—

având în vedere articolele 168 și 169 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (3),

—

având în vedere Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (4),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (7),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate» ”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la o strategie „De la fermă la consumator” pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic (9),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 mai 2020 intitulat „Rezumat al evaluării Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare în ceea ce privește profilurile nutriționale și mențiunile de sănătate înscrise pe plante și pe preparatele din plante și cadrul de reglementare general pentru utilizarea acestora în produsele alimentare” (SWD(2020)0096),

—

având în vedere avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 15 decembrie 2021 intitulat „Limita superioară tolerabilă a aportului de zaharuri din alimente”  (10),

—

având în vedere publicația OMS din 2022 intitulată: „Etichetarea nutrițională: document de politică”  (11),

—

având în vedere publicația OMS din 2019 intitulată „Principiile directoare și manualul cadru pentru etichetarea pe partea frontală a ambalajului pentru promovarea unei alimentații sănătoase”  (12),

—

având în vedere obiectivul de dezvoltare durabilă 3, și anume asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă,

—

având în vedere publicația UNICEF din decembrie 2013 intitulată „Children’s Rights in Impact Assessments - A guide for integrating children’s rights into impact assessments and taking action for children”  (13) (Drepturile copiilor în evaluările de impact: un ghid pentru integrarea drepturilor copiilor în evaluările de impact și pentru luarea de măsuri în sprijinul copiilor),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0416/2023),

A.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 (Regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate sau NHCR) a fost introdus cu scopul de a asigura cel mai înalt nivel posibil de protecție a consumatorilor și de a facilita alegerile consumatorilor; întrucât Regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate se aplică mențiunilor nutriționale și de sănătate voluntare de pe produsele alimentare în toate comunicările comerciale, inclusiv în etichetare și publicitate, precum și în comunicările adresate profesioniștilor din domeniul sănătății (14); întrucât Comisia aprobă mențiunile de sănătate care se bazează pe dovezi științifice și sunt inteligibile pentru consumatori, în urma unei evaluări științifice a mențiunilor de către EFSA;

B.

întrucât mențiunile pot fi clasificate în „mențiuni privind sănătatea funcțională”, „mențiuni privind reducerea riscurilor” și „mențiuni privind dezvoltarea copiilor”; întrucât, în iulie 2023, 269 de mențiuni privind sănătatea au fost autorizate în UE; întrucât mențiunile referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor în etichetarea produselor alimentare pot fi autorizate în conformitate cu procedurile și cerințele stabilite de Regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate;

C.

întrucât cel puțin 18 % din produsele noi care intră pe piața UE a alimentelor și băuturilor poartă mențiuni nutriționale sau de sănătate, estimându-se că un sfert din totalul produselor alimentare disponibile pe piața UE poartă astfel de mențiuni (15); întrucât, așa cum se prevede în considerentul 10 din Regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate, produsele alimentare promovate prin mențiuni pot fi percepute de consumatori ca având un avantaj nutrițional, fiziologic sau orice alt avantaj referitor la sănătate în raport cu produse similare sau cu alte produse în compoziția cărora nu s-au adăugat astfel de nutrienți și de alte substanțe. Consumatorii pot fi astfel încurajați să îl aleagă pe acela care influențează direct cantitatea totală de nutrienți individuali sau de alte substanțe absorbite de aceștia, contrar avizelor științifice în domeniu;

D.

întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din NHCR, Comisia trebuia să adopte o listă comunitară a mențiunilor permise până cel târziu la 31 ianuarie 2010;

E.

întrucât prezența mențiunilor nutriționale sau de sănătate afectează alegerile alimentare ale consumatorilor, la fel ca și alte caracteristici, cum ar fi prețul, marca, culoarea și forma ambalajului; întrucât mențiunile de sănătate, în special mențiunile privind reducerea riscurilor, au un impact mai mare asupra atitudinilor consumatorilor decât asupra mențiunilor nutriționale (16); întrucât înțelegerea de către consumatori a mențiunilor nutriționale și de sănătate este influențată de diverși factori, inclusiv de cunoștințele nutriționale și de nivelurile de educație, iar acest lucru ar trebui luat în considerare pentru a facilita trecerea la o alimentație mai sănătoasă și pentru a stimula reformularea alimentelor; întrucât, cu toate acestea, doar campaniile de informare, educare și sensibilizare sunt insuficiente pentru a realiza schimbarea necesară către alegeri mai sustenabile și mai sănătoase ale consumatorilor, deoarece ele pot fi influențate de alte elemente-cheie ale mediilor alimentare, cum ar fi accesibilitatea din punct de vedere financiar, marketingul și disponibilitatea;

F.

întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, Comisia a fost mandatată să stabilească profiluri nutriționale pentru alimente sau categorii specifice de alimente până la 19 ianuarie 2009; întrucât profilurile nutriționale nu au fost încă stabilite în practică; întrucât, în 2020, raportul de evaluare al Comisiei privind Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 a reafirmat că este necesar să se dezvolte profiluri nutriționale ca instrument de protecție a consumatorilor împotriva expunerii la alimente cu compoziție nutrițională deficitară, care poartă declarații de sănătate; întrucât Strategia „De la fermă la consumator” a reafirmat că ar trebui stabilite profiluri nutriționale pentru a restricționa comercializarea și promovarea alimentelor nesănătoase prin intermediul mențiunilor nutriționale și de sănătate;

G.

întrucât, în rezoluția sa din 2021 referitoare la Strategia „De la fermă la consumator”, Parlamentul a salutat în mod explicit anunțarea unei propuneri legislative de stabilire a profilurilor nutriționale pentru a interzice utilizarea mențiunilor nutriționale și de sănătate pe produsele alimentare cu un conținut ridicat de grăsimi, zahăr și/sau sare sau pe alimentele nesănătoase în general și a solicitat să se acorde o atenție deosebită alimentelor destinate copiilor și altor alimente cu destinație specială;

H.

întrucât consumatorii continuă să fie expuși unor mențiuni nutriționale sau de sănătate pozitive pe produsele alimentare cu un conținut ridicat de grăsimi, sare sau zahăr, ceea ce este incompatibil cu obiectivul unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

I.

întrucât problemele legate de greutate și obezitate sunt din ce în ce mai numeroase în majoritatea statelor membre, mai mult de jumătate dintre adulții europeni și unul din trei copii fiind supraponderali sau obezi (17); întrucât supraponderalitatea și obezitatea infantilă măresc provocările globale în materie de sănătate publică; întrucât există dovezi suficiente că obezitatea infantilă este influențată de comercializarea alimentelor cu un conținut ridicat de grăsime, sare și zahăr, însă copiii continuă să fie expuși în mare măsură acestui tip de marketing, care utilizează tehnici puternice și persuasive, inclusiv din ce în ce mai mult prin mijloace digitale;

J.

întrucât alimentația nesănătoasă, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, inclusiv grăsimi saturate și acizi grași trans, reprezintă un factor de risc major pentru boli și mortalitate în Europa și, potrivit OMS, cauzează 8 milioane de decese premature în fiecare an; întrucât 1 din 5 decese în 2017 au fost cauzate de o alimentație nesănătoasă, în principal de bolile cardiovasculare și de cancer; întrucât trebuie să se pună un accent mult mai puternic pe prevenirea bolilor;

K.

întrucât, în rezoluția sa din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului - către o strategie cuprinzătoare și coordonată (18), Parlamentul European a subliniat rolul unei alimentații sănătoase în prevenirea și limitarea incidenței cancerului;

L.

întrucât EFSA nu a putut stabili un nivel sigur de consum de zaharuri libere și adăugate deoarece: „riscul de efecte adverse asupra sănătății (reacții) a crescut în întreaga gamă de niveluri observate ale consumului (doze) în mod constant (liniar), adică cu cât doza este mai mare, cu atât este mai mare riscul de efecte adverse” (19); întrucât Agenția OMS pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat îndulcitorul aspartam ca fiind posibil cancerigen pentru oameni; întrucât o analiză sistematică efectuată de OMS sugerează că îndulcitorii fără zahăr ar putea fi legați de un risc crescut de diabet de tip 2, de boli cardiovasculare, de mortalitate din orice cauză și de creșterea greutății corporale; întrucât regimurile alimentare mai sănătoase, care includ un consum mai mare de alimente pe bază de plante, cum ar fi fructele și legumele proaspete, cerealele integrale și leguminoasele, și care evită consumul excesiv de carne și de produse ultra-prelucrate contribuie la îmbunătățirea sănătății, reduc mortalitatea cauzată de bolile netransmisibile legate de alimentație și aduc beneficii pentru mediu;

M.

