibila combinație cu contractele de achiziție de energie electrică pe baza atractivității ofertei de sprijin public în raport cu opțiunea externă de a semna un contract de achiziție de energie electrică sau de a utiliza alte acorduri de piață.

O modalitate de a realiza o astfel de combinație de contracte bidirecționale pentru diferență și CAEE este ca schema de sprijin să poată limita capacitatea sau producția care poate fi acoperită de contractul bidirecțional pentru diferență la o parte din capacitatea totală sau din producția totală. Într-un astfel de caz, dezvoltatorul ar trebui să găsească surse alternative de venituri pentru capacitatea sau producția care nu beneficiază de sprijin și care ar putea include CAEE. În consecință, adoptarea unor măsuri de atenuare a riscurilor devine deosebit de importantă în aceste cazuri pentru a se asigura că aceste acorduri nu conduc la subvenții încrucișate.

Această opțiune pare adecvată în special pentru instalațiile eoliene offshore, în cazul cărora fundul mării este închiriat de către stat dezvoltatorilor. Statul poate limita apoi sprijinul public la o cantitate de producție care nu corespunde totalului estimat care poate fi construit în zona respectivă și poate permite dezvoltatorilor să construiască peste capacitatea sprijinită de schemă („amplasarea mai multor instalații”). Prin urmare, beneficiarii sunt obligați să găsească alte surse de finanțare pentru a asigura dezvoltarea deplină și pentru a beneficia de economiile de scară (76).

În schimb, în cazul instalațiilor terestre, statul nu cunoaște, de regulă, dimensiunea suprafeței care urmează să fie utilizată și nu poate decide cantitatea de producție sau capacitatea care urmează să fie sprijinită pe această bază. În aceste condiții, statul poate stabili un procent maxim din producția instalației care poate beneficia de sprijin public (77). Vă atragem atenția asupra faptului că, întrucât procentul de producție care nu este acoperit de sprijinul public poate fi mic, beneficiarii pot opta, de asemenea, pentru expunerea deplină a comercianților, deoarece este posibil să nu necesite un contract complementar pe termen lung pentru finanțarea instalației. Cu cât este mai mică cota acoperită de sprijinul public, cu atât este mai mare motivația de a semna un alt contract pe termen lung sub forma unui contract de achiziție de energie electrică, în locul altor acorduri de piață, cum ar fi tranzacționarea pe piețe organizate.

Statul, în calitate de contraparte a contractului bidirecțional pentru diferență, putea, de asemenea, să vândă o parte din această energie electrică sub forma unor CAEE pe termen mai scurt (78). Acest lucru ar oferi o acoperire atât pentru dezvoltatorii care au nevoie de angajamente de investiții pe termen mai lung, cât și pentru clienții care s-ar putea să nu fie în măsură să semneze contracte pe termen lung și să necesite contracte pe termen mai scurt. Aceste contracte de achiziție de energie electrică ar trebui să fie emise pentru scadențe de aproximativ cinci ani și să fie atribuite prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale deschise furnizorilor și consumatorilor, inclusiv la nivel transfrontalier. Întrucât statul acționează ca intermediar, ar trebui să se acorde atenție existenței garanțiilor de stat. Atunci când există o garanție susținută de stat, aceasta ar trebui să includă dispoziții pentru a evita scăderea lichidității pe piețele energiei electrice, de exemplu prin utilizarea contractelor financiare de achiziție de energie electrică, și nu ar trebui să ofere sprijin pentru achiziționarea de energie electrică produsă din combustibili fosili.

În cele din urmă, articolul 19a se referă și la utilizarea unor criterii nelegate de preț (indiferent că sunt criterii de precalificare sau criterii de atribuire) pentru a încuraja combinarea contractelor bidirecționale pentru diferență și a contractelor de achiziție de energie electrică, dar numai „să faciliteze accesul clienților care se confruntă cu obstacole la intrarea pe piața de contracte de achiziție de energie electrică”. Regulamentul nu definește această categorie de clienți, dar statul membru care alege această opțiune ar trebui să justifice în mod corespunzător faptul că grupurile de clienți alese se încadrează în mod clar în categoria respectivă: IMM-urile sau comunitățile energetice ar fi exemple tipice. Trebuie remarcat faptul că, atunci când utilizează criterii suplimentare, statul membru va trebui să demonstreze că acestea nu afectează competitivitatea licitației pentru selectarea beneficiarilor și nu se traduc într-un ajutor de stat nejustificat acordat cumpărătorilor din cadrul CAEE-urilor, printre alte cerințe prevăzute de normele privind ajutoarele de stat.

Caseta recapitulativă 5

Atunci când analizează combinarea contractelor bidirecționale pentru diferență și a contractelor de achiziție de energie electrică în cadrul unei licitații, statele membre ar trebui să țină seama de riscurile de subvenționare încrucișată, de denaturare a pieței contractelor de achiziție de energie electrică și de reducere a lichidității altor segmente ale pieței energiei electrice și să pună în aplicare măsurile de atenuare adecvate.

