(1)

La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (1), împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive (2) și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre (3) sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2)

Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan ar trebui să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete (4) care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, care acoperă patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice - PDM, dacă este cazul), precum și modul în care planul va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3)

După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4)

La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5)

La 15 octombrie 2024, Spania a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Spania.

(6)

Pentru a stabili cadrul dialogului care are drept rezultat prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, la 21 iunie 2024, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a transmis Spaniei traiectoria de referință (5). Comisia a publicat traiectoria de referință la 15 octombrie 2024 (6). Traiectoria de referință este bazată pe riscuri și asigură faptul că, până la sfârșitul perioadei de ajustare bugetară și în absența unor măsuri bugetare suplimentare după perioada de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente pe termen mediu, iar deficitul public este adus sub 3 % din PIB în perioada de ajustare și este menținut sub această valoare de referință pe termen mediu. Termenul mediu este definit ca fiind perioada de zece ani după încheierea perioadei de ajustare. În conformitate cu articolele 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria de referință este, de asemenea, în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei și cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.

Traiectoria de referință a Spaniei prevede că, pe baza ipotezelor Comisiei pe care se sprijină orientările prealabile transmise în iunie 2024 și presupunând o perioadă de ajustare de șapte ani, creșterea cheltuielilor nete nu ar trebui să depășească valorile din tabelul 1. Aceasta corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 2,8 % pe durata perioadei de ajustare (2025-2031) și de 2,9 % pe durata perioadei vizate de plan (2025-2028).

Tabelul 1: Traiectoria de referință transmisă de Comisie Spaniei la 21 iunie 2024

(7)

În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Spania și Comisia au purtat un dialog tehnic în perioada iulie-octombrie 2024. Dialogul s-a axat pe traiectoria cheltuielilor nete avută în vedere de Spania și pe ipotezele care stau la baza acesteia (în special pe utilizarea de actualizări bazate pe date), pe setul preconizat de angajamente în materie de reforme și investiții care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare, inclusiv reforme și investiții precum măsuri privind mediul de reglementare, capitalul uman, oferta de locuințe, impozitarea și cheltuielile publice. Dialogul a vizat, de asemenea, realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8)

Planul prezentat de Spania nu include informații cu privire la desfășurarea unui proces de consultare cu părțile interesate de la nivel național (inclusiv partenerii sociali) înainte de prezentarea planului.

(9)

Instituția fiscal-bugetară independentă spaniolă, AIReF, a emis un aviz cu privire la previziunile macroeconomice și la ipotezele macroeconomice care stau la baza traiectoriei multianuale a cheltuielilor nete. Scenariul macroeconomic 2024-2026 care servește drept punct de plecare pentru proiecțiile macroeconomice și analiza sustenabilității datoriei a fost aprobat de AIReF.

(10)

La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Spaniei o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european (7).

(11)

În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(12)

Activitatea economică din Spania a crescut cu 2,7 % în 2023, ca urmare a evoluțiilor robuste ale pieței forței de muncă care au susținut consumul privat, precum și a contribuției exporturilor nete și a consumului public. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 3,0 % în 2024, pe fondul evoluției pozitive a consumului public și privat, susținută de crearea dinamică de locuri de muncă și de creșterea venitului real al gospodăriilor, precum și de contribuția activității turistice. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,3 % în 2025, în condițiile în care creșterea consumului și creșterea generalizată preconizată a investițiilor, în special în echipamente și locuințe, ar urma să susțină activitatea economică. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește, în această etapă, cu 2,1 %, cererea internă urmând să sprijine expansiunea economică. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că PIB-ul potențial al Spaniei va scădea ușor, de la 2,4 % în 2023 la 2,3 % în 2026, în condițiile în care contribuția forței de muncă la creșterea potențială se atenuează. Rata șomajului a fost de 12,2 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, se va ridica la 11,5 % în 2024, la 11,0 % în 2025 și la 10,7 % în 2026. În 2024, inflația (deflatorul PIB) scade de la 6,2 % în 2023 la 3,1 % în 2024 și se estimează că va ajunge la 2,4 % în 2025 și la 2,0 % în 2026.

