Raportoare:

Maria NIKOLOPOULOU

Consilieră	Laura KAUN (pentru raportoare, Grupul II)
Decizia Adunării Plenare	24.10.2024
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	4.2.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	26.2.2025
Sesiunea plenară nr.	594
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	167/03/01

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE recunoaște evoluțiile pozitive din Europa din ultimele decenii în ceea ce privește egalitatea de gen și îndeamnă UE și statele membre să accelereze ritmul progreselor, să fie mai ambițioase, să denunțe ferm restrângerea spațiului societății civile și să împiedice orice regres în ceea ce privește drepturile femeilor, care sunt, în prezent, atacate, în special de partidele politice de extremă dreaptă.

1.2.

CESE sugerează ca UE, statele membre și partidele politice să se angajeze să atragă femeile în politică prin combaterea stereotipurilor, furnizarea de cursuri de formare, crearea unor spații sigure online și offline și luarea în considerare a adoptării unor măsuri care să încurajeze alegerea și numirea femeilor în posturi-cheie, cum ar fi cotele, „listele-fermoar” (1), copreședinția, împărțirea mandatelor și propunerea de candidați bărbați și femei.

1.3.

CESE îndeamnă toate statele membre să aloce suficiente resurse pentru planurile lor naționale de acțiune menite să pună capăt violenței împotriva femeilor și să conceapă aceste planuri în consultare cu organizațiile societății civile. Pentru prevenirea feminicidului și a violenței împotriva femeilor sunt necesare o legislație adecvată, campanii de sensibilizare, acțiuni de formare în școli, precum și independența financiară a femeilor. Este necesar să se asigure o formare specială pentru toți membrii personalului care intră în contact cu supraviețuitoarele (poliție, servicii de îngrijire a sănătății, lucrători sociali, avocați și judecători) și ar trebui să se înființeze centre de îngrijire și adăposturi în toate regiunile.

1.4.

CESE consideră că, pentru a combate inegalitățile de gen preexistente, cadrul UE pentru o tranziție justă ar trebui să includă o strategie în materie de competențe. Aceasta trebuie să cartografieze nevoile în materie de competențe, să elaboreze programe de formare adecvate, să stimuleze spiritul antreprenorial al femeilor în sectoarele verzi și să elimine inegalitatea de gen în cadrul forței de muncă. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor și fetelor din sudul global și din zonele rurale, care sunt afectate în mod disproporționat de tripla criză planetară.

1.5.

Pentru a reduce decalajul digital dintre femei și bărbați, CESE sugerează să se investească în formarea în domeniul competențelor digitale, în accesul la internet la prețuri accesibile, în dispozitive digitale și în proiecte tehnologice conduse de femei și să se promoveze educația și carierele în domeniile STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică) pentru femei și fete. Perspectivele femeilor trebuie să fie incluse în proiectarea, dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale (IA) și a algoritmilor, pentru a se garanta că IA este sensibilă la aspectele sociale și incluzivă.

1.6.

Pentru a elimina disparitatea de gen în ceea ce privește repartizarea responsabilităților de îngrijire neremunerate și pentru a ajuta femeile să rămână pe piața muncii, CESE își reiterează apelul referitor la o garanție europeană privind îngrijirea, inclusiv îngrijirea copilului, cu scopul de a asigura servicii de sănătate și de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile pentru cetățenii din UE. În ultimă instanță, îngrijitorii care ies de pe piața muncii ar trebui să aibă acces la plase de siguranță cum ar fi concediile din motive familiale plătite pe o perioadă mai îndelungată, sistemele de venituri de bază și „creditele pentru îngrijire” pentru planurile de pensii, în conformitate cu normele naționale.

1.7.

CESE solicită consolidarea viziunii inițiale a Declarației de la Beijing privind soluționarea fără violență a conflictelor și consolidarea păcii la nivel local, precum și elaborarea unei strategii pe termen lung a UE, ferme și ambițioase, privind politica externă incluzivă, care să pună în centrul său egalitatea de gen, drepturile omului, diplomația feministă și justiția socială.

