Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind o comunitate de tineri din Europa bazată pe valori europene, pentru o Europă comună și sigură

(C/2025/2977)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AMINTIND CĂ:

Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile comune (1) ale respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, acestea reprezentând principii fundamentale consfințite în Tratatul privind Uniunea Europeană. Aceste valori europene sunt universale și servesc drept piatră de temelie pentru construirea unei societăți europene comune și sigure.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care afirmă drepturile și libertățile tuturor persoanelor, inclusiv ale tinerilor, oferă un cadru solid pentru demnitate, egalitate, participare și protecție. Aceste instrumente orientează eforturile de a crea un mediu sigur și incluziv pentru toți tinerii din Europa, promovând dezvoltarea și implicarea acestora în societate. (2)

Pilonul european al drepturilor sociale recunoaște drepturile tinerilor de a avea acces la educație și formare, egalitate de șanse și protecție împotriva discriminării, sprijinind crearea unor comunități reziliente și incluzive, în care tinerii să fie implicați activ și să fie în siguranță din punct de vedere economic și social (3). În acest sens, Concluziile Consiliului privind contribuția educației și a formării la consolidarea valorilor europene comune și a cetățeniei democratice (4) au invitat statele membre să includă o preocupare permanentă de a acorda atenție egalității și diversității în contextul specific al predării valorilor europene comune și a cetățeniei democratice.

Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027 (5) a inclus 11 obiective europene pentru tineret, care subliniază rolul esențial al tinerilor în construirea unei Europe comune și sigure. Prin intermediul celor trei domenii principale - Implicare, Conectare și Responsabilizare -, aceasta subliniază importanța unei participări semnificative, a promovării înțelegerii reciproce și a înzestrării tinerilor din Europa cu competențele și oportunitățile necesare pentru a contribui în mod activ la o societate rezilientă și favorabilă incluziunii (6). Strategia UE pentru tineret oferă un cadru pentru implicarea activă, autonomia și incluziunea tinerilor, promovând sentimentul unei responsabilități împărtășite față de o identitate europeană comună.

Implicarea activă a tinerilor în procesele decizionale de la nivel local, regional, național și european este vitală pentru promovarea unui sentiment de asumare și a responsabilității pentru prezentul și viitorul Uniunii Europene. Mecanismele structurate de participare a tinerilor, cum ar fi Dialogul UE cu tinerii, oferă o platformă pentru o participare semnificativă, permițându-le tinerilor să își exprime perspectivele, să aibă un impact asupra elaborării politicilor și să contribuie la conturarea unei Europe comune și sigure (7).

Tinerii, în calitate de agenți ai schimbării și de părți interesate esențiale în conturarea viitorului Europei, ar trebui să fie capacitați și abilitați de la o vârstă fragedă să înțeleagă principiile, valorile și funcționarea UE, în conformitate cu obiectivul pentru tineret #1 (8), și să contribuie în mod activ la procesele democratice, la societatea civilă și la incluziunea socială a Uniunii Europene, în conformitate cu obiectivul pentru tineret #9 (9).

Combaterea dezinformării și a informării greșite și furnizarea de informații fiabile sunt esențiale pentru protejarea proceselor democratice și protejarea tinerilor împotriva manipulării. Sporirea sensibilizării cu privire la securitatea cibernetică și promovarea alfabetizării digitale și mediatice, precum și a unei culturi a vigilenței în rândul tinerilor permit ca aceștia să recunoască și să atenueze amenințările digitale, promovând astfel un mediu digital sigur și rezilient (10).

Provocările tot mai mari în materie de sănătate cu care se confruntă tinerii, inclusiv cele legate de sănătatea mintală și de bunăstare, exacerbate de consecințele pandemiei de COVID-19 și de alte schimbări și presiuni societale, atât offline, cât și online, trebuie să fie considerate o prioritate la toate nivelurile. Sprijinirea rezilienței mintale a tinerilor este esențială nu numai pentru dezvoltarea lor personală, ci și pentru promovarea unei societăți europene sigure și favorabile incluziunii, în care aceștia să poată prospera ca participanți activi la procesele democratice și sociale, precum și în viața lor profesională (11).

