CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

RECUNOSCÂND CĂ

1.

Comunitățile rurale joacă un rol fundamental în promovarea viziunii Uniunii Europene și reprezintă o parte esențială a identității Uniunii. Astfel cum se indică în viziunea pe termen lung a Comisiei Europene pentru zonele rurale ale UE (1), „[z]onele rurale sunt structura societății noastre și ritmul vital al economiei noastre” și, prin urmare, necesită o atenție sporită. Diversitatea peisajului, a culturii și a patrimoniului constituie una dintre caracteristicile cele mai definitorii și remarcabile ale Europei și ale zonelor rurale și îndepărtate. Traiul în aceste zone poate oferi numeroase beneficii, inclusiv o mai bună calitate a vieții, posibilitatea de a se bucura de natură și de biodiversitate, poluare redusă, cheltuieli de subzistență posibil mai scăzute, un mediu mai sigur (2) și comunități mai puternice.

2.

Uniunea Europeană (UE) aspiră ca, până în 2040, comunitățile sale rurale să fie mai puternice, mai interconectate, mai reziliente și mai prospere (3). În pofida eforturilor actuale, există disparități semnificative între zonele rurale și cele urbane, cu toate că 137 de milioane de persoane, aproximativ o treime din populația UE, locuiesc în zone rurale (4). Deși comunitățile rurale sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă și coeziunea economică și socială, acestea sunt adesea afectate de depopulare, în special în rândul tinerilor. În consecință, o proporție mai mare a populației care locuiește în zonele rurale și îndepărtate ale UE se confruntă cu provocări socioeconomice.

3.

Avantajele traiului în zone rurale și îndepărtate pot fi umbrite de provocări precum, printre altele, mai puține oportunități de angajare, infrastructuri mai precare (în domeniul energiei, al transporturilor, al mobilității și al informațiilor), un grad scăzut de accesibilitate și disponibilitate a educației și formării de calitate la toate nivelurile, inclusiv educație și îngrijire timpurie, servicii sociale, îngrijiri de sănătate sau sport, activități culturale și recreative. În consecință, numeroase persoane, adesea din rândul tinerilor, pot alege să părăsească zonele rurale și îndepărtate în căutarea unor oportunități mai bune. Acest lucru poate duce la schimbări importante în structurile demografice ale anumitor zone geografice (5).

4.

Deși oportunitățile tinerilor sunt definite de realitățile lor locale, tendințele mondiale, precum schimbările climatice, digitalizarea, problemele de sănătate mintală, oportunitățile de angajare și de educație, inegalitățile economice și de altă natură, au un efect din ce în ce mai mare asupra vieții lor. Pentru tinerii din mediul rural, oportunitățile glocale (6) oferă posibilitatea de a reduce decalajul dintre mediile lor imediate și perspectiva mondială mai largă prin adaptarea strategiilor și a soluțiilor la nevoile și condițiile lor de la nivel local (7).

5.

Ruralitatea nu se referă la un concept, un mediu sau o circumstanță uniformă (8). Zonele rurale și îndepărtate găzduiesc comunități diverse și dinamice de tineri, cu nevoi și provocări variate. Având în vedere această diversitate, sunt necesare răspunsuri și soluții adaptate la nevoile regionale și locale, care să țină seama de nevoile și resursele specifice ale fiecărei zone. În acest context, ar trebui să se ia în considerare particularitățile regiunilor ultraperiferice, deoarece adesea caracterul lor insular și izolat tinde să amplifice decalajul dintre zonele urbane și cele rurale. De asemenea, este esențial să se garanteze tratamentul echitabil și implicarea deplină a tinerilor atât în mediul rural, cât și în cel urban, precum și să se înțeleagă diferențele și să se reducă decalajul dintre mediul rural și cel urban, acolo unde acesta există, inclusiv prin consolidarea legăturilor dintre zonele rurale și cele urbane în toate statele membre.

6.

Deși în Uniunea Europeană se acordă o atenție diversă și amplă tinerilor, există percepția că majoritatea politicilor care îi vizează pe tineri nu pun suficient de mult accent pe aspectele rurale și că politicile rurale ar putea să nu răspundă nevoilor și circumstanțelor specifice ale tinerilor care locuiesc în zone rurale, îndepărtate, periferice, mai puțin dezvoltate și în regiuni ultraperiferice (9), (10).

7.

Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2027 (11), care este cadrul de colaborare la nivel european în domeniul politicilor de tineret, și obiectivele europene pentru tineret (12) se axează pe domenii fundamentale privind participarea, implicarea și contribuția semnificativă a tinerilor în societate. Obiectivul pentru tineret nr. 3 se axează pe societăți favorabile incluziunii, pe crearea de medii accesibile și deschise pentru toți tinerii, în timp ce obiectivul pentru tineret nr. 6 se axează pe crearea de zone rurale în care tinerii să își poată valorifica potențialul (13).

8.

Concluziile Consiliului privind sporirea oportunităților pentru tinerii din zonele rurale și îndepărtate (14) au pus accentul pe importanța oportunităților locale și pe promovarea abordărilor transsectoriale și au invitat statele membre ale UE să încurajeze și să faciliteze cetățenia activă și participarea semnificativă a tinerilor, în toată diversitatea lor, din zonele rurale și îndepărtate, la toate procesele decizionale relevante, în special în legătură cu chestiunile care îi privesc.

9.

Provocările privind incluziunea socială în zonele rurale și îndepărtate pot fi legate de disponibilitatea și accesibilitatea terenurilor, a infrastructurii, a tehnologiilor digitale, a informațiilor, a serviciilor sociale și de sănătate de înaltă calitate, a educației, a activităților pentru tineret și a oportunităților de angajare, precum și de nivelul de participare la toate procesele decizionale relevante. Este esențial să li se asigure tuturor acces egal la oportunități, fără nicio formă de discriminare.

10.

Cele cinci strategii privind o Uniune a egalității adoptate de Comisie în 2020 și 2021 (15), precum și Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală (16) subliniază importanța unei abordări intersecționale. Aceste documente evidențiază faptul că persoanele pot aparține în același timp unuia sau mai multor grupuri aflate în situații vulnerabile și ilustrează necesitatea de a combate formele multiple și intersecționale de discriminare. Acestea pot avea un impact major asupra tinerilor, inclusiv asupra celor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, nu reprezintă un grup omogen și „au o multitudine de identități, au nevoi, resurse, situații de viață și interese diferite, provin din medii diferite și se întâlnesc cu provocări și cu oportunități diverse.” (17)

11.

Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală și Concluziile Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (18) identifică necesitatea unor măsuri specifice legate de prevenire, de promovare și de acordarea de sprijin în domeniul sănătății mintale tinerilor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate (19).

12.

Concluziile Consiliului privind sănătatea mintală (20) recunosc că „problemele de sănătate mintală sunt asociate cu multe forme de inegalitate cu care se confruntă, de exemplu, persoanele aflate în situații vulnerabile, minoritățile, grupurile marginalizate și persoanele aflate în situații socioeconomice defavorizate, inclusiv cele care trăiesc în servicii de îngrijire pe termen lung, persoanele aflate în singurătate și izolare socială, copiii și tinerii, persoanele în vârstă, femeile, persoanele LGBTI (21), pacienții bolnavi de cancer, persoanele cu dizabilități, refugiații, migranții, deținuții și persoanele fără adăpost”.

13.

Femeile și fetele sunt indispensabile pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și îndepărtate, aducând valoare adăugată comunităților locale. Ele reprezintă adesea forța motrice a inovării, a diversificării și a creării de noi oportunități (22). Totuși, aceste roluri sunt adesea trecute cu vederea sau invizibile. Numeroase femei și fete din zonele rurale și îndepărtate se confruntă în continuare cu provocări legate de ocuparea forței de muncă, antreprenoriat, educație de calitate și oportunități de formare, repartizarea inegală a responsabilităților de îngrijire, accesul la terenuri, educație și îngrijire timpurie, îngrijire pe termen lung și servicii de sănătate, precum și de reprezentarea insuficientă în cadrul procesului decizional (23), (24).

14.

UE recunoaște că schimbările demografice sunt influențate, printre altele, de alegerile de viață pe care le fac indivizii și familiile și subliniază necesitatea unor politici publice de sprijin care să le permită tinerilor să își valorifice pe deplin potențialul. Comunicarea intitulată „Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acțiune” (25) subliniază în special nevoia critică de a sprijini generațiile mai tinere în ceea ce privește accesul la locuri de muncă de calitate, la locuințe la prețuri abordabile și la standarde de viață decente.

15.

Regiunile rurale și mai puțin dezvoltate se pot confrunta în special cu îmbătrânirea populației, cu un nivel scăzut de instruire, cu reducerea forței de muncă, cu emigrația tinerilor și cu riscul de a cădea într-o „capcană a dezvoltării talentelor” (26), ceea ce le subminează capacitatea de a construi economii durabile și le afectează competitivitatea și creșterea. Comunicarea Comisiei intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” subliniază necesitatea de a transforma aceste regiuni în economii dinamice, bazate pe talente, valorificând punctele forte locale ale regiunilor rurale. Abordarea acestor provocări necesită un sprijin adaptat pentru a oferi capacitate de acțiune tinerilor, a îmbunătăți accesul la educație, formare și locuri de muncă, a spori accesul la centre de inovare și de formare, a investi în crearea de oportunități de locuri de muncă de calitate și a promova incluziunea socială. Pentru a reduce disparitățile teritoriale și a consolida coeziunea socială în întreaga UE, este esențial să se asigure faptul că persoanele care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, inclusiv tinerii, au posibilitatea de a prospera (27), (28).

16.

Politica de coeziune și, în contextul rural, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) joacă un rol important în sprijinirea statelor membre și a regiunilor în efortul lor de a permite o mai bună luare în considerare a provocărilor multiple în materie de dezvoltare, a nevoilor de reformă și a diferitelor disparități socioeconomice și teritoriale, prin canalizarea unui sprijin direcționat axat pe nevoile specifice ale fiecărei regiuni. Ținând seama totodată de impactul asimetric al provocărilor generate de tranziția verde și de cea digitală, de transformarea demografică, de tendințele economice mondiale în schimbare sau de schimbările climatice, cartografierea infrastructurii, a capitalului uman și a nevoilor de servicii poate facilita o programare mai eficientă a fondurilor UE în regiunile ultraperiferice, slab populate, insulare, montane și de frontieră și în zonele rurale. Acest lucru poate contribui la diversificarea oportunităților de angajare și la consolidarea educației și a formării formale și non-formale, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru digitalizare, sporind atractivitatea regiunilor rurale și îndepărtate ca loc de viață și de muncă și asigurând astfel dezvoltarea lor durabilă (29).

17.

Planul de acțiune mondial „Deceniul Organizației Națiunilor Unite pentru agricultura familială (2019-2028)” (30) subliniază că, pentru a asigura durabilitatea generațiilor în agricultura familială, este esențial să se ofere capacitate de acțiune tinerilor, în special femeilor tinere, prin facilitarea accesului la terenuri, resurse naturale, informații, educație, infrastructură, servicii financiare, piețe și prin implicarea lor în procesele de elaborare a politicilor legate de agricultură. Prin facilitarea transferului între generații, tinerii fermieri pot combina cunoștințele tradiționale locale cu practici inovatoare pentru a-și promova rolul esențial în dezvoltarea rurală favorabilă incluziunii. Tendința negativă de îmbătrânire a populației de fermieri poate pune în pericol viabilitatea zonelor rurale; prin urmare, consolidarea formelor de sprijin pentru tinerii fermieri și antreprenori, ajutându-i să înceapă activități agricole, stimularea transferului fermelor și sporirea atractivității agriculturii pentru tânăra generație, împreună cu politica agricolă comună (PAC), pot juca un rol important în reînnoirea generațiilor.

18.

În Recomandarea OCDE privind crearea unor oportunități mai bune pentru tineri se solicită luarea de măsuri specifice de sprijinire a tinerilor aflați în situații vulnerabile și defavorizate. Prin acestea se numără furnizarea de servicii sociale, de sănătate, locative și de ocupare a forței de muncă integrate, adaptate la contextele locale. Recomandarea subliniază importanța investițiilor în educație, locuințe și sănătate pentru tinerii din mediul rural, alături de colaborarea între părțile interesate, pentru a crea medii propice pentru succesul acestora (31).

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ

19.

În întreaga Europă, capacitatea insuficientă a regiunilor rurale de a atrage talente (32) sau de a avea acces la infrastructuri și la servicii de calitate legate de viața de zi cu zi reprezintă obstacole substanțiale în calea bunăstării și a dezvoltării socioeconomice a tinerilor din mediul rural. Acest lucru poate limita conectivitatea tinerilor din mediul rural și accesul lor la educație și formare de calitate, locuri de muncă, îngrijiri de sănătate, locuințe, servicii sociale, activități pentru tineret, cultură, sport și activități recreative, împiedică oportunitățile socioeconomice ale acestora și, prin urmare, libertatea lor de ședere (33).

20.

Mulți tineri care locuiesc în zone rurale și îndepărtate întâmpină obstacole în ceea ce privește accesul la învățare și se confruntă cu o lipsă de informații privind oportunitățile legate de servicii și platforme digitale, ceea ce duce la un nivel sporit de izolare și la un posibil decalaj digital între zonele rurale și cele urbane. Accesul digital, competențele relevante pentru locurile de muncă și competențele digitale pot acționa ca un catalizator pentru capacitarea și incluziunea localizată (34), (35). În ceea ce îi privește pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (tinerii NEET), aceste bariere pot avea un impact deosebit de negativ, deoarece conectivitatea digitală limitată le restricționează și mai mult capacitatea de a căuta oportunități de educație, de angajare și de formare, exacerbându-le astfel izolarea socială și economică. Abordarea decalajului digital este esențială în reimplicarea tinerilor NEET și în înzestrarea acestora cu competențele necesare pentru a participa la forța de muncă modernă. Garanția pentru tineret (36) consolidată subliniază importanța sprijinirii tinerilor, în special a tinerilor NEET, a integrării pe piața forței de muncă la nivel local, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, asigurându-se existența oportunităților necesare la nivel local și regional și facilitând astfel rămânerea lor în aceste zone.

21.

În numeroase zone rurale și îndepărtate din întreaga Europă, tinerii, în special femeile și tinerii cu handicap, se confruntă cu disparități în comparație cu zonele urbane în ceea ce privește accesul la educație și formare formale și non-formale și la oportunități de învățare informală și întâmpină obstacole semnificative în calea dezvoltării lor personale și profesionale. Accesibilitatea și disponibilitatea limitată a programelor de educație și formare de înaltă calitate nu numai că exacerbează lacunele în materie de competențe, ci pot duce și la un exod al creierelor și la o creștere a ratelor șomajului în rândul tinerilor din mediul rural care se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă relevant pentru calificările lor în zona respectivă.

22.

Accesul la informații glocale și cuprinzătoare cu privire la programele și oportunitățile de finanțare locale, regionale, naționale și ale UE este esențial pentru dezvoltarea și asigurarea capacității de acțiune a tinerilor din mediul rural. Barierele lingvistice verticale și orizontale le pot afecta capacitatea de a înțelege și de a parcurge în mod eficace aceste documente, limitând accesul tinerilor din mediul rural la inițiativele UE (37), (38). Diseminarea eficientă a informațiilor poate fi sprijinită prin colaborare intersectorială, contribuind la depășirea acestor bariere și promovând consolidarea capacităților și rețelele locale. Acest lucru este de o importanță capitală pentru a asigura o participare echitabilă și pentru a maximiza beneficiile programelor UE, precum Erasmus+, Corpul european de solidaritate și LEADER, precum și oportunitățile de finanțare pentru tinerii din mediul rural din întreaga Europă, la toate nivelurile.

23.

Factorii geografici pot împiedica accesul tinerilor la oportunități de angajare și de obținere a unor locuințe la prețuri abordabile, precum și la o mai bună conectivitate, creând o stare de incertitudine, o dependență sporită de resursele financiare și un stimulent pentru mobilitate și urbanizare la nivel local.

24.

Comunitățile de tineri din mediul rural se pot confrunta cu provocări precum un nivel mai scăzut de instruire, șomaj sau lipsa unor condiții de muncă decente. În plus, accesul insuficient la activități pentru tineret, organizații de tineret, spații comunitare și activități sociale, culturale, sportive și recreative de calitate poate duce la dificultăți în crearea sau menținerea comunităților ori în aderarea la acestea. Acești factori pot reduce oportunitățile de interacțiune socială, putând avea efecte negative asupra bunăstării și putând duce la sentimente de izolare și de singurătate, precum și la sisteme de sprijin precare.

25.

Tinerii care locuiesc în zone rurale și îndepărtate pot fi expuși riscului de a nu beneficia de servicii de sprijin suficiente, inclusiv în domeniul sănătății mintale (39). Problemele de sănătate mintală pot avea un efect negativ asupra educației, ocupării forței de muncă și securității sociale. Printre acestea se numără și sentimentul de excludere, care duce la sentimente negative de izolare, la agresivitate online și offline și hărțuire din partea colegilor, la utilizarea excesivă a mass-mediei, teama de a rata ceva important și expunerea crescută la dependențe. În același timp, acestor tineri le lipsește accesul la structuri care i-ar putea ajuta să evite astfel de amenințări și să își revină în urma lor; prin urmare, anxietatea și depresia persistă, iar multe probleme de sănătate mintală rămân netratate.

26.

O gamă largă de factori determină longevitatea sănătoasă, printre aceștia numărându-se promovarea sănătății și prevenirea bolilor, accesul la servicii de sănătate, condițiile de viață și de muncă, tipurile de ocupație și mediul înconjurător. Deși zonele rurale oferă beneficii pentru sănătate, cum ar fi o mai bună calitate a aerului și proximitatea față de natură, în regiunile urbane există, de regulă, un număr mai mare de centre medicale și o varietate mai mare de astfel de centre (40). Lipsa unor servicii de sănătate de calitate este asociată cu dificultăți în prevenirea și tratarea problemelor de sănătate. În plus, în timp ce agricultura oferă numeroase oportunități de angajare în multe zone rurale, ocupațiile precum agricultura pot avea un efect periculos sau negativ asupra sănătății fizice (41). Prin urmare, este esențial să se investească în tehnologii de economisire și de îmbunătățire a forței de muncă.

27.

Tinerii cu handicap care locuiesc în zone rurale și îndepărtate pot întâmpina obstacole semnificative cu consecințe asupra calității vieții și asupra oportunităților oferite, precum un acces limitat la educație și formare favorabile incluziunii și de înaltă calitate, la îngrijiri de sănătate specializate, precum și transport și conectivitate inadecvate. Aceste provocări scot în evidență necesitatea unor acțiuni specifice pentru a le putea oferi un sprijin mai bun (42), (43).

28.

Deși tinerii din mediul rural, inclusiv femeile, au un potențial considerabil pentru inovare și dezvoltare economică, ei pot întâmpina obstacole în ceea ce privește accesul la resurse financiare și gestionarea procedurilor birocratice și de finanțare complexe. Prin urmare, un rol esențial îl pot avea mecanismele de finanțare accesibile și clare, împreună cu investițiile specifice de sprijinire a antreprenoriatului, inclusiv în domeniul agriculturii, în rândul tinerilor din mediul rural (44), (45), (46).

29.

Tinerii din zone rurale și îndepărtate sunt expuși riscului de a se confrunta cu provocări unice în materie de durabilitate, care sunt exacerbate de escaladarea crizei climatice, fapt care le afectează în mod semnificativ viața de zi cu zi. În comparație cu tinerii din mediul urban, ei sunt adesea mai vulnerabili la problemele legate de mediu sau de climă. Au nevoie de un acces sporit la resurse și la soluții durabile, ceea ce le accentuează și mai mult vulnerabilitatea la riscurile de mediu. După cum se subliniază în Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă (47), această lipsă de acces nu numai că limitează capacitatea tinerilor de a aborda preocupări presante legate de durabilitate, ci îi împiedică și să contribuie la atenuarea crizei climatice. În plus, pentru a aborda în mod adecvat și a depăși aceste provocări din mediul lor, tinerii din zone rurale și îndepărtate au nevoie de acces la educație și formare formale și non-formale de calitate pentru a-și dezvolta aptitudinile și competențele necesare.

30.

Dezvoltarea continuă prin participarea populației locale este esențială pentru dezvoltarea rurală; prin urmare, în zonele rurale și îndepărtate este nevoie de o bază solidă pentru participarea semnificativă a tinerilor. Ar trebui să se recunoască calitatea tinerilor din mediul rural de principale părți interesate în dezvoltarea rurală, iar politicile ar trebui concepute astfel încât să răspundă nevoilor și aspirațiilor lor, asigurând implicarea și influența lor continuă în procesele decizionale de la toate nivelurile. După cum se identifică în Pactul rural (48), amplificarea vocii zonelor rurale și stabilirea acestora drept o prioritate pe agenda politică locală, regională, națională și a UE trebuie definite ca obiectiv-cheie.

31.

Tinerii din zonele rurale și îndepărtate pot fi catalizatori ai schimbărilor pozitive, în special în cadrul comunităților lor, stimulând dezvoltarea pe plan digital, social și economic. Cu toate acestea, în pofida potențialului lor, tinerii din mediul rural întâmpină adesea obstacole semnificative în calea realizării depline a capacităților lor de conducere și a accesului la oportunități de creștere. Este esențial să se depășească aceste provocări pentru a valorifica potențialul de conducere al tinerilor din mediul rural și pentru a le oferi capacitate de acțiune în vederea stimulării dezvoltării durabile în comunitățile lor, promovând astfel creșterea favorabilă incluziunii și reziliența în întreaga Europă.

32.

În cadrul Conferinței UE pentru tineret de la Budapesta, din septembrie 2024 (49), tinerii au propus sporirea dinamismului și a atractivității zonelor rurale și îndepărtate pentru tineri prin: i) promovarea unei participări semnificative a tinerilor din mediul rural, în special în ceea ce privește aspecte legate de durabilitatea mediului, precum și de sănătatea mintală și fizică; ii) stimularea comunităților rurale care oferă sprijin, combaterea prejudecăților, construirea unui dialog accesibil între generații și a unor spații comune, precum și consolidarea viziunilor pentru viitor; iii) creșterea accesului la infrastructură, adaptată la nevoile tinerilor, precum conectivitatea la internet, informații, transport, energie curată, precum și servicii de sănătate fizică și mintală; iv) creșterea gradului de conștientizare cu privire la căi alternative de ocupare a forței de muncă, cum ar fi munca de la distanță și agricultura inovatoare.

33.

În cadrul Conferinței UE pentru tineret de la Budapesta (50), tinerii au subliniat, de asemenea, că instrumentele UE, naționale și locale ar trebui să corespundă nevoilor, realităților, capacităților și resurselor tinerilor din zonele rurale și îndepărtate și i) să ofere sprijin pentru participarea tinerilor în cadrul dezvoltării rurale și al procesului decizional, de exemplu prin intermediul ambasadorilor pentru tineret, al consiliilor consultative, al consiliilor locale ale tinerilor și al întocmirii participative a bugetului; ii) să sprijine antreprenoriatul rural, inclusiv agricultura, prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la programele UE și naționale existente, mentorat, promovarea transformării digitale și încurajarea utilizării stimulentelor financiare, cum ar fi facilități fiscale sau oportunități de cofinanțare; iii) să promoveze platforme adaptate tinerilor pentru accesarea informațiilor referitoare la programe pentru tineret, oportunități de angajare de calitate și finanțare, precum și pentru lansarea unei campanii la nivelul UE pentru a stimula accesul egal la muncă; iv) să încurajeze oportunități de învățare de calitate și inițiative pentru tineret care să îmbogățească experiențele tinerilor din mediul rural, cum ar fi schimburi de tineri din mediul urban și rural, proiecte în domeniul climei, activitatea lucrătorilor de tineret mobili și de proximitate, precum și implicarea în organizații de tineret din mediul rural; v) să îmbunătățească accesul la servicii și informații legate de sănătatea mintală prin acțiuni motivante la nivel local și prin încurajarea dialogului cu privire la oportunități și facilități de finanțare existente.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE, LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

34.

Acolo unde este cazul, să contribuie la identificarea, dezvoltarea, monitorizarea și asigurarea accesului echitabil și egal al tinerilor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate la infrastructură, informații, conectivitate și servicii la nivel local, alături de măsuri de îmbunătățire a accesibilității legate de viața de zi cu zi a acestora.

35.

Să își intensifice eforturile de îmbunătățire a disponibilității infrastructurii și a serviciilor digitale, precum și a accesului la acestea, în zonele rurale și îndepărtate, în special prin furnizarea de sprijin pentru dispozitive electronice și alte aspecte digitale, prin construirea unei acoperiri de bandă largă de înaltă calitate, prin îmbunătățirea alfabetizării digitale și a siguranței cibernetice și prin schimbul de bune practici între autoritățile locale, regionale și naționale, acolo unde este cazul (51).

36.

Să sprijine în continuare colaborarea intersectorială dintre structurile de calitate de la nivel local destinate educației, formării, asistenței sociale, asistenței medicale, culturii, îngrijirii pentru tineret, activităților pentru tineret, sportului și recreerii de care pot beneficia tinerii care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, pentru a asigura condiții echitabile de dezvoltare personală și bunăstare în contextul lor, promovând în același timp accesibilitatea fizică și digitală a acestor structuri și servicii conexe (52).

37.

Să încurajeze autoritățile, în special de la nivel local din zonele rurale și îndepărtate, să faciliteze participarea tinerilor din mediul rural la procesul decizional, de exemplu prin instituirea de procese și înființarea de consilii ale tinerilor care ar putea servi drept organisme consultative și inițiative de consiliere. Acestea pot contribui la implicarea efectivă a tinerilor în toate procesele decizionale în domeniile care îi afectează cel mai mult, cum ar fi aspecte privind educația, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, infrastructura, locuințele, conectivitatea, asistența medicală (în special pentru sănătatea mintală) și mediul, și pot consolida încrederea în procesele democratice.

38.

Să promoveze înființarea și funcționarea unor centre și spații pentru tineret sigure și incluzive în zonele rurale și îndepărtate și, acolo unde este cazul, să faciliteze continuarea sprijinului acordat centrelor pentru tineret sigure și incluzive deja existente și interacțiunii intergeneraționale. Să consolideze în continuare inițiativele și programele menite să capaciteze și să sprijine toate formele de activități pentru tineret, precum și organizațiile de tineret, pentru a recunoaște rolul esențial al acestora în stabilirea de contacte cu tinerii care locuiesc în zone rurale și îndepărtate și în regiuni ultraperiferice.

39.

Să încurajeze dialogul local privind dezvoltarea rurală pentru a discuta despre viitorul zonei și soluții durabile, care să reunească tineri, instituții care reprezintă diferite domenii de politică, alături de autorități locale, precum și actori sociali și economici, pentru a reflecta ambiția viziunii pe termen lung a Comisiei pentru zonele rurale ale UE (53).

40.

Să promoveze inițiative de sprijinire a talentelor care să adopte o abordare cuprinzătoare a cultivării și valorificării talentelor pe parcursul întregului lor ciclu de viață, prin formarea lucrătorilor de tineret, a educatorilor și a profesioniștilor pentru a recunoaște diversele talente ale tinerilor. Să le permită tinerilor să își valorifice competențele, talentele și capacitățile, indiferent de obstacolele specifice cu care se pot confrunta în zonele rurale și îndepărtate (54).

41.

Să încurajeze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la nivel local și, după caz, regional, fiind vizați inclusiv tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (tineri NEET), prin creșterea gradului de conștientizare și facilitarea creării de diverse posturi și perspective în zonele rurale și îndepărtate, punând accentul pe diversificarea și dezvoltarea oportunităților în diferite sectoare, cum ar fi agricultura, industria prelucrătoare, sectorul digital, adaptarea la schimbările climatice și serviciile, și oferind sprijin pentru dezvoltarea competențelor și programe de formare adaptate activităților economice locale.

42.

Să promoveze punerea în aplicare a Garanției pentru tineret consolidate în zonele rurale și îndepărtate, de exemplu prin cartografierea serviciilor disponibile pentru tineri, abordând lacunele cu ajutorul serviciilor mobile, online sau al ghișeelor unice.

43.

Să exploreze modalități de atragere și reținere a tinerilor în zone rurale și îndepărtate, acordând o atenție deosebită femeilor tinere, în comunități, pentru a le asigura prosperitatea și vitalitatea economică pe termen lung, și să ia în considerare, după caz, mijloace transsectoriale pentru a-i sprijini.

44.

Să exploreze și să sprijine inițiative care vizează cooperarea și solidaritatea între generații, prin facilitarea dialogurilor și furnizarea de informații detaliate cu privire la bunele practici, astfel încât tinerilor din mediul rural să le fie mai ușor să prospere la nivel local.

45.

Să dezvolte, să consolideze și să mențină programe de sprijin pentru sănătatea fizică și mintală adaptate la nevoile tinerilor din comunitățile rurale și îndepărtate, furnizând rețele de sprijin atât online, cât și offline, de exemplu servicii psihologice și alte servicii preventive în școli și în centrele pentru tineret, pentru a combate hărțuirea și dependența.

PRIN URMARE, INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

46.

Să exploreze modalități de facilitare a accesului la inițiative și instrumente ale UE destinate tinerilor din mediul rural, cu accent pe eliminarea barierelor lingvistice și administrative. Acolo unde este necesar, să simplifice formularea, pentru a fi mai adaptată tinerilor, și să reducă sarcinile birocratice inutile, asigurând faptul că tinerii din mediul rural pot accesa mai ușor aceste mecanisme de sprijin și informații, printre altele prin intermediul Portalului european pentru tineret. Informațiile și instrumentele ar trebui, de asemenea, să fie furnizate în formate care să fie accesibile tinerilor cu handicap.

47.

În cadrul integrării tematicii legate de tineret, să sporească vizibilitatea tinerilor din mediul rural în programele UE care au o componentă pentru tineret și în Strategia UE pentru tineret post-2027 și să utilizeze verificarea din perspectiva impactului asupra tinerilor la nivel european, acolo unde este cazul, atunci când concepe acțiuni specifice și concrete, care îi vizează pe toți tinerii, inclusiv pe cei care locuiesc în zone rurale și îndepărtate.

48.

Să exploreze oportunități de a direcționa mai bine mecanismele financiare existente și de a maximiza utilizarea lor, precum și, acolo unde este cazul, posibilitățile de reorientare a inițiativelor în colaborare cu părțile interesate relevante pentru a sprijini tinerii antreprenori din mediul rural, inclusiv, printre alții, tinerii fermieri, să înceapă activitatea, să o mențină și să o extindă, ținând seama în același timp de limitările structurale cu care s-ar putea confrunta în ceea ce privește accesul la resursele financiare. În plus, să promoveze instrumente existente precum Setul de instrumente pentru mediul rural (55) în rândul tinerilor din zonele rurale și îndepărtate și să sprijine cooperarea între toți antreprenorii din zonele rurale și îndepărtate. În acest fel se va contribui la asigurarea de viitoare oportunități de angajare în zonele rurale, promovându-se reziliența și vitalitatea economică.

49.

Să faciliteze punerea în aplicare a evaluării impactului teritorial, inclusiv analiza din perspectiva mediului rural, prin evaluarea impactului preconizat al inițiativelor majore ale UE asupra zonelor rurale și îndepărtate și prin încurajarea unor abordări similare la nivel național, regional și local cu scopul de a asigura coerența, consecvența și complementaritatea între politicile și instrumentele care vizează aspecte importante pentru zonele rurale.

50.

Să continue să acumuleze cunoștințe și să efectueze cercetări bazate pe dovezi cu privire la tinerii care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, utilizând instrumente existente precum platforma Youth Wiki și studiile efectuate în colaborare cu Parteneriatul pentru tineret UE-Consiliul Europei, printre altele.

51.

Să depună în continuare eforturi pentru a crește gradul de conștientizare și a spori participarea grupurilor potențial subreprezentate, cum ar fi tinerii din zonele rurale și îndepărtate, la dialogul UE cu tinerii și la alte inițiative relevante ale UE, cum ar fi inițiativa Interreg Volunteer Youth (IVY), inițiativa EUTeens4Green și proiectul Youth4Outermostregions.

ÎN CONSECINȚĂ, INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ, CU RESPECTAREA PRINCIPIULUI SUBSIDIARITĂȚII:

52.

Să sublinieze și să recunoască rolul strategic al tinerilor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate în realizarea unei tranziții verzi, juste și incluzive și în menținerea securității alimentare și climatice, promovând biodiversitatea și revitalizarea rurală, creând locuri de muncă de înaltă calitate și implicând tinerii în transformare (56).

53.

Să ofere oportunități de învățare echitabilă a limbilor străine, facilitând cooperarea între țări, oportunitățile de învățare formală, non-formală și informală și formarea lingvistică aplicabilă axată pe uzul cotidian.

54.

În cooperare cu sectoarele relevante, să consolideze condițiile care le permit tinerilor să prospere la nivel local prin sprijinirea inițiativelor care utilizează în mod eficace resursele și infrastructura locale pentru a crea mijloace de subzistență durabile în zonele rurale și îndepărtate, inclusiv în regiunile ultraperiferice, precum și prin încurajarea dezvoltării unor inițiative adecvate în materie de locuințe, adaptate la nevoile tinerilor care locuiesc în aceste zone.

55.

Să promoveze în mod eficace reînnoirea generațiilor (57) și să sprijine tinerii antreprenori, inclusiv, printre alții, tinerii fermieri din zonele rurale și îndepărtate, prin sporirea disponibilității și a accesibilității sprijinului pentru întreprinderile nou-înființate. Să furnizeze informații specifice, acces la spațiu, infrastructură, sprijin financiar și resurse, precum și acces la programe de formare și mentorat care le permit persoanelor care aspiră să devină antreprenori, inclusiv, printre alții, tinerilor fermieri, să depășească barierele inițiale și să își lanseze proiectele cu încredere, revitalizând astfel economiile rurale și promovând dezvoltarea durabilă și inovarea în întreaga Europă.

56.

Să consolideze cooperarea intersectorială în domeniul educației și formării formale și non-formale, punând un accent sporit pe perfecționarea și dezvoltarea resurselor umane, pe îmbunătățirea condițiilor de muncă și pe creșterea disponibilității instalațiilor și echipamentelor, precum și a accesului la acestea, pentru instituțiile de învățământ și de formare în domeniile care se confruntă cu cele mai mari dificultăți.

57.

Să asigure participarea activă a tinerilor din mediul rural și a organizațiilor relevante la discuțiile în materie de politici și la procesul decizional la nivel local, regional, național și la nivelul UE, lucrând împreună la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor relevante și, acolo unde este posibil, furnizând date cuprinzătoare actualizate și defalcate privind tinerii din mediul rural, inclusiv, printre alții, tinerii fermieri, dând astfel responsabililor de elaborarea politicilor posibilitatea să direcționeze mai bine politicile și intervențiile și să creeze soluții adaptate pentru aceștia. Să ia măsuri adecvate pentru a contracara impactul tendințelor demografice negative care afectează viețile tinerilor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, inclusiv ale tinerilor fermieri, printre alții.

58.

Să consolideze cooperarea transfrontalieră și instrumentele UE în domeniul sănătății mintale și fizice prin încurajarea cercetării în domeniul sănătății mintale, prin dezvoltarea unor metode de monitorizare și prevenire comune pentru teritoriile mai puțin dezvoltate și prin schimbul de bune practici în materie de proliferare a serviciilor de sănătate mintală în zonele rurale și îndepărtate.

---

(1)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE), COM(2021) 345 final.

(2)  Statistici online ale Eurostat: Urban-rural Europe - quality of life in rural areas 2022 (Europa urbană-rurală – calitatea vieții în zonele rurale 2022).

(3)  Concluzii privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, documentul 15631/23.

(4)   „Zonele rurale reprezintă 341 de milioane de hectare (m/ha), ceea ce înseamnă 83 % din suprafața terestră totală a UE. Mai mult de jumătate din această zonă terestră rurală este îndepărtată, ceea ce înseamnă că este situată departe de orașe. Orașele și suburbiile reprezintă împreună 17 % din suprafața terestră a UE (70,3 m/ha).” [Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, document de lucru al serviciilor Comisiei (partea 1)].

(5)  Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene: Eurostat Regional Yearbook – 2023 Edition (Anuarul Regional Eurostat – ediția din 2023), 2023.

(6)  Termenul „glocal” este definit mai detaliat în anexa I.

(7)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(8)  Document de lucru al serviciilor Comisiei – Rezumat al evaluării impactului politicii agricole comune asupra dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, SWD(2021) 398 final.

(9)  Parteneriatul pentru tineret UE-Consiliul Europei: Young people in rural areas: diverse, ignored and unfulfilled (Tinerii din zone rurale: diverși, ignorați și nemulțumiți).

(10)  Articolele 174 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene recunosc statutul specific al zonelor rurale, al regiunilor ultraperiferice, al zonelor afectate de tranziția industrială, precum și al regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase. În prezentul document, trimiterile la zone rurale și îndepărtate includ și zonele periferice, mai puțin dezvoltate; regiunile ultraperiferice sunt de asemenea avute în vedere.

(11)  Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01) (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).

(12)  Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01).

(13)  Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii – Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2019/C189/01) (JO C 189, 5.6.2019, p. 1).

(14)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind sporirea oportunităților pentru tinerii din zonele rurale și îndepărtate (2020/C193/03) (JO C 193, 9.6.2020, p. 3).

(15)  Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, Cadrul strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030.

(16)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală (Comunicarea privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală), COM(2023) 298 final.

(17)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind societăți favorabile incluziunii pentru tineri (JO C, C/2024/3808, 27.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3808/oj).

(18)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (JO C, C/2023/1337, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1337/oj).

(19)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, COM(2023) 298 final.

(20)  Concluziile Consiliului privind sănătatea mintală, documentul 15971/23, punctul 24.

(21)  A se vedea Strategia Comisiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, COM(2020) 698 final.

(22)  Banca Europeană de Investiții, Support for female entrepreneurs: Survey evidence for why it makes sense (Sprijin pentru antreprenoare: date din anchete privind motivele pentru care acest sprijin este logic), noiembrie 2022, ISBN: 978-92-861-5378-5.

(23)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(24)  Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Al nouălea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială (Al 9-lea raport privind coeziunea), martie 2024.

(25)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acțiune” (Setul de instrumente privind demografia al Comisiei), COM(2023) 577 final.

(26)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (Comunicarea privind valorificarea talentelor), COM(2023) 32 final.

(27)  Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Al nouălea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială (Al 9-lea raport privind coeziunea), martie 2024.

(28)  Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene: Eurostat Regional Yearbook – 2023 Edition (Anuarul Regional Eurostat – ediția din 2023).

(29)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la cel de-al 9-lea raport privind coeziunea (Comunicarea cu privire la cel de al 9-lea raport privind coeziunea), COM(2024) 149 final și Al 9-lea raport privind coeziunea.

(30)  FAO și FIDA, 2019, United Nations Decade of Family Farming 2019-2028. Global Action Plan (Deceniul Organizației Națiunilor Unite pentru agricultura familială 2019-2028. Plan de acțiune mondial), Roma.

(31)  OCDE, Recommendation of the Council on creating better opportunities for young people (Recomandarea Consiliului privind crearea unor oportunități mai bune pentru tineri), reuniunea Consiliului la nivel ministerial, 9-10 iunie 2022, JT03497457.

(32)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (Comunicarea privind valorificarea talentelor), COM(2023) 32 final, 2023.

(33)  Letta, E. (2024), Much more than a market, Speed, Security, Solidarity Empowering the Single Market to deliver a sustainable future and prosperity for all EU Citizens (Mult mai mult decât o piață – viteză, securitate, solidaritate; capacitarea pieței unice pentru a asigura tuturor cetățenilor UE prosperitate și un viitor durabil), aprilie 2024.

(34)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(35)  Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea și Al 9-lea raport privind coeziunea.

(36)  Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2020/C 372/01) (JO C 372, 4.11.2020, p. 1).

(37)  Moxon D., Bárta O. (2024), EUYD10 Results of the Consultation Phase: We Need Youth (Rezultatele fazei de consultare din cadrul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii: avem nevoie de tineri), DOI: 10.5281/zenodo.10656746.

(38)  Planul de acțiune rurală al UE este menționat în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040”, COM(2021) 345 final.

(39)  Comunicarea Comisiei privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, COM(2023) 298 final.

(40)   Eurostat regional yearbook 2023 (Anuarul Regional Eurostat 2023).

(41)  Rețeaua PAC a UE: Supporting the health and well-being of Europe’s agricultural workforce (Sprijinirea sănătății și bunăstării forței de muncă din agricultură a Europei), Sinteză tematică, iunie 2023.

(42)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Uniune a egalității”: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (Strategia UE pentru persoanele cu handicap), COM(2021) 101 final.

(43)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(44)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(45)  Fondul european de dezvoltare regională, Interreg Europe, notă de informare intitulată How to boost entrepreneurship in rural areas? (Cum să stimulăm antreprenoriatul în zonele rurale?), aprilie 2020.

(46)  Comisia Europeană: Taking stock of how CAP Strategic Plans contribute to the objectives of the long-term vision for the EU’s rural areas (Analiza modului în care planurile strategice PAC contribuie la atingerea obiectivelor viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE), iunie 2023.

(47)  Organizația Națiunilor Unite: A/RES/70/1, Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development (Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă).

(48)  Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală: Open letter on the launch of the Rural Pact (Scrisoare deschisă privind lansarea Pactului rural), 17 decembrie 2021.

(49)  Bárta O., Moxon D. (2024), EUYD10 EU Youth Conference in Budapest, Hungary. Final Conference Report (Conferința UE pentru tineret de la Budapesta, Ungaria din cadrul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii. Raportul final al conferinței), DOI: 10.5281/zenodo.13836827.

(50)  Bárta O., Moxon D. (2024), EUYD10 EU Youth Conference in Budapest, Hungary. Final Conference Report (Conferința UE pentru tineret de la Budapesta, Ungaria din cadrul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii. Raportul final al conferinței), DOI: 10.5281/zenodo.13836827.

(51)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027. Resetarea educației și formării pentru era digitală”, COM(2020) 624 final.

(52)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(53)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(54)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind valorificarea talentelor, COM(2023) 32 final.

(55)  Comunicarea privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.

(56)  Rețeaua de informații privind securitatea alimentară (FSIN) și Rețeaua mondială împotriva crizelor alimentare, Raportul mondial privind crizele alimentare 2024. GRFC 2024, Roma.

(57)  Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat „Rezumatul planurilor strategice PAC pentru perioada 2023-2027: eforturi comune și ambiție colectivă”, Bruxelles, 23.11.2023, COM(2023) 707 final.