Avizul Comitetului Economic și Social European

Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare

[COM(2025) 122 final]

(C/2025/5156)

Raportor:

Maurizio MENSI

Coraportor:

Jan PIE

Consilieri	DAL FERRO Alberto (consilier al raportorului, Grupul III) THEODOSOPOULOS Vassilis (consilier al coraportorului, categoria 1)
Sesizare	Comisia Europeană, 13.5.2025
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Documentele Comisiei Europene	COM(2025) 122 final
Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) relevante	ODD 9 – Industrie, inovare și infrastructură ODD 16 – Pace, justiție și instituții puternice
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	10.7.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2025
Sesiunea plenară nr.	598
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	180/5/7

1. RECOMANDĂRI

Comitetul Economic și Social European (CESE)

1.1

subliniază că punerea în aplicare a instrumentului SAFE trebuie să se ghideze după principiile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană, prin care UE ar trebui să contribuie, de asemenea, la pacea, securitatea și protecția cetățenilor săi, precum și să respecte principiile Cartei Națiunilor Unite;

1.2	evidențiază că instrumentul SAFE ar trebui să contribuie la majorarea investițiilor în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB) și la reducerea dependențelor, pentru a consolida libertatea de acțiune a Europei și securitatea aprovizionării în acest domeniu;

1.3

recomandă ca statele membre să valorifice urgent la maximum instrumentul SAFE, în conformitate cu situațiile lor financiare specifice și în mod coordonat, având în vedere finanțarea atractivă și facilitățile aferente pe care le oferă acest instrument, precum și faptul că investițiile din cadrul instrumentului SAFE (pentru mobilitatea militară, de exemplu) pot contribui, în plus, la competitivitate și la obiectivele civile;

1.4	subliniază importanța concentrării investițiilor asupra nevoilor esențiale în materie de capabilități identificate, într-un cadru al UE, de statele membre și de a direcționa aceste investiții către EDTIB;

1.5	subliniază nevoia de a răspunde nevoilor urgente ale statelor membre, consolidând, totodată, pregătirea pentru apărare a UE și competitivitatea EDTIB și protejând viitoarea libertate de acțiune a statelor membre;

1.6

sprijină ferm aplicarea strictă, la punerea în aplicare a instrumentului SAFE (în cazul suprasubscrierii, de exemplu), a principiului preferinței europene, care se reflectă în cerința privind un nivel semnificativ de conținut UE, și, totodată, pentru produsele complexe (categoria 2), a posibilității de a lua decizii, fără restricții impuse de țări terțe, legate de definirea, adaptarea și evoluția proiectării produselor (principiul „autoritatea de proiectare”) și sugerează ca, pentru produsele mai puțin complexe (categoria 1), în cazul cărora aspectul autorității de proiectare este relevant, să se ofere stimulente pentru achiziționarea de produse atunci când această autoritate se află în Europa;

1.7	observă cu regret că rachetele, protecția infrastructurii critice și soluțiile cibernetice nu sunt încadrate în categoria 2 de produse, în cazul cărora autoritatea de proiectare ar trebui să se afle în Europa;

1.8

subliniază că participarea la instrumentul SAFE a țărilor din afara UE și a industriilor lor specifice, dincolo de Ucraina și de statele SEE-AELS, trebuie să fie deschisă doar pentru partenerii care împărtășesc aceeași viziune și care au semnat un „parteneriat în materie de securitate și apărare” cu UE și că orice participare a industriilor din țări terțe nu ar trebui să submineze principalul obiectiv al instrumentului, și anume de a consolida EDTIB și de a reduce dependențele de furnizorii din afara Europei;

1.9

salută includerea a priori atât a Norvegiei, cât și a Ucrainei și a industriilor lor respective în achizițiile publice în comun din cadrul SAFE, precum și semnarea Parteneriatului pentru securitate și apărare dintre UE și Regatul Unit, care va permite participarea Regatului Unit la procedurile comune de achiziții publice din cadrul SAFE;

1.10	subliniază că instrumentul SAFE ar trebui să servească drept punct de plecare pentru a încuraja mobilizarea resurselor suplimentare și solicită statelor membre să ia măsuri urgente în acest sens.

2. NOTE EXPLICATIVE

Argumente în sprijinul recomandării 1.1

2.1.

Pacea și securitatea reprezintă temelia care permite UE să își susțină valorile fundamentale – libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept – asigurând, în același timp, stabilitatea, prosperitatea și bunăstarea cetățenilor săi. În lipsa lor, progresul în materie de justiție, dezvoltare economică și coeziune socială ar fi imposibil.