Tinerii din întreaga Europă se confruntă cu provocări strâns legate de valorile europene, care includ preocupări privind statul de drept, restrângerea spațiilor civice și amenințările tot mai mari la adresa participării democratice. Deși aceste aspecte, combinate cu provocări presante la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, transformarea demografică, transformarea digitală și cea verde, dezinformarea, tensiunile politice internaționale și conflictele armate, exacerbează inegalitățile și creează bariere care îi împiedică pe unii tineri să se implice în procese societale și democratice, ele servesc, de asemenea, drept catalizator pentru alți tineri în favoarea participării active la dezbateri și acțiuni democratice în domenii precum drepturile omului, sănătatea mintală, justiția intergenerațională, justiția climatică și schimbările societale (12).

10.

Diverse programe și inițiative ale UE, cum ar fi Erasmus+, Corpul european de solidaritate, programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, Fondul social european Plus, inclusiv, după caz, inițiativa „Țintește, învață, stăpânește, realizează” (ALMA), DiscoverEU, Garanția pentru tineret, Dialogul UE cu tinerii și Anul european al tineretului 2022, s-au dovedit a avea succes, după caz, în ceea ce privește consolidarea participării tinerilor, dezvoltarea de competențe, mobilitatea socială și promovarea valorilor europene la nivel transfrontalier.

RECUNOSCÂND CĂ:

11.

Construirea unei comunități puternice de tineri în Europa este esențială pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă tinerii, inclusiv a sentimentelor de deconectare și dezamăgire față de instituțiile UE. Provocări precum problemele de sănătate mintală, inegalitățile crescânde și percepția că nu sunt incluși în mod adecvat în procesul decizional al UE au contribuit, în rândul unor tineri, la un sentiment de neîncredere în instituții (13).

12.

Deși este încurajator faptul că sentimentul puternic al identității europene continuă să se mențină în rândul tinerilor, încrederea în instituțiile europene este în scădere, la fel ca intențiile tinerilor de a participa la alegerile europene. Pentru a recâștiga această încredere, ar trebui să se pună un accent mai mare pe politicile favorabile incluziunii, garantându-se că acestea răspund nevoilor și preocupărilor specifice ale tinerilor, pe educația civică, pe cooperarea intergenerațională, pe promovarea valorilor comune și a implicării active a tinerilor în democrație și în societatea civilă și pe asigurarea accesului la surse fiabile de informații (14).

13.

Provocările la nivel mondial ale secolului 21, cum ar fi problemele de sănătate mintală, transformarea digitală și cea verde, criza climatică, inegalitatea socială, polarizarea, amenințările la adresa statului de drept și încălcările drepturilor fundamentale, tensiunile politice internaționale și conflictele armate, necesită un răspuns european unificat. Implicarea tinerilor din Europa în abordarea acestor aspecte printr-o participare semnificativă la procesele decizionale va garanta că Europa rămâne o regiune sigură și durabilă pentru generațiile viitoare.

14.

Sectorul tineretului poate juca un rol esențial într-o abordare integrată și transsectorială pentru identificarea și prevenirea radicalizării violente a tinerilor împotriva valorilor europene, precum și pentru luarea de măsuri împotriva acesteia.

15.

Dialogul cu copiii și tinerii prin intermediul unor mecanisme participative, cum ar fi Platforma UE de participare a copiilor și, respectiv, Dialogul UE cu tinerii, demonstrează importanța creării unor spații sigure și favorabile incluziunii, în care aceștia să își poată exprima opiniile și să participe în mod semnificativ la conturarea prezentului și a viitorului Europei (15). În același timp, este la fel de important să se țină seama de opiniile tinerilor în procesul de elaborare a politicilor.

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

16.

Lumea de astăzi se confruntă cu amenințări noi și în continuă evoluție la adresa democrației și a statului de drept, cu criza de mediu și criza climatică la nivel mondial, cu amenințările la adresa sănătății publice, cu campaniile de dezinformare, cu războiul militar de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, cu conflictul în curs din Orientul Mijlociu și cu alte conflicte mondiale. Aceste crize au dus la penurie de energie, inflație, instabilitate economică și socială, inegalitate și migrație în masă, determinând, în același timp, căutarea unor soluții inovatoare pentru a le atenua impactul. Provocările au introdus complexități suplimentare, dar au creat simultan oportunități de promovare a inovării și de abordare a problemelor societale și de mediu presante.

