1)

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (2) se opune unei jurisprudențe naționale potrivit căreia, în cazul în care se constată existența unei clauze abuzive într-un contract – în special într-un contract de credit încheiat cu un consumator – și, în consecință, contractul este nul – în special anularea unui contract de credit –, consumatorul trebuie să restituie profesionistului întreaga valoare nominală a creditului primit de la profesionist în executarea contractului nul, indiferent de valoarea rambursărilor efectuate de consumator în executarea acestui contract și indiferent de valoarea reală a sumei restante, iar profesionistul are dreptul de a solicita consumatorului să restituie întreaga valoare nominală a creditului plătit de profesionist în executarea contractului nul, indiferent de valoarea rambursărilor efectuate de consumator în executarea acestui contract și indiferent de valoarea reală a sumei restante?

2)

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE se opune unei jurisprudențe naționale potrivit căreia, atunci când examinează o acțiune în restituirea prestațiilor furnizate de un profesionist unui consumator în executarea unui contract de credit nul, instanța națională este obligată să acorde profesionistului întreaga sumă plătită de acesta consumatorului în executarea contractului de credit nul, indiferent dacă respectivul consumator este încă debitor față de profesionist sau nu și indiferent de valoarea prestațiilor furnizate de consumator profesionistului în executarea contractului de credit nul?

3)

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE […] se opune unei reglementări naționale potrivit căreia, în cazul în care un consumator recunoaște creanța într-o cauză inițiată de un profesionist, instanța națională este ținută să declare din oficiu hotărârea prin care se admite cererea ca fiind imediat executorie?