P9_TA(2023)0270

Uniunea bancară – raportul anual pe 2022

Rezoluția Parlamentului European din 11 iulie 2023 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2022 (2022/2061(INI))

(C/2024/3997)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluția sa din 5 iulie 2022 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2021 (1),

—	având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 5 iulie 2022 intitulate „Uniunea bancară – raportul anual pe 2021”,

—

având în vedere documentul Băncii Centrale Europene (BCE) din 28 octombrie 2022 intitulat „Feedback on the input provided by the European Parliament as part of its «Resolution on Banking Union - Annual Report 2021» ” (Feedback privind contribuțiile furnizate de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2021),

—	având în vedere Raportul anual pe 2021 al BCE privind activitățile de supraveghere, prezentat în martie 2022,

—	având în vedere răspunsul Comitetului Unic de Rezoluție (SRB) din 28 noiembrie 2022 la rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2022 intitulată „Uniunea bancară – raportul anual pe 2021”,

—	având în vedere declarația Eurogrupului din 16 iunie 2022 privind viitorul uniunii bancare,

—	având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

—	având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

—	având în vedere comunicatul de presă al Consiliului din 8 noiembrie 2022 intitulat „Sectorul bancar: Consiliul convine asupra poziției sale privind punerea în aplicare a reformelor Basel III”,

—	având în vedere comunicatul de presă al Consiliului din 7 decembrie 2022 intitulat „Combaterea spălării banilor: Consiliul convine asupra poziției sale privind un cadru de reglementare consolidat”,

—	având în vedere raportul Comisiei din 23 mai 2022 privind funcționarea autorităților europene de supraveghere (AES) (COM(2022)0228),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2020 privind abordarea problemei creditelor neperformante în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0822),

—	având în vedere analiza tematică a Autorității Bancare Europene (ABE) din 14 decembrie 2022 privind transparența și nivelul taxelor și al tarifelor pentru produsele bancare pe segmentul cu amănuntul din UE,

—	având în vedere rezultatul exercițiului de transparență al ABE pentru 2022 la nivelul UE, publicat la 9 decembrie 2022,

—	având în vedere raportul BCE privind prioritățile sale în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025, publicat la 12 decembrie 2022,

—	având în vedere rezultatele conferinței comune a SRB și BCE intitulate „The test of time: Banking Union a decade on” (Testul timpului: un deceniu mai târziu), care a avut loc la 23 și 24 iunie 2022,

—	având în vedere declarația Consiliului guvernatorilor BCE din 27 iunie 2022 privind abordarea uniunii bancare europene în metodologia de evaluare a băncilor de importanță sistemică globală,

—	având în vedere documentul BCE din noiembrie 2022 intitulat „Financial Stability Review” (Revizuirea stabilității financiare),

—	având în vedere Recomandarea BCE/2020/62 a BCE din 15 decembrie 2020 privind distribuirea dividendelor în timpul pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/35,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 și (UE) 2016/1011 (Actul legislativ privind reziliența operațională digitală) (2),

—	având în vedere declarațiile lui Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, făcute cu ocazia audierilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului, la 30 iunie 2022 și la 1 decembrie 2022,

—	având în vedere documentul Consiliului pentru Stabilitate Financiară din 21 noiembrie 2022 intitulat „2022 List of Global Systemically Important Banks (G-SIBs)” [Lista pe 2022 a băncilor de importanță sistemică globală (G-SIB)],

—	având în vedere declarațiile președintei SRB, Elke König, făcute în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare la 13 iulie 2022 și la 30 noiembrie 2022,

—	având în vedere declarațiile făcute în cadrul audierilor publice ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare cu candidații propuși de Comisie pentru funcția de președinte al SRB și o altă poziție permanentă privind SRB la 24 octombrie 2022,

—	având în vedere documentul SRB din 13 iulie 2022 intitulat „Resolvability of Banking Union banks: 2021” (Posibilitatea de rezoluție a băncilor uniunii bancare: 2021),

—	având în vedere avertizarea Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din 22 septembrie 2022 privind vulnerabilitățile sistemului financiar al Uniunii (3),

—

având în vedere rezultatele analizei tematice a BCE intitulate „Walking the talk: Banks gearing up to manage risks from climate change and environmental degradation” (Transpunerea vorbelor în fapte: băncile se pregătesc să gestioneze riscurile generate de schimbările climatice și de degradarea mediului) publicate la 2 noiembrie 2022,

