(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul ar trebui să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice – PDM, dacă este cazul), precum și modul în care statul membru va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 20 septembrie 2024, Danemarca a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu.

(6)

Înainte de prezentarea planului său, Danemarca a solicitat informații tehnice (5), pe care Comisia le-a furnizat la 21 iunie 2024 și le-a publicat la 20 septembrie 2024 (6). Informațiile tehnice indică nivelul soldului primar structural în 2028 care este necesar pentru a asigura menținerea deficitului public sub 3 % din PIB pe termen mediu și menținerea datoriei publice sub 60 % din PIB pe termen mediu, în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare de patru ani. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. Informațiile tehnice au fost pregătite și transmise statului membru luând în calcul două scenarii: un scenariu care include coerența cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului (7), în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și un scenariu fără acest dispozitiv. Informațiile tehnice pentru Danemarca stabilesc că, pentru a respecta regulile fiscale aplicabile pe parcursul unei perioade de ajustare de patru ani și pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin -1,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028; scenariul fără dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului), conform tabelului de mai jos. Cu titlu informativ, luând în calcul și dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului, soldul primar structural trebuie să se ridice la cel puțin -1,1 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Cu toate acestea, dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului nu este o cerință pentru Danemarca, care este eligibilă pentru informații tehnice.

Tabelul 1: Informațiile tehnice transmise de Comisie Danemarcei

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Danemarca și Comisia au purtat un dialog tehnic în septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Danemarca și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special creșterea potențială și deviația PIB-ului, precum și pe măsurile discreționare, inclusiv măsurile cu caracter excepțional), precum și pe reformele și investițiile preconizate care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

Conform informațiilor furnizate de Danemarca în planul său, nu a avut loc un proces de consultare cu părțile interesate relevante de la nivel național (inclusiv cu partenerii sociali) înainte de prezentarea planului, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, în conformitate cu dispozițiile tranzitorii prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(9)

Planul afirmă că consiliile economice ale Danemarcei monitorizează în permanență respectarea obiectivelor bugetare și evaluează sustenabilitatea politicii fiscal-bugetare, precum și a politicii economice în general, dar nu oferă detalii cu privire la contribuția substanțială a acestora, și nici cu privire la modul în care acest efort s-a materializat în plan.

(10)

Planul a fost prezentat parlamentului național după ce a fost transmis.

(11)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Danemarcei o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european (8).

(12)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(13)

Activitatea economică din Danemarca a crescut cu 2,5 % în 2023, ca urmare a exporturilor și a consumului privat. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 2,4 % în 2024, pe fondul exporturilor și al consumului privat și public. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,5 % în 2025, în condițiile în care consumul privat și cel public și investițiile capătă un impuls suplimentar, iar creșterea stocurilor va avea o contribuție pozitivă la creșterea economică. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,8 %, în condițiile în care continuă tendințele pozitive în ceea ce privește consumul privat și investițiile. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Danemarca se va reduce de la 2,1 % la 1,7 %, ca urmare a unei scăderi a contribuției forței de muncă potențiale generate de o scădere a numărului de persoane angajate. Rata șomajului a fost de 5,1 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 5,8 % în 2024 (9), la 5,8 % în 2025 și la 5,8 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va crește de la -3,8 % în 2023 la 1,6 % în 2024 și va ajunge la 2,2 % în 2025 și la 1,9 % în 2026.

(14)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, excedentul public al Danemarcei s-a ridicat la 3,3 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 2,3 % din PIB în 2024 și se va reduce în continuare, ajungând la 1,5 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, la 0,9 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Danemarcei pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în august 2024. Datoria publică era de 33,6 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va scădea la 31,0 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va scădea la 29,3 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 28,3 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(15)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Danemarcei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.