2.2.

În prezent, UE se confruntă cu o degradare considerabilă a peisajului geopolitic, întrucât războiul Rusiei în Ucraina periclitează arhitectura de securitate a continentului și expune vulnerabilitățile arhitecturii sale de apărare. În același timp, Statele Unite își accelerează distanțarea strategică de angajamentele transatlantice tradiționale, forțând națiunile europene să își reanalizeze dependența față de poziția de lider a SUA și să grăbească eforturile de a obține o mai mare autonomie strategică.

2.3.

Pe acest fond, inițiativele UE privind industria de apărare trebuie să consolideze urgent capacitatea UE și a statelor sale membre de a proteja pacea și securitatea. Totodată, aceste inițiative ar trebui să evite militarizarea și să facă parte dintr-o abordare de ansamblu a securității și a rezilienței, care integrează componentele industriale, tehnologice și societale, alături de capacitatea militară.

Argumente în sprijinul recomandării 1.2

2.4.

Elaborarea prezentului aviz al CCMI a început la scurt timp după sesizarea CESE cu privire la propunerea de regulament privind SAFE. La data finalizării proiectului de aviz, regulamentul fusese deja adoptat de Consiliu. Ca atare, tema centrală a avizului au devenit următoarele etape ale punerii în aplicare a SAFE. Se înțelege că acestea sunt următoarele: exprimarea de către statele membre a interesului de a beneficia de împrumuturi prin instrumentul SAFE (până la sfârșitul lui iulie 2025), prezentarea de către statele membre a cererilor de asistență financiară și a planurilor de investiții aferente (până la sfârșitul lui noiembrie 2025), evaluarea acestor cereri și planuri, semnarea acordurilor de împrumut și acordarea efectivă a împrumuturilor (până la sfârșitul lui decembrie 2030).

2.5.

Obiectivul general al instrumentului SAFE, ca parte a pachetului privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030, ar trebui să fie îmbunătățirea pregătirii pentru apărare a UE și a statelor sale membre. Acest demers presupune consolidarea securității aprovizionării și a libertății de acțiune, mai exact a capacității de a furniza în mod fiabil echipamentele de care au nevoie forțele armate europene, în special pe timp de război, asigurând totodată că aceste echipamente pot fi utilizate pe deplin, în funcție de nevoi.

2.6.

Pregătirea pentru apărare nu se poate limita la simpla posesie a anumitor echipamente. Printre cerințele esențiale se numără și capacitatea de a menține, de a repara și, în perioadele de conflict, de a produce/înlocui aceste echipamente, în cantități mari și rapid, capacitatea și libertatea de a le modifica și de a le moderniza, în funcție de nevoi, și libertatea de a le folosi și, după caz, de a le transfera aliaților și partenerilor fără restricții nejustificate. Această capacitate și libertate pot fi garantate doar de o industrie de apărare autohtonă solidă și inovatoare, capabilă să dezvolte, să producă și să susțină întregul spectru de produse necesare.

2.7.

Prin urmare, pentru a consolida pregătirea pentru apărare în UE, instrumentul SAFE trebuie să promoveze investiții mai mari în EDTIB, contribuind, totodată, la reducerea dependențelor față de furnizori din țări terțe care ar putea să nu fie în măsură să asigure o aprovizionare fiabilă a forțelor armate europene sau să nu fie dispuși să o facă decât în condiții care ar aduce atingere intereselor europene.

Argumente în sprijinul recomandării 1.3

2.8.

Consiliul European a subliniat nevoia de a asigura în continuare o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru securitatea și apărarea Europei. Cu toate acestea, mai multe state membre se confruntă cu constrângeri bugetare care le limitează capacitatea de a proceda astfel, în timp ce costurile ridicate și inegale ale îndatorării complică și mai mult aceste eforturi și riscă să adâncească disparitățile structurale legate de pregătirea pentru apărare la nivelul UE.

2.9.

În acest context, statele membre ar trebui să valorifice urgent la maximum instrumentul SAFE. Prin intermediul condițiilor de finanțare atractive și al facilităților sale aferente, instrumentul oferă un mecanism pentru a sprijini statele membre, în special pe cele cu o marjă de manevră bugetară limitată, să participe la achiziții comune în domeniul apărării. Acest demers poate încuraja o contribuție comună la capabilitățile de apărare ale Europei, asigurând durabilitatea pe termen lung a investițiilor în domeniul apărării. În același timp, ar trebui subliniat că investițiile în anumite domenii de capabilități desemnate pot contribui și la obiective civile (de exemplu, investițiile în infrastructura de transport cu dublă utilizare și în activele din domeniul mobilității militare pot ajuta la depășirea provocărilor legate de mobilitatea transfrontalieră în sens mai larg).