1.8.

CESE subliniază că sunt necesare mai multe date intersecționale dezagregate în funcție de gen pentru a concepe și monitoriza strategiile, pentru a utiliza instrumentele de integrare a dimensiunii de gen în buget și pentru a integra dimensiunea de gen în politica bugetară.

1.9.

CESE își dorește consolidarea acțiunilor pentru combaterea violenței online împotriva femeilor (în special având în vedere numărul tot mai mare de materiale pornografice falsificate digital), pentru îngrijirea sănătății fizice și mintale a femeilor, pentru punerea în aplicare de măsuri în scopul abordării violenței economice și pentru asigurarea sănătății sexuale și reproductive a femeilor și a respectării drepturilor aferente.

2.   Observații generale

2.1.

Având în vedere cunoștințele sale de specialitate, diversitatea sa și angajamentul său ferm de a accelera schimbările necesare pentru a asigura o lume pașnică și justă, în care fiecare persoană este tratată cu demnitate și respect, CESE dorește să contribuie la prioritățile UNCSW69 dintr-o perspectivă europeană, prin acțiuni care să fie întreprinse la nivelul UE și la cel al statelor membre.

2.2.

UNCSW69 va pune accentul pe revizuirea și pe evaluarea punerii în aplicare a Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing (BPfA) din 1995 (2), precum și pe rezultatele celei de-a 23-a sesiuni extraordinare a Adunării Generale (3).

2.3.

ONU Femei a identificat șase domenii prioritare de acțiune, fără a stabili o ordine anume (4): — Accelerarea parității de gen în administrația națională și locală — Adoptarea și finanțarea planurilor naționale de acțiune pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor — Plasarea femeilor și a fetelor în centrul tranziției juste la nivel mondial către economii verzi — Eliminarea decalajului de gen în sectorul digital — Transformarea economiei îngrijirii astfel încât să sprijine capacitarea economică a femeilor — Promovarea responsabilității pentru Agenda privind femeile, pacea și securitatea

3.   Situația actuală în UE

3.1.

În ultimele decenii, datorită implicării active a societății civile organizate și a angajamentului UE față de egalitatea între femei și bărbați, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen la nivel societal și legislativ, în special în comparație cu alte regiuni din lume. Potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), s-au făcut progrese în domeniul muncii, al veniturilor, al educației, al reprezentării politice și al pozițiilor de putere, cu toate că aceste progrese au fost lente (5).

3.2.

În plus (6), deși eforturile depuse pentru îmbunătățirea situației femeilor și a fetelor au avut un impact pozitiv, inegalitățile de gen sunt încă semnificative, iar progresele înregistrate de statele membre sunt inegale. Deși femeile dețin mai multe grade universitare decât bărbații în unele țări (7), multe dintre problemele de lungă durată cu care se confruntă femeile continuă să fie relevante în prezent. Printre acestea se numără nivelurile mai ridicate de sărăcie, nivelurile mai scăzute de ocupare a forței de muncă și de remunerare, lipsa accesului la resurse și la capital, subreprezentarea în procesul de luare a deciziilor, educația insuficientă în domeniul STIM – toate acestea împiedicând egalitatea de șanse pe piața muncii –, și expunerea la violența de gen. Mai mult, există noi provocări care trebuie abordate ca urmare a digitalizării, a schimbărilor climatice, a migrației și a regreselor înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile femeilor.

4.   Domeniile prioritare de acțiune ale ONU Femei în UE

4.1.    Paritatea de gen la nivel de guvernanță

4.1.1.

Femeile reprezintă aproximativ 51 % din populația UE. În urma alegerilor europene din 2024, ele reprezintă 39 % din numărul deputaților în Parlamentul European (8), iar mai multe funcții de conducere de vârf din instituțiile UE sunt deținute de femei. Procentul femeilor este mai mic în guvernele naționale și locale ale statelor membre din UE (9). Un procent echilibrat de femei în organele de decizie reprezintă o abordare echitabilă în ceea ce privește reprezentarea și este cea mai bună modalitate de a garanta că toate politicile iau în considerare perspectivele femeilor și ale fetelor.