(16)

Planul conține toate informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(17)

Planul se angajează să respecte traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,4 % în perioada 2025-2028. Informațiile tehnice (care presupun o traiectorie de ajustare liniară) corespund unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 5,8 % pe parcursul perioadei de ajustare (2025-2028). Traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de 0,5 % (10) din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Acesta este mai mare decât nivelul minim al soldului primar structural de -1,4 % din PIB pentru 2028 indicat de Comisie în informațiile tehnice din 21 iunie 2024 (11). Planul se bazează pe ipoteza unei intensificări a creșterii PIB-ului potențial de la 2,1 % în 2024 la 2,6 % în 2025, urmată de o scădere la 0,9 % în 2028. De asemenea, în plan se estimează că rata de creștere a deflatorului PIB se va accelera cu 2,1 % pe an în medie în perioada 2025-2028 și va converge către 2,0 % până în 2028.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Danemarcei

(18)

Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar crește treptat, potrivit planului, de la 32,8 % din PIB în 2024 la 35,6 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028), conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2038), se preconizează că ponderea datoriei va crește treptat conform planului, ajungând la 44,4 % din PIB în 2038.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Danemarcei

Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(19)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar scădea treptat pe parcursul perioadei de ajustare, îndreptându-se către un deficit de 0,1 % din PIB până în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(20)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Danemarcei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează diferite ipoteze pentru opt variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural din 2024), creșterea PIB-ului potențial, creșterea deflatorului PIB, creșterea PIB-ului real, rata nominală a dobânzii, multiplicatorul fiscal, ajustările datorie-deficit și măsurile cu caracter excepțional. În cele ce urmează este inclusă o analiză a acestor diferențe între ipoteze. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.

Celelalte diferențe nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. Împreună, ele contribuie la o creștere medie a cheltuielilor nete mai mică în cadrul planului decât rezultă din informațiile tehnice. În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului care este mai mică decât creșterea medie a cheltuielilor nete care rezultă din informațiile tehnice. În plus, în planul său, Danemarca se angajează să urmeze o traiectorie a cheltuielilor nete care este mai scăzută decât acest plafon. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.

(21)

În conformitate cu strategia bugetară orientativă din plan, angajamentele privind cheltuielile nete sunt în concordanță cu creșterea cheltuielilor publice, în special cu prioritizarea serviciilor publice orientate către cetățeni, asigurând faptul că finanțarea se ajustează ca răspuns la schimbările survenite în componența demografică, inclusiv la numărul tot mai mare de persoane în vârstă. Danemarca intenționează să consolideze capabilitățile de apărare, asigurându-se că cheltuielile pentru apărare și securitate reprezintă cel puțin 2 % din PIB. În plus, guvernul vizează reducerea impozitelor pe venitul persoanelor fizice, ceea ce ar duce la scăderea veniturilor fiscale, prin introducerea treptată a reformei privind impozitul pe venitul persoanelor fizice începând cu 2025. Specificarea măsurilor de politică ce urmează a fi adoptate trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. Bugetul pe care guvernul l-a prezentat parlamentului național în august 2024 pentru 2025 precizează măsurile de politică prin care va fi realizat angajamentul privind cheltuielile nete pentru 2025.

Intenții în materie de reforme și de investiții din plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii

(22)

Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 91 de măsuri, dintre care 11 sunt sprijinite prin MRR, iar 5 sunt finanțate prin fondurile politicii de coeziune.