17.

În același timp, transformarea digitală și tranziția verde ale Europei, aflate într-un proces de accelerare, au generat atât provocări, cât și oportunități. Deși aceste fenomene pot adânci inegalitățile și polarizarea societății și pot avea un impact negativ asupra sănătății, inclusiv a sănătății mintale, afectând în special tinerii, ele au stimulat, de asemenea, inovarea, au creat noi oportunități de educație, formare și ocupare a forței de muncă și au întărit conectivitatea. Abordarea acestor oportunități și provocări necesită eforturi susținute pentru a promova incluziunea și echitatea între generații și a valorifica potențialul tinerilor din Europa de a contribui la o Europă mai sigură, mai echitabilă și mai sustenabilă (16).

18.

Este necesar ca statele membre să colaboreze pentru a consolida și a integra perspectivele tinerilor în cadrul politicilor cu scopul de a garanta că aceste perspective răspund realităților diverse ale tinerilor din Europa, inclusiv ale tinerilor cu mai puține oportunități și ale celor expuși riscului de excluziune.

19.

Consolidarea activităților existente pentru a sprijini implicarea activă, capacitarea și reziliența tinerilor este esențială pentru abordarea provocărilor multidimensionale cu care se confruntă în prezent tinerii din Europa. Aceasta poate include promovarea dezvoltării competențelor personale și sociale în toate mediile și pe tot parcursul vieții (17), îmbunătățirea accesului la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, adaptate la viitoarele cereri de pe piața forței de muncă, abordarea lacunelor și a deficitelor în materie de abilități, învățarea nonformală și informală, îmbunătățirea alfabetizării digitale și mediatice, dezvoltarea de oportunități incluzive pentru participarea civică și democratică, inclusiv furnizarea de activități pentru tineret și de oportunități de voluntariat (18), precum și dezvoltarea în continuare a sistemelor de sprijin pentru sănătatea mintală (19). Consolidarea acestor activități va contribui la constituirea unei comunități europene comune, sigure și implicate, în care tinerii să fie pregătiți să își dezvolte întregul potențial și să poată contribui în mod activ la un viitor durabil și bazat pe coeziune.

20.

În cadrul Conferinței UE pentru tineret de la Lublin din 2-5 martie 2025, tinerii au propus următoarele recomandări:

Tinerii au subliniat că este necesar să crească speranța tinerilor într-un viitor democratic și sigur prin sporirea încrederii lor în instituțiile democratice la toate nivelurile, a rezilienței lor și a contribuției lor la consolidarea păcii pentru a se preîntâmpina demotivarea, lipsa de implicare și alienarea politică. Acest lucru se poate realiza prin:

a)	declararea unui an european al rezilienței și creșterea finanțării pe termen lung și ușor accesibile din partea UE pentru proiectele vizând reziliența tinerilor și pregătirea pentru situații de criză;

consolidarea implicării tinerilor în procesul decizional prin măsuri precum inițiativele cetățenești europene conduse de tineret, verificarea din perspectiva impactului asupra tinerilor la nivel național și european și Dialogul UE cu tinerii. Acestea ar trebui să includă procese transparente de monitorizare, care să urmărească punerea în aplicare a propunerilor de politici, precum și parteneriate cu organizații de tineret în materie de comunicare și informare pentru a se ajunge la o gamă diversă de tineri și pentru a li se permite mai bine tinerilor lideri să reducă decalajul dintre tineri și factorii din UE responsabili de elaborarea politicilor;

c)	încurajarea tinerilor candidați la alegeri prin măsuri precum cote, stagii politice care să reducă vârsta de eligibilitate și punerea la dispoziția tinerilor a unei șanse reale de a fi aleși;

introducerea educației civice ca materie obligatorie în educația formală, cu o programă de învățământ cuprinzătoare, pusă în aplicare și creată în cooperare cu organizații neguvernamentale. Acest lucru ar trebui să stimuleze responsabilitatea civică, să promoveze valorile europene, societatea civilă, gândirea critică, participarea democratică și rolul instituțiilor democratice.