4.1.2.

CESE îndeamnă statele membre, partidele politice și UE să se angajeze să asigure paritatea în organele de conducere cât mai curând posibil, prin adoptarea măsurilor pe care le consideră cele mai adecvate. Condițiile prealabile pentru a atrage mai multe femei în politică sunt combaterea stereotipurilor, prezentarea modelelor existente, formarea și mentoratul femeilor în ceea ce privește elaborarea politicilor și reprezentarea politică, asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată și crearea unor spații pe deplin democratice (online și offline) în care femeile și bărbații să poată discuta și să poată lua decizii cu toleranță zero față de lipsa de respect sau comportamentul inadecvat. Printre măsuri s-ar putea număra stabilirea de cote pentru listele electorale, întocmirea de „liste-fermoar”, introducerea copreședinției pentru posturile-cheie, împărțirea mandatelor și propunerea de candidați bărbați și femei în timpul proceselor de selecție pentru posturile-cheie.

4.2.    Planuri naționale de acțiune pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor

4.2.1.

Violența fizică și psihologică online și offline împotriva femeilor și fetelor constituie o încălcare a drepturilor omului și le îndepărtează pe femei de anumite locuri de muncă, spații publice și politici, impunându-le restricții, împiedicându-le să își atingă întregul potențial și, în ultimă instanță, punând în pericol democrațiile noastre. Capacitarea economică a femeilor (10) este esențială pentru reducerea violenței economice, care îmbracă forme precum controlul economic, exploatarea și sabotajul (11).

4.2.2.

CESE salută inovarea în materie de reglementare pe care o presupune o directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor dintr-o perspectivă intersecțională (12). Transpunerea și punerea în aplicare corespunzătoare a directivei vor oferi statelor membre instrumentele legislative necesare pentru a proteja femeile.

4.2.3.

CESE îndeamnă toate statele membre ale UE să ratifice și să pună în aplicare Convenția nr. 190 (13) a OIM privind violența și hărțuirea și Convenția de la Istanbul (14) și solicită ca ratificarea acestora să fie promovată în rândul țărilor care vor adera la UE în viitor.

4.2.4.

Partenerii sociali pot juca un rol esențial în combaterea violenței și a hărțuirii la locul de muncă. În lumina Directivei UE 2024/1385 (15) adoptate și a Convenției OIM nr. 190, partenerii sociali din UE ar putea discuta posibilitatea actualizării Acordului-cadru autonom european din 2007 privind hărțuirea și violența la locul de muncă, care urmează să fie pus în aplicare în toate statele membre.

4.2.5.

Planurile naționale și regionale trebuie să fie finanțate în mod adecvat, să aibă obiective, indicatori și mecanisme de monitorizare clare și să fie elaborate cu implicarea societății civile, garantând că se adoptă o abordare cuprinzătoare și interdisciplinară.

4.2.6.

Pentru a combate feminicidul, violența împotriva femeilor și stereotipurile de gen dăunătoare în viața cotidiană, precum și în mass-media și pe platformele de comunicare socială, ar trebui să existe campanii de sensibilizare și de formare pentru părinți, îngrijitori și profesori, iar în școli ar trebui promovată educația sexuală. Poliția, personalul din domeniul sănătății, asistenții sociali, avocații și judecătorii ar trebui să urmeze în mod obligatoriu cursuri de formare privind traumele și modul de abordare a supraviețuitorilor.

4.2.7.

Este necesar să se asigure finanțare pentru servicii locale de calitate pentru supraviețuitoare în toate regiunile și adăposturi cu spații suficiente, să existe echipe specializate și să se acorde o atenție deosebită copiilor. Este extrem de important să se creeze spații sigure pentru a încuraja supraviețuitoarele să raporteze abuzurile, și să se elaboreze o strategie de combatere a sărăciei care să le ajute să aibă acces la piața forței de muncă și să își câștige independența financiară.