VIII. Concluzii

Tranziția către un sistem de energie electrică curată necesită investiții rapide în instalații de producție. Investițiile pot fi sprijinite de statele membre sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, astfel cum se prevede în recenta reformă a organizării pieței energiei electrice. Reforma a dus la stabilirea unor norme la articolele 19a și 19d din Regulamentul privind energia electrică, pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare atunci când concep contracte bidirecționale pentru diferență pentru tehnologiile în cauză, pentru a profita de beneficiile contractelor.

Având în vedere amploarea unor astfel de investiții și potențialul schemelor de sprijin de a denatura funcționarea pieței, precum și integrarea sistemului, este esențial să se aleagă modele adecvate pentru contractele bidirecționale pentru diferență. Schemele de sprijin sprijină, în general, instalațiile pentru perioade foarte lungi și orice denaturare ar avea un impact semnificativ și imprevizibil asupra funcționării viitoare a pieței. În plus, contractele bidirecționale pentru diferență reprezintă o acoperire atât pentru beneficiari, cât și pentru stat. Ambele părți ar putea oferi avantajul acestei acoperiri consumatorilor de energie electrică, în măsura în care acest lucru nu conduce la denaturări.

Pentru a sprijini o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către un sistem de energie electrică decarbonizat, sprijinind în același timp securitatea aprovizionării și accesibilitatea prețurilor pentru consumatori, contractele bidirecționale pentru diferență ar trebui să fie concepute astfel încât:

—

să se evite denaturările privind licitarea pe piețele pentru ziua următoare, intrazilnice, de echilibrare și de servicii de sistem prin (i) stimularea producției în perioade de valoare ridicată pentru sistemul de energie electrică, (ii) asigurarea faptului că producătorul rămâne responsabil din punct de vedere financiar pentru dezechilibrele sale, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind energia electrică;

—	să se mențină stimulentele pentru decizii de întreținere eficiente prin asigurarea faptului că remunerarea stimulează întreținerea în perioadele în care sistemul are o nevoie mai mică de producție;

—	să se mențină stimulente similare, comparabile cu cele pentru ca instalațiile care nu beneficiază de sprijin să funcționeze și să participe în mod eficient pe piețele la termen ale energiei electrice, și

—	să se mențină stimulentele pentru luarea unor decizii optime de investiții prin asigurarea faptului că instalațiile de producție care beneficiază de sprijin păstrează o expunere suficientă la prețurile pieței.

Combinația dintre contractele bidirecționale pentru diferență și contractele de achiziție de energie electrică ar trebui să fie concepută astfel încât:

—	să se evite riscul de subvenționare încrucișată a cumpărătorului din cadrul CAEE;

—	să se evite crearea de denaturări pe piețele de contracte de achiziție de energie electrică și

—	să se reducă riscul de scădere a lichidității pe alte piețe ale energiei electrice.

(1) Regulamentul (UE) 2024/1747 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 în ceea ce privește îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a Uniunii, JO L, 2024/1747, 26.6.2024, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/943.

(2) Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare), JO L 158, 14.6.2019, p. 54.

(3) Obligația ca schemele de sprijinire directă a prețurilor să ia forma contractelor bidirecționale pentru diferență se aplică următoarelor tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile: eoliană, solară, geotermală și hidroelectrică fără rezervor.

(4) Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 în ceea ce privește îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a Uniunii, JO L, 2024/1711, 26.6.2024.

(5) C(2025) 3602.

(6) Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, COM(2025) 79 final.

(7) Formarea prețurilor pe piețele angro de energie electrică implică în prezent o optimizare a ofertei de energie electrică, a cererii de energie electrică și a capacității de tranzacționare transfrontaliere disponibile. Prețul energiei electrice într-o zonă va fi determinat de costul marginal de producție al celei mai ieftine surse de alimentare cu energie electrică disponibile necesare pentru a satisface nevoile de consum. Pentru a identifica cele mai ieftine mijloace de aprovizionare disponibile pentru a satisface cererea, toate activele de aprovizionare disponibile sunt clasificate în funcție de nivelul ofertelor lor, care se bazează pe costurile lor marginale de producție într-o așa-numită ordine de merit. Nivelul prețului la care se întâlnesc oferta cea mai ieftină și oferta cea mai scumpă definește prețul angro al energiei electrice. Adăugarea instalațiilor de producție cu costuri marginale scăzute, cum ar fi sursele regenerabile de energie, poate conduce la unități cu un cost marginal mai mic care fixează prețul angro și, prin urmare, la un preț mai mic pe piața angro. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că formarea prețurilor angro este influențată de mai mulți factori, cum ar fi gradul de flexibilitate disponibil în sistemul de energie electrică.

(8) Astfel cum se indică în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea impactului care însoțește comunicarea intitulată „Asigurarea viitorului nostru – Obiectivul climatic al Europei pentru 2040”.