Dezinformarea și informarea greșită amenință valorile democratice, erodează încrederea în instituții și creează polarizare. Acest lucru duce la scepticism, lipsă de implicare și probleme de sănătate mintală în rândul tinerilor, precum și la incapacitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză. Consolidarea rezilienței tinerilor în peisajul digital și protejarea în continuare a valorilor democratice pe care se bazează UE pot fi realizate prin:

conceperea în comun, împreună cu tinerii, a unor cadre de învățare digitală (formală, nonformală, informală) în domenii precum înțelegerea algoritmilor, alfabetizarea mediatică, securitatea cibernetică, verificarea informațiilor, amprentele digitale, gestionarea informațiilor, gândirea critică, mass-media etică și utilizarea IA;

b)	punerea în aplicare a unor procese transparente de verificare și asumare a răspunderii pentru mijloacele de comunicare socială, precum și etichetarea calității mass-mediei pentru a încuraja un comportament digital responsabil;

c)	sprijinirea întreprinderilor conduse de tineri și a start-upurilor în domeniul mijloacele de comunicare socială și al IA.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE, LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

21.

Să consolideze educația și formarea pentru cetățenie democratică, alfabetizarea digitală și mediatică, după caz, prin învățarea formală, nonformală și informală care înzestrează tinerii cu cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au nevoie pentru a se implica în mod eficace și responsabil în societate și pentru a utiliza tehnologii noi și inovații. Aceste inițiative ar trebui să țină seama de diferitele nevoi ale tinerilor, inclusiv ale tinerilor cu mai puține oportunități și în situații vulnerabile, și să promoveze înțelegerea valorilor și a proceselor democratice, participarea activă la comunitatea civică și europeană și dezvoltarea gândirii critice, împreună cu alfabetizarea digitală și mediatică, atât pentru a aborda provocările societale, cât și pentru a promova comunități incluzive și reziliente.

22.

Să evidențieze rolul activităților pentru tineret ca motor al valorilor europene, al dezvoltării competențelor și al participării semnificative a tinerilor. În diversitatea lor, activitățile pentru tineret utilizează diferite metode pentru a contribui la o societate bazată pe mai multă coeziune.

23.

Să promoveze în continuare participarea activă a tinerilor la procesele democratice, ceea ce contribuie la crearea unei democrații mai incluzive care să reprezinte nevoile diverse ale cetățenilor săi, consolidând participarea civică a tinerilor și sprijinindu-i pe aceștia în participarea lor la alegeri.

24.

Să se asigure că tinerii au acces egal la medii sigure și incluzive, care încurajează dezvoltarea abilităților lor psihosociale și participarea la activități de consolidare a comunităților. Aceste activități ar putea include programe de voluntariat, proiecte intergeneraționale și inițiative locale care abordează provocări sociale și de mediu, toate acestea contribuind la formarea și consolidarea sentimentului de apartenență în cadrul comunităților locale, regionale, naționale și europene.

25.

Să promoveze dialogul intercultural și intergenerațional și solidaritatea și să combată toate formele de discriminare, rasism, antisemitism, xenofobie și alte tipuri de intoleranță (20), de exemplu punând în aplicare politici publice relevante prin intermediul unor programe de abilități, campanii de sensibilizare și activități de învățare, atât informale, cât și nonformale, care să reflecte diversitatea comunităților europene și să aibă drept obiectiv protejarea și îmbunătățirea acestei diversități.

26.

Să sprijine organizațiile de tineret, lucrătorii de tineret și alte părți interesate relevante – în special cele care contribuie la promovarea Uniunii Europene și a valorilor democratice – care formează competențe personale și sociale ale tinerilor, astfel încât să le permită să colaboreze cu comunitățile și să abordeze în mod eficace provocările societale.

27.

Să promoveze formarea abilităților de gândire critică în rândul tinerilor, înzestrându-i pe aceștia cu capacitatea de a analiza informații, de a evalua ipoteze și de a aborda probleme societale complexe dintr-o perspectivă critică și independentă. Prin stimularea acestor abilități, tinerii pot fi pregătiți să devină cetățeni activi și informați, care aduc o contribuție semnificativă la schimbările pozitive din comunitățile lor și din afara acestora.