4.2.8.

Sunt necesare măsuri pentru a-i proteja și separa pe copii de agresorii lor, pentru a acorda azil femeilor migrante care sunt victime ale abuzurilor, astfel încât să se evite ca acestea să fie deportate, pentru a se recunoaște toate tipurile de acte de violență, inclusiv cele săvârșite de un partener intim, și pentru a se elabora o definiție a violului bazată pe existența sau absența consimțământului.

4.3.    Tranziția justă

4.3.1.

Femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, de poluare și de pierderea biodiversității, deoarece acestea exacerbează și perpetuează inegalitățile preexistente, în special în zonele rurale și în sudul global (16). În același timp, majoritatea industriilor afectate de tranziția verde, cum ar fi transporturile, energia, gestionarea urbană, locuințele și agricultura, sunt dominate de bărbați.

4.3.2.

Pachetul de politici al UE privind tranziția justă ar trebui să includă o strategie în materie de competențe pentru a aborda inegalitățile de gen preexistente și pentru a garanta că politicile care promovează o tranziție justă îmbunătățesc în mod activ egalitatea de gen. Este necesar să se cartografieze nevoile în materie de competențe, să se elaboreze programe de formare adecvate și să se instituie un acces semnificativ și exercitabil la ore de formare compensate integral (17).

4.3.3.

Stimularea spiritului antreprenorial al femeilor, în general, și în sectoarele verzi, în special, și eliminarea inegalității de gen în cadrul forței de muncă vor face ca UE să devină mai competitivă. Accesul la terenuri și la finanțare ar accelera tranziția pentru femeile din zonele rurale. Femeile trebuie să aibă aceleași oportunități, atuuri, competențe și cunoștințe de specialitate ca bărbații pentru a putea proiecta tranziția verde, contribui la aceasta și beneficia pe deplin de ea.

4.4.    Decalajul de gen în sectorul digital

4.4.1.

Decalajul digital în ceea ce privește accesul gospodăriilor la internet în statele membre s-a redus, rămânând însă mai accentuat în zonele rurale. Cu toate acestea, doar 19 % dintre specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor și doar o treime dintre absolvenții de STIM sunt femei (18).

4.4.2.

Cauzele decalajului de gen în sectorul digital sunt multiple, iar măsurile menite să le abordeze trebuie să vizeze domenii diferite: sistemul de învățământ, din copilărie până la vârsta adultă, piața muncii, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, serviciile publice și decalajul digital în general. CESE recomandă să se adopte o abordare multidisciplinară, care să cuprindă diferite aspecte ale inovării (tehnologice, sociale, culturale etc.) (19). Sunt necesare finanțarea, inclusiv prin intermediul Fondului social european Plus (FSE+), și colaborarea cu întreprinderile pentru a pune în aplicare programe de acces la internet și de alfabetizare digitală, pentru a crea puncte comune de conectivitate, pentru a furniza dispozitive digitale și pentru a investi în proiecte tehnologice conduse de femei.

4.4.3.

Întrucât digitalizarea transformă locurile de muncă actuale și creează altele noi, este esențial să se promoveze educația și cariera în domeniul STIM în rândul femeilor și al fetelor, astfel încât să crească numărul femeilor în aceste domenii, deoarece acest lucru va îmbunătăți atât propria lor poziție, cât și economia și societatea noastră.

4.4.4.

CESE încurajează Comisia Europeană să consolideze Grupul operativ „Femeile în domeniul digital”, Consiliul Fundației „Women4Cyber” și inițiativa „Digital4Her”. Este important să se dezvolte și să se sprijine rețele europene de femei în domeniul digital.

4.4.5.