(23)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul include un set consistent de reforme și investiții. Mai mult de 30 de măsuri contribuie la obiectivele de mediu. Printre măsurile de atenuare a schimbărilor climatice se numără o reformă fiscală ecologică a industriei [inclusă în planul de redresare și reziliență (PNRR)], creșterea taxei pe motorină și reforme și investiții privind captarea și stocarea dioxidului de carbon menite să consolideze cadrul de reglementare și să îmbunătățească gradul de adoptare a tehnologiei (incluse în PNRR). Planul include, de asemenea, măsuri privind decarbonizarea transporturilor (recomandarea specifică de țară din 2019 privind transporturile), atât pentru transportul rutier, cât și pentru aviație. Măsurile privind tranziția către o economie circulară (recomandările specifice de țară din 2022 și 2023) includ un nou plan de acțiune privind deșeurile de plastic, răspunderea extinsă a producătorilor pentru ambalaje și materialele plastice de unică folosință. Măsurile privind prevenirea și controlul poluării includ reforme menite să sporească reglementarea substanțelor chimice biocide, a pesticidelor și a PFAS. Acestea sunt completate de măsuri de combatere a emisiilor din agricultură (recomandarea specifică de țară din 2024 privind politica de mediu și gestionarea resurselor). Printre aceste măsuri se numără un acord privind o Danemarcă verde, cu o reformă fiscală pentru echivalentele CO2 în agricultură, precum și investiții în conversia terenurilor în zone naturale și îmbunătățirea practicilor agricole (dintre care unele sunt incluse în PNRR). Împreună cu Planul marin actualizat, aceste măsuri contribuie la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Planul include 9 măsuri de sprijinire a tranziției digitale (recomandările specifice de țară din 2020, 2021, 2022 și 2023 privind cadrul bugetar și guvernanța fiscală). Printre acestea se numără o strategie privind digitalizarea care cuprinde 61 de inițiative (incluse în PNRR), investiții în digitalizarea serviciilor publice și în dezvoltarea de tehnologii avansate pentru sectorul public, sprijin pentru transformarea digitală a întreprinderilor (unele incluse în PNRR, iar altele sprijinite prin fondurile de coeziune) și investiții pentru îmbunătățirea acoperirii cu bandă largă (incluse în PNRR).

(24)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde peste 40 de inițiative. Principalele priorități ale planului în acest domeniu sunt consolidarea întreprinderilor daneze și a ocupării forței de muncă din Danemarca. Măsurile de sprijinire a întreprinderilor [recomandarea specifică de țară privind cercetarea și inovarea (C-I) emisă în 2019)] includ o creștere semnificativă a fondurilor pentru sprijinirea întreprinderilor, un pachet privind antreprenoriatul și reforme menite să majoreze deducerea fiscală pentru C-I (incluse în PNRR). Planul pune un accent puternic pe politicile de sprijinire a ocupării forței de muncă, incluzând o reformă a impozitului pe venitul persoanelor fizice, mai multe modificări ale sistemului de asistență, permanentizarea dreptului la stimulente educaționale de 110 % din indemnizațiile de șomaj, precum și reforme pentru a spori accesul la forța de muncă internațională. Planul include și o serie de inițiative privind egalitatea de șanse și accesul la piața forței de muncă. Măsurile privind educația și formarea (recomandarea specifică de țară din 2019) includ reforme privind învățământul primar și superior și investiții pentru îmbunătățirea EFP și a învățării în rândul adulților, în special pentru tranziția verde (incluse în PNRR) (recomandarea specifică de țară privind competențele din 2023). Planul cuprinde o serie de inițiative privind condițiile de muncă echitabile, de exemplu reforme menite să îmbunătățească mediul de lucru. Planul include o serie de inițiative privind protecția și incluziunea socială, printre care o reformă a Legii privind copiii menită să sporească drepturile copiilor, simplificarea sistemului de prestații de boală și prelungirea permanentă a cardului de exceptare socială începând din 2025. În ceea ce privește asistența medicală (recomandarea specifică de țară din 2020), planul include o reformă a sistemului local de sănătate pentru menită să repartizeze mai bine personalul și resursele medicale în întreaga țară, investiții în psihiatrie, asistența medicală de urgență și infrastructura spitalicească. Aceasta este completată de o reformă a sectorului îngrijirii pe termen lung și de formarea personalului pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap. Măsurile privind locuințele (recomandările specifice de țară din 2022 și 2023) includ o reformă a impozitului pe locuințe, care a intrat în vigoare în 2024, și investiții în locuințe sociale.