—	având în vedere documentul CERS din 21 noiembrie 2022 intitulat „Fiscal support and macroprudential policy – Lessons from the COVID-19 pandemic” (Sprijinul bugetar și politica macroprudențială – Lecții învățate în urma pandemiei de COVID-19),

—	având în vedere raportul CERS din 1 iulie 2022 intitulat „Monitoring systemic risks in the EU securitisation market” (Monitorizarea riscurilor sistemice de pe piața securitizărilor din UE),

—	având în vedere documentul echipei de monitorizare a riscurilor climatice a BCE/CERS din iulie 2021 intitulat „Climate-related risk and financial stability” (Riscul legat de climă și stabilitatea financiară),

—

având în vedere raportul BCE din noiembrie 2021 intitulat „The state of climate and environmental risk management in the banking sector: Report on the supervisory review of banks’ approaches to manage climate and environmental risks” („Situația gestionării riscurilor climatice și de mediu în sectorul bancar: Raport asupra abordărilor în materie de supraveghere bancară pentru gestionarea riscurilor climatice și de mediu”),

—	având în vedere documentul consultativ al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară din 16 decembrie 2022 privind tratamentul prudențial al expunerilor la criptoactive,

—	având în vedere documentul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară din 15 iunie 2022 intitulat „Principles for the effective management and supervision of climate-related financial risks” (Principii pentru gestionarea și supravegherea eficace a riscurilor financiare legate de climă),

—

având în vedere raportul Curții de Conturi Europene din 30 noiembrie 2022 intitulat „Raport cu privire la orice datorie contingentă rezultată, pentru exercițiul financiar 2021, ca urmare a îndeplinirii de către Comitetul Unic de Rezoluție, de către Consiliu sau de către Comisie a sarcinilor care le revin în temeiul acestui regulament”,

—	având în vedere raportul Comitetului comun al AES intitulat „Risks and Vulnerabilities in the EU Financial System – March 2022” (Riscurile și vulnerabilitățile sistemului financiar al UE – martie 2022) (JC 2022 09), publicat la 13 aprilie 2022,

—	având în vedere documentul de lucru al Observatorului fiscal al UE din decembrie 2022 intitulat „Planificarea fiscală de către băncile europene”,

—	având în vedere declarația comună a supravegherii bancare a BCE, a ABE și a SRB din 20 martie 2023 privind anunțul autorităților elvețiene din 19 martie 2023,

—	având în vedere declarația semnată de președinta Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului și convenită de respectivii coordonatori ai șase grupuri politice (PPE, S&D, Renew, Verts/ALE, ECR și The Left) de la 7 decembrie 2022 privind sistemul european de asigurare a depozitelor,

—	având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la consolidarea rolului internațional al monedei euro (5),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0177/2023),

întrucât uniunea bancară constă în prezent în mecanismul unic de supraveghere (MUS) și în mecanismul unic de rezoluție (MUR), având la bază un cadru unic de reglementare, care asigură o aliniere deplină între supravegherea și gestionarea crizelor bancare și face parte integrantă din stabilitatea financiară a UE; întrucât, deși Directiva privind schemele de garantare a depozitelor (6) stabilește standarde minime ridicate în domeniul protecției depozitelor, uniunea bancară rămâne nefinalizată deoarece al treilea pilon, sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS), nu a fost încă instituit;

întrucât, în pofida tuturor eforturilor depuse, nu s-a ajuns la un acord privind un EDIS; întrucât deputații în Parlamentul European au solicitat o revizuire ambițioasă a cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor (CMDI), care ar putea contribui la depășirea obstacolelor din calea instituirii unui EDIS; întrucât, cu toate acestea, acest cadru nu ar trebui considerat un înlocuitor al unui EDIS; întrucât instituirea unui EDIS rămâne o prioritate;

C.	întrucât s-a ajuns la un acord privind crearea unui mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (FUR), însă acesta încă nu a fost pus în aplicare;

întrucât o uniune bancară finalizată ar reprezenta o evoluție pozitivă pentru cetățeni și economia UE, asigurând baza pentru un sistem bancar mai stabil, reducerea riscului sistemic, o concurență consolidată și mai echitabilă, îmbunătățirea alegerilor consumatorilor, extinderea posibilităților în materie de servicii bancare transfrontaliere și a accesului la servicii financiare cu amănuntul, investiții economice mai mari, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru gospodării și întreprinderi, precum și reducerea costurilor pentru clienții serviciilor bancare;

