1)

Articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 (2) (denumit în continuare „RGPD”) trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică, care, în îndeplinirea atribuțiilor sale, nu acționează, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal prin mijloacele stabilite și care i-au fost puse la dispoziție în prealabil, în interesul propriu și personal, ci în calitate de director al unei organizații (agenție sau alt organism fără personalitate juridică) în spatele căreia se află însă o entitate juridică, este „operator” care poate fi acționat în justiție?

2a)

Articolul 15 alineatul (1) litera (g) din RGPD trebuie interpretat în sensul că într-un caz în care datele prelucrate constau într-o afirmație factuală referitoare la persoana vizată sau într-o evaluare calificativă a acestei persoane din conținutul unui e-mail, în sintagma „orice informații disponibile privind sursa acestora” este inclus numai autorul e-mailului sau și persoanele cu care autorul a discutat despre persoana vizată?

2b)

În cazul în care numele nestocate ale interlocutorilor constituie „informații disponibile privind sursa acestora” în sensul articolului 15 alineatul (1) litera (g) din RGPD:

3)

Articolul 82 alineatul (2) din RGPD trebuie interpretat în sensul că efectele negative pentru persoana vizată, datorate încălcării acestui regulament, săvârșită ulterior prelucrării datelor cu caracter personal numai împotriva obligației de a acorda acces în sensul articolului 15 alineatul (1) din RGPD, constituie un prejudiciu cauzat prin „operațiunile […] de prelucrare care încalcă prezentul regulament” și determină obligația operatorului de a plăti despăgubiri?

4)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima sau la cea de a treia întrebare: articolul 82 din RGPD se opune dispozițiilor naționale potrivit cărora prejudiciul cauzat unei persoane prejudiciate de un organ în executarea legii printr-un act de putere nu poate fi invocat direct împotriva organului însuși?