(13)

În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Spaniei a fost de 3,5 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va ajunge la 3,0 % din PIB în 2024, se va reduce în continuare, ajungând la 2,6 % din PIB în 2025, și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, se va stabiliza (2,7 % din PIB) în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 nu includ proiectul de buget al Spaniei pentru 2025, care nu a fost încă adoptat de guvernul spaniol la data publicării lor. Datoria publică era de 105,1 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va scădea la 102,3 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta va scădea la 101,3 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 101,1 % din PIB la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(14)

Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Spaniei cuprinde perioada 2025-2028 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de șapte ani.

(15)

Planul conține informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(16)

Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 2, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 3,4 % în perioada 2025-2028. În plus, Spania se angajează să întreprindă un set de reforme și de investiții în vederea prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani (2025-2031), perioadă în cursul căreia este planificată o creștere medie a cheltuielilor nete de 3,0 %.

Creșterea medie a cheltuielilor nete raportată în plan pentru perioada de ajustare (2025-2031) este mai mare decât traiectoria de referință transmisă de Comisie la 21 iunie 2024.

Planul se bazează pe ipoteza creșterii PIB-ului potențial de la 1,9 % la 2,1 % în perioada 2025-2027, urmând ca apoi acesta să scadă treptat la 1,1 % până în 2031. În plus, planul preconizează că rata de creștere a deflatorului PIB va scădea la 2,7 % în 2025 de la 3,1 % în 2024, apoi va scădea în continuare la 2,4 % în perioada 2026-2028 și la 2,3 % în perioada 2029-2031.

Tabelul 2: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Spaniei

(17)

Dacă traiectoria cheltuielilor nete asumată în plan și ipotezele subiacente ale acesteia se materializează, datoria publică ar scădea treptat, potrivit planului, de la 102,5 % din PIB în 2024 la 90,6 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031), conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2041), se preconizează că ponderea datoriei publice va continua să scadă treptat conform planului, ajungând la 76,8 % din PIB până în 2041.

Tabelul 3: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetului public în planul Spaniei

Astfel, potrivit planului, ponderea datoriei publice ar urma să fie plasată pe o traiectorie descendentă până la sfârșitul perioadei de ajustare (2031). Acest lucru este plauzibil deoarece, pe baza ipotezelor planului, se preconizează că datoria va scădea în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare potrivit tuturor testelor de rezistență deterministe din cadrul analizei sustenabilității datoriei efectuate de Comisie, iar proiecțiile stocastice indică faptul că datoria ar scădea cu o probabilitate suficient de mare.

Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 6 litera (a) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(18)

Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, se preconizează că deficitul public va ajunge la 3,0 % din PIB în 2024 și va scădea treptat, ajungând la 0,8 % din PIB în 2031.

Astfel, conform planului, soldul bugetului public nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2031).

În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2041), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB.

Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 6 litera (b) și la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(19)

Profilul temporal al ajustării bugetare, măsurat ca variație a soldului primar structural, astfel cum este descris în plan, este liniar, astfel cum se prevede la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În plus, ajustarea bugetară din primii patru ani ai planului este proporțională cu efortul total de ajustare.

Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu clauza privind dispozitivul de siguranță privind interzicerea concentrării la sfârșitul perioadei prevăzută la articolul 6 litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 4: Evoluția soldului primar structural în planul Spaniei

(20)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2024/1263, ajustarea anuală a soldului primar structural nu ar trebui să fie mai mică de 0,25 % din PIB dacă deficitul structural a rămas peste 1,5 % din PIB în anul precedent, pentru a atinge o marjă de reziliență comună în termeni structurali de 1,5 % din PIB. Ajustarea bugetară care rezultă din angajamentele de politică și din ipotezele macroeconomice ale planului este de 0,4 % din PIB în fiecare an din 2025 până în 2031. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind reziliența deficitului.