Trebuie să se acorde o atenție deosebită proiectării, dezvoltării și implementării IA și a algoritmilor, deoarece există riscul ca acestea să reproducă și să amplifice prejudecățile și stereotipurile de gen existente în datele pe care le utilizează, de exemplu în recrutare, comunicare în mass-media, publicitate, divertisment etc. Femeile reprezintă 30 % dintre lucrătorii din sectorul IA (20). Această lipsă a diversității face ca instrumentele menționate să reflecte prejudecățile existente, cu riscul ca ele să ignore sau să înțeleagă în mod eronat perspectiva femeilor și a altor grupuri marginalizate. Ar fi regretabil să se piardă ocazia de a dezvolta o IA sensibilă la aspectele sociale și incluzivă, care ar putea schimba lumea în care trăim.

4.5.    Disparitatea de gen în ceea ce privește repartizarea responsabilităților de îngrijire

4.5.1.

Deși numărul bărbaților care lucrează este în continuare mai mare decât cel al femeilor care lucrează, iar procentele variază de la un stat membru la altul, femeile intră în număr tot mai mare pe piața muncii. Modul contemporan de repartizare a timpului, care împarte ziua în ore de somn, de muncă și de petrecere a timpului liber, ignoră timpul pe care trebuie să îl dedicăm responsabilităților legate de îngrijire. Acest lucru, împreună cu stereotipurile de gen, reprezintă o povară excesivă pusă pe umerii femeilor, care fie lucrează cu fracțiune de normă pentru a putea avea grijă de familia lor, fie reduc timpul dedicat somnului sau timpul liber. Excesul de responsabilități de îngrijire neremunerate are efecte negative asupra femeilor, deoarece fie le subminează cariera profesională și situația economică, contribuind la diferențele de salarii și de pensii dintre femei și bărbați, fie conduce la epuizare fizică și psihică și la lipsă de timp.

4.5.2.

Îngrijirea altor persoane susține economiile noastre, deoarece asigură bunăstarea adulților care lucrează și dezvoltarea generațiilor viitoare. Prin urmare, economia îngrijirii, care cuprinde și munca neremunerată, ar trebui percepută ca o responsabilitate colectivă, pentru a răspunde mai bine nevoilor individuale și societale, precum și inegalităților sistemice. Având în vedere că în sectorul îngrijirii sunt angajate preponderent femei, cu salarii mai mici, este important ca munca lor să fie apreciată, prin îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă, și să se încerce atragerea mai multor bărbați în acest sector de activitate.

4.5.3.

CESE își reiterează propunerea referitoare la o garanție europeană privind îngrijirea, pentru a sprijini servicii de sănătate și de îngrijire abordabile ca preț, accesibile și de calitate pentru cetățenii UE. Aceasta ar contribui la abordarea situațiilor deficitare în materie de îngrijire și la promovarea unor condiții de muncă decente pentru îngrijitori, inclusiv pentru persoanele care asigură servicii informale de îngrijire. Îmbătrânirea populației și nevoia suplimentară de servicii de îngrijire specializate vor afecta piața muncii și sistemele de protecție socială. CESE solicită să se elaboreze o strategie europeană pentru persoanele în vârstă și să se înființeze un grup de experți la nivel înalt privind îngrijirea pe termen lung, cu o componență echilibrată din punctul de vedere al genului, pentru a pune în comun bazele serviciilor de îngrijire de mâine (21).

4.5.4.

Tinerii părinți au o nevoie urgentă de servicii de îngrijire a copiilor accesibile, de calitate și la prețuri accesibile, pentru a le permite să rămână pe piața muncii. Atunci când se întorc la locul de muncă, ei trebuie să fie în măsură să își continue cariera.

4.5.5.

În ultimă instanță, femeile și bărbații care ies de pe piața muncii pentru a avea grijă de membrii familiei lor ar trebui să aibă acces la plase de siguranță cum ar fi concediile din motive familiale plătite pe o perioadă mai îndelungată, sistemele de venituri de bază și „creditele pentru îngrijire” pentru planurile de pensii, în conformitate cu normele naționale.