(9) De exemplu, aceste orientări nu vor include recomandări cu privire la modul de includere a criteriilor nelegate de preț în licitații. Acest lucru este prevăzut la (i) articolul 26 din Regulamentul privind industria „zero net” (NZIA) [Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net”, JO L, 2024/1735, 28.6.2024], (ii) în Regulamentul (UE) 2025/1176 din 23 mai 2025 de specificare a criteriilor de precalificare și de atribuire a licitațiilor pentru implementarea energiei din surse regenerabile și (iii) în Recomandarea Comisiei din 13 mai 2024 privind conceperea licitațiilor pentru energia din surse regenerabile, JO L, 2025/1176 („Actul privind punerea în aplicare a articolului 26 din NZIA”). În mod similar, condițiile în care legislația financiară se aplică contractelor bidirecționale pentru diferență nu sunt detaliate în prezentele orientări.

(10) Articolul 2 punctul 76 din Regulamentul 2019/943, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1747.

(11) Atunci când se decide perioada exactă, durata contractului trebuie să fie proporțională cu nivelul investițiilor necesare și să nu depășească durata de viață operațională preconizată.

(12) Aceste piețe ale energiei electrice includ contracte bilaterale, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică (CAEE).

(13) A se vedea, de exemplu, Kitzing și alții (2024): Contracts-for-Difference to support renewable energy technologies: Considerations for design and implementation (Contractele pentru diferență în vederea sprijinirii tehnologiilor de energie din surse regenerabile: considerente pentru concepere și implementare), Raport de cercetare, RSC/FSR, Centrul Robert Schuman, Florence School of Regulation, Institutul Universitar European; Newbery, D. (2023a). Efficient Renewable Electricity Support: Designing an Incentive compatible Support Scheme (Sprijin eficient pentru energia electrică din surse regenerabile: elaborarea unei scheme de sprijin compatibile cu stimulentele). The Energy Journal, 44(3); Newbery, D. (2023b). Efficient Renewable Electricity Support: Designing an Incentive compatible Support Scheme (Sprijin eficient pentru energia electrică din surse regenerabile: elaborarea unei scheme de sprijin compatibile cu stimulentele). The Energy Journal, 44(3), 1–22; Schlecht, I., Maurer, C., & Hirth, L. (2024). Financial contracts for differences: The problems with conventional CfDs in electricity markets and how forward contracts can help solve them (Contractele financiare pentru diferență: problemele cu contractele pentru diferență convenționale de pe piețele energiei electrice și modul în care contractele la termen de tip forward pot contribui la soluționarea acestora). Energy Policy, 186, 113981; Fabra, N., (2023) „ Reforming European Electricity Markets: Lessons from the Energy Crisis” (Reformarea piețelor europene ale energiei electrice: învățăminte desprinse în urma crizei energetice), Energy Economics. 126; Elia Group. (2022): Sustainable 2-sided Contract for Difference design and models for combination with Power Purchasing Agreements - Two-part explanatory note (Conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență sustenabile și modele pentru combinația cu contractele de achiziție de energie electrică - notă explicativă în două părți). Nepublicată; sau Kröger, Neuhoff, Richstein (2022) Contracts for Difference Support the Expansion of Renewable Energy Sources while Reducing Electricity Price Risks (Contractele pentru diferență sprijină extinderea surselor regenerabile de energie reducând totodată riscurile legate de prețurile energiei electrice), DIW Berlin Report.

(14) Unul dintre modelele de contracte bidirecționale pentru diferență discutate în literatura de specialitate prevede utilizarea unui interval de prețuri limitat de două prețuri de exercitare, un prag ca limită inferioară și un plafon ca limită superioară, în cadrul căruia operatorul este expus la prețurile pieței.

(15) Articolul 19d alineatul (2) litera (d) din Regulamentul privind energia electrică stabilește obligația de a stabili remunerația asociată contractului bidirecțional pentru diferență prin intermediul unei „proceduri de ofertare concurențiale care să fie deschisă, clară, transparentă și nediscriminatorie” . Cu toate acestea, recunoaște, de asemenea, că „atunci când nu se poate desfășura o astfel de procedură de ofertare concurențială, contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte, și prețurile de exercitare aplicabile, sunt concepute astfel încât să se asigure că distribuirea veniturilor către întreprinderi nu creează o denaturare nejustificată a concurenței și a schimburilor comerciale pe piața internă” .

(16) A se vedea, de exemplu, Comisia Europeană, Direcția Generală Energie (2022), Chema Zabala, Alfa Diallo: „Studiu privind performanțele sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile acordat prin proceduri de licitație în Uniune 2022” și Raportul Comisiei privind performanța sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile acordat prin proceduri de licitație în Uniune, COM(2022) 638 final.

(17) Exemple de astfel de volume independente de producție pot fi un volum limitat stabilit ex ante de autoritatea de licitație sau, în cazul contractelor bidirecționale pentru diferență independente de producție, potențialul de producție al instalației, un profil de referință care să reflecte producția unui proiect de referință mediu, printre alte posibilități.

(18) Pe lângă recuperarea rezultată din contractul bidirecțional pentru diferență, pot fi necesare și alte tipuri de recuperare pentru a evita supracompensarea, astfel cum se indică în orientările privind ajutoarele de stat. Recuperarea rezultată din contractul bidirecțional pentru diferență poate fi menținută pe durata de viață operațională a activului care beneficiază de sprijin.