(21)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2024/1263, întrucât datoria publică va depăși 90 % din PIB pe parcursul perioadei de ajustare, potrivit planului, ponderea datoriei trebuie să se reducă în medie cu cel puțin 1 punct procentual pe an până când va scădea sub 90 % din PIB, după care ar trebui să scadă cu 0,5 puncte procentuale în medie. Această scădere medie se calculează pe parcursul perioadei 2024-2031 și se ridică la 1,7 puncte procentuale (a se vedea tabelul 3). Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu dispozitivul de siguranță privind sustenabilitatea datoriei.

(22)

Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Spaniei la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează ipoteze diferite pentru șase variabile, și anume punctul de plecare (adică condițiile bugetare și macroeconomice din 2024), creșterea PIB-ului potențial, creșterea deflatorului PIB, creșterea PIB-ului real și eliminarea deviației PIB-ului, rata nominală implicită a dobânzii și ipotezele privind veniturile. Este necesară o evaluare atentă a acestor diferențe între ipoteze, pentru a se asigura că acestea sunt susținute de argumente economice solide și bazate pe date, cu atât mai mult cu cât creșterea medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan este mai mare decât în traiectoria de referință.

Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat.

Restul diferențelor dintre ipoteze nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei.

În ansamblu, impactul comun al unor ipoteze mai prudente și al unor diferențe între ipotezele care sunt considerate justificate în mod corespunzător depășește diferențele dintre ipotezele care nu sunt considerate justificate în mod corespunzător. Acest lucru implică faptul că diferența dintre traiectoria cheltuielilor nete din plan și traiectoria de referință se explică prin diferențele dintre ipotezele care pot fi acceptate în ansamblu, în conformitate cu articolul 13 litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

În ansamblu, toate diferențele dintre ipoteze luate împreună duc la o creștere medie a cheltuielilor nete în cadrul planului mai mare decât cea din traiectoria de referință.

Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.

(23)

Planul nu include o strategie bugetară orientativă pentru punerea în aplicare a traiectoriei cheltuielilor nete din plan, întrucât traiectoria respectivă este stabilită numai ca un plafon tehnic pe care Spania se angajează să nu îl depășească. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante cu efecte bugetare directe trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale.

(24)

În plan, Spania se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea potențială și sustenabilitatea bugetară, care să stea la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară de la patru la șapte ani.

Setul de reforme și investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare este compus din unele angajamente din planul de redresare și reziliență (PNRR) al Spaniei; mai multe angajamente din PNRR cu specificații suplimentare, precum și unele reforme și investiții noi. Acesta include următoarele măsuri (a se vedea, de asemenea, anexa II):

Reforme în domeniul transformării digitale: măsurile sunt legate de componenta 19 (investiții în transformarea digitală a educației) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale trebuie realizate până în T4 2025. Sunt incluse angajamente legate de componenta 17 (reforma Legii privind știința, tehnologia și inovarea) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale au fost deja realizate până la momentul prezentării planului.

Reforme în domeniul tranziției verzi: măsurile sunt legate de componenta 7 (reforma cadrului de reglementare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale au fost deja realizate până la momentul prezentării planului.

Reforma în domeniul fiscal: măsurile vizează creșterea veniturilor publice și modernizarea sistemului fiscal și includ specificații suplimentare legate de componenta 28 (adaptarea sistemului fiscal la realitatea secolului XXI) din PNRR pentru a realiza, până în T4 2025, o creștere permanentă a veniturilor publice până în T4 2028, evaluată prin rapoarte de monitorizare. Se preconizează că etapele principale vor fi finalizate până în T4 2025 și T4 2028.