4.6.    Agenda privind femeile, pacea și securitatea

4.6.1.

CESE salută activitatea desfășurată de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisie în vederea integrării dimensiunii de gen. Trebuie să ne aliniem valorile fundamentale în toate acțiunile noastre, interne și externe, în politici precum politica externă sau politicile privind securitatea, apărarea, comerțul, dezvoltarea și acțiunile climatice, și să consolidăm viziunea inițială a Declarației de la Beijing privind soluționarea fără violență a conflictelor și consolidarea păcii la nivel local.

4.6.2.

Femeile, prin mișcările lor sociale, au fost foarte implicate în combaterea războiului, a conflictelor și a nedreptății, asigurând o reprezentare egală și echitabilă în cadrul organelor decizionale și crescând nivelul de sensibilizare cu privire la abuzurile împotriva femeilor în zonele de conflict. Ca atare, perspectivele femeilor în soluționarea conflictelor vor fi benefice pentru procesele de detensionare și de pace. Negocierile pentru pace conduse de femei ar putea conduce la o pace de lungă durată (22).

4.6.3.

CESE recomandă punerea în aplicare rapidă a unei strategii pe termen lung a UE, puternice și ambițioase, privind politica externă incluzivă, care să pună în centrul său egalitatea de gen, diplomația feministă și justiția socială. Astfel, egalitatea de gen ar putea fi considerată o chestiune care ține de drepturile omului, având în vedere intersecționalitatea sa cu alte forme de discriminare. De asemenea, ar putea contribui la reorientarea atenției de la securitatea militarizată la securitatea persoanelor și a naturii, investind mai mult în protecție, în prevenirea conflictelor și în capacitarea civililor.

4.6.4.

CESE solicită ca UE să sprijine ferm combaterea apartheidului de gen în zone de conflict precum Afganistan, Iran, Irak, Sudan și Yemen.

4.7.    Accentul trebuie pus pe viitor

4.7.1.

Pentru a avansa în direcția unei egalități de gen efective, trebuie să abordăm intersectarea cu alte forme de discriminare (de exemplu, orientarea sexuală, rasa, originea, dizabilitățile, mediul socioeconomic, vârsta). Sunt necesare mai multe date intersecționale defalcate în funcție de gen pentru a modela și monitoriza strategiile și pentru a trage la răspundere administrațiile și instituțiile.

4.7.2.

Sistemele noastre de sănătate și tratamentele farmaceutice și medicale ar trebui să acorde mai multă atenție particularităților biologice specifice ale bărbaților și ale femeilor. Sunt necesare cercetări și date suplimentare pentru a îmbunătăți sănătatea fizică și mintală a femeilor. Sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente trebuie consolidate în continuare în toate statele membre, astfel încât toate femeile care au nevoie de asistență, în mod preventiv sau ca tratament, să poată avea acces la ea.

4.7.3.

CESE ia notă de inițiativa cetățenească europeană „My Voice, My Choice” (23), care propune alternative în cazul în care statele membre nu asigură accesul sigur și legal la avort.

4.7.4.

Trebuie să analizăm în continuare modalitățile de utilizare a bugetelor naționale și a bugetului UE pentru a îmbunătăți egalitatea de gen. CESE recomandă ca UE și statele membre să utilizeze instrumente care să includă dimensiunea de gen în buget la toate nivelurile procesului bugetar și o perspectivă de gen în politica bugetară. Participarea societății civile și dialogul social sunt, de asemenea, esențiale pentru a identifica domeniile care trebuie să fie abordate (24).

4.7.5.

CESE felicită UE pentru implicarea structurală a delegaților tinerilor în pregătirea Comisiei pentru Statutul Femeilor și invită toate statele membre să facă același lucru și să asigure un rol activ pentru tineret.

4.7.6.

Este important ca UE să se dea dovadă de voință politică și de ambiție, să denunțe ferm restrângerea spațiului de acțiune al societății civile și să împiedice regresele în ceea ce privește drepturile femeilor, printre care drepturile sexuale și reproductive, care sunt, în prezent, atacate, în special de partidele politice de extremă dreaptă.

