P9_TA(2024)0079

Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene

Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la Russiagate: acuzațiile de ingerință a Rusiei în procesele democratice ale Uniunii Europene (2024/2548(RSP))

(C/2024/6343)

Parlamentul European,

—	având în vedere decizia sa din 13 septembrie 2023 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului pentru o mai mare integritate, independență și răspundere (1),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2023 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (4),

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile dintre UE și Rusia, în special cea din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2024 referitoare la conștiința istorică europeană (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 1 martie 2022 referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (8),

—

având în vedere raportul Serviciului European de Acțiune Externă din 23 ianuarie 2024 intitulat „2nd EEAS Report on Foreign Information Manipulation and Interference Threats – A Framework for Networked Defence” (Al 2-lea raport al SEAE privind amenințările legate de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și de ingerințele străine – Un cadru pentru un sistem de apărare în rețea),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2023 privind apărarea democrației (COM(2023)0630),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 12 decembrie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor cerințe armonizate pe piața internă privind transparența reprezentării intereselor desfășurate în numele țărilor terțe și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 (COM(2023)0637),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

—	având în vedere principiul juridic al prezumției de nevinovăție,

—	având în vedere Regulamentul său de procedură și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la consolidarea transparenței și a integrității în instituțiile UE prin crearea unui organism european de etică independent (9),

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât ingerințele externe, manipularea informațiilor și dezinformarea constituie o încălcare gravă a valorilor și principiilor universale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația și statul de drept; întrucât încrederea în integritatea Parlamentului și în statul de drept este esențială pentru ca democrația europeană să funcționeze;

B.	întrucât există dovezi ale interferenței Rusiei și ale acțiunilor de manipulare exercitate de aceasta în multe democrații, precum și ale sprijinului practic acordat de Rusia forțelor extremiste și entităților cu gândire radicală pentru a promova destabilizarea Uniunii;

întrucât Comisia specială a Parlamentului privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea a expus în detaliu eforturile și operațiunile Rusiei de a se infiltra în democrațiile și instituțiile UE, de a le influența și de a le perturba; întrucât conduita adoptată de Parlamentul European cu privire la ingerințele externe a devenit mai vigilentă; întrucât, cu toate acestea, trebuie luate și alte măsuri mai solide și trebuie puse în aplicare reforme interne pentru a asigura o protecție eficace împotriva influenței externe nejustificate;

întrucât Rusia utilizează o gamă largă de tactici de război hibrid pentru a-și atinge obiectivele, ca parte a unei strategii mai ample de subminare a bunei funcționări a proceselor democratice europene; întrucât utilizarea ingerințelor străine și a manipulării informațiilor, ca mijloc de a diviza societățile democratice, a fost o etapă premergătoare a războiului neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și s-a intensificat de la izbucnirea acestui război; întrucât răspândirea dezinformării de către Rusia atât prin canalele mass-media tradiționale, cât și prin platformele de comunicare socială, capturarea elitelor, acțiunile de piratare care îi vizează pe candidații la alegeri și atacurile cibernetice s-au intensificat până la un nivel fără precedent;

E.	întrucât falsificarea sistematică a istoriei face parte din războiul informațional al Rusiei timp de decenii;

întrucât Kremlinul exploatează în mod sistematic, pe întreg teritoriul UE, o vastă rețea de agenți de influență, care au afectat procesele electorale și politicile legate de aspecte strategice esențiale, cum ar fi infrastructura energetică; întrucât acești agenți de influență vizează în mod activ toate domeniile vieții publice, în special cultura, memoria istorică, mass-media și comunitățile religioase, precum și politicienii și familiile acestora; întrucât, în urma desfășurării a zeci de anchete, au fost puse în evidență legăturile pe care le au diferiți actori politici și publici europeni proeminenți, activi sau pensionați, cu Kremlinul;

întrucât continuă să fie făcute dezvăluiri privind măsuri de finanțare din surse situate în afara UE, în special de către Rusia, a unor activități politice și a unor politicieni din Uniunea Europeană, adoptate atât înainte de 24 februarie 2022, cât și după această dată; întrucât această finanțare prezintă un risc pentru integritatea proceselor democratice din statele membre ale UE și necesită o anchetă amănunțită pentru a trage la răspundere persoanele implicate; întrucât Kremlinul a sponsorizat și a sprijinit o serie de politicieni și de partide de extremă dreaptă și de extremă stânga din Europa și, printre altele, a permis partidului lui Marine Le Pen să primească un împrumut de 9,4 milioane EUR de la o bancă rusă în 2013; întrucât, de atunci, Le Pen și membrii partidului său și-au exprimat în mai multe rânduri o poziție pro-Kremlin;