Reforme în domeniul cheltuielilor publice: măsurile sunt specificații suplimentare legate de componenta 29 (reformă care instituie un proces permanent de analiză și evaluare a cheltuielilor publice) din PNRR. Măsurile din plan consolidează acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor, cu un angajament suplimentar de a adopta reformele care rezultă în urma analizelor finalizate și în curs ale cheltuielilor și de a reduce cheltuielile anuale până în 2028, evaluate prin rapoarte de monitorizare. Se preconizează că etapele principale vor fi finalizate până în T4 2026, T2 2027 și T1 2028.

Reforme în domeniul capitalului uman: angajamente suplimentare menite să promoveze formarea profesională duală și să faciliteze recunoașterea calificărilor și competențelor profesionale (în special în ceea ce privește învățământul universitar) ale populației născute în străinătate, pentru a spori productivitatea acesteia și contribuția la creșterea economică. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T4 2025, T4 2027 și, respectiv, T4 2028.

Reforme în domeniul capitalului fizic și al productivității: măsurile sunt legate de componenta 13 (reformă care îmbunătățește reglementarea întreprinderilor și clima) din PNRR, ale cărei jaloane și ținte finale au fost deja realizate până la momentul prezentării planului. Planul include angajamente suplimentare care vizează creșterea ofertei de locuințe de închiriat la prețuri accesibile, precum și crearea unui cadru comun care să elimine disparitatea cerințelor administrative dintre comunitățile autonome și entitățile locale. Se preconizează că etapele principale corespunzătoare vor fi finalizate până în T2 2026 și, respectiv, T4 2027.

Reforme în domeniul combaterii fraudei fiscale: măsurile sunt legate de componenta 27 (reformă privind adoptarea legislației antifraudă) din PNRR, ale cărei jaloane finale au fost deja realizate până la momentul prezentării planului.

Reforme în domeniul cheltuielilor publice pentru serviciile de sănătate: angajamente suplimentare menite să îmbunătățească gestionarea prestațiilor pentru invaliditate temporară, pentru a spori eficiența cheltuielilor publice. Se preconizează că etapa principală corespunzătoare va fi finalizată până în T4 2025.

(25)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, fiecare reformă și fiecare investiție care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare este suficient de detaliată, este concentrată la începutul perioadei, are scadențe clare și este verificabilă.

(26)

Angajamentele din PNRR care stau la baza prelungirii conțin reforme și investiții semnificative menite să îmbunătățească sustenabilitatea bugetară și să consolideze potențialul de creștere al economiei. În plus, Spania se angajează să continue efortul de reformă în perioada acoperită de planul bugetar-structural pe termen mediu și să mențină nivelurile investițiilor finanțate la nivel național realizate în perioada acoperită de PNRR (a se vedea tabelul 5 de mai jos). Angajamentul va fi monitorizat în etapa de punere în aplicare a planului. În consecință, angajamentele din cadrul PNRR pot fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei de ajustare, astfel cum se prevede la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(27)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei Spaniei într-un mod durabil, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Diferitele reforme și investiții au fost grupate în cadrul planului în patru axe majore, fiecare având un impact asupra nivelului PIB-ului potențial prin diferite canale:

Reformele și investițiile din planul pe termen mediu care stau la baza prelungirii sunt estimate de Spania astfel încât să majoreze creșterea potențială cu 3,3 puncte procentuale în comparație cu scenariul macroeconomic de referință, din care 1,7 puncte procentuale se datorează reformelor și investițiilor incluse în PNRR și 1,6 puncte procentuale măsurilor suplimentare, impactul global fiind concentrat în anii de după încheierea planului de redresare (2,1 puncte procentuale între 2026 și 2031). Câteva dintre aceste reforme și investiții sunt incluse în anexa II.