28.

Să sprijine evaluarea politicilor pentru tineret și a programelor de activități pentru tineret pentru a asigura faptul că sunt incluzive și au un impact pronunțat și că reflectă nevoile diverse și în schimbare ale tinerilor din întreaga UE, inclusiv ale tinerilor cu mai puține oportunități și ale celor expuși riscului de excluziune.

29.

Să încurajeze și să faciliteze cooperarea între instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret, instituțiile culturale și comunitatea mai largă pentru a crea sinergii care să încurajeze tinerii să participe activ la viața culturală, socială, civică și sportivă. Prin promovarea oportunităților de învățare în comun și prin îmbunătățirea înțelegerii reciproce, aceste eforturi pot sprijini consolidarea democrației, pot promova comunități incluzive și reziliente și le pot permite tinerilor să devină cetățeni activi și implicați (21).

30.

Să profite pe deplin, acolo unde este posibil, de oportunitățile oferite de programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate (CES) pentru a capacita tinerii și a construi comunități incluzive și reziliente. Instrumente precum schimburile de tineri și cursurile de formare din cadrul Erasmus+ pot promova educația pentru cetățenie și gândirea critică, în timp ce proiectele de voluntariat și activitățile de solidaritate ale CES sprijină implicarea tinerilor în abordarea provocărilor societale. În plus, proiectele Erasmus+ în materie de parteneriate de cooperare și consolidare a capacităților permit cooperarea între instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și instituțiile culturale și sportive în scopul promovării valorilor democratice, al dialogului intercultural și a participării active.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ, CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

31.

Să promoveze în continuare participarea activă a tinerilor la procesele democratice garantând că vocile lor sunt auzite și luate în considerare la elaborarea politicilor la nivel local, regional, național, precum și la nivelul UE.

32.

Să sprijine inițiativele de consolidare a capacităților atât fizice, cât și online, precum și dezvoltarea de competențe care să le permită tinerilor să participe în mod efectiv la activitățile de consolidare a comunităților și la procesele decizionale. Astfel de eforturi ar trebui să vizeze consolidarea încrederii și a cunoștințelor acestora, precum și a rezilienței lor și a angajamentului lor de a contribui în mod semnificativ la procesele decizionale de la nivel local, regional, național și european. Aceste inițiative ar trebui să acorde prioritate comunicării cu grupurile subreprezentate de tineri, în special tinerii cu mai puține oportunități și cei expuși riscului de excluziune, prin programe de informare specifice și parteneriate cu organizații de la firul ierbii.

33.

Să sprijine organizațiile de tineret, în special cele care susțin valorile europene și democrația și, după caz, consiliile naționale de tineret, în eforturile lor de contribui în mod activ la conturarea politicilor care au un impact asupra vieții tinerilor.

34.

Să dezvolte în mod consecvent sisteme de informații pentru tineret, medii, precum și disponibilitatea și accesibilitatea informațiilor, întrucât informațiile pentru tineri joacă un rol important în a-i ajuta pe aceștia să devină cetățeni europeni informați și implicați.

35.

Să intensifice eforturile transsectoriale de promovare a bunăstării tinerilor și de prevenire a problemelor de sănătate mintală, precum și de promovare a accesului la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, la oportunități de perfecționare, de conversie profesională și de angajare pentru tineri, în special pentru cei cu mai puține oportunități, pentru cei expuși riscului de excluziune și pentru cei care se străduiesc să își sporească reziliența și abilitățile psihosociale, în vederea asigurării participării lor viitoare la cadrul societal al Europei și a atenuării dezavantajelor socioeconomice.

36.

Să își intensifice eforturile de încurajare a unui mediu online sigur și sănătos pentru tineri, protejându-i de expunerea la conținuturi inadecvate, la materiale concepute astfel încât să creeze dependență, cu efecte negative asupra sănătății mintale și fizice, și la amenințări online, cum ar fi dezinformarea și informarea greșită, discursurile de incitare la ură și hărțuirea, consolidând în același timp lupta împotriva dezinformării și promovând sensibilizarea cu privire la securitatea cibernetică și alfabetizarea digitală. Acest lucru îi va ajuta pe tineri să recunoască și să atenueze amenințările cibernetice, contribuind astfel la crearea unor comunități mai sigure și mai reziliente.