4.7.7.

De la adoptarea Agendei 2030 a ONU, CESE a solicitat o strategie europeană cuprinzătoare de dezvoltare durabilă și un angajament pe termen lung chiar și după 2030 (25). ODD-urile trebuie abordate în ansamblu, și nu individual, pentru a permite integrarea perspectivei de gen în toate politicile.

4.7.8.

Violența online împotriva femeilor este un fenomen nou, care trebuie combătut prin măsuri preventive și de sensibilizare și printr-un cadru juridic solid pentru urmărirea penală a autorilor și tragerea la răspundere a platformelor online. Trebuie să se acorde o atenție deosebită falsificărilor digitale cu temă sexuală, care utilizează imaginile femeilor în scop pornografic.

4.7.9.

Egalitatea de gen nu poate fi obținută fără implicarea activă a organizațiilor societății civile, în special a organizațiilor pentru drepturile femeilor, inclusiv a celor care furnizează servicii juridice. Organizațiile de tineret joacă un rol esențial în promovarea angajamentului prin mobilizarea comunității și prin munca voluntară, și facilitează dialogul între generații. În acest scop, organizațiile menționate trebuie să fie implicate în mod corespunzător în discuții și în procesele legislative și sprijinite financiar pentru a-și putea continua activitatea.

---

(1)  Listă electorală pe care figurează alternativ candidați bărbați și femei.

(2)   https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2015/01/beijing-declaration.

(3)   https://www.un.org/womenwatch/daw/followup/beijing+5.htm.

(4)   https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2024/09/brochure-equal-is-greater-time-to-act-for-gender-equality-and-womens-empowerment-and-rights.

(5)   https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2024.

(6)   https://eige.europa.eu/publications-resources/publications/beijing-25-fifth-review-implementation-beijing-platform-action-eu-member-states.

(7)   https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20230530-3.

(8)   https://results.elections.europa.eu/ro/echilibru-gen-deputati-europeni/2024-2029/.

(9)   https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2023/domain/power.

(10)   https://www.unwomen.org/en/what-we-do/economic-empowerment/facts-and-figures#87144.

(11)   https://eige.europa.eu/sites/default/files/documents/EIGE_Factsheet_EconomicViolence.pdf.

(12)   JO C 443, 22.11.2022, p. 93.

(13)   https://normlex.ilo.org/dyn/nrmlx_en/f?p=NORMLEXPUB:12100:0::NO::P12100_ILO_CODE:C190.

(14)   https://www.coe.int/en/web/istanbul-convention.

(15)  Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 mai 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (JO L, 2024/1385, 24.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1385/oj).

(16)   https://www.fao.org/socioeconomic-research-analysis/resources/unjust-climate/the-unjust-climate/en.

(17)  Avizul Comitetului Economic și Social European – Către o propunere legislativă privind tranziția justă și instrumente de politică ale UE care să consolideze dimensiunea socială a Pactului verde european (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2025/772, 11.2.2025, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/C/2025/772/oj).

(18)  Indicele economiei și societății digitale 2022: https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/desi.

(19)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Decalajul digital dintre sexe” (aviz exploratoriu solicitat de Parlamentul European) ( JO C 440, 6.12.2018, p. 37).

(20)   https://www.weforum.org/publications/global-gender-gap-report-2023/.

(21)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire [COM(2022) 440 final] ( JO C 140, 21.4.2023, p. 39).

(22)   https://wps.unwomen.org/participation.

(23)   https://eci.ec.europa.eu/044/public/#/screen/home.

(24)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Investiții care integrează o perspectivă de gen ca modalitate de îmbunătățire a egalității de gen în Uniunea Europeană” (aviz din proprie inițiativă) ( JO C 100, 16.3.2023, p. 16).

(25)   JO C 440, 6.12.2018, p. 14.