E.	întrucât uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre ale UE;

F.	întrucât un sector bancar stabil, rezilient, dinamic și competitiv este vital pentru creșterea economică, inovare și investiții, precum și pentru finanțarea tranziției verzi și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);

întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și consecințele sale economice și sociale au un impact direct și indirect asupra sectorului bancar din UE; întrucât aceste efecte trebuie abordate prin măsuri adecvate pentru a asigura stabilitatea financiară a sectorului; întrucât băncile din UE joacă un rol esențial în asigurarea punerii în aplicare în curs și a respectării sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei;

întrucât sectorul bancar a dat dovadă până acum de reziliență la criza provocată de pandemia de COVID-19 datorită unor măsuri extraordinare de ajutor din partea politicilor publice și a unui cadru de reglementare al UE rezilient; întrucât, pe măsură ce sectorul bancar din UE continuă să iasă din pandemie, UE trebuie să mențină în continuare standarde înalte, în special în ceea ce privește cerințele de capital și practicile de gestionare a riscurilor, pentru a asigura reziliența sectorului în viitor;

întrucât, în pofida provocărilor cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, rata agregată a creditelor neperformante a continuat să scadă, ajungând la 2,29 % în al treilea trimestru din 2022; întrucât această scădere a fost susținută de moratoriile de credit și de renegocierea creditelor cu clienții; întrucât deteriorarea potențială a calității activelor și creșterea ratelor creditelor neperformante se pot materializa în urma eliminării treptate complete a măsurilor temporare de sprijin introduse în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19;

J.	întrucât problemele legate de faptul că sunt „prea mari pentru a da faliment” și „prea interconectate pentru a da faliment” nu au fost încă abordate suficient, în pofida angajamentului asumat în urma marii crize financiare și a eforturilor semnificative care au fost și continuă să fie realizate;

K.	întrucât sectorul intermediarilor financiari nebancari continuă să se dezvolte, creând riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară; întrucât expunerile globale ale băncilor la intermediarii financiari nebancari rămân ridicate din cauza interconectării financiare a acestora;

întrucât rolul sectorului bancar este esențial pentru redresarea economică în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a crizei energetice, în special pentru IMM-uri, precum și pentru tranziția către o economie sustenabilă; întrucât sectorul joacă un rol esențial în canalizarea economiilor către investiții productive; întrucât sectorul bancar ar trebui, prin urmare, să se abțină de la expunerea excesivă la activități speculative;

întrucât obiectivele principale ale elaborării politicilor economice pentru sectorul bancar ar trebui să fie reducerea la minimum: (1) a probabilității de intrare în dificultate a unor bănci, (2) a impactului economic al băncilor intrate în dificultate și (3) a riscului unor crize bancare sistemice;

N.	întrucât riscurile legate de sustenabilitate afectează băncile în diferite moduri, inclusiv prin riscul de credit sau riscul reputațional;

întrucât digitalizarea finanțelor a adus progrese tehnologice semnificative în sectorul bancar din UE, ceea ce a dus la creșterea eficienței în furnizarea de servicii bancare și oferă oportunități ample pentru sectorul bancar, dar prezintă și provocări, inclusiv în ceea ce privește riscurile cibernetice – deoarece băncile se bazează din ce în ce mai mult pe utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor – confidențialitatea datelor, riscurile reputaționale, riscurile privind combaterea spălării banilor, preocupările legate de protecția consumatorilor și excluziunea socială; întrucât Actul legislativ privind reziliența operațională digitală, care va intra în vigoare în 2025, va oferi un cadru solid pentru ca băncile să se pregătească și să gestioneze amenințările cibernetice;

întrucât, având în vedere lacunele care persistă în cadrul UE privind combaterea spălării banilor, este nevoie de o supraveghere consolidată, armonizată și eficace a CSB și de aplicarea reglementărilor în domeniu, acest lucru fiind necesar pentru a proteja integritatea sistemului financiar al UE și pentru a-l proteja împotriva amenințărilor din partea țărilor terțe cu grad ridicat de risc; întrucât există încă diferențe majore între abordările pe care autoritățile naționale din UE le adoptă în ceea ce privește supravegherea în materie de CSB și supravegherea combaterii finanțării terorismului, precum și în ceea ce privește aplicarea legislației UE privind CSB; întrucât finalizarea pachetului privind CSB ar trebui să consolideze normele privind CSB și să asigure o punere în aplicare coerentă și eficace a acestor norme, inclusiv prin instituirea unei autorități de supraveghere la nivelul UE în scopul combaterii spălării banilor, care ar consolida sistemul bancar al UE;