(19) A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei SA.115179 (2024/N) – Italia FER X TCTF Sprijinul tranzitoriu italian pentru producția de energie electrică de la centralele SRE aproape de paritatea pieței. Literatura de specialitate a discutat alte modele posibile, care includ diferite modele pentru prețul de referință, volumul de referință sau prețul (prețurile) de exercitare. A se vedea, de exemplu, Kitzing și alții (2024) pentru o imagine de ansamblu asupra posibilelor opțiuni de concepere. Alte modele pot include bonusuri de flexibilitate sau sancțiuni. A se vedea, de exemplu, Fabra (2023).

(20) Trimiterile la „denaturări” în contextul prezentelor orientări ar trebui înțelese ca fiind efecte ale contractelor bidirecționale pentru diferență care oferă stimulente beneficiarului pentru a se comporta diferit față de un generator „nesprijinit”. De exemplu, contractele bidirecționale pentru diferență au efecte de denaturare dacă stimulează beneficiarul să producă în perioade în care prețul pieței este mai mic decât costul marginal de producție al beneficiarului sau dacă beneficiarul nu produce, chiar dacă prețurile pieței sunt mai mari decât costul său marginal de producție. Aceste exemple de denaturări nu sunt exhaustive.

(21) Aceasta presupune că costul marginal de producție este mai mic decât prețul de exercitare.

(22) Acest lucru poate implica calcularea volumului de referință pentru a imita profilul de producție al instalațiilor specifice de active din surse regenerabile. Acest lucru implică implementarea unor senzori meteorologici eficace și a unei modelări sofisticate a producției de energie electrică pentru a stabili curba de producție de referință sau pentru a asocia o „putere de referință” cu un proiect sprijinit într-un mod care să prevină riscurile de manipulare a pieței și să elimine costurile de punere în aplicare și sarcina administrativă.

(23) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1119 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice, COM(2025) 524 final.

(24) Comisia Europeană, Planul privind obiectivul climatic pentru 2040 [SWD(2024) 63 final].

(25) Comisia Europeană, Planul privind obiectivul climatic pentru 2040 [SWD(2024) 63 final].

(26) The Impact of Two-Sided Contracts for Difference on Debt Sizing for Offshore Wind Farms (Impactul contractelor bidirecționale pentru diferență asupra dimensionării datoriei pentru parcurile eoliene offshore) - Mak Đukan, Dogan Keles, Lena Kitzing, 2025.

(27) https://www.creg.be/sites/default/files/assets/Publications/Studies/F2590EN.pdf.

(28) https://www.creg.be/sites/default/files/assets/Publications/Studies/F2590EN.pdf.

(29) Raport anual CACM 2024 - https://www.nemo-committee.eu/assets/files/cacm-annual-report-2024.pdf.

(30) Cele mai bune date disponibile sugerează că, în 2024, costurile totale de echilibrare la nivelul UE sunt de cel puțin 2-3 ori mai mari decât în 2018, dar nu există serii consolidate publicate oficial care să susțină o cifră procentuală exactă, potrivit rapoartelor ENTSO-E privind piața și echilibrarea pentru perioada 2020-2025.

(31) Cu toate acestea, este relevant faptul că diferența de semn dintre intervalul de timp pentru ziua următoare și cel intrazilnic s-ar putea datora modificărilor previziunilor privind producția și consumul după piața pentru ziua următoare, de exemplu din cauza schimbărilor meteorologice.

(32)

(33) Prezentele orientări se axează pe normele aplicabile relevante din acquis-ul UE în domeniul energiei și nu intenționează să acopere toate normele care s-ar putea aplica contractelor bidirecționale pentru diferență în temeiul legislației UE, cum ar fi normele privind ajutoarele de stat sau legislația financiară.

(34) A se vedea articolele 4 și 6 din RED.

(35) Dincolo de legislația privind energia, normele privind ajutoarele de stat joacă un rol important în conceperea contractelor bidirecționale pentru diferență conforme cu legislația UE. În acest sens, se face trimitere în special la Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie – 2022/C 80/01 (OACME).

(36) În sensul prezentelor orientări, termenul „surse regenerabile de energie” se referă la noile instalații de producere a energiei electrice din energie eoliană, energie solară, energie geotermală și energie hidroelectrică fără rezervor.

(37) Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724, JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj.

(38) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1176 al Comisiei din 23 mai 2025 de specificare a criteriilor de precalificare și de atribuire pentru licitațiile având ca obiect implementarea energiei din surse regenerabile, JO L, 2025/1176, 18.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2025/1176/oj.

(39) Canibalizarea are loc atunci când veniturile și valoarea unei anumite tehnologii energetice scad din cauza pătrunderii sporite a tehnologiei respective. Astfel, canibalizarea este un parametru care, dacă există, poate afecta atât profitabilitatea, cât și riscul pentru investitori, în special în ceea ce privește activele de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

(40) Acesta este, de exemplu, cazul contractelor bidirecționale pentru diferență independente de producție, cu o perioadă de referință care corespunde unității de timp a pieței. Unui producător care investește într-un proiect capabil să producă energie electrică în același model ca profilul de producție de referință i se va garanta că va fi plătit la prețul de exercitare pentru fiecare MWh pe care este posibil să îl fi produs. Acest lucru nu aduce atingere beneficiului conceperii unui profil de producție de referință într-un mod care să fie benefic pentru nevoile sistemului.