Argumente în sprijinul recomandării 1.4

2.10.

Concentrarea investițiilor în domeniul apărării din UE asupra nevoilor esențiale în materie de capabilități identificate colectiv de statele membre garantează că resursele insuficiente vor fi alocate coerent, consecvent și fără suprapuneri nejustificate și ineficiențe, pentru a răspunde celor mai urgente nevoi comune în materie de securitate și priorități strategice.

2.11.

Direcționarea acestor investiții către EDTIB va genera avantaje semnificative pentru guvernele europene, forțele armate și societăți, inclusiv pe termen mediu și lung. Mai exact, va spori competitivitatea și capacitatea de producție și de inovare a EDTIB, sporind astfel securitatea aprovizionării, autonomia tehnologică și libertatea de acțiune și contribuind la ocuparea forței de muncă, la competențe și la veniturile fiscale.

Argumente în sprijinul recomandării 1.5

2.12.

Deoarece în ultimele decenii s-a investit insuficient în domeniul apărării, este posibil ca, în prezent, EDTIB să nu fie pe deplin capabilă să răspundă tuturor nevoilor forțelor armate europene respectând ritmul sau volumele necesare. Având în vedere nevoia urgentă de a consolida capacitatea de apărare în UE, continuând totodată să acordăm sprijin Ucrainei, ar putea fi necesar ca o parte din echipamentele militare necesare pe termen scurt să fie procurate din străinătate.

2.13.

Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor pe termen scurt nu ar trebui să submineze obiectivul convenit de a consolida pregătirea EDTIB și libertatea de acțiune a Europei pe termen mai lung. Această situație s-ar aplica mai ales în cazul în care produsele avansate și complexe (categoria 2) ar fi procurate din străinătate, ca urmare a importanței lor strategice, a nivelului de sofisticare tehnologică și a duratelor lungi de viață. Dacă se face distincția între aceste produse, pe de o parte, și consumabile sau produse mai puțin complexe (categoria 1), pe de altă parte, și dacă se adaptează criteriile de eligibilitate pentru fiecare categorie în parte, este posibil să se găsească un echilibru între cele două imperative.

Argumente în sprijinul recomandării 1.6

2.14.

Pentru a se asigura că investițiile din cadrul instrumentului SAFE sunt direcționate, în cea mai mare măsură posibilă, spre EDTIB, este esențial să se aplice cu strictețe principiul preferinței europene, prevăzut în regulament. Acest principiu nu se aplică doar întreprinderilor (localizare și control), ci și produselor achiziționate.

2.15.

În ceea ce privește produsele, cerința de bază este un nivel semnificativ de conținut produs în UE, pentru a asigura că o proporție considerabilă din valoarea totală își are originea în EDTIB.

2.16.

Pentru categoria 2 de produse, având în vedere natura lor strategică, este esențial să existe, ca cerință suplimentară, o autoritate de proiectare europeană, mai exact capacitatea de a lua decizii, fără restricții impuse de țări terțe sau de entități dintr-o țară terță, legate de definirea, adaptarea și evoluția proiectării produselor. Acest aspect este deosebit de important pentru a garanta că, dacă este necesar, producătorii europeni au dreptul de a înlocui componente provenite din țări terțe care ar putea limita libertatea utilizatorilor europeni de a opera sau de a transfera echipamentele în funcție de nevoile lor.

2.17.

În ceea ce privește categoria 1 de produse, lipsa unei cerințe privind autoritatea de proiectare poate oferi statelor membre flexibilitatea de a răspunde cererii urgente. În același timp, ar trebui să se depună toate eforturile pentru a achiziționa produse pentru care autoritatea de proiectare se află în mâini europene. CESE observă cu regret că instrumentul SAFE nu oferă stimulente, cum ar fi condiții de finanțare îmbunătățite, pentru a încuraja aceste eforturi.

Argumente în sprijinul recomandării 1.7

2.18.