(25)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul include un set coerent de măsuri, care răspund recomandărilor specifice de țară privind energia din surse regenerabile, infrastructura și rețelele energetice adresate Danemarcei în 2022 și 2023. Măsurile de creștere a disponibilității și a utilizării încălzirii verzi includ investiții pentru accelerarea introducerii încălzirii centralizate și stimulente pentru ca gospodăriile să treacă de la încălzirea pe bază de gaze la încălzirea verde (incluse în PNRR). În ceea ce privește combustibilii durabili și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, planul include investiții pentru construirea unei capacități de electroliză de 4-6 GW până în 2030, investiții în tehnologii Power-to-X sprijinite prin REACT-EU și fondurile pentru o tranziție justă, precum și două PIIEC privind hidrogenul. Printre măsurile de creștere a producției de energie din surse regenerabile se numără reforme menite să accelereze procesul de autorizare prin intermediul Grupului operativ național privind criza energetică (incluse în PNRR), precum și investiții menite să crească de patru ori producția de energie din surse regenerabile terestre până în 2030, în vederea creșterii producției de energie eoliană offshore, inclusiv cu două insule energetice. Acestea sunt completate de măsuri de consolidare a rezilienței sistemului de energie electrică, cum ar fi extinderea rețelei și un cadru actualizat pentru întreprinderile din domeniul rețelelor de energie electrică. Măsurile de diversificare a surselor de aprovizionare, care vizează reducerea dependenței de combustibilii fosili din afara Uniunii, includ investiții pentru creșterea temporară a extracției de gaze din zăcămintele daneze din Marea Nordului și pentru creșterea producției de biogaz.

(26)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul include un acord-cadru pe zece ani pentru apărarea Danemarcei în perioada 2024-2033, care majorează cheltuielile pentru apărare cu 190 de miliarde DKK pe parcursul perioadei (ceea ce corespunde unei medii de 0,7 % din PIB-ul pe 2023 pe an). În plus, Danemarca a alocat peste 60 de miliarde DKK pentru sprijin militar pentru Ucraina în perioada 2023-2028. În total, se preconizează că acest lucru va aduce cheltuielile anuale pentru apărare la un nivel de peste 2 % din PIB din 2023 până la sfârșitul perioadei acordului-cadru.

(27)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu PNRR al Danemarcei. Există informații cu privire la o serie de măsuri din plan care sunt incluse în PNRR și care contribuie la tranziția verde și la cea digitală. Planul menționează, de asemenea, măsurile finanțate prin fondurile structurale și adaugă câteva informații contextuale privind interacțiunea dintre fondurile politicii de coeziune și politicile naționale care abordează prioritățile comune ale UE și recomandările specifice fiecărei țări.

(28)

Planul urmărește să contribuie la satisfacerea nevoilor de investiții publice ale Danemarcei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, investițiile Danemarcei vizează angajamentul său de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 70 % față de nivelurile din 1990 până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2045. Planul menționează, de asemenea, nevoi de investiții legate de inteligența artificială, competențele digitale și digitalizarea întreprinderilor. În ceea ce privește reziliența socială și economică, nevoile de investiții vizează evoluția demografică, creșterea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea competențelor, precum și furnizarea de servicii publice privind bunăstarea. Nevoile de investiții legate de securitatea energetică vizează eliminarea treptată a gazelor, independența față de gazele rusești și cadrul pentru noile tehnologii, precum Power-to-X. În ceea ce privește apărarea, planul include o creștere a cheltuielilor pentru apărare la peste 2 % din PIB, în conformitate cu angajamentele NATO. Tabelul privind nevoile de investiții este completat de o listă amplă de măsuri care abordează prioritățile comune.

(29)

În ansamblu, Comisia consideră că planul Danemarcei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(30)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Danemarcei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(31)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(32)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. În special, Consiliul salută faptul că planul a fost discutat de Parlament.Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(33)

Consiliul se așteaptă ca Danemarca să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(34)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(35)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(36)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Danemarcei privind progresele înregistrate, care trebuie să conțină în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete stabilită de Consiliu și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european.

(37)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Danemarcei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan.

1.