37.

Să recunoască importanța integrării aspectelor legate de tineret în politicile privind securitatea, migrația și coeziunea socială, sănătatea, educația și formarea, cultura, locuințele, acțiunile din domeniul climei și al mediului și transformarea digitală pentru a modela un viitor sigur și comun pentru Europa și să elaboreze, după caz, strategii transsectoriale.

38.

Să încurajeze cooperarea cu societatea civilă și cu sectorul privat pentru a crea, pentru tineri, oportunități în vederea abordării provocărilor presante, cum ar fi transformarea digitală, schimbările climatice și incluziunea socială. Aceste oportunități ar putea include ucenicii, stagii, programe de antreprenoriat și proiecte în colaborare.

39.

Să asigure integrarea activă a vocilor tinerilor prin implicarea lor în procesele decizionale și prin conceperea în comun a unor inițiative care să stimuleze creșterea economică, securitatea și inovarea în Europa.

40.

Să faciliteze colaborarea dintre factorii responsabili de elaborarea politicilor, organizațiile de tineret, organizațiile și asociațiile societății civile, cercetători și alte părți interesate pentru a se asigura că politicile pentru tineret rămân relevante și receptive la nevoile în continuă evoluție ale tinerilor din Europa.

41.

Să dezvolte în continuare o cooperare strânsă între tinerii din statele membre și tinerii din întreaga Europă, în special din țările candidate la aderarea la UE, precum și din țări din afara Europei, recurgând la oportunitățile puse la dispoziție în cadrul Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

42.

Să continue cooperarea cu organizațiile internaționale, inclusiv cu Consiliul Europei și cu Organizația Națiunilor Unite, în vederea consolidării implicării civice a tinerilor și a organizațiilor acestora, subliniind necesitatea unui sprijin continuu pentru Parteneriatul pentru tineret dintre UE și Consiliul Europei.

43.

Să consolideze inițiativele de implicare a tinerilor în comunitatea europeană, promovând înțelegerea cetățeniei și a valorilor europene și consolidând legătura acestora cu comunitatea europeană și cu instituțiile sale.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

44.

Să consolideze și să sprijine în continuare într-un mod transparent, de exemplu prin programe europene, inițiative care îmbunătățesc cunoștințele despre UE și contribuie la dezvoltarea unei comunități europene comune bazate pe valori comune, inclusiv pe respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

45.

Să sprijine în continuare programele și inițiativele UE pentru tineret, cum ar fi Erasmus+, Corpul european de solidaritate și Dialogul UE cu tinerii, și să asigure sinergii cu alte inițiative de politică care încurajează schimbul de idei, promovează solidaritatea și consolidează identitatea europeană în rândul tinerilor și să asigure faptul că măsurile care vor succeda acestora vor avea o componentă puternică dedicată consolidării solidarității și participării tinerilor.

46.

Să asigure sinergii între Dialogul UE cu tinerii și noile mecanisme participative ale UE, cum ar fi Dialogurile în materie de politici pentru tineret cu comisarii, Grupul părților interesate din domeniul tineretului din UE și Comitetul consultativ al tinerilor din cadrul Comisiei, în cooperare cu statele membre, astfel încât acestea să se completeze reciproc și să își concretizeze potențialul de a implica tinerii în procesul decizional de la nivelul UE.

47.

Să consolideze caracterul incluziv și accesibilitatea mecanismelor de participare menționate la punctul 46 prin reflectarea asupra domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri și a lecțiilor învățate pentru a obține o mai bună reprezentare a diferitelor voci, inclusiv a vocilor tinerilor cu mai puține oportunități.

48.

Să se asigure că vocile tinerilor sunt luate în considerare la toate nivelurile, prin introducerea verificării din perspectiva impactului asupra tinerilor la nivel european, a unei evaluări a impactului asupra tinerilor sau a altor instrumente similare de integrare a aspectelor legate de tineret (22).

49.

Să țină seama de aceste concluzii la pregătirea următoarei strategii a UE pentru tineret și a Dialogului UE cu tinerii după 2027, asigurându-se că domeniul de aplicare și obiectivele se reflectă în viitoarele cadre de politică. Acest lucru va asigura alinierea strategiei la nevoile tinerilor și va consolida rolul acestora în construirea unei Europe comune și sigure.