întrucât Rusia și-a creat legături cu diverse partide, personalități și mișcări pentru a se baza pe actori din instituțiile Uniunii care să legitimeze pozițiile Rusiei, să sprijine mișcări de independență și guverne satelit ale Rusiei și care să facă presiuni pentru relaxarea sancțiunilor împotriva ei și să atenueze consecințele izolării internaționale; întrucât deputații în Parlamentul European din anumite grupuri politice și unii deputați neafiliați au răspândit o propagandă flagrantă pro-Kremlin în Parlament;

întrucât există și politicieni din curentul „Russlandversteher” (înțelegerea rusă) în partidele politice tradiționale; întrucât mai multe personalități publice din statele membre ale UE, inclusiv foști șefi de guvern și foști miniștri, cel mai notabil fiind cazul lui Gerhard Schröder, au ocupat poziții bine plătite în companii din domeniul energiei controlate de Kremlin; întrucât, chiar și după războiul de agresiune la scară largă purtat de Rusia împotriva Ucrainei, unele dintre aceste persoane au decis să nu se retragă și au continuat să primească banii murdari ai Kremlinului, cu complicitatea tăcută a partidelor lor politice; întrucât aceștia continuă să își folosească influența pro-rusă atât pe scena politică internă, cât și pe scena politică europeană;

întrucât relatările ale unor organe de presă independente din 29 ianuarie 2024 au prezentat dovezi concrete potrivit cărora este posibil ca deputata în Parlamentul European Tatjana Ždanoka să fi acționat ca informator al Direcției Cinci din Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB), cel puțin în perioada 2004-2017;

întrucât acțiunile sale au fost descrise ca incluzând promovarea politică în numele Federației Ruse, prin organizarea de evenimente și furnizarea de informații despre funcționarea internă a Parlamentului; întrucât raportul de anchetă sugerează că deputata în cauză a solicitat cel puțin o dată omologilor săi remunerarea serviciilor prestate;

L.	întrucât aceste acuzații se bazează, printre altele, pe ceea ce se descrie ca fiind schimburi de e-mailuri scurse între eurodeputata în cauză și doi responsabili de caz ai Direcției Cinci din FSB, începând din 3 octombrie 2005;

întrucât eurodeputata în cauză era bine-cunoscută pentru poziția sa pro-Rusia și pentru răspândirea constantă a discursurilor antiletone și anti-UE pe tot parcursul mandatului său de deputată în PE, inclusiv opoziția sa față de existența Letoniei ca țară suverană și refuzul său de a condamna invadarea Ucrainei de către Rusia; întrucât este cunoscut și faptul că deputata în PE a dat dovadă de un comportament politic extrem de problematic, printre altele prin participarea la o vizită de observare a referendumului în Crimeea ocupată de Rusia în 2014, o vizită la dictatorul sirian Bashar al-Assad în 2016 și la programe de televiziune de propagandă pro-Kremlin în Moscova; întrucât deputata în Parlamentul European a dat în mod deliberat impresia că aceste călătorii au fost efectuate în numele Parlamentului European sau al UE; întrucât deputata în cauză a organizat și a promovat evenimente în Parlamentul European cu reprezentanți pro-Kremlin din regiunile Donețk și Luhansk înainte de anexarea lor ilegală; întrucât activitățile sale ar fi fost adesea sponsorizate de grupări finanțate de Kremlin, cum ar fi Fundația Russkiy Mir; întrucât deputata în cauză și alți deputați în PE au organizat evenimente publice și au călătorit în Lituania pentru a-și arăta în sprijinul pentru Algirdas Paleckis, cetățean lituanian și fost diplomat și politician care a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Rusiei;