Q.	întrucât continuă activitățile privind pachetul bancar al UE, care va asigura un cadru corespunzător pentru adecvarea capitalului bancar, simularea de criză și cerințele de lichiditate;

întrucât asigurarea accesului egal la serviciile financiare și a unei protecții la nivel înalt a tuturor investitorilor și deponenților se află în centrul uniunii bancare și al uniunii piețelor de capital (UPC); întrucât consumatorii, investitorii și deponenții ar trebui să fie în permanență bine informați cu privire la orice decizie care îi afectează;

S.	întrucât sectorul bancar european rămâne în mare măsură principalul finanțator al întreprinderilor, ceea ce duce la o dependență semnificativă de sector, spre deosebire de alte jurisdicții, unde piețele de capital au o cotă considerabilă din finanțarea pentru întreprinderi;

întrucât efectele deciziei BCE de a majora ratele dobânzii pentru a reduce inflația s-au reflectat imediat în dobânzile plătite de gospodării și întreprinderi băncilor, sporind astfel profiturile băncilor și rentabilitatea deponenților, afectând în același timp capacitatea debitorilor de a-și rambursa împrumuturile; întrucât creșterea bruscă a ratelor dobânzilor generează, de asemenea, riscuri pentru bănci, în special posibila devalorizare a anumitor active din bilanțurile lor;

U.	întrucât dezvoltarea unei UPC necesită instituirea unor norme comune și a unor instrumente eficiente care să reducă fragmentarea pe piața unică, să faciliteze accesul la mijloace de finanțare alternative și să prevină scurgerea de capital și mecanismele de evitare a obligațiilor fiscale;

întrucât finalizarea uniunii bancare ar contribui în mod semnificativ la ruperea cercului vicios al băncilor suverane, inclusiv prin reducerea concentrării expunerilor băncilor la propria lor datorie suverană, ceea ce ar menține reziliența sectorului bancar din UE, ar împiedica utilizarea banilor publici pentru a salva băncile expuse riscului de faliment și ar spori încrederea întreprinderilor, a investitorilor și a cetățenilor în sistemul financiar al UE;

W.	întrucât, potrivit analizei MUS, „implementarea EDIS nu ar trebui să fie legată de criterii de referință suplimentare de reducere a riscurilor” (7);

întrucât gestionarea crizelor rămâne fragmentată la nivelul UE și al uniunii bancare, ceea ce creează condiții de concurență inechitabile între bănci și jurisdicții; întrucât cadrul CMDI ar trebui să garanteze că toate băncile aplică o abordare coerentă și eficientă și ar trebui, de asemenea, să contribuie la menținerea stabilității financiare, reducând la minimum utilizarea banilor contribuabililor și asigurând condiții de concurență echitabile în întreaga UE;

întrucât o uniune economică și monetară mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă necesită ca uniunea bancară să fie finalizată cu cel de al treilea pilon al său, și anume un EDIS de sine stătător, și necesită, de asemenea, o UPC profundă și pe deplin funcțională și un activ sigur al zonei euro;

întrucât UE și Regatul Unit s-au angajat în prezent să mențină cooperarea în materie de reglementare și de supraveghere în domeniul serviciilor financiare; întrucât această abordare bazată pe cooperare ar trebui să stea la baza relațiilor pe termen lung dintre UE și Regatul Unit; întrucât Comisia își va prelungi autorizația temporară care permite băncilor și administratorilor de fonduri din UE să utilizeze casele de compensare din Regatul Unit; întrucât memorandumul de înțelegere promis între UE și Regatul Unit referitor la cooperarea în materie de reglementare nu a fost încă semnat,

Considerații generale

condamnă în termenii cei mai fermi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și impactul devastator al acesteia asupra poporului ucrainean; ia act de faptul că invazia rusă a avut, de asemenea, consecințe sociale, economice și financiare pentru UE, inclusiv exacerbarea tendințelor inflației; ia act de faptul că expunerile directe ale băncilor la Rusia și Ucraina sunt limitate, dar că sectorul bancar ar putea fi afectat de efecte indirecte; invită BCE, ABE și autoritățile naționale competente să monitorizeze evoluțiile legate de războiul din Ucraina, în special consecințele lor asupra instituțiilor financiare ale UE, cum ar fi orice deteriorare potențială a calității activelor; subliniază, prin urmare, importanța gestionării prudente a riscurilor și a provizionării adecvate; ia act de faptul că, potrivit președintelui Consiliului de supraveghere al BCE (8), expunerile băncilor la corporațiile energointensive și la instrumentele financiare derivate din domeniul energiei au crescut în urma creșterii prețurilor energiei; subliniază că băncile se confruntă cu expuneri crescute la riscul de contraparte din cauza apelurilor în marjă crescute pentru băncile care acționează ca membri compensatori pentru clienții lor; subliniază că băncile ar trebui să-și consolideze reziliența la șocurile macroeconomice și financiare; invită BCE și autoritățile naționale competente să adopte măsuri de supraveghere adecvate astfel încât criza energetică să nu conducă la o criză financiară;