(41) Acesta este, de exemplu, cazul contractelor bidirecționale pentru diferență, în cazul cărora statele membre decid să sprijine o instalație de producție în perioadele în care instalația respectivă nu produce, cum ar fi în timpul orelor cu preț negativ pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică (și anume, contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție sau mixte). Astfel, remunerația totală a beneficiarului nu depinde de frecvența apariției orelor cu preț negativ, iar volumul producției care beneficiază de sprijin prin contractul bidirecțional pentru diferență (în MWh/an) poate fi mai bine prognozat de beneficiar, de exemplu pe baza producției medii istorice. Trebuie remarcat faptul că acest lucru reduce riscurile beneficiarilor și, prin urmare, reduce prețul de exercitare care rezultă din licitațiile concurențiale. Pe de altă parte, acest lucru transferă un risc către stat, care va trebui să compenseze beneficiarul într-un număr mai mare de perioade cu prețuri negative; prin urmare, este în continuare esențial ca contractele bidirecționale pentru diferență să fie concepute astfel încât să ofere stimulente adecvate pentru capacitatea de reacție a pieței, de exemplu prin includerea unor perioade de referință mai lungi.

(42) Versiunea actuală a cerințelor europene privind serviciile publice prevede că centralele nucleare trebuie să fie capabile să funcționeze zilnic cu cicluri de sarcină în anumite limite. Pentru mai multe detalii, a se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2025) 160 final, secțiunea 2.2.2.

(43) Articolul 2 punctul 48 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (reformare) (JO L 158, 14.6.2019, p. 125) definește „serviciile de sistem” ca fiind serviciile necesare pentru exploatarea sistemelor de transport sau de distribuție, inclusiv serviciile de echilibrare și serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenței, dar fără a include și gestionarea congestiilor.

(44) A se vedea punctul 123 din OACME. Vă atragem atenția asupra faptului că, în anumite circumstanțe, costurile de exploatare a unității cuprind, de asemenea, costurile de creștere și de scădere, de exemplu pentru instalațiile nucleare.

(45) Costul marginal de producție al activelor de producție a energiei solare sau eoliene (și anume, costul de producție al unui MWh suplimentar) este considerat a fi foarte scăzut, aproape de 0 EUR/MWh. Având în vedere că nu există o cifră exactă cu privire la aceste costuri exacte, pentru prezentele orientări se presupune că acestea sunt în valoare de 0 EUR/MWh.

(46) În sensul prezentei note, „piețele la termen” se referă la produsele destinate livrării cu două zile înainte de consumul și producția de energie electrică în timp real și includ produsele tranzacționate la bursă, cum ar fi contractele futures.

(47) Acest lucru este deosebit de relevant pentru furnizorii care trebuie să respecte practici specifice de gestionare a riscurilor în temeiul articolului 18a din Directiva (UE) 2019/944.

(48) Astfel cum se indică la punctul 2022 din Orientările din 123 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME).

(49) Astfel de active nu produc, de regulă, energie electrică la capacitatea lor maximă de producție, ci mai degrabă la o valoare de referință care reduce la minimum costul marginal de producție. Prin urmare, în cazul unor prețuri ridicate preconizate, activele își pot crește producția.

(50) De exemplu, proiectarea volumului de referință ar putea stimula potențialii beneficiari să maximizeze capacitatea nominală de producție a instalației lor, dar nu să construiască instalațiile necesare astfel încât să atingă această capacitate nominală. De exemplu, în cazul turbinelor eoliene, turbinele ar putea fi proiectate în jurul unei capacități de 10 MW pentru a obține acces la un profil de referință pentru o capacitate de 10 MW, în timp ce dimensiunea paletelor ar fi proiectată într-un mod care ar putea atinge doar o capacitate de generare de 6 MW. Acest lucru ar reduce la minimum costurile de investiții, asigurând în același timp venituri ridicate în cazul în care prețul de exercitare ar fi mai mare decât prețul de referință.

(51) Cu privire la acest aspect specific, a se vedea cazul privind ajutorul de stat SA.115179 (2024/N), considerentul 55 litera (b).

(52) Cu privire la acest aspect specific, a se vedea cazul privind ajutorul de stat SA.115179 (2024/N), considerentul 55 litera (a).

(53) Cu privire la acest aspect specific, a se vedea Decizia privind ajutorul de stat SA.115764 (2025/N), considerentul 12 pentru trei parcuri eoliene offshore din Franța prevede utilizarea indicilor prețurilor pieței intrazilnice pentru a identifica prețurile negative.

(54) Factorul de reziliere ar putea fi măsurat, de exemplu, ca ponderea energiei electrice tranzacționate în cadrul licitației împărțită la cantitatea totală de energie electrică consumată la nivel național.

(55) Până în prezent, literatura de specialitate și practica decizională au identificat o serie de posibile denaturări. Cu toate acestea, nu se poate exclude posibilitatea ca alte practici și cercetări să identifice denaturări suplimentare și măsurile necesare pentru soluționarea acestora.

(56) În sensul exemplului, se presupune că costul preconizat, altul decât costurile de întreținere preconizate, rămâne constant pe parcursul întregii perioade de producție sau egal cu zero. Cu toate acestea, ele vor trebui luate în considerare în analiza cost-beneficiu preconizată.

(57) Trebuie remarcat faptul că decizia de întreținere este luată pe baza profiturilor preconizate înainte de perioada de aplicare efectivă. Odată stabilită această întreținere, probabil că va fi dificil să se modifice perioada stabilită pentru întreținere. Costurile și beneficiile reale pot fi diferite de previziuni. Cu toate acestea, toți operatorii de pe piață, indiferent dacă beneficiază sau nu de sprijin public, ar lua decizia pe baza previziunilor.

(58) Pentru contractele bidirecționale pentru diferență bazate pe producție cu o perioadă lungă pe parcursul căreia se calculează prețul mediu de referință, plata primei/recuperarea pentru fiecare perioadă de referință este mai puțin dependentă de măsura în care beneficiarul produce la un moment dat, iar variațiile pe termen scurt ale veniturilor bazate pe piață sunt transferate producătorului. În situațiile în care, la sfârșitul perioadei, beneficiarul poate estima că prețul mediu de referință va conduce la o recuperare, luând în considerare prețurile spot preconizate pentru perioada rămasă din perioada în care se calculează media, producătorul poate fi stimulat în mod eronat să reducă producția, chiar dacă prețurile spot sunt încă pozitive și ar fi în interesul sistemului ca producția să aibă loc. Acest lucru se datorează faptului că, în caz contrar, beneficiarul ar trebui să plătească recuperarea pentru volumul suplimentar produs fără să fi primit veniturile echivalente de pe piața spot pentru volumul respectiv. În acest tip de situație de denaturare, contractul bidirecțional pentru diferență ar putea include o recuperare dinamică, prin care recuperarea este redusă numai pentru volumele produse în ore cu prețuri spot scăzute și limitată la sfârșitul perioadei de referință și numai în momentele în care beneficiarii ar putea stabili că va avea loc recuperarea pentru a menține stimulentul pentru producătorii de centrale din surse regenerabile de a furniza energie electrică în perioade cu prețuri pozitive (scăzute). În acest tip de situații de denaturare, sistemul ar putea ajusta recuperarea pentru a fi egală cu valoarea minimă dintre valoarea medie a recuperării sau prețul spot. În cazurile în care recuperarea este mai mare decât prețul spot, dezvoltatorul ar fi, în principiu, stimulat să oprească producția. Cu toate acestea, în cazul în care recuperarea pentru momentul respectiv se modifică pentru a fi egală cu prețul spot, dezvoltatorul ar fi indiferent și ar produce în continuare atunci când acest lucru este benefic pentru sistem. Pentru detalii suplimentare privind recuperările dinamice, a se vedea Kitzing și alții (2024).

(59) CAEE sunt discutate în secțiunea VII.

(60) Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când beneficiarii contractelor bidirecționale pentru diferență încearcă să „învingă piața” și să capteze venituri mai mari de pe piață prin decizii de tranzacționare profitabile pe piața la termen, limitând în același timp riscurile. În special, atunci când prețul de referință din contractul bidirecțional pentru diferență este pe o perioadă de referință (de exemplu, anual), dezvoltatorul poate fi stimulat să efectueze tranzacții la termen pentru a-și acoperi riscul.

(61) Lichiditatea diferitelor piețe la termen ale energiei electrice este foarte scăzută în majoritatea zonelor de ofertare, doar câteva zone de ofertare având suficientă lichiditate. Pentru informații suplimentare, a se vedea documentul menționat în nota de subsol 62.

(62) ACER Policy Paper on the Further Development of the EU electricity forward market (Documentul de politică al ACER privind dezvoltarea în continuare a pieței la termen a energiei electrice din UE) https://www.acer.europa.eu/sites/default/files/documents/Position%20Papers/Electricity_Forward_Market_PolicyPaper.pdf.

(63) Fără acest mecanism, în cazul unei perioade de referință cu producție scăzută, centrala electrică ar putea modifica puternic prețul de referință (care se aplică întregului volum de referință), prin simpla reorientare a vânzărilor de la o piață la alta.

(64) De exemplu, în cazul în care centrala s-a angajat să vândă pe piața la termen, iar prețul pentru ziua următoare sau intrazilnic este sub costurile marginale ale centralei electrice, centrala electrică ar trebui să poată răscumpăra energia electrică deja vândută pe piețele la termen pentru a-și modula producția.

(65) Sub rezerva compatibilității cu normele privind ajutoarele de stat (a se vedea secțiunea VII.b. de mai jos).

(66) Cum ar fi raportul dintre lungimea paletei și dimensiunea turbinei sau concentrația de turbine eoliene în sol.

(67) În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, investițiile suplimentare în flexibilitate se pot referi la amplasarea în comun a sistemelor de stocare în baterii. În cazul energiei nucleare, aceasta se poate referi la instalarea de echipamente sau la luarea unor decizii de concepere care sporesc și mai mult capacitatea centralei de urmărire a sarcinii.

(68) Asigurarea faptului că investiția evită denaturarea nejustificată a concurenței și a schimburilor comerciale pe piața internă și că contribuie la valoarea sistemului poate include elemente de proiectare a unui contract bidirecțional pentru diferență care să stimuleze o construcție eficientă. Aceste elemente de concepere ar putea reflecta atingerea anumitor etape de construcție la timp și în conformitate cu bugetul planificat. Unele state membre au introdus sancțiuni pentru nefinalizarea sau pentru performanța insuficientă a proiectelor.

(69) Acest tip de criteriu este reglementat de articolul 26 din Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, specificat mai în detaliu în Actul de punere în aplicare privind articolul 26 din Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(70) Aceasta înseamnă, în practică, că dezvoltatorul trebuie să asigure energie electrică pentru achizitor atunci când instalația de care este legat contractul nu produce energie electrică; acest decalaj este adesea denumit „costuri de modelare”. Alocarea riscurilor în cadrul contractelor de achiziție de energie electrică se modifică, de asemenea, în timp: în timp ce, în trecut, cumpărătorul ar suporta adesea costul riscurilor legate de restricție sau de prețurile negative, deoarece aceste evenimente devin mai frecvente, dezvoltatorii sunt adesea obligați să acopere parțial sau integral costul respectiv.

(71) Alte acorduri de piață includ vânzarea directă de energie electrică pe piețele organizate de energie electrică fără existența unui acord pe termen lung. Această opțiune nu va fi discutată în prezentele orientări.

(72) De exemplu, unui proiect de parc eolian de 50 MW ar trebui să i se permită să solicite un contract bidirecțional pentru diferență pentru o capacitate de 30 MW. Capacitatea rămasă ar putea, de exemplu, să fie vândută în cadrul unui CAEE.

(73) În acest sens, a se vedea definiția CAEE prevăzută în Regulamentul privind energia electrică, al cărui articol 2 alineatul (77) se referă la achiziționarea de energie electrică pe baza pieței.

(74) În mod alternativ, rezultate similare ar putea fi obținute teoretic prin oferirea de contracte de achiziție de energie electrică pe platforme de piață lichidă. Cu toate acestea, experiența în ceea ce privește platformele de contracte de achiziție de energie electrică este limitată în UE.

(75) A se vedea, de exemplu, noile instrumente incluse în secțiunea 4.5 din CISAF.

(76) A se vedea Decizia Comisiei privind cazul SA.114440 (2024/N) – Estonia TCTF: Schemă de sprijinire a energiei eoliene offshore.

(77) Ajutorul de stat SA.115179 (2024/N) – Italia FER X TCTF Sprijinul tranzitoriu italian pentru producția de energie electrică de la centralele SRE aproape de paritatea pieței.

(78) 1.cA se vedea, de asemenea, secțiunea VI.c în care se discută un mecanism similar pentru tranzacționarea la termen. Durata acestor CAEE ar trebui stabilită astfel încât să se asigure că CAEE oferite nu afectează lichiditatea piețelor la termen. În practică, acest lucru înseamnă că astfel de contracte de achiziție de energie electrică ar trebui să fie emise pentru perioade mai lungi decât durata produselor suficient de lichide de pe piața la termen, de exemplu pentru o perioadă de aproximativ cinci ani.

Elementul de concepere	Exemple de bune practici
Prevenirea denaturării comportamentului de ofertare pe piețele pentru ziua următoare, intrazilnice, de echilibrare și de servicii de sistem	Pentru contractele bidirecționale pentru diferență dependente de producție: Nicio remunerație în timpul perioadei de piață cu prețul pieței sub costurile marginale de producție (de exemplu, în timpul prețurilor negative pentru energia eoliană și solară) atât pe piața pentru ziua următoare, cât și pe piața intrazilnică (1). Pentru contractele bidirecționale pentru diferență mixte: Plata ajutorului ar trebui să fie independentă de producția efectivă în timpul unităților de preț ale pieței cu prețuri ale pieței mai mici decât costurile (de exemplu, în timpul prețurilor negative pentru energia eoliană și solară) atât pe piața pentru ziua următoare, cât și pe piața intrazilnică, menținând în același timp stimulentele pentru participarea la serviciile auxiliare și la piețele de echilibrare. Pentru contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție: Cu condiția ca ajutorul plătit să fie independent de decizia operațională de a produce (sau nu), se poate presupune că beneficiarul nu este stimulat să producă energie electrică în perioade cu prețuri negative atât pe piața pentru ziua următoare, cât și pe piața intrazilnică. Pentru centralele electrice dispecerizabile, cum ar fi centralele nucleare, numai contractele bidirecționale pentru diferență independente ar fi considerate o bună practică. Pentru toate tipurile de contracte bidirecționale pentru diferență: Nicio plată a unui contract bidirecțional pentru diferență nu se bazează pe prețurile de dezechilibru (adică piața de echilibrare nu poate fi considerată o piață de referință relevantă).
Promovarea unor decizii eficiente în materie de întreținere	Pentru contractele bidirecționale pentru diferență dependente de producție: O perioadă de referință (2) de trei luni este, în general, suficientă pentru a lua decizii eficiente de întreținere a instalațiilor eoliene și solare. Pentru contractele bidirecționale pentru diferență mixte: În cazul în care nu sunt planificate plăți ale contractelor bidirecționale pentru diferență în timpul întreținerii, o perioadă de referință de trei luni ar contribui la luarea unor decizii eficiente de întreținere pentru generațiile de instalații eoliene și solare. În cazul în care ajutorul este plătit în timpul perioadelor de întreținere (în special întreținerea planificată) în aceleași condiții ca și plățile ajutorului în afara perioadelor de întreținere, se poate presupune că decizia în materie de întreținere răspunde cerințelor pieței. Pentru contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție: În cazul în care ajutorul este plătit în timpul perioadelor de întreținere (în special întreținerea planificată) în aceleași condiții ca în afara perioadelor de întreținere, se poate presupune că decizia în materie de întreținere se bazează pe veniturile de pe piață și, drept urmare, a fost luată în mod eficient.
Stimularea participării eficiente pe piața la termen a energiei electrice	Pentru toate tipurile de contracte bidirecționale pentru diferență: Perioada de referință trebuie să fie suficient de lungă pentru a se asigura că beneficiarii sunt stimulați să se protejeze în mod eficient împotriva viitoarelor fluctuații ale prețurilor. Pentru instalațiile cu un profil de producție relativ constant, cum ar fi instalațiile nucleare, prețul de referință poate fi definit ca media fiecărui preț de piață pentru piețele pe care beneficiarul va vinde (de exemplu, piața la termen, piața pentru ziua următoare, piața intrazilnică), ponderată cu volumul vânzărilor efective ale centralei electrice pe fiecare dintre aceste piețe. Utilizarea prețurilor medii ale pieței (spre deosebire de prețurile realizate ale pieței) pentru a construi prețul de referință stimulează beneficiarii să „învingă piața”. Trebuie remarcat faptul că ponderarea în funcție de vânzările efective implică faptul că structura prețului de referință nu este definită exogen, ceea ce ar putea influența în mod artificial strategia de tranzacționare a beneficiarului, ci în mod endogen, pe baza strategiei de tranzacționare efective a beneficiarului. Ca o bună practică alternativă, statul poate mandata unul sau mai mulți participanți pe piață, independenți de operatorul instalațiilor de producție și selectați printr-un proces competitiv, să efectueze operațiuni de acoperire a riscului de piață la termen în numele statului.
Maximizarea valorii investițiilor pentru sistemul de energie electrică și consumatorii din UE	Pentru contractele bidirecționale pentru diferență dependente de producție: Perioada de referință trebuie să fie suficient de lungă, cum ar fi trei luni, pentru a se asigura că beneficiarii sunt stimulați să investească într-o instalație care maximizează valoarea de piață. Pentru contractele bidirecționale pentru diferență mixte: Atunci când contractele bidirecționale pentru diferență sunt bazate pe producție, perioada de referință trebuie să fie suficient de lungă, cum ar fi trei luni, pentru a se asigura că beneficiarii sunt stimulați să investească într-o instalație care maximizează valoarea de piață. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece stimulentele pentru localizarea/optimizarea investiției pentru a evita producția în perioadele în care prețurile sunt negative sau prețurile sunt mai mici decât orele de cost sunt atenuate, având în vedere că beneficiarii primesc sprijin în perioadele respective într-un mod neproductiv. Pentru contractele bidirecționale pentru diferență independente de producție: Ar trebui să se acorde o atenție deosebită conceperii volumului de referință al acestor contracte bidirecționale pentru diferență, deoarece se preconizează că acest lucru va avea o influență considerabilă asupra forței stimulentelor de a maximiza valoarea investițiilor pentru sistemul de energie electrică. În plus, potențialii beneficiari ar trebui informați cu privire la metodologia de stabilire a prețului și a volumului de referință cu mult înainte de procedura de ofertare concurențială. Acest lucru le va permite să îl ia în considerare în mod optim în oferta lor și în deciziile lor de investiții. Pentru toate tipurile de contracte bidirecționale pentru diferență: Atunci când este necesar, ar putea fi introduse stimulente de localizare pentru a aborda problemele de congestie a rețelei, pentru a maximiza valoarea investiției pentru sistem și pentru a reduce la minimum necesitatea unor măsuri corective costisitoare. Aceste stimulente ar putea include factori de corecție în remunerarea schemei de sprijin sau în criteriile nelegate de preț ale sistemului energetic utilizate pentru clasificarea ofertelor. Orice măsură trebuie să fie concepută în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat și să fie justificată în mod corespunzător. Pentru a se asigura că contractele sunt solide în raport cu modificările organizării pieței, acordurile contractuale de tipul contractelor bidirecționale pentru diferență ar trebui să conțină dispoziții care să detalieze modul în care plățile ar urma să fie ajustate ca răspuns la astfel de modificări. Acest lucru ar putea implica modificări precum reconfigurarea zonelor de ofertare sau o modificare a granularității unității de timp a pieței.