Spania estimează impactul asupra creșterii și rezilienței cu ajutorul unor modele calibrate de echilibru general stocastic dinamic. Aceste modele utilizează o serie de ipoteze pentru calibrarea impactului măsurilor de politică. Printre acestea se numără: modificarea duratei contractelor, reducerea costurilor de recrutare și de concediere, modificarea componenței competențelor forței de muncă, reducerea barierelor comerciale și îmbunătățirea cererii și ofertei de surse regenerabile de energie și de combustibili fosili. Este prudent și credibil să ne așteptăm ca impactul global al acestor reforme și investiții asupra creșterii și rezilienței să fie substanțial. Totuși, trebuie remarcat faptul că calibrarea subiacentă este predispusă la riscuri și incertitudini. Acestea se referă în special la domeniul de aplicare și la calendarul presupus al impactului măsurilor.

(28)

Se preconizează că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii va sprijini sustenabilitatea bugetară, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Pot fi formulate considerații suplimentare cu privire la impactul reformelor care stau la baza prelungirii. În acest sens, planul arată că măsurile vor îmbunătăți substanțial soldul primar structural până în 2031, reflectând impactul direct al anumitor măsuri bugetare. Anexa II reflectă măsurile bugetare care stau la baza prelungirii și despre care se preconizează că vor contribui, în ansamblu, cu 0,6 puncte procentuale din PIB. Se preconizează că măsurile fiscale vor crește veniturile cu 0,5 puncte procentuale din PIB. În plus, se preconizează că viitoarele analize ale cheltuielilor vor îmbunătăți procesele de analiză și vor pune în aplicare măsuri de reducere a nivelului și de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor publice, cu un impact pozitiv asupra sustenabilității bugetare, reducând cheltuielile cu 0,1 puncte procentuale din PIB în cursul perioadei de ajustare. Anexa II include și alte măsuri bugetare, cum ar fi combaterea fraudei fiscale, factura electronică și măsuri în ceea ce privește incapacitatea temporară. Planul prezintă impactul bugetar indirect, secundar, datorat activității economice sporite, al altor măsuri asupra celor patru piloni de politică rămași, cu economii totale de 1,4 puncte procentuale din PIB până în 2031, după cum urmează: (i) capitalul uman (0,4 puncte procentuale din PIB), (ii) capitalul fizic și productivitatea (0,3 puncte procentuale din PIB), (iii) tranziția verde (0,4 puncte procentuale din PIB) și (iv) transformarea digitală (0,3 puncte procentuale din PIB). Câteva dintre aceste reforme și investiții sunt incluse și în anexa II.

(29)

Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează prioritățile comune ale UE, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263. În special, planul include reforme și investiții menite să reducă dependența de utilizarea combustibililor fosili și să contribuie la o tranziție verde echitabilă și la asigurarea securității energetice, prin intermediul unui cadru de reglementare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile. Se preconizează că investițiile care vizează transformarea digitală a educației vor contribui la o tranziție digitală echitabilă prin promovarea digitalizării economiei spaniole și a pătrunderii noilor tehnologii. În plus, investițiile care vizează creșterea calității ofertei de forță de muncă din Spania și creșterea ofertei de locuințe sociale destinate închirierii contribuie la reziliența socială și economică, inclusiv la Pilonul european al drepturilor sociale, prin asigurarea unei redresări mai echitabile și mai favorabile incluziunii. Reziliența economică este consolidată și mai mult printr-un set de măsuri bugetare directe.

(30)

Setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii abordează recomandările specifice de țară relevante (10) emise în cadrul semestrului european, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263, și vizează îmbunătățirea calității, eficienței și echității cheltuielilor publice, în special prin introducerea unor analize ale cheltuielilor publice, prin raționalizarea cheltuielilor și prin măsuri fiscale menite să facă sistemul fiscal mai eficient, suficient și just (a se vedea și mai sus). Adoptarea de reforme menite să consolideze și să îmbunătățească reglementarea și climatul de afaceri din Spania, punând un accent deosebit pe IMM-uri, dă curs recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 privind inovarea și îmbunătățirea reglementării activității economice. Aceste reforme contribuie, de asemenea, la recomandarea specifică de țară din 2020 privind îmbunătățirea cooperării administrative, susținută suplimentar prin măsuri de simplificare a sistemului de omologare a diplomelor. Recomandările specifice de țară din 2019, 2020, 2022 și 2023 axate pe eficiența energetică, utilizarea energiei din surse regenerabile și reducerea dependenței generale de combustibilii fosili sunt abordate prin instituirea unui cadru de reglementare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile. Măsurile menite să îmbunătățească gestionarea prestațiilor de incapacitate temporară contribuie la recomandările specifice de țară din 2020 și 2021 privind îmbunătățirea rezilienței și sustenabilitatea sistemului de sănătate. Recomandările specifice de țară din 2019, 2020 și 2023 privind dezvoltarea competențelor sunt sprijinite prin reforme și investiții care vizează creșterea calității ofertei de forță de muncă din Spania, inclusiv prin cele legate de măsurile de formare profesională și de simplificarea sistemului de omologare a diplomelor. Măsurile care vizează promovarea de locuințe la prețuri accesibile prin transferul de terenuri către investitori contribuie la recomandările specifice de țară din 2019, 2022 și 2023 privind oferirea de sprijin familiilor și creșterea disponibilității locuințelor sociale eficiente din punct de vedere energetic și la prețuri accesibile.

(31)

Planul asigură menținerea nivelului global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național și realizate în medie în perioada acoperită de PNRR, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

Tabelul 5: Investiții publice finanțate la nivel național în plan (% din PIB)

(32)

În cele din urmă, setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stau la baza prelungirii poate fi considerat ca fiind corelat cu angajamentele din PNRR și acordul de parteneriat convenit în temeiul cadrului financiar multianual, așa cum se prevede la articolul 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/1263. Specificațiile suplimentare ale reformei fiscale și ale analizelor cheltuielilor decurg direct din angajamentele asumate în cadrul PNRR; mai multe dintre măsurile rămase sunt angajamente nemodificate din PNRR.

(33)

În concluzie, se consideră că setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare îndeplinește, în ansamblu, criteriile prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2024/1263. Prin urmare, perioada de ajustare poate fi prelungită de la patru la șapte ani, astfel cum se propune în plan.

(34)

Pe lângă setul de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, planul descrie intențiile de politică privind alte reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice de țară, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include 44 de reforme și investiții.

(35)

În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul prevede o reformă (inclusă în PNRR) care vizează introducerea unui plan național privind competențele digitale, precum și investiții menite să îmbunătățească nivelul competențelor digitale ale populației. Planul include reforme și investiții menite să reducă dependența de utilizarea combustibililor fosili și să contribuie la o tranziție verde echitabilă și la asigurarea securității energetice, prin intermediul unui Plan național actualizat privind energia și clima, cu măsuri legate de stocarea energiei, implementarea surselor regenerabile de energie, promovarea autoconsumului și eficiența energetică. Se preconizează că măsurile vor da curs recomandărilor specifice de țară din 2019, 2020 și 2021 legate de tranziția verde, transformarea digitală, coeziunea socială și teritorială, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și politicile pentru generația următoare.

(36)

În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul include reforme precum modernizarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, cu scopul de a consolida piața muncii din Spania, de a aborda provocări structurale semnificative, inclusiv nivelurile ridicate ale șomajului structural și ale șomajului în rândul tinerilor, contractele temporare excesive, ratele scăzute de ocupare a forței de muncă și inegalitatea economică și socială. Măsurile răspund recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 referitoare la funcționarea pieței forței de muncă, inclusiv cadrul pentru contractele de muncă, munca nedeclarată, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, stimulentele pentru muncă și participarea pe piața forței de muncă.