monitorizează evoluțiile continue de pe piețele financiare în urma falimentului Silicon Valley Bank și a altor două bănci de dimensiuni medii din SUA, precum și preluarea Credit Suisse de către UBS; salută declarația comună a ABE, SRB și a supravegherii bancare a BCE din 20 martie 2023 privind anunțul autorităților elvețiene din 19 martie 2023,

subliniază că aprofundarea UPC și finalizarea uniunii bancare vor contribui la crearea unor condiții mai bune de finanțare a economiei europene, atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, care încă depind în mare măsură de creditele bancare pentru a stimula investițiile și crearea de locuri de muncă, contribuind, în același timp, la reziliența economiei europene și la tranziția către o economie sustenabilă;

reamintește că uniunea bancară este o completare esențială adusă uniunii economice și monetare și pieței unice, care aliniază responsabilitatea de supraveghere, rezoluție și finanțare la nivelul UE, ceea ce înseamnă că băncile din zona euro respectă același cadru de reglementare; salută progresele semnificative înregistrate de la criza financiară din 2008 prin instituirea cadrului unic de reglementare, a MUS și a MUR; subliniază că băncile din Europa sunt într-o poziție mai puternică pentru a rezista șocurilor financiare și că există mecanisme de rezoluție pentru a gestiona băncile aflate în dificultate fără a utiliza banii contribuabililor;

constată că măsurile de sprijin public însoțite de deciziile de politică monetară ale BCE și ajustările de reglementare i-au permis sectorului bancar să acționeze ca un amortizor pentru criza economică declanșată de pandemia de COVID-19; recunoaște că consolidarea cerințelor prudențiale puse în aplicare după 2008 a îmbunătățit reziliența sectorului bancar din UE; este totuși preocupat de faptul că ponderea creditelor neperformante ar putea crește acum, când măsurile de sprijin public ca urmare a pandemiei de COVID-19 au fost eliminate treptat; este îngrijorat de efectele negative asupra stabilității financiare generate de creșterea riscului de neplată a creditelor și de creșterea potențială a nivelurilor creditelor neperformante; constată că suspendarea temporară a distribuirii de dividende și a răscumpărării acțiunilor a fost eficace pentru protejarea rezilienței băncilor în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; constată că acest instrument nu a fost aplicat în mod consecvent de către alte instituții financiare, în ciuda recomandărilor similare ale altor autorități de supraveghere sectoriale; solicită ca introducerea unei limitări ajustate în funcție de risc a dividendelor și a răscumpărărilor să fie luată în considerare în perioade de criză;

subliniază că UE ar trebui să pună în aplicare în mod echitabil, cuprinzător, în timp util și corespunzător reforma Basel III; consideră că particularitățile băncilor din UE ar trebui luate în considerare atunci când există dovezi suficiente și solide că acest cadru internațional nu reflectă aceste particularități pentru a asigura competitivitatea băncilor din UE și condiții de concurență echitabile la nivel internațional, astfel cum se subliniază în rezoluția Parlamentului din 23 noiembrie 2016 (9); ia act de faptul că ABE și BCE au emis o declarație comună prin care solicită UE să își respecte angajamentele internaționale;

este îngrijorat de nivelul ridicat al inflației, care a fost de 8,4 % în 2022; ia act de faptul că BCE, ca reacție la această creștere a inflației, a decis să majoreze ratele dobânzii principale, de la 0 % la 3 % pentru rata operațiunilor principale de refinanțare; subliniază că actualul val de inflație este, în principal, un fenomen legat de ofertă, în mare parte din cauza unor factori externi, în special războiul Rusiei împotriva Ucrainei și perturbarea lanțurilor de aprovizionare ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, ceea ce face ca instrumentele de politică monetară să fie mai puțin eficace în reducerea inflației; reamintește că obiectivul principal al BCE este de a garanta stabilitatea prețurilor, care este definită de o inflație de 2 % pe termen mediu; recunoaște că inflația ridicată și ratele mai ridicate ale dobânzii prezintă dezavantaje sociale și economice, inclusiv în ceea ce privește capacitatea gospodăriilor și a întreprinderilor de a-și rambursa împrumuturile și de a face investițiile necesare pentru a transforma UE într-o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050;