întrucât relatările din ziare au evidențiat de mult timp contactele și relațiile personale strânse dintre secesioniști din Catalonia, inclusiv autorități ale guvernului comunității autonome Catalonia, și Kremlin; întrucât jurnaliștii de investigație au relatat că fostul diplomat rus Nikolai Sadovnikov s-a întâlnit cu liderul separatist de atunci, în prezent deputat în Parlamentul European, Carles Puigdemont, la Barcelona, în ajunul referendumului ilegal din Catalonia din octombrie 2017; întrucât, prin cultivarea contactelor și a relațiilor, Rusia urmărește să consolideze influența politică și economică pentru a destabiliza democrația în Uniunea Europeană; întrucât Curtea de Instrucție nr. 1 din Barcelona, care este responsabilă de ancheta în cauza Voloh, care investighează legături ale fostului președinte al Cataloniei și ale anturajului său, printre alții, cu Rusia, a prelungit recent ancheta cu șase luni; întrucât reprezentanți ai unui grup de secesioniști catalani din Spania care au întreținut relații cu personalități apropiate Kremlinului, inclusiv deputatul în cauză din Parlamentul European, solicită să li se acorde amnistie pentru presupusele lor infracțiuni;

O.	întrucât deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic și acum este deputată neafiliată; întrucât deputata în cauză a fost sprijinită de alți deputați în Parlamentul European care au poziții publice similare cu ale sale cu privire la chestiuni internaționale;

întrucât, în urma acestor dezvăluiri, Președinta Parlamentului European a anunțat imediat lansarea unei anchete interne, inclusiv o sesizare a Comitetului consultativ pentru conduita deputaților; întrucât ancheta este în curs de desfășurare; întrucât sancțiunile posibile în temeiul Regulamentului de procedură includ pierderea dreptului la diurnă, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului și limitarea dreptului de acces la informații confidențiale sau clasificate; întrucât serviciul de informații leton a anunțat că va desfășura investigații în legătură cu aceste acuzații;

întrucât deputata în cauză nu este singurul deputat în PE care s-a implicat în activități care includ participarea la false misiuni de observare a alegerilor în teritoriile ocupate de Rusia și favorizarea confuziei cu misiunile oficiale ale Parlamentului European; întrucât mai mulți deputați în Parlamentul European au fost sancționați pentru această abatere în cadrul procedurii Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor; întrucât au avut loc în mod sistematic astfel de vizite în Rusia și în teritoriile ocupate de Rusia;

întrucât au fost raportate cazuri în care deputați în PE au utilizat resursele Parlamentului pentru a susține și a promova activități care sunt legate direct sau indirect de cazuri de ingerințe străine, de exemplu în decembrie 2022, când canalul de propagandă de stat belarus STV a reușit să pătrundă în clădirile Parlamentului și să obțină acces la structura de înregistrări video VoxBox din interiorul Parlamentului și astfel mai mulți eurodeputați au utilizat sediul Parlamentului pentru a crea conținut pro-Kremlin și dezinformare anti-UE;

întrucât, în 2016, partidul de guvernământ al Rusiei, Iedinaia Rossiia (Rusia Unită), a semnat un acord de cooperare cu Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreaptă, din Austria, în care se solicita o cooperare sporită între cele două partide și legături politice și economice mai strânse între Viena și Moscova; întrucât acest acord a fost semnat în prezența unui deputat în Parlamentul European din partea FPÖ, care, de atunci, a cerut în mod repetat o relaxare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a diseminat conținuturi de dezinformare pro-Kremlin;

întrucât Ministerul Afacerilor Externe din Germania a dezvăluit o campanie masivă de dezinformare, despre care se presupune că ar fi orchestrată de Rusia, pe platforma X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, menită să manipuleze opinia publică; întrucât organe de presă germane reputate au dezvăluit faptul că un angajat al unui parlamentar al Bundestagului german din partidul Alternative für Deutschland (AfD) a fost identificat ca persoană de contact cu FSB;

întrucât, de mai mulți ani, unii deputați în Parlamentul European au recrutat și au angajat cetățeni ruși care susțin regimul Putin, ca stagiari, asistenți parlamentari acreditați și consilieri de grup politic și au continuat să facă acest lucru chiar și după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât, în 2018 și 2019, Elizaveta Peskova, fiica purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a lucrat ca stagiară pentru un deputat în Parlamentul European;

întrucât, în urma dezvăluirilor legate de Qatargate, în septembrie 2023, Parlamentul și-a actualizat și a consolidat în mod semnificativ cadrul intern de integritate, printre altele, printr-o revizuire aprofundată a Regulamentului său de procedură, a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European și a deciziilor relevante ale Biroului;

întrucât 2024 este un an electoral crucial și, pe lângă alegerile europene programate în 6-9 iunie 2024, urmează să aibă loc alegeri prezidențiale, naționale, locale și regionale în mai multe state membre; întrucât alegerile europene din 2024 vor fi probabil o țintă specială a campaniilor de dezinformare la nivel local, regional și la nivelul UE,

își exprimă indignarea totală și profunda îngrijorare cu privire la eforturile continue ale Rusiei de a submina democrația europeană; este consternat de relatările credibile care scot în evidență eforturile Rusiei de a crea diviziuni între cetățenii europeni prin recrutarea de deputați în Parlamentul European ca agenți de influență, precum și de eforturile sale de a crea în mod sistematic un sistem de dependențe prin intermediul partidelor politice europene, care acționează apoi ca amplificatori ai propagandei Kremlinului și susțin interesele acestuia; reamintește că, prin aplicarea unei strategii pe termen lung de ingerințe străine, Rusia încearcă să submineze și, în cele din urmă, să distrugă democrația în Europa; atrage atenția asupra eforturilor lui Putin de a desființa complet orice formă de democrație din Rusia și subliniază că acesta trebuie să fie un semnal de avertizare pentru a nu se conforma obiectivelor pe termen lung ale lui Putin și, prin urmare, pentru a aborda aceste tentative de ingerință ale Rusiei ca pe o chestiune de o gravitate extremă; subliniază că aceste tactici trebuie sancționate; face din nou un apel către statele membre să își dezvolte și să își perfecționeze în continuare pachetele de sancțiuni adoptate împotriva Federației Ruse și să elimine lacunele din aplicarea măsurilor restrictive adoptate în prezent;

condamnă fără echivoc eforturile continue ale Rusiei de a exploata și de a denatura memoria istorică a celor mai tragice perioade din Europa, inclusiv a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov și teroarea care a urmat în teritoriile cucerite de Germania nazistă și de Rusia comunistă, pentru a încerca să își justifice actuala agresiune brutală, ilegală și inumană și politica sa expansionistă;

își exprimă profunda îngrijorare despre relatările potrivit cărora este posibil ca deputata în Parlamentul European Tatjana Ždanoka să fi acționat ca informator al Direcției Cinci din FSB, în timp ce își exercita și funcția de deputat în Parlamentul European; evidențiază că un informator al FSB care are acces la avantajele și informațiile unui deputat în Parlamentul European ar reprezenta o amenințare gravă la adresa securității și democrației Uniunii noastre; subliniază că este imperativ ca Parlamentul European și autoritățile letone să investigheze atent această chestiune pentru a stabili, fără întârziere, sancțiunile și procedurile penale adecvate;

subliniază că deputata în cauză a fost exclusă din grupul său politic din cauza pozițiilor sale față de Rusia și Ucraina și, în prezent, este neafiliată; subliniază că marea majoritate a deputaților în Parlamentul European au o opinie diferită de a acestei deputate și au condamnat în mod covârșitor invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, utilizarea de către aceasta din urmă a tacticilor de război hibrid împotriva democrației europene și alte alegeri strategice agresive și antidemocratice din ultimii ani; constată, cu toate acestea, că un număr mic de deputați în Parlamentul European au participat la acțiuni alături de deputata în cauză, exprimându-și puncte de vedere similare și declarându-se în mod evident de partea Rusiei;

se angajează să ofere sprijin deplin autorităților letone și să coopereze cu acestea în ancheta lor privind conduita deputatei în cauză; invită autoritățile competente să investigheze dacă deputata în cauză este răspunzătoare în fața justiției în temeiul dreptului penal național și își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin și de a coopera pe deplin în acest sens;

salută sesizarea Comitetului de etică în legătură cu deputata în cauză; se angajează să aplice integral cadrul intern de sancțiuni aflat în vigoare; observă că presupusele fapte sunt anterioare adoptării recente a reformei cadrului de integritate al Parlamentului; consideră că existența acestor norme nu ar fi împiedicat presupusul comportament reprobabil al deputatei; rămâne totuși dispus să evalueze și să perfecționeze în continuare funcționarea cadrului de integritate al Parlamentului, care a fost consolidat în urma Qatargate, și sancțiunile pe care le prevede;

sprijină anchetele în curs, dar subliniază că este necesar să se respecte garanțiile procedurale, statul de drept și drepturile fundamentale; reiterează faptul că opțiunile politice nu pot fi incriminate și că deputații în Parlamentul European nu trebuie să se confrunte cu restricții suplimentare în calea exprimării opiniilor lor atunci când își exercită mandatul legitim;

atrage atenția asupra altor cazuri, în care deputați în Parlamentul European deservesc în cunoștință de cauză interesele Rusiei; subliniază că activitățile acestor deputați subminează securitatea, credibilitatea și reziliența democratică a UE; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la legăturile pe care le-a avut deputata în cauză cu alți deputați în Parlamentul European și denunță cu fermitate orice încercare internă coordonată de a promova interesele politice ale Kremlinului în cadrul Parlamentului; consideră că este imperativ să se efectueze imediat o anchetă internă aprofundată pentru a evalua toate cazurile posibile de ingerință străină din partea Rusiei și de alte tipuri de ingerință răuvoitoare în activitatea Parlamentului European;

își exprimă îngrijorarea deosebită cu privire la relatările recente potrivit cărora autoritățile ruse furnizează discursuri specifice partidelor politice și actorilor politici de extremă dreaptă din diferite țări ale UE, în special din Germania și Franța, menite să submineze sprijinul public pentru Ucraina, în urma invaziei pe scară largă declanșată de Rusia în 2022; subliniază gravitatea legăturilor Rusiei cu partide și politicieni din Uniune și amploarea ingerinței sale în mișcările secesioniste din unele părți ale Europei, cum ar fi Catalonia;

10.

își reiterează consternarea cu privire la dezvăluirile periodice privind finanțarea pe scară largă de către Rusia a partidelor politice, a politicienilor, a funcționarilor și a mișcărilor din diferite țări democratice, în încercarea de a interveni în procesele interne ale acestora și de a câștiga influență asupra acestora; atestă faptul că majoritatea covârșitoare a statelor membre au interzis total sau parțial donațiile străine către partidele și candidații politici; își exprimă îngrijorarea cu privire la legăturile Rusiei cu mai multe partide politice și diverși politicieni din UE; reamintește că, chiar și atunci când legea limitează sursele de finanțare politică, actorii ruși au găsit modalități de a o eluda și au oferit sprijin aliaților lor prin contractarea de împrumuturi cu bănci străine (de exemplu, în cazul partidului Frontul Național în 2016), prin acorduri de cumpărare și comerciale (cum ar fi în acuzațiile raportate de Der Spiegel și Süddeutsche Zeitung la 17 mai 2019 cu privire la partidul FPÖ și de Buzzfeeds și L’Espresso la 10 iulie 2019 cu privire la Lega per Salvini Premier) și prin facilitarea activităților financiare (astfel cum a relatat presa britanică cu privire la campania Leave.eu);

11.

este extrem de preocupat de presupusele relații dintre secesioniștii catalani și administrația rusă; ia act de faptul că ingerința Rusiei în Catalonia, dacă se confirmă, ar face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de promovare a destabilizării interne și a dezbinării UE; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la campaniile de dezinformare desfășurate la scară largă de Rusia în Catalonia, precum și cu privire la presupusele contacte intense și la numărul de reuniuni dintre agenții responsabili de ingerința Rusiei în mișcarea pro-independență și guvernul regional al comunității autonome Catalonia; invită autoritățile judiciare competente să investigheze în mod eficace legăturile deputaților în Parlamentul European care ar fi asociați Kremlinului și încercările Rusiei de destabilizare și ingerință în UE și în statele sale membre; regretă toate atacurile asupra judecătorilor care investighează activitățile de ingerință; solicită sesizarea Comitetului consultativ pentru Codul de conduită a deputaților în legătură cu cazurile deputaților catalani respectivi;

12.

condamnă cu fermitate incidentul recent din Slovacia, în care serviciul rus de informații externe, pentru a provoca, a publicat o declarație în timpul moratoriului preelectoral care pune sub semnul întrebării integritatea procesului electoral al Republicii Slovace; își exprimă îngrijorarea cu privire la rolul vizibil și direct jucat de diplomația rusă în viața publică și politică slovacă de la alegerile parlamentare din septembrie 2023;

13.

condamnă cu fermitate campania de dezinformare la scară largă demascată de Ministerul Afacerilor Externe din Germania, despre care se presupune că este orchestrată de Rusia pe platforma X, cu intenția de a manipula opinia publică din Germania;

14.

constată cu îngrijorare că X a încetat să respecte codul voluntar de bune practici privind dezinformarea; este preocupat de larga dezinformare și conținutul ilegal de pe această platformă;

15.

reafirmă că caracterul excepțional al ingerințelor externe ale Rusiei necesită eforturi speciale din partea instituțiilor naționale și ale UE, inclusiv din partea Parlamentului European, pentru a identifica, a aborda și a depăși această amenințare specifică;

16.

condamnă cu fermitate dezvăluirea alarmantă a unor canale mass-media germane de renume, care au adus la lumină faptul că un angajat afiliat partidului AfD și asociat cu un membru al Bundestagului german a fost identificat ca persoană de contact pentru FSB, ceea ce dă naștere unor îngrijorări serioase cu privire la o posibilă influență străină în peisajul politic german;

17.

reamintește că ingerințele externe reprezintă o amenințare sistemică care trebuie combătută cu fermitate; subliniază că războiul hibrid și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine nu sunt doar chestiuni de politică externă și de securitate, ci amenință, de fapt, însuși fundamentul democrațiilor noastre; îndeamnă instituțiile UE să adopte o abordare transversală permanentă pentru a combate mai eficient manipularea informațiilor și ingerințele străine; consideră că ingerințele electorale într-un stat membru afectează întreaga UE, întrucât pot avea un impact asupra componenței instituțiilor UE; consideră că autoritățile naționale nu pot aborda aceste amenințări lucrând izolat, la fel cum autoreglementarea sectorului privat nu le poate înlătura în totalitate; salută activitatea desfășurată de Serviciul European de Acțiune Externă la elaborarea celui de al doilea raport privind amenințările reprezentate de manipularea informațiilor și ingerințele străine, publicat la 23 ianuarie 2024, și recomandă o cooperare mai strânsă cu NATO în acest domeniu; rămâne hotărât să își continue eforturile de combatere a ingerințelor străine în UE în anii următori, printre altele, prin intermediul unui organism parlamentar specializat;

18.

își menține sprijinul ferm pentru eforturile de îmbunătățire și aplicare a normelor care protejează integritatea acestei instituții ca pilon al democrației europene; consideră că acuzațiile referitoare la deputata în cauză evidențiază că este necesar să se consolideze cultura securității în Parlamentul European; solicită să se acorde o atenție politică și administrativă maximă recomandărilor de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției, adoptate la 13 iulie 2023, și solicită punerea în aplicare deplină a măsurilor propuse, inclusiv o formare obligatorie și periodică în materie de securitate și integritate pentru deputați și personal, autorizări de securitate adecvate și verificarea mai strictă a personalului, în special a persoanelor care participă la reuniunile cu ușile închise; solicită un control mai strict al organizării de evenimente, al invitării unor oaspeți externi la sediul Parlamentului și al accesului la platformele de comunicare ale Parlamentului; invită autoritățile naționale să urmeze un calendar și proceduri comune de fiecare dată când li se solicită să acorde autorizări de securitate deputaților și personalului Parlamentului, precum și pentru orice control de securitate legat de instituțiile UE; este ferm convins că resursele Parlamentului, cum ar fi sponsorizarea de evenimente și excursii, acordarea accesului la studiourile de înregistrare video și la alte platforme de comunicare și finanțarea proiectelor de comunicare ale grupurilor politice sau ale deputaților în Parlamentul European, nu trebuie utilizate pentru a submina valorile UE sau pentru a permite unor regimuri autoritare să disemineze informații ostile; solicită din nou norme mai stricte pentru deplasările deputaților în Parlamentul European plătite de țări terțe și entități străine; consideră că ar trebui elaborate norme similare pentru deplasările efectuate de asistenții parlamentari acreditați sau de personalul grupurilor politice;

19.

își reiterează angajamentul ferm de a realiza în continuare reforme serioase și concrete în Parlamentul European pentru a da dovadă de toleranță zero față de corupție și ingerințele politice care corup și pentru a proteja democrația europeană;

20.

își reiterează sprijinul pentru înființarea unui organism de etică independent cât mai curând posibil, în conformitate cu rezoluția sa din 16 septembrie 2021; solicită tuturor instituțiilor UE să dea dovadă de mai multă ambiție în ceea ce privește instituirea acestui organism;

21.

invită secretariatul registrului de transparență al UE să interzică orice entitate care are relații directe sau indirecte cu guvernul Rusiei, în conformitate cu Decizia Consiliului din 3 iunie 2022 privind măsuri restrictive (10);

22.

se așteaptă ca Comisia și Consiliul să aplice pachetul privind apărarea democrației pentru a lua urgent măsuri și a elimina numeroasele lacune din legislația UE privind finanțarea partidelor, a găsi un sistem de reglementare obligatoriu pentru marile platforme și a îmbunătăți apărarea cibernetică a UE împotriva posibilelor atacuri asupra sistemului nostru electoral; îndeamnă instituțiile UE și statele membre să facă investiții semnificative și durabile în întărirea rezilienței noastre democratice și a statului de drept, inclusiv prin măsuri menite să consolideze capacitățile UE în materie de contrainformații; subliniază că anchetele penale privind acuzațiile de spionaj țin de competența statelor membre; evidențiază că, în aproape toate statele membre, au fost descoperite rețele rusești de spionaj; invită statele membre să își consolideze eforturile și cooperarea, inclusiv pentru a neutraliza încercările de a achiziționa tehnologie sensibilă de la întreprinderile din Uniune pentru a alimenta capacitățile militare ale Rusiei; salută faptul că mai multe țări din Uniune au înființat comisii speciale de anchetă dedicate combaterii influenței Rusiei;

23.

condamnă toate tipurile de acaparare a elitelor și tehnica cooptării unor actori precum funcționarii publici de nivel înalt și foștii politicieni din UE, cărora li se oferă, în acest scop, locuri de muncă bine remunerate în întreprinderi legate de guverne ce sunt implicate în mod activ în acțiuni de ingerință împotriva UE; solicită ca deputaților în Parlamentul European să li se interzică să desfășoare activități remunerate în numele organizațiilor sau al persoanelor incluse în registrul de transparență sau în numele țărilor terțe, pentru a limita potențialele conflicte de interese și ingerințele externe;

24.

indică faptul că legile sunt esențiale pentru a combate corupția și comportamentul infracțional, dar nu pot împiedica, singure, acțiunile infracționale și neetice ale deputaților în Parlamentul European; subliniază că toate grupurile politice din Parlamentul European au o anumită responsabilitate de a monitoriza acțiunile membrilor lor și, prin urmare, le reamintește tuturor grupurilor să acționeze rapid în cazul în care sunt informate cu privire la orice comportament care dă naștere la îndoieli cu privire la integritatea oricăruia dintre membrii lor; invită toți deputații în Parlamentul European și toate grupurile să coopereze pe deplin cu autoritățile naționale și ale UE relevante în acest context;

25.

consideră că existența unor alegeri libere și corecte joacă un rol central în procesul democratic și, prin urmare, îndeamnă instituțiile UE și statele membre să ia măsuri decisive pentru a se asigura că autoritatea puterii publice derivă doar din voința poporului, fără ingerințe străine din partea unor actori răuvoitori, acordând o atenție deosebită pregătirilor pentru alegerile europene din 6-9 iunie 2024; solicită statelor membre și instituțiilor UE să implementeze strategii de reziliență pentru alegeri și subliniază necesitatea de a consolida eforturile permanente de monitorizare și de a le pune în aplicare cu mult timp înainte de alegeri, referendumuri și alte procese politice importante din întreaga Europă;

26.

subliniază rolul esențial al jurnalismului de investigație în dezvăluirea tentativelor de ingerințe străine și de activități disimulate; solicită din nou instituțiilor UE și statelor membre să asigure o finanțare suficientă și sustenabilă pentru jurnalismul de investigație;

27.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0316.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0292.

(3) JO C, C/2023/1226, 21.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1226/oj.

(4) JO C 347, 9.9.2022, p. 61.

(5) JO C 167, 11.5.2023, p. 18.

(6) JO C 171, 6.5.2021, p. 25.

(7) Texte adoptate, P9_TA(2024)0030.

(8) JO C 125, 18.3.2022, p. 2.

(9) JO C 117, 11.3.2022, p. 159.

(10) Decizia (PESC) 2022/884 a Consiliului din 3 iunie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 153, 3.6.2022, p. 128).