|
2)
|
Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatul (2) TUE, interpretate în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că nu este un judecător imparțial și independent și că un complet de judecată din care face parte un astfel de judecător nu este o instanță judecătorească independentă „constituită în prealabil prin lege” dacă
|
—
|
judecătorul de la instanța supremă națională [Sąd Najwyższy (Curtea Supremă, denumită în continuare „Curtea Supremă”)] a fost ales cu participarea unui consiliu al magistraturii a cărui componentă judiciară nu avea legitimitate democratică;
|
|
—
|
compunerea acestui consiliu a fost contestată ca fiind neconstituțională de către un organ național a cărui competență exclusivă include examinarea constituționalității dreptului național;
|
|
—
|
condițiile de fond și normele de procedură pentru adoptarea de către acest consiliu a deciziei de a propune o anumită persoană în vederea ocupării unui post de judecător la instanța națională de ultim grad de jurisdicție (Curtea Supremă) pot suscita, în percepția justițiabililor, îndoieli rezonabile cu privire la independența judecătorului în cauză față de factori externi și cu privire la neutralitatea acestuia față de interesele care se confruntă în fața sa, după ce judecătorul respectiv a fost numit la instanța națională de ultim grad de jurisdicție (Curtea Supremă) printr-o procedură de concurs vădit netransparentă și simulată, iar imediat după numire, acesta:
|
a)
|
ia personal măsuri pentru a confirma legalitatea procedurii prin care a fost numit și se pronunță cu privire la lipsa de independență a unei instanțe exclusiv pentru motivul că un alt judecător a fost numit printr-o procedură desfășurată cu participarea consiliului magistraturii într-o compunere pe care o contestă în mod public și o califică drept compromisă, consiliu care, în conformitate cu dreptul național, este compus din membri care au legitimitatea democratică necesară, ceea ce, în opinia judecătorului respectiv, reprezintă o compunere necorespunzătoare a acestui consiliu, care are drept rezultat dependența sa de puterea politică, fapt care nu garantează independența (viitorului) complet de judecată;
|
|
b)
|
contrar principiului nemo iudex in causa sua, se pronunță cu privire la validitatea hotărârilor pronunțate anterior cu participarea sa, în care se contestă compunerea consiliului magistraturii și se arată lipsa de independență a instanței judecătorești din care face parte un judecător numit printr-o procedură desfășurată cu participarea acestui consiliu în compunerea contestată;
|
|
c)
|
face trimitere la criterii pretins „elaborate” în deciziile instanțelor naționale, ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, menite să dovedească lipsa de imparțialitate și de independență a altor judecători, criterii pe care el însuși nu le respectă, și evaluează, în contextul imparțialității și al independenței, persoanele altor judecători care, de-a lungul carierei, au parcurs toate treptele ierarhice ale profesiei de magistrat, au obținut gradul academic necesar sau au dobândit experiența necesară conform legislației naționale într-o altă profesie juridică, obținând avize pozitive din partea consiliului magistraturii la diferite momente și în diferite compuneri ale acestuia;
|
|
d)
|
face declarații publice cu privire la statutul judecătorilor numiți cu participarea consiliului magistraturii, a cărui compunere o pune la îndoială, negându-le acestor judecători, în ansamblul lor, atributele de imparțialitate și independență, descriindu-i, printre altele, drept ignoranți, carieriști și cinici, persoane care nu sunt judecători și care ar trebui îndepărtate din sistemul judiciar, citând o pretinsă jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, fără a indica nicio acuzație specifică în ceea ce privește comportamentul acestora nici înainte, nici după numirea lor în funcția de judecători;
|
|
e)
|
susține public propunerile de reformă a legislației naționale elaborate și prezentate de reprezentanții puterii politice cu privire la viitoarea reglementare a statutului judecătorilor numiți cu participarea unui consiliu al magistraturii a cărui compunere o contestă, al căror efect ar fi revocarea tuturor judecătorilor din funcțiile în care au fost printr-o procedură la care a participat acest consiliu, în mod contrar dreptului constituțional național, precum și proceduri disciplinare de excludere din magistratură pentru participarea la această procedură de promovare;
|
|
f)
|
obține diverse beneficii în urma schimbării puterii politice, inclusiv prin participarea la activitatea organelor dependente de această putere;
|
|
g)
|
în calitate de președinte al instanței naționale de ultim grad de jurisdicție (Curtea Supremă), se întâlnește, în lipsa oricărei proceduri prevăzute de lege, cu reprezentanți ai puterii politice, cu scopul de a iniția la Curtea Supremă o procedură într-o cauză specifică în care această putere are un interes, cu nerespectarea, printre altele, a dispozițiilor de drept intern aplicabile în ceea ce privește ordinea în care cauzele sunt înaintate instanței menționate și competența sa;
|
|
h)
|
în calitate de președinte al instanței naționale de ultim grad de jurisdicție (Curtea Supremă), refuză, la expirarea mandatului său, să convoace adunarea judecătorilor în vederea alegerii, în conformitate cu dreptul național, a unui succesor în această funcție, contestând legitimitatea participării la această adunare a judecătorilor al căror statut îl contestă, susținând că este urgent necesară excluderea lor din magistratură și restabilirea în acest mod a statului de drept?
|
|
|