întrucât instrumentele de informare eficiente, cum ar fi etichetele nutriționale pe partea frontală a ambalajului, ajută cetățenii să facă alegeri alimentare mai sănătoase și să evite consumul nesănătos de alimente cu un conținut ridicat de sare, grăsimi și zahăr; întrucât Parlamentul a sprijinit adoptarea unei astfel de etichete în rezoluția sa din proprie inițiativă de la 20 octombrie 2021 referitoare la Strategia „De la fermă la consumator”, în care a solicitat Comisiei să asigure elaborarea unei etichetări nutriționale obligatorii și armonizate la nivelul UE pe partea frontală a ambalajului, bazată pe dovezi științifice și pe înțelegerea demonstrată a consumatorilor pentru a sprijini furnizarea de informații exacte privind produsele alimentare și alternativele mai sănătoase;

N.

întrucât, în 2012, Comisia a stabilit o listă „în așteptare” de 2 078 de mențiuni de sănătate referitoare la substanțele vegetale, în principal din cauza absenței studiilor de intervenție pe subiecți umani, ceea ce a dus la suspendarea procedurii de evaluare și autorizare a EFSA în 2010; întrucât mențiunile de sănătate „în așteptare” – atât cele evaluate negativ, cât și cele care nu au fost încă revizuite - pot fi utilizate în continuare pe piața UE, în conformitate cu măsurile tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, până la adoptarea unei decizii privind lista „în așteptare”;

O.

întrucât, în 2020, Comisia a concluzionat în raportul său de evaluare privind Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 că consumatorii continuă să fie expuși la mențiuni de sănătate privind produsele vegetale cu niveluri diferite de evaluare științifică, inclusiv la mențiuni de sănătate nefondate pentru care ar putea considera că efectele benefice declarate au fost evaluate din punct de vedere științific, atunci când nu este cazul;

P.

întrucât o mai bună coordonare a cadrului de siguranță pentru produsele vegetale ar putea contribui la îmbunătățirea protecției consumatorilor;

Q.

întrucât legislația privind produsele vegetale din alimente și din suplimentele alimentare nu este armonizată la nivelul UE; întrucât statele membre au liste pozitive sau negative sau nu au nicio listă de substanțe de origine vegetală permise în produsele alimentare; întrucât clasificarea substanțelor vegetale ca produse alimentare sau medicamente ține de competența fiecărui stat membru în parte; întrucât scopul unui medicament este tratarea sau prevenirea bolilor umane, iar suplimentele alimentare sunt destinate consumatorilor care nu au nevoi medicale imediate; întrucât este important, prin urmare, să se mențină o distincție clară între alimente și medicamente;

R.

întrucât medicamentele pe bază de plante trebuie să facă obiectul unor proceduri de autorizare înainte de a fi introduse pe piața UE, ceea ce necesită demonstrarea siguranței și eficacității produselor și îndeplinirea unor cerințe legale suplimentare în domeniile cum ar fi evaluările calității, farmacovigilența și conformitatea cu bunele practici de fabricație; întrucât medicamentele pe bază de plante care au fost utilizate în condiții de siguranță timp de 30 de ani, inclusiv 15 ani în UE, pot utiliza o procedură de înregistrare simplificată pentru medicamentele tradiționale pe bază de plante, în cadrul căreia datele privind „utilizarea tradițională” sunt acceptate pentru a demonstra siguranța și eficacitatea produsului;

S.

întrucât aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 în ceea ce privește mențiunile referitoare la produsele vegetale a fost întârziată considerabil; întrucât obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 de a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor necesită o acțiune rapidă din partea Comisiei, fie pentru a pune în aplicare pe deplin, fie pentru a revizui acest regulament, deoarece nu este adecvat scopului în anumite privințe;

T.

întrucât statele membre sunt responsabile de aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 în jurisdicțiile lor; întrucât statele membre sunt obligate să aplice principiul recunoașterii reciproce; întrucât, din cauza diferențelor de interpretare și de punere în aplicare dintre statele membre, măsurile de punere în aplicare a legislației ca urmare a utilizării incorecte a mențiunilor variază de la recomandări privind modul de ajustare a mențiunilor la amenzi pentru utilizarea lor necorespunzătoare;

U.

întrucât platformele de comunicare socială contribuie în mod semnificativ la publicitatea și vânzarea produselor alimentare și a suplimentelor alimentare, în timp ce măsura în care Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 reglementează comunicările online legate de sănătate cu privire la produsele alimentare rămâne neclară; întrucât comunicările influențatorilor sau ale celebrităților de pe platformele de comunicare socială nu sunt întotdeauna clar comerciale sau necomerciale (20) și pot conduce la mențiuni false și înșelătoare neverificate pe produsele alimentare, de exemplu în cazul reclamelor la proteine și alte suplimente pentru a stimula dezvoltarea masei musculare,