(1) Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(2) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2012/C 326/02), JO C 326, 26.10.2012, p. 391-407.

(3) Pilonul european al drepturilor sociale, capitolul 1: Egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017 (2017/C 428/09), JO C 428, 13.12.2017, p. 10-15.

(4) Concluzii ale Consiliului privind contribuția educației și a formării la consolidarea valorilor europene comune și a cetățeniei democratice, JO C, C/2023/1419, 1.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1419/oj.

(5) Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, JO C 456, 18.12.2018, p. 1-22.

(6) Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027.

(7) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret (2023/C 185/06), JO C 185, 26.5.2023, p. 21-28.

(8) Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027, Obiectivul pentru tineret #1, Conectarea UE cu tinerii.

(9) Strategia UE pentru tineret 2019-2027, Obiectivul pentru tineret #9, Spațiu și participare pentru toți.

(10) Planul de acțiune pentru democrația europeană; Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, COM (2020) 624 final, SWD (2020) 209 final; Concluziile Consiliului privind educația în domeniul mass-mediei într-o lume în continuă schimbare, JO C 193, 9.6.2020, p. 23-28.

(11) Comisia Europeană/EACEA/Youth Wiki, 2022. The impact of the COVID-19 pandemic on the mental health of young people (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății mintale a tinerilor). Policy responses in European countries (Răspunsuri în materie de politici în țările europene). Youth Wiki report (Raportul Wiki pentru tineri). Luxemburg Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene; Flash Eurobarometer 545 - Youth and Democracy, May 2024 (Eurobarometru Flash 545 – Tinerii și democrația, mai 2024).

(12) Flash Eurobarometer 545 - Youth and Democracy, May 2024. (Eurobarometru Flash 545 – Tinerii și democrația, mai 2024).

(13) Flash Eurobarometer 545 - Youth and Democracy, May 2024. (Eurobarometru Flash 545 – Tinerii și democrația, mai 2024)

(14) „Youth Citizens’Views and Engagement in a Changing Europe”, IEA International Civic and Citizenship Education Study 2022 European Report, Springer, 2022. (Opiniile tinerilor cetățeni și implicarea lor într-o Europă în schimbare, Studiu internațional al AIE privind educația civică și pentru cetățenie, Raportul european din 2022, Springer, 2022).

(15) Lundy, L. (2007). „Voice” is not enough: conceptualising Article 12 of the United Nations Convention on the Rights of the Child. („Vocea” nu ajunge: conceptualizarea articolului 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului). British Educational Research Journal, 33 (6), 927-942. Modelul Lundy, aprobat în inițiativele Comisiei Europene, evidențiază patru elemente – spațiu, voce, public și influență – ca fiind esențiale pentru o participare semnificativă a tinerilor la elaborarea politicilor și deciziilor care le afectează viața.

(16) Raportul Comisiei Europene intitulat: The Digital Economy and Society Index (DESI), 2022 [Indicele economiei și societății digitale (DESI), 2022].

(17) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind agendele de politici la nivel european și internațional privind copiii, tineretul și drepturile copiilor, JO C, C/2024/3528, 4.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3528/oj.

(18) Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind mobilitatea tinerilor voluntari în Uniunea Europeană, JO C 319, 13.12.2008, p. 8-10.

(19) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană, JO C, C/2023/1337, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1337/oj.

(20) Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, COM(2020) 565 final; Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, COM/2020/152 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A52020DC0152; Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, COM/2020/698 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0698 și Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030), COM/2021/615 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A52021DC0615.

(21) Concluziile Consiliului privind contribuția educației și a formării la consolidarea valorilor europene comune și a cetățeniei democratice (C/2023/1419), JO C, 1.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1419/oj.

(22) Comisia Europeană: Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură, Youth mainstreaming, youth impact assessment and youth checks – A comparative overview (Integrarea aspectelor legate de tineret, evaluarea impactului asupra tinerilor și verificarea din perspectiva impactului asupra tinerilor – o prezentare generală comparativă), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, https://data.europa.eu/doi/10.2797/038401.