subliniază că ratele dobânzilor acordate gospodăriilor și IMM-urilor în statele membre sunt foarte diferite; îndeamnă instituțiile și organismele UE să ia în considerare măsuri care să ușureze sarcina titularilor de credite ipotecare și a IMM-urilor din statele membre în care rata împrumuturilor este mai mare, pentru a se asigura că toți cetățenii și întreprinderile pot accesa capitalul atât de necesar la rate echitabile și competitive;

subliniază rolul sistemului bancar în sprijinirea tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon; consideră că noul mediu geopolitic accentuează urgența acestei tranziții, în special necesitatea de a investi în energii din surse regenerabile; subliniază importanța deosebită a unei tranziții juste din punct de vedere social; reamintește că costurile acestei tranziții vor fi mai mici decât costul lipsei de acțiune, după cum a recunoscut BCE;

10.

salută testul de rezistență climatică efectuat de MUS în 2022 și ia act de obiectivele stabilite pentru 2024; salută acțiunile subsecvente deja adoptate de MUS, inclusiv elaborarea de bune practici, care contribuie la schimbul de informații și la diseminarea cunoștințelor în întregul sector bancar; invită MUS să stabilească cerințe în cadrul pilonului 2 pentru băncile care nu dau curs recomandării emise ca parte a simulării de criză; își reiterează îngrijorarea cu privire la expunerile financiare care decurg din riscurile climatice;

11.

salută adoptarea standardelor obligatorii ale ABE și a modelelor comune pentru publicarea de informații de către bănci cu privire la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (MSG); consideră că aceste publicări de informații ar trebui să îmbunătățească informarea părților interesate cu privire la expunerea instituțiilor la riscurile MSG și strategiile acestora de a le aborda și, prin urmare, ar contribui la eliminarea lacunelor în materie de date în ceea ce privește riscurile MSG;

12.

constată că adoptarea Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (10) va asigura coerența, comparabilitatea și fiabilitatea informațiilor privind sustenabilitatea în sectorul financiar și nefinanciar;

13.

urmărește cu interes activitatea în curs a Comisiei și a BCE cu privire la moneda euro digitală; așteaptă cu interes propunerea legislativă a Comisiei și decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind moneda euro digitală; reamintește că această decizie ar trebui să se bazeze pe o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și a beneficiilor unei monede digitale a băncii centrale; subliniază că moneda euro digitală trebuie să acorde prioritate unui nivel ridicat de confidențialitate, protecție a datelor, confidențialitate a datelor de plată, reziliență și securitate cibernetică;

14.

salută faptul că Croația a devenit cel de-al 20-lea stat membru care a aderat la zona euro; invită statele membre ale UE care nu fac încă parte din uniunea bancară să ia măsuri pentru a adera la aceasta; reamintește că orice aderare a noilor state membre la zona euro este condiționată de prezența unui cadru solid și eficient pentru combaterea spălării banilor în statul membru în cauză;

15.

încurajează băncile să profite de oportunitățile oferite de digitalizare, inclusiv prin investiții în sistemele informatice și în cercetare și dezvoltare și prin punerea în aplicare pe deplin a cerințelor prevăzute în Actul legislativ privind reziliența operațională digitală, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a investitorilor, în special pentru grupurile vulnerabile cu un nivel scăzut de alfabetizare digitală sau financiară; salută progresul înregistrat cu privire la pachetul privind finanțele digitale; consideră că protecția consumatorilor trebuie consolidată în context digital și că incluziunea financiară ar trebui considerată o prioritate, în special prin îmbunătățirea alfabetizării digitale și financiare;

16.

subliniază că o piață unică care funcționează bine este necesară pentru serviciile financiare cu amănuntul; constată că nivelul și gama tarifelor și taxelor colectate de instituțiile financiare variază foarte mult în UE, dar și între instituțiile financiare din același stat membru, împiedicând comparabilitatea între furnizori și prejudiciind interesele consumatorilor; solicită îmbunătățirea cadrului de protecție a consumatorilor, inclusiv în viitoarea strategie privind investitorii de retail; ia act de consolidarea serviciilor bancare pe