Rachetele constituie o capacitate militară esențială și importantă din punct de vedere strategic, după cum o demonstrează și războiul în curs din Ucraina. Protecția infrastructurii critice și soluțiile cibernetice presupun produse complexe, neconsumabile, care sunt esențiale pentru securitatea și reziliența infrastructurilor militare și civile, a sistemelor și a datelor. Prin urmare, acestea sunt vitale pentru stabilitatea și reziliența societăților, a economiilor și a instituțiilor noastre, precum și pentru a asigura o acțiune militară eficace în toate domeniile. Ca atare, ele ar fi trebuit să fie clasificate în categoria 2, astfel încât și autoritatea de proiectare pentru produsele de acest fel să fie în Europa, pentru a le putea adapta în conformitate cu nevoile și tehnologiile în continuă evoluție și pentru a putea înlocui componentele problematice provenite din țări terțe, dacă este cazul.

Argumente în sprijinul recomandării 1.8

2.19.

CESE salută flexibilitatea privind numărul și categoriile de țări participante la achizițiile publice în comun, precum și deschiderea față de țări terțe. Cooperarea cu parteneri care au aceeași viziune poate fi reciproc avantajoasă, deoarece poate contribui la agregarea cererii, la interoperabilitate, la economii de scară și la investiții în EDTIB.

2.20.

Totodată, doar țările care nu aduc atingere intereselor în materie de apărare și securitate ale UE sau ale statelor sale membre și care sunt aliniate îndeaproape la valorile UE și la politica sa externă, de securitate și de apărare comună ar trebui să beneficieze de pe urma participării la această inițiativă.

2.21.

Deși participarea unor țări terțe care au aceeași viziune la achiziții comune ar putea fi avantajoasă dacă se respectă interesele în materie de securitate ale UE și ale statelor sale membre, participarea industriilor din aceste țări la activitățile finanțate prin instrumentul SAFE ar putea submina competitivitatea EDTIB și, prin urmare, principalul obiectiv al instrumentului, dacă nu este gestionată cu grijă. Ca atare, participarea industriilor din țări terțe ar trebui structurată astfel încât să protejeze interesele industriale europene.

Argumente în sprijinul recomandării 1.9

2.22.

Norvegia este un partener strategic al UE, date fiind proximitatea sa geografică, industria sa de apărare avansată și angajamentul său comun față de securitatea europeană. Țara este deja un partener cu drepturi depline în cadrul programelor de apărare ale UE, la care contribuie. Ucraina este o țară candidată la aderare a cărei securitate este strâns legată de cea a UE și care va rămâne în prima linie a apărării europene în viitorul apropiat. Industria sa de apărare rezilientă și inovatoare poate contribui, de asemenea, în mod semnificativ la competitivitatea Europei și la pregătirea pentru apărare. Participarea implicită a ambelor țări și a industriilor lor respective la achizițiile publice în comun din cadrul SAFE este, prin urmare, esențială din punct de vedere strategic.

2.23.

UE și Regatul Unit împărtășesc o istorie, valori și instituții democratice, precum și interese în materie de securitate și geopolitică aflate în strânsă legătură. Pe măsură ce Europa își asumă tot mai mult responsabilitatea pentru propria apărare, va fi necesar ca UE și Regatul Unit să își unească forțele pentru a îndeplini obiectivele lor comune. Acest demers include construirea unei baze industriale de apărare, care să poată dezvolta și produce un întreg spectru de capabilități, reducând, în același timp, dependența de SUA. Prin recenta semnare a Parteneriatului pentru securitate și apărare UE-UK, Regatul Unit poate să participe la achizițiile publice în comun în baza instrumentului SAFE și se generează avantaje reciproce semnificative în ceea ce privește finanțarea, agregarea cererii și interoperabilitatea.

Argumente în sprijinul recomandării 1.10

2.24.

Chiar dacă instrumentul SAFE are un buget semnificativ, se estimează că nevoile în materie de pregătire ale UE și ale statelor sale membre sunt mult mai mari. Având în vedere mediul de securitate nefavorabil, este necesar ca aceste nevoi să fie satisfăcute de urgență, în special în cazul statelor membre expuse în mod direct la amenințări militare. Prin urmare, probabil că va fi nevoie de noi acțiuni la nivelul UE în acest sens.

2.25.

Pentru a promova solidaritatea europeană și pentru a asigura eficiența și eficacitatea în alocarea resurselor insuficiente care trebuie să sprijine toate obiectivele diferite ale UE, ar trebui ca resurse suplimentare mobilizate la nivelul UE în domeniul apărării să se bazeze pe abordarea SAFE și pe principiile de a investi „împreună și la nivel european” pentru a răspunde nevoilor comune. Pentru inițiativele viitoare, ar trebui luată în considerare, când este cazul, și posibilitatea finanțării prin granturi.

Bruxelles, 16 iulie 2025.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE