Raportoare : Birgitta SACRÉDEUS (SE-PPE), membră a Consiliului Județean Dalarna

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

1.

salută orientările politice pentru viitoarea Comisie Europeană 2024-2029 (1) și promisiunea acestora privind o Uniune mai rapidă și mai simplă, mai concentrată, mai unită și mai solidară;

2.

consideră că o stare bună de sănătate a întregii populații este esențială pentru prosperitatea și bunăstarea societății. O stare bună de sănătate este o valoare de sine stătătoare, iar o populație sănătoasă promovează competitivitatea; În acest sens, este deosebit de important ca toți cetățenii să se bucure de egalitate de tratament. CoR subliniază că Constituția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) prevede că dreptul de a se bucura de cel mai înalt standard realizabil de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane, fără deosebire de rasă, religie, convingeri politice, condiții economice sau sociale;

3.

reamintește că un sistem de sănătate funcțional este o parte importantă a rezilienței societății europene, astfel cum se arată în raportul Niinistö referitor la pregătirea Europei, intitulat „Safer together – Strengthening Europe’s civilian and military preparedness and readiness” (2) („Mai în siguranță împreună – Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei”); prin urmare, sprijinirea sistemelor de sănătate ar trebui să fie o prioritate în cadrul agendei de pregătire a UE; Sectorul sănătății ar trebui să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor și să poată asigura continuitatea și în situații de criză;

4.

constată că responsabilitățile în materie de asistență medicală variază considerabil de la un stat membru la altul. Autoritățile regionale și locale sunt adesea responsabile în materie de sănătate, asistență socială și servicii sociale; între aceste domenii există uneori influențe reciproce în ceea ce privește oferta de forță de muncă calificată. Prin urmare, toate strategiile și planurile privind lucrătorii europeni din aceste sectoare ar trebui concepute și puse în aplicare în colaborare cu autoritățile regionale și locale;

5.

subliniază că sistemele de sănătate, fie la nivel național, fie la nivel regional, nu pot fi reziliente fără o forță de muncă corespunzătoare. Potrivit raportului OCDE intitulat „Ready for the next crisis?” („Pregătiți pentru următoarea criză?”) (3), profesioniștii din domeniul sănătății reprezintă o parte esențială a tuturor eforturilor de creștere a rezilienței;

6.

consideră că disparitățile regionale pot avea un impact asupra rezilienței și coeziunii societății, două elemente importante pentru a putea face față atât crizelor sanitare, cât și celor geopolitice. Prin urmare, UE și statele sale membre trebuie să ia măsuri pentru a asigura furnizarea de forță de muncă calificată în întregul sistem de sănătate;

7.

solicită creșterea investițiilor publice în forța de muncă din domeniul sănătății pentru a asigura salarii echitabile, condiții de muncă decente și niveluri sustenabile ale efectivelor de personal. Subliniază că diferențele dintre statele membre contribuie la exodul creierelor în domeniul sănătății, ceea ce adâncește disparitățile regionale. Subliniază necesitatea unor sisteme de sănătate publică puternice, care să acorde prioritate bunăstării și menținerii forței de muncă, în care să existe echilibru între diversele forme de organizare și în cadrul cărora să se asigure accesul egal la asistență medicală;

8.

subliniază necesitatea urgentă de a aborda dimensiunea de gen a muncii de îngrijire neremunerate, care afectează în mod disproporționat participarea femeilor la forța de muncă formală din domeniul asistenței medicale. CoR invită Comisia Europeană și statele membre să elaboreze strategii de reducere și redistribuire a responsabilităților de îngrijire neremunerate, inclusiv prin investiții în servicii de îngrijire pe termen lung accesibile și de calitate, recunoașterea îngrijitorilor informali și integrarea concediului de îngrijire în cadrele de ocupare a forței de muncă. O abordare cuprinzătoare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată este esențială pentru a asigura egalitatea de gen în carierele din domeniul sănătății și pentru a atenua povara îngrijirii, care crește odată cu îmbătrânirea demografică;

9.

constată că statele membre se confruntă cu provocări demografice majore: numărul nașterilor este în scădere, populația în curs de îmbătrânire are nevoie de mai mult sprijin din partea societății, iar populația activă nu crește în același ritm cu nevoile pieței forței de muncă (4). Aceasta reprezintă o provocare pentru societate în ansamblu, și nu în ultimul rând pentru asistența medicală;

10.

recunoaște că schimbările climatice și degradarea mediului exacerbează inegalitățile în materie de sănătate și contribuie la noi riscuri pentru sănătate, necesitând intervenții mai puternice în domeniul sănătății publice și modele sustenabile de asistență medicală;

11.

afirmă că o populație care îmbătrânește și suferă de boli multiple va avea nevoie nu numai de un sprijin sporit din partea societății, ci și de asistență medicală. Datorită progreselor realizate în domeniul medical, se poate supraviețui sau trăi mult timp cu boli care, în trecut, erau mortale. Acest lucru duce la schimbări în ceea ce privește nevoia de asistență medicală și de îngrijire; În plus, mai multe persoane în vârstă trăiesc singure, ceea ce înseamnă că un număr mai mic de persoane beneficiază de sprijin și îngrijire din partea rudelor; singurătatea pe care această situație o poate crea are un impact asupra sănătății și bunăstării;

12.

invită UE să sprijine o mobilitate echitabilă în sectorul asistenței medicale, inclusiv în contextul viitorului buget al UE. Exodul lucrătorilor din domeniul sănătății, similar cu exodul tinerilor și al creierelor, ar trebui abordat prin intermediul unor instrumente la nivelul UE care să promoveze o mobilitate internă mai echitabilă și să consolideze sistemele de sănătate din regiunile de origine prin strategii de investiții, formare și păstrare. În acest scop, solicită sprijin pentru statele membre și regiunile cele mai afectate de exodul lucrătorilor din domeniul sănătății, care să le permită să susțină servicii de asistență medicală de calitate și să pună în aplicare politici eficiente de păstrare a personalului medical;

13.

subliniază că, deși numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor a crescut în majoritatea țărilor în ultimii 20 de ani, UE se confruntă cu un deficit de cadre medicale, după cum se arată în raportul „Health at a Glance: Europe 2024” (5) („Sănătatea pe scurt: Europa 2024), care estimează că, în 2022, a existat un deficit de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe. Mai mulți factori influențează această situație, iar îmbătrânirea populației are loc și în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. Deficitul de cadre medicale nu afectează toate statele membre în mod egal și afectează zonele rurale mai mult decât orașele;

14.

constată că nu toți locuitorii au acces egal la asistență medicală; acest acces depinde, printre altele, de locul în care locuiesc. Regiunile în care accesul la profesioniștii din domeniul sănătății este mai restricționat și în care asistența medicală este mai puțin accesibilă cetățenilor sunt cunoscute sub numele de „deșerturi medicale” (6). Comitetul invită statele membre să utilizeze datele pentru a identifica deșerturile medicale, să realizeze investiții și să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală în aceste regiuni;

15.

sprijină solicitările formulate în Declarația de la București privind forța de muncă din domeniul sănătății și al îngrijirii, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023 (7);

16.

consideră că oferta de forță de muncă calificată în domeniul sănătății este o provocare complexă, care presupune luarea de măsuri la toate nivelurile și din perspective diferite. Având în vedere că demografia evoluează și că societatea în ansamblu are nevoie de forță de muncă, nu este suficient să se pună accentul doar pe mărirea numărului de persoane din sistemul de sănătate. Este necesar să se adopte o gamă largă de măsuri pentru a aborda provocarea legată de lipsa de personal calificat.

Prevenirea, promovarea sănătății și sprijinirea autoîngrijirii

17.

invită Comisia să continue activitatea importantă de promovare a sănătății desfășurată în cadrul Programului „UE pentru sănătate” 2021-2027 (8); subliniază importanța prevenirii pentru a consolida sănătatea, a preveni bolile și a îmbunătăți sănătatea mintală, reducând astfel nevoile în materie de asistență medicală. Concentrarea asupra măsurilor destinate sănătății publice pentru toți și prelungirea unei vieți sănătoase și independente pentru o populație în curs de îmbătrânire reprezintă o investiție pe termen lung, care nu numai că oferă cetățenilor condiții bune de viață, ci și reduce nevoia de sprijin social;

18.

subliniază că statele membre trebuie să depună eforturi sistematice pentru promovarea sănătății publice, prevenirea bolilor cu ajutorul vaccinurilor și depistarea timpurie prin programe de screening; constată că schimbările climatice și degradarea mediului pot crea noi riscuri pentru sănătate și că sunt necesare măsuri pentru a se reduce efectele negative asupra sănătății ale poluării și ale condițiilor precare de locuit și de muncă, printre altele;

19.

subliniază necesitatea de a acționa dintr-o perspectivă socială largă pentru a îmbunătăți sănătatea publică și a reduce impactul factorilor socioeconomici asupra sănătății. Aceasta ar putea include, de exemplu, creșterea nivelului de alfabetizare a întregii populații în materie de sănătate și planificarea și crearea unor medii de viață sănătoase, care să încurajeze activitatea fizică și implicarea socială;

20.

subliniază valoarea unei vieți mai independente pentru cetățeni, care trebuie să aibă mai multe oportunități de a contribui la sănătatea și bunăstarea lor prin autoîngrijire. Acest lucru le va permite să trăiască fără vizite permanente la medici și spitale, reducând în același timp nevoia de profesioniști din domeniul sănătății.

Atragerea, formarea și recrutarea de personal în sectorul sănătății

21.

consideră că ar trebui să se atragă atenția asupra numeroaselor oportunități pe care le oferă o profesie medicală, ca muncă semnificativă și mijloc de subzistență. O profesie atât de importantă oferă, de asemenea, posibilitatea de a contribui la bunăstarea și sănătatea altor persoane și le permite să trăiască bine, în pofida bolii și a vârstei. Pentru a depăși deficitul de competențe, în special tinerii trebuie să fie atrași către profesiile din domeniul sănătății;

22.

subliniază necesitatea de a acorda prioritate formării profesioniștilor din domeniul sănătății. Fiecare stat membru trebuie să asigure o educație de înaltă calitate în domeniul asistenței medicale. Pe măsură ce societatea se transformă, nevoile viitoare în materie de competențe trebuie integrate în programele de învățământ din domeniul sănătății și în măsurile de dezvoltare a competențelor pentru lucrători. Prin urmare, este necesară o coordonare între sectorul sănătății și cel al educației. De asemenea, poate fi utilă explorarea oportunităților de formare în locuri în care nevoia de profesioniști din domeniul sănătății este deosebit de ridicată. O soluție ar putea fi, de exemplu, oferirea de formare descentralizată și la distanță.

23.

consideră că există posibilitatea de a permite personalului din sectorul asistenței medicale să lucreze mai mult. De exemplu, lucrătorilor activi li s-ar putea oferi posibilitatea de a efectua ore suplimentare. Prin crearea condițiilor corespunzătoare, lucrătorilor în vârstă li s-ar putea permite să își prelungească viața profesională. În mod similar, persoanelor cu handicap li s-ar putea oferi posibilitatea de a se implica grație competențelor lor. Acest lucru ar permite utilizarea flexibilă a expertizei și a experienței de care aceste persoane dispun, oferindu-le posibilitatea de a desfășura o activitate substanțială și semnificativă;

24.

subliniază că o abordare axată mai mult pe competențe decât pe calificări poate utiliza mai bine competențele existente, indiferent de modul în care acestea au fost dobândite. Prin urmare, ar trebui ca, acolo unde acest lucru este posibil, să se recurgă la validarea competențelor;

25.

salută propunerea UE (9) de a crea un instrument de coordonare automatizată a calificărilor sub forma unei rezerve de talente, bazat pe o platformă informatică, pentru a facilita stabilirea de contacte între angajatorii din UE și lucrătorii din țările terțe. În cazul în care personalul competent nu poate fi angajat în propria țară sau în alte state membre ale UE/SEE, acesta trebuie să poată fi recrutat în țări terțe;

26.

salută faptul că platforma informatică respectivă se bazează pe sistemul existent al serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) și vizează simplificarea procedurilor de recrutare. Propunerea prevede că instrumentul de corelare automată poate acoperi numai ocupațiile de pe lista la nivelul UE a ocupațiilor cu deficit de forță de muncă; cu toate acestea, CoR subliniază importanța elaborării unei metodologii pentru elaborarea acestei liste, astfel încât să reflecte deficitul real de profesii specifice din diferitele state membre ale UE. În plus, consideră că este un avantaj faptul că statele membre sunt libere să aleagă dacă participă sau aderă la platforma propusă;

27.

recomandă respectarea principiilor etice ale OMS, astfel încât recrutarea lucrătorilor din domeniul sănătății din țările terțe să se desfășoare în așa fel încât să aducă beneficii sistemelor de sănătate din aceste țări, precum și să prevină, de exemplu, exploatarea la locul de muncă și exodul creierelor (10);

28.

consideră că este esențial, în contextul recrutării internaționale, să se pună accentul pe dobândirea și dezvoltarea cunoștințelor lingvistice; bunele competențe lingvistice reprezintă o condiție prealabilă pentru comunicarea de informații importante pacienților, rudelor și colegilor.

Sănătatea la locul de muncă, dezvoltarea metodelor de lucru și exploatarea oportunităților tehnologice

29.

atrage atenția asupra importanței promovării sănătății la locul de muncă, a oferirii unor condiții bune de lucru și a menținerii satisfacției în muncă, pentru a atrage și a păstra personalul. Leadershipul de calitate este un element fundamental în acest sens. În plus, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie protejați împotriva amenințărilor și a violenței, iar protecția lucrătorilor din domeniul sănătății în situații de risc trebuie îmbunătățită;

30.

recomandă să se acorde prioritate absolută păstrării personalului medico-sanitar, de exemplu, prin promovarea unor modele de dezvoltare a carierei în clinici în care competențele personalului cu experiență să fie utilizate și apreciate, a unor condiții bune de muncă și a posibilității de reconciliere a vieții profesionale cu viața privată. Serviciile accesibile de îngrijire a copiilor sunt, de asemenea, importante pentru a permite femeilor și bărbaților să fie activi din punct de vedere profesional chiar și atunci când devin părinți. Având în vedere că în sectorul sănătății lucrează multe femei, acest aspect este deosebit de important;

31.

consideră că metodele de lucru trebuie modificate pentru a valorifica la maximum competențele în materie de sănătate. Dezvoltarea economică trebuie să se bazeze pe presupunerea că resursele umane sunt limitate. Pentru ca soluțiile inovatoare să fie aplicate cu succes, ar trebui adoptată o abordare bazată pe practică. Ar trebui evidențiate și diseminate bunele practici care pot servi drept sursă de inspirație, cum ar fi metodele de lucru care necesită mai puțin personal și dezvoltarea unei îngrijiri centrate pe persoană (11), pe baza nevoilor specifice ale pacienților și a punctelor forte individuale;

32.

consideră că este important să se utilizeze în mod eficient competențele din sectorul sănătății, ținând seama de competențele tuturor părților implicate. De exemplu, competențele întregii echipe pot fi utilizate astfel încât diferiți profesioniști să se poată completa reciproc, să se examineze împărțirea sarcinilor și să se ia în considerare delegarea unora dintre ele. În acest sens pot fi utilizate diferite exemple, spre a servi drept sursă de inspirație. De exemplu, în cadrul proiectului TaSHI (12), au fost examinate diferite tipuri de delegare a sarcinilor în cinci țări;

33.

consideră că statele membre ar trebui să se concentreze pe consolidarea asistenței medicale primare, inclusiv în ceea ce privește oferta de forță de muncă calificată. Asistența medicală primară joacă un rol important în contextul nevoilor unei populații în curs de îmbătrânire. De asemenea, trebuie consolidată cooperarea pentru a crește eficiența de-a lungul întregului lanț al asistenței medicale;

34.

consideră că dezvoltarea tehnologică și digitală, inclusiv IA, oferă oportunități deosebite. Îmbunătățirea prevenirii, depistării, diagnosticării, tratamentului, informării și comunicării poate spori eficacitatea asistenței medicale. Digitalizarea poate elimina complet anumite sarcini, de exemplu prin eficientizarea administrației. Alte sarcini pot fi efectuate de la distanță, indiferent de locul în care se află prestatorul, de exemplu, diagnosticarea, îngrijirea și supravegherea sau consilierea și orientarea la distanță. Această abordare ar fi deosebit de importantă în așa-numitele „deșerturi medicale”. Dezvoltarea digitală presupune, de asemenea, extindea generală a infrastructurii, pentru a sprijini tranziția digitală. Posibilitatea ca pacientul să își consulte toate întâlnirile cu profesioniști din domeniul sănătății înscrise în fișa medicală în format digital consolidează, de asemenea, participarea sa la propria îngrijire. Solicită utilizarea etică a IA în domeniul asistenței medicale, garantându-se că digitalizarea nu înlocuiește îngrijirea umană, ci, mai degrabă, îmbunătățește accesibilitatea și eficiența;

35.

subliniază importanța implicării lucrătorilor din domeniul sănătății în planificarea construirii spitalelor și a unităților medicale pentru a se asigura că clădirile și mediile de lucru sprijină atât eficiența, cât și starea de bine a personalului. Subliniază că locurile de muncă bine concepute contribuie la satisfacție la locul de muncă, la reducerea stresului și la îmbunătățirea îngrijirii medicale în general;

36.

subliniază că evoluțiile digitale și tehnologice necesită noi competențe și metode de lucru modificate în domeniul asistenței medicale. CoR consideră că este esențial ca statele membre să acorde atenție acestui aspect și să pregătească personalul actual și viitor pentru această tranziție, pentru a exploata pe deplin potențialul unei tranziții digitale și tehnologice în care IA se poate dovedi a fi un sprijin eficace. Prin urmare, este esențial ca educația și formarea viitorilor profesioniști din domeniul sănătății să îi înzestreze cu competențele necesare pentru a lucra cu instrumente digitale care să sprijine și să completeze asistența medicală cât mai aproape de pacient. Pentru a fi cât mai eficientă posibil, dezvoltarea digitală trebuie să se desfășoare, de asemenea, în strânsă cooperare cu utilizatorii.

Dezvoltarea competențelor și cooperarea

37.

consideră că perfecționarea și formarea continuă sunt esențiale pentru dezvoltarea asistenței medicale. În acest context, este important sprijinul furnizat de personalul cu experiență, de exemplu prin îndrumare și mentorat, la fel cum este importantă posibilitatea de a dobândi noi cunoștințe, de exemplu cu privire la instrumentele digitale și la IA. Acest lucru este, de asemenea, esențial în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea;

38.

subliniază posibilitatea de a crea centre de cunoștințe, care să permită accesul și utilizarea unei baze de cunoștințe dezvoltate în comun și care să poată fi utilizate într-un context mai larg. Suedia, de exemplu, are o experiență îndelungată cu astfel de centre în domeniul cancerului;

39.

sprijină oportunitățile oferite studenților de programul Erasmus, care le permite să participe la schimburi și să învețe unii de la alții, să își dezvolte atât competențele, cât și metodele de lucru, dar și să profite de oportunitățile oferite de dezvoltarea digitală. Un alt element important al programului Erasmus este posibilitatea de a efectua stagii și de a câștiga experiență profesională;

40.

reamintește că UE a adoptat Directiva privind calificările profesionale în 2005 și că directiva de modificare care a intrat în vigoare în 2014 ar fi trebuit să fie transpusă în statele membre în 2016; CoR este preocupat de constatările Curții de Conturi Europene (13) potrivit cărora sistemul UE de recunoaștere a calificărilor profesionale este „utilizat rar și nesistematic”, și invită Comisia să monitorizeze mai bine respectarea directivei de către statele membre, astfel cum se propune în raport. Astfel, este important să se asigure respectarea termenului-limită pentru recunoașterea calificărilor profesionale și integrarea mecanismului de alertă în procedura de recunoaștere;

41.

subliniază că cooperarea dintre statele membre în domeniul asistenței medicale poate fi dezvoltată în zonele de frontieră, în care distanțele până la unitățile de asistență medicală sunt uneori lungi; pentru a face posibilă o astfel de cooperare, CoR recomandă revizuirea legislației naționale. Există exemple de cooperare la frontieră în ceea ce privește serviciile de ambulanță. Acest aspect a fost abordat în avizul CoR pe tema „Soluționarea obstacolelor din calea cooperării serviciilor de urgență în regiunile frontaliere ale UE” (COTER-VII/042);

42.

consideră că ar fi util ca, pe lângă capacitățile mecanismului RescEU al UE, statele membre să își pună reciproc la dispoziție cadre medicale în caz de nevoie pe termen scurt în timpul unei crize sau al unui alt eveniment grav într-unul sau mai multe state membre. Legislația poate constitui un obstacol în calea primirii asistenței în timp util în caz de urgență, motiv pentru care CoR propune ca fiecare stat membru să își revizuiască legislația astfel încât să poată primi și oferi sprijin urgent și pe termen scurt sub formă de cadre medicale;

43.

solicită continuarea unei politici de coeziune puternice, pentru a spori oportunitățile pentru toate orașele și regiunile de a oferi mai multor persoane educație și învățare pe tot parcursul vieții în domeniul asistenței medicale. UE trebuie atât să răspundă cererii de personal, cât și să ofere oportunități de carieră personalului existent. Astfel cum a subliniat Enrico Letta în raportul său intitulat „Much more than a market” (14) („Mult mai mult decât o piață”), fondurile de coeziune pot juca, de asemenea, un rol important prin investiții în infrastructura de sănătate și în centrele de testare de proximitate situate în zonele mai puțin populate și prin crearea de stimulente pentru atragerea și păstrarea profesioniștilor din domeniul sănătății;

44.

recomandă dezvoltarea cooperării la nivelul UE pentru a încuraja schimbul de cunoștințe între statele membre, de exemplu cu privire la strategii, soluții digitale și evoluții care să conducă la îmbunătățirea ofertei de competențe în sectorul asistenței medicale. Cooperarea ar trebui să includă, de asemenea, exemple edificatoare de măsuri de păstrare a personalului, de dezvoltare a asistenței medicale primare și de îmbunătățire a accesului la asistență medicală în „deșerturile medicale”.

---

(1)   Orientări politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029.

(2)  Raportul Safer together – Strengthening Europe’s civilian and military preparedness and readiness (Mai în siguranță împreună – Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei) | Comisia Europeană.

(3)   Ready for the Next Crisis? Investing in Health System Resilience | OCDE (Pregătiți pentru următoarea criză? Realizarea de investiții în reziliența sistemelor de sănătate).

(4)   Health at a Glance: Europe 2024 - State of health in the EU cycle (Sănătatea pe scurt: Europa 2024 – Ciclul „Starea sănătății în UE”).

(5)   Health at a Glance: Europe 2024 - State of health in the EU cycle (Sănătatea pe scurt: Europa 2024 – Ciclul „Starea sănătății în UE”).

(6)   Health at a Glance: Europe 2024 - State of health in the EU cycle (Sănătatea pe scurt: Europa 2024 – Ciclul „Starea sănătății în UE”).

(7)   Declarația de la București privind forța de muncă din domeniul sănătății și al îngrijirii.Reuniunea regională la nivel înalt privind forța de muncă în domeniul sănătății și al îngrijirii în Europa: este momentul să acționăm, 22-23 martie 2023, București, România.

(8)   Programul „UE pentru sănătate” 2021-2027.

(9)   EU Talent Pool to help address labour shortages across Europe (Rezerva de talente la nivelul UE pentru a contribui la abordarea deficitului de forță de muncă în întreaga Europă).

(10)   WHO Global Code of Practice on the International Recruitment of Health Personnel (Codul global de bune practici al OMS în materie de recrutare internațională a personalului medical).

(11)  Un concept care implică pacienții și rudele acestora în planificarea și furnizarea de asistență medicală și care nu se axează pe boală, ci pe pacient.

(12)   Rezultatele TaSHI – Tashi.

(13)   Raportul special 10/2024: Recunoașterea calificărilor profesionale în UE | Curtea de Conturi Europeană.

(14)   Enrico Letta – Much more than a market (Mult mai mult decât o piață) (aprilie 2024).