(37)

În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul prevede o reformă menită să promoveze dezvoltarea de soluții de stocare a energiei. În plus, planul include măsuri de implementare a stocării energiei prin lansarea unor inițiative de sprijin și de investiții pentru dezvoltarea stocării la scară largă și promovarea stocării „în spatele contorului” și integrate la nivel sectorial. Măsurile urmăresc să dea curs recomandărilor specifice de țară din 2019, 2020, 2022 și 2023 legate de reducerea dependenței de combustibilii fosili, accelerând implementarea energiei din surse regenerabile, cu accent pe investițiile în tranziția verde și digitală.

(38)

În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul nu prevede alte reforme și investiții.

(39)

Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, complementaritatea cu PNRR-ul Spaniei. Planul indică pe scurt faptul că reformele și investițiile incluse în plan care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii sunt în continuitate cu acțiunile adoptate în PNRR.

(40)

Planul oferă o imagine de ansamblu a nevoilor de investiții publice ale Spaniei legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, planul subliniază necesitatea unor investiții în eficiența energetică, implementarea energiei din surse regenerabile, electrificare, stocarea energiei, economia circulară și reziliență în toate sectoarele economice, precum și în tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială și analiza datelor și îmbunătățirea conectivității digitale la nivel național. În ceea ce privește reziliența socială și economică, planul subliniază necesitatea unor investiții în creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, prin modernizarea educației, stimularea capacității de inserție profesională, consolidarea sistemelor de protecție socială, sprijinirea IMM-urilor cu resurse și finanțare și creșterea competitivității atât la nivel național, cât și la nivelul UE. În ceea ce privește securitatea energetică, planul subliniază necesitatea de a reduce dependența de combustibilii fosili, prin investiții care să vizeze dezvoltarea infrastructurii energetice și îmbunătățirea eficienței în toate sectoarele. În ceea ce privește consolidarea capabilităților de apărare, planul evidențiază alinierea Spaniei la angajamentele NATO.

(41)

În ansamblu, Comisia consideră că planul Spaniei îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(42)

Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Spaniei și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(43)

Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(44)

Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, inclusiv din perspectiva orientărilor anterioare ale Comisiei, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. În special, Consiliul ia act de faptul că previziunile macroeconomice care stau la baza planului pentru 2025 și 2026 corespund previziunilor oficiale și că acestea au fost aprobate de Consiliul bugetar independent spaniol (AIReF); de asemenea, ia act de faptul că, potrivit evaluării Comisiei, creșterea medie a deflatorului PIB pe parcursul întregii perioade de previzionare (2025-2041) este, în ansamblu, ușor mai scăzută în plan decât potrivit ipotezelor Comisiei. Consiliul salută faptul că planul a fost discutat cu Parlamentul. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(45)

Consiliul se așteaptă ca Spania să fie pregătită să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(46)

Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(47)

Consiliul aprobă setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de Spania în planul său pe termen mediu, care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, și salută eforturile de cuantificare a impactului asupra creșterii și sustenabilității bugetare. Consiliul este de acord cu Comisia că setul de angajamente în materie de reformă și investiții prezentat de Spania justifică o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică îndeplinirea, în ansamblu, a criteriilor prevăzute la articolul 14, ținând seama, de asemenea, de dispoziția tranzitorie de la articolul 36 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2024/1263, prin setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei care indică faptul că se preconizează că angajamentele în materie de reformă și investiții vor îmbunătăți potențialul de creștere și reziliența economiei într-un mod durabil și vor sprijini sustenabilitatea bugetară. Consiliul recomandă Spaniei să implementeze pe deplin setul de angajamente în materie de reforme și investiții pentru a păstra prelungirea perioadei de ajustare.

(48)

Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, pe lângă evaluarea setului de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(49)

Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Spaniei privind progresele înregistrate, care trebuie să conțină în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european, precum și în privința implementării setului de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare.

(50)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Spaniei traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan și să aprobe setul de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare la șapte ani,

1.

2.