Rezoluție a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rezultatele celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii

(C/2024/7402)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AMINTIND CĂ:

Prezenta rezoluție se bazează pe Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (1), inclusiv anexa 1 (Dialogul UE cu tinerii) și anexa 3 (Obiectivele europene pentru tineret), pe Rezoluția de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii (2) și pe rezultatele ciclurilor anterioare de lucru ale acestuia. Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 promovează o mai mare implicare a tinerilor în procesele decizionale și subliniază importanța dialogului cu tineri din medii diverse.

Dialogul UE cu tinerii este un mecanism participativ destinat tinerilor din Uniunea Europeană și, după caz, din alte țări europene. Acesta servește drept forum pentru o reflecție comună continuă, un dialog direct și pentru consultări cu privire la prioritățile, punerea în aplicare și monitorizarea cooperării la nivelul UE în domeniul tineretului între tineri și organizațiile reprezentative ale acestora, factori de decizie și cercetători. Dialogul UE cu tinerii permite un parteneriat permanent în guvernanța acestor procese la nivel local, regional, național și european.

Cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii a fost condus de trioul de președinții Spania, Belgia și Ungaria, care s-a axat pe obiectivul european pentru tineret nr. 3 – „Societăți favorabile incluziunii”, sub deviza „AVEM NEVOIE DE TINERI”.

Obiectivul prezentei rezoluții este de a garanta că părțile interesate relevante de la nivel local, regional, național și de la nivelul UE recunosc rezultatele celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii și întreprind acțiuni ulterioare în consecință, cu scopul de a asigura calitatea și continuitatea punerii în aplicare a procesului dialogului UE cu tinerii și a rezultatelor acestuia, inclusiv monitorizarea, feedbackul, comunicarea și evaluarea. De asemenea, rezoluția urmărește să sporească transparența dialogului UE cu tinerii, precum și să ofere feedback cu privire la lucrările desfășurate în cadrul celui de al 10-lea ciclu și al ciclurilor anterioare.

Cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii a fost coordonat la nivel european de către Grupul de coordonare european (GCE). Rezultatele acestuia se bazează pe Conferințele UE pentru tineret organizate de trioul de președinții, precum și pe feedbackul oferit de tineri în timpul consultărilor și al evenimentelor de la toate nivelurile.

Consultările și etapa de punere în aplicare au inclus o gamă variată și inovatoare de abordări atât calitative, cât și cantitative, inclusiv anchete, evenimente de dialog cu tinerii online și offline (precum dialoguri în materie de politici cu comisari), ateliere, cercetări bazate pe acțiunea participativă, mese rotunde și activități specifice vizând implicarea unor grupuri diverse de tineri, inclusiv a celor cu mai puține oportunități.

RECUNOSCÂND CĂ:

Dialogul UE cu tinerii se bazează pe rolul de lider și responsabilitatea comună a grupurilor de lucru naționale, care sunt coordonate, atunci când este posibil, de consiliile naționale de tineret. Acest lucru permite unei game variate de tineri să participe la dialogul UE cu tinerii și conectează la acest proces diferite părți interesate de la nivel național, regional și local.

Organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret contribuie cu o gamă largă de perspective din întreaga Europă la dialogul în materie de politici și asigură o contribuție de calitate, precum informații relevante, pentru a sprijini dimensiunea transnațională a procesului dialogului UE cu tinerii.

Cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii a fost ghidat de principiile unei cooperări semnificative între cele trei președinții ale UE implicate, consiliile naționale de tineret respective ale acestora, Comisia Europeană și Forumul European de Tineret. În cursul celui de al 10-lea ciclu, un aspect esențial al orientării dialogului UE cu tinerii a fost, de exemplu, coprezidarea reuniunilor Grupului de coordonare european de către consiliile naționale de tineret ale președinției.

10.

În timpul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, acțiunile propuse în Comunicarea Comisiei privind moștenirea Anului european al tineretului 2022 (3), precum și informațiile din raportul Comisiei privind evaluarea intermediară a Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 au contribuit la eforturile depuse la nivelul UE de promovare a implicării și a participării tinerilor.

AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

11.

Tinerii și organizațiile de tineret s-au implicat în mod semnificativ în toate etapele ciclului (pregătire, punere în aplicare, monitorizare și evaluare) și în toate activitățile din cadrul acestuia.

12.

Trioul de președinții al celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii a elaborat un cadru verde și etic al ciclului (4) pentru a recunoaște dimensiunea de mediu, dimensiunea socială și cea economică a sustenabilității și pentru spori semnificația procesului pentru tineri și pentru factorii de decizie.

CONSTATÂND CĂ:

13.

Trioul de președinții a decis să se concentreze asupra obiectivului secundar nr. 3 privind accesul la medii de învățare, a obiectivului secundar nr. 4 privind capacitățile cadrelor didactice și a obiectivului secundar nr. 6 privind sprijinul social acordat pentru punerea în aplicare a obiectivului european pentru tineret nr. 3. Pentru a sprijini punerea în aplicare a priorităților, obiectivul secundar nr. 2 privind comunicarea și informarea și obiectivul secundar nr. 7 privind participarea la procesele decizionale au servit drept referință metodologică.

14.

Președinția spaniolă s-a axat pe integrarea tinerilor în procesele decizionale în materie de politici, stimulând punerea în aplicare a unui test din perspectiva tinerilor privind politicile UE pentru a include punctele de vedere ale tineretului în evaluarea impactului politicilor publice, ceea ce va asigura, de asemenea, încrederea tinerilor în instituțiile europene. S-a pus, de asemenea, accentul pe bunăstarea mintală a tinerilor (5).

15.

Pe baza priorităților trioului de președinții și a rezultatelor consultărilor naționale din timpul etapei de consultare a celui de al 10-lea ciclu, președinția belgiană a pus accentul pe șase teme legate de societăți favorabile incluziunii, și anume (1) obstacolele structurale, (2) rolul informării, (3) sănătatea și bunăstarea mintală, (4) mediile de învățare favorabile incluziunii formale, (5) non-formale și informale și (6) combaterea atitudinilor și culturilor discriminatorii. În urma discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru ale Conferinței UE pentru tineret, care a avut loc în Belgia în martie 2024, au rezultat șase recomandări și 34 de posibile măsuri de punere în aplicare privind aceste șase teme legate de societăți favorabile incluziunii. Rezultatele respective sunt incluse la punctele 26 și 46, precum și în anexa III la Concluziile Consiliului privind societăți favorabile incluziunii pentru tineri (6).

16.

Președinția ungară a urmărit să promoveze soluții care să ajute tinerii cu mai puține oportunități și din zone rurale și îndepărtate să prospere la nivel local. De asemenea, s-a acordat atenție experiențelor obținute în cel de al 10-lea ciclu pentru a reflecta mai bine asupra problemelor întâmpinate și pentru a identifica noi oportunități de dezvoltare în cadrul procesului dialogului UE cu tinerii.

RECUNOSC CĂ:

17.

Participanții la Conferința UE pentru tineret de la Budapesta au subliniat faptul că, pe parcursul ultimelor 10 cicluri, dialogul UE cu tinerii a reunit în mod eficace contribuții ale tinerilor pentru a le utiliza la elaborarea politicilor și pentru a promova incluziunea și diversitatea, permițând colaborarea în rețea, colaborarea intersectorială și internațională și schimbul de bune practici între părțile interesate din întreaga UE, precum și din țările candidate și țările învecinate. Structura sa bine stabilită, cu finanțare stabilă, a sporit implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesul de elaborare a politicilor. Evaluarea dialogului UE cu tinerii (7) arată că acesta a fost extrem de eficace în ceea ce privește stabilirea de contacte cu tinerii cu mai puține oportunități, dar că, pentru a asigura o mai bună reprezentare, acesta ar trebui să urmărească stabilirea de contacte cu un număr mai mare de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și de tineri din zone rurale și îndepărtate.

18.

Participanții la Conferința UE pentru tineret de la Budapesta au accentuat, de asemenea, faptul că impactul dialogului UE cu tinerii asupra concluziilor Consiliului este identificabil, dar că există potențial pentru a-l consolida și mai mult și, eventual, dincolo de politica pentru tineret (8). Sunt necesare, în acest sens, o mai bună monitorizare a vizibilității, mecanisme de asigurare a acțiunii ulterioare și integrarea aspectelor legate de tineret. Temele dialogului trebuie aliniate cu agendele de politici europene, iar tinerilor trebuie să li se permită să stabilească subiectele. Diseminarea sporită a rezultatelor dialogului UE cu tinerii, oferirea unui feedback mai clar și o mai bună vizibilitate pot promova responsabilitatea și transparența și pot consolida încrederea în procesul decizional politic. O mai bună pregătire a delegaților tinerilor, continuitatea între cicluri și o colaborare mai strânsă între delegații tinerilor și reprezentanții naționali ar putea, de asemenea, să îmbunătățească și mai mult Conferințele UE pentru tineret.

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

19.

Să consolideze dialogul UE cu tinerii prin creșterea vizibilității și a impactului acestuia, cu scopul de a implica o gamă mai largă și mai diversă de organizații de tineret, părți interesate și tineri cu mai puține oportunități, prin îmbunătățirea gradului de informare și de comunicare cu privire la proces, de exemplu prin materiale informative despre dialogul UE cu tinerii, prin contribuții la orientări, baze de date cuprinzătoare de politici relevante, bune practici, prin elaborarea unui posibil cadru viitor care să poată sprijini continuitatea între ciclurile dialogului UE cu tinerii, precum și a unor planuri și rapoarte de comunicare coerente și cuprinzătoare.

20.

Să stimuleze utilizarea dialogului UE cu tinerii ca instrument de integrare a aspectelor legate de tineret prin promovarea unor legături mai strânse cu programul de lucru al Comisiei și prin explorarea unor modalități de corelare a acestuia cu testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE la nivel european.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI ÎN LIMITA SFERELOR LOR DE COMPETENȚĂ:

21.

Să țină seama de rezultatele celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, inclusiv de recomandările tinerilor prevăzute în anexa I; să dezvolte și să sprijine în continuare procese de împărtășire a recomandărilor din cadrul dialogului UE cu părțile interesate relevante de la toate nivelurile.

22.

Să consolideze și să îmbunătățească procesul dialogului UE cu tinerii prin luarea în considerare și, acolo unde este posibil, prin aplicarea bunelor practici din cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii și a principiilor care au ghidat punerea sa în aplicare cu succes.

23.

Să sprijine și să consolideze în continuare rolul grupurilor de lucru naționale și al consiliilor naționale de tineret și angajamentul acestora de a desfășura procesul dialogului UE cu tinerii în statele membre, precum și să recunoască importanța lor în ceea ce privește stabilirea de contacte și diversitatea perspectivelor.

24.

Să promoveze vizibilitatea dialogului UE cu tinerii la evenimentele locale, regionale, naționale și de la nivelul UE și să stimuleze participarea tinerilor la procesele decizionale de la toate nivelurile; să sprijine și să consolideze cooperarea dintre Grupul de coordonare european, grupurile de lucru naționale, Forumul European de Tineret, consiliile naționale de tineret și organizațiile internaționale pentru tineret, precum și alte părți interesate, după caz.

25.

Să promoveze instrumente de informare și de comunicare adaptate tinerilor și să faciliteze furnizarea de resurse pentru a implica o gamă mai largă și mai diversă de tineri din medii și grupuri sociale diferite, precum și din organizații de tineret de la toate nivelurile, pentru a contribui la îndeplinirea în continuare a obiectivelor stabilite pentru procesul dialogului UE cu tinerii în Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

26.

Să asigure o abordare mai durabilă, mai cuprinzătoare și mai strategică a comunicării în cadrul dialogului UE cu tinerii, disponibilitatea unor informații relevante și adaptate tinerilor și, după caz, să ofere sprijin suplimentar grupurilor de lucru naționale. Exemple în acest sens ar putea fi cocrearea unei strategii de comunicare și a unui manual în acest scop sub conducerea Grupului de coordonare european pentru a spori vizibilitatea și transparența dialogului UE cu tinerii, cu implicarea organizațiilor de tineret de la nivel european, național, regional și local, după caz.

27.

Să îmbunătățească memoria instituțională pe termen lung și continuitatea între ciclurile dialogului UE cu tinerii (de exemplu, prin dezvoltarea unei structuri permanente care ar putea servi drept posibil secretariat al dialogului UE cu tinerii și a unei liste de verificare a Grupului de coordonare european care să sprijine pregătirea și activitatea viitoarelor triouri de președinții). Aceasta implică promovarea schimburilor periodice și a coordonării sub conducerea tinerilor, cu sprijinul adecvat din partea trioului de președinții, a ultimei președinții din trioul precedent, a primei președinții din următorul trio, a Comisiei și, după caz, a Forumului European de Tineret.

28.

Să furnizeze periodic feedback tinerilor și organizațiilor de tineret despre procesul dialogului UE cu tinerii, despre rezultatele acestuia și acțiunile ulterioare întreprinse în vederea garantării unui dialog semnificativ și a unei participări semnificative a tinerilor la toate nivelurile.

29.

Să țină seama de rezultatele ciclurilor anterioare ale dialogului UE cu tinerii la planificarea și punerea în aplicare a ciclurilor viitoare și să își intensifice eforturile legate de evaluare și monitorizare pentru a promova o reexaminare sistematică a recomandărilor formulate de tineri și a acțiunilor ulterioare acestora pentru a stimula un mediu de elaborare a politicilor pentru tineret mai cuprinzător, mai favorabil incluziunii și mai receptiv.

30.

Pentru a sprijini procesul de extindere, să exploreze modalități de a implica în continuare tineri din țări candidate și potențial candidate, după caz.

ȘI CONSTATĂ DE ASEMENEA CĂ:

31.

Prioritatea tematică generală a următorului trio de președinții (Polonia, Danemarca și Cipru) este obiectivul european pentru tineret nr. 1: „Conectarea UE cu tinerii”.

(1) Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).

(2) Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii – Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 189, 5.6.2019, p. 1).

(3) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Anul european al tineretului 2022 (COM/2024/1 final).

(4) Verstappen, L., Green and ethical framework for events during the Belgian EU Presidency in the field of youth (Un cadru verde și etic pentru evenimentele din domeniul tineretului din timpul președinției belgiene a UE), 2023, număr de depozit D/2023/3241/441.

(5) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (JO C, C/2023/1337, 30.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1337/oj).

(6) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind societăți favorabile incluziunii pentru tineri (JO C, C/2024/3808, 27.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3808/oj).

(7) Moxon, D., cu sprijinul lui Bárta. O., Evaluation of participant inclusion levels within the EU Youth Dialogue (Evaluarea nivelurilor de incluziune a participanților în cadrul dialogului UE cu tinerii), parteneriatul UE-CoE pentru tineret, Strasbourg, martie 2023.

(8) Bárta O., Moxon D. (2024), EUYD10 EU Youth Conference in Budapest, Hungary. Final Conference Report (Conferința UE pentru tineret de la Budapesta, Ungaria din cadrul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii. Raportul final al conferinței), DOI: 10.5281/zenodo.13836827.

ANEXA I

RECOMANDĂRI COMUNE ALE CELUI DE AL 10-LEA CICLU AL DIALOGULUI UE CU TINERII „AVEM NEVOIE DE TINERI”

Ideile și opiniile împărtășite de tineri la Conferințele UE pentru tineret din octombrie 2023 de la Alicante, din martie 2024 de la Gent și din septembrie 2024 de la Budapesta s-au axat pe obiectivul european pentru tineret nr. 3 – „Societăți favorabile incluziunii”, sub deviza „AVEM NEVOIE DE TINERI”. Recomandările reflectă procesul început de președinția spaniolă, care a fost continuat de președinția belgiană și încheiat de președinția ungară.

Conferința UE pentru tineret care a avut loc la Alicante, în perioada 2-4 octombrie 2023, a abordat obstacolele, structurile de sprijin, schimbările necesare în materie de incluziune, precum și contribuțiile din domeniul tineretului.

Printre principalele concluzii ale conferinței, care au fost subiecte relevante pe parcursul celui de al 10-lea ciclu, se numără următoarele:

—

lipsa diversității, a conexiunilor și a resurselor în domeniul educației, al sănătății, al infrastructurii, al locuințelor și al informării, punându-se accentul pe decalajul digital. În același timp, competențele dobândite, în special prin activități de învățare non-formală și de consolidare a capacităților, nu sunt suficient recunoscute;

—	necesitatea de a integra politica de tineret, asigurând implicarea activă a tinerilor în toate etapele procesului de elaborare a politicilor, cu accent pe o politică de tineret transsectorială bazată pe dovezi, care să fie gestionată în comun cu tinerii înșiși;

—	necesitatea de a recunoaște profesioniștii din domeniul tineretului, în special pe cei care lucrează cu diverse grupuri de tineri, punând accentul pe incluziune și intersecționalitate, completate de ascultarea activă, câștigând încredere și creând spații sigure pentru participarea tinerilor;

—

în plus, participanții au sugerat măsuri de îmbunătățire a accesibilității programelor de mobilitate ale UE, precum și măsuri de punere în aplicare, precum consilii consultative pentru egalitate și incluziune, testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE, sensibilizarea tinerilor din mediul rural, sprijin continuu pentru consiliile naționale de tineret și o interacțiune sporită între tineri și factorii de decizie din UE.

Conferința UE pentru tineret care a avut loc la Gent, în perioada 2-5 martie 2024, a urmărit să creeze o bază solidă pentru acțiuni politice și a avut ca rezultat șase recomandări și 34 de măsuri de punere în aplicare privind viitorul incluziunii în Europa, adresate statelor membre și Comisiei Europene:

—

un sprijin mai bun pentru tinerii care se confruntă cu sărăcia și excluziunea financiară pentru a face tranziția către independență și securitate financiară, prin luarea de măsuri pentru promovarea disponibilității locuințelor la prețuri accesibile, creșterea accesului la locuri de muncă de calitate, combaterea obstacolelor din calea mobilității și asigurarea alfabetizării financiare a tinerilor;

—

asigurarea accesului tinerilor la sisteme de calitate, personalizate, ușor de utilizat de către tineri și la prețuri accesibile în domeniul asistenței medicale și al sprijinului pentru sănătatea mintală. În plus, crearea unor medii sigure și deschise pentru ca tinerii să vorbească liber și să învețe despre sănătate și despre bunăstarea mintală;

—

promovarea educației și a activităților pentru tineret și investirea în acestea cu scopul de a spori accesibilitatea și gradul de incluziune a mediilor de învățare pentru tinerii cu mai puține oportunități, de a le adapta la nevoile tinerilor și de a intensifica colaborările între educația formală, educația non-formală și învățarea informală, precum și între alte sectoare;

—

consolidarea finanțării, a capacităților și a altor tipuri de sprijin astfel încât cadrele didactice să se poate implica în învățarea pe tot parcursul vieții în ceea ce privește: incluziunea tinerilor cu mai puține oportunități, valorificarea diversității tinerilor, crearea unor spații sigure pentru partajarea și învățarea împreună cu tineri din medii diferite și de către aceștia și abordări personalizate de predare și învățare centrate pe tineri;

—

îmbunătățirea capacității persoanelor care lucrează cu tineri și pentru tineri de a disemina în mod eficace informații adaptate tinerilor, pentru a asigura accesibilitatea informațiilor referitoare la drepturi și oportunități. În plus, creșterea nivelului de alfabetizare mediatică și informațională a tinerilor, astfel încât aceștia să poată recunoaște informațiile de încredere și să poată naviga în siguranță printre informații;

—

instituirea de politici care să demonteze discriminarea sistematică, prejudecățile neconștientizate și atitudinile ostile și care să încurajeze învățarea continuă cu privire la toate formele de diversitate și dezvățarea prejudecăților. Astfel de politici ar trebui să fie elaborate împreună cu tinerii cu experiență de viață relevantă în toate domeniile.

La Conferința UE pentru tineret care a avut loc la Budapesta, în perioada 7-10 septembrie 2024, tinerii au propus creșterea gradului de dinamism și de atractivitate pentru tineri a zonelor rurale și îndepărtate prin punerea accentului pe următoarele aspecte:

—	promovarea unei participări și a unei implicări semnificative a tinerilor, stimulând totodată comunitățile rurale care oferă sprijin, combătând prejudecățile, încurajând cooperarea intergenerațională și construind un dialog accesibil și spații comune;

—	îmbunătățirea accesului la infrastructuri adaptate, inclusiv la conectivitate la internet, transporturi, energie curată și servicii de sănătate;

—	sensibilizarea cu privire la modele alternative de ocupare a forței de muncă, cum ar fi munca de la distanță și modalități inovatoare de a practica agricultura, sprijinind totodată antreprenoriatul rural prin mentorat, transformare digitală și stimulente financiare;

—	promovarea unor inițiative precum schimburile și oportunitățile de învățare dintre tineri din mediul urban și cel rural, precum și sprijinirea lucrătorilor mobili de tineret pentru a extinde experiențele și competențele tinerilor din mediul rural;

—	îmbunătățirea accesului la servicii și resurse de sănătate mintală prin stimularea acțiunilor locale, sensibilizarea cu privire la finanțarea disponibilă și încurajarea dialogului privind bunăstarea mintală în zonele rurale.

Aceste recomandări nu impun nicio cerință formală în ceea ce privește politicile naționale de tineret. Cu toate acestea, ele pot servi drept sursă de inspirație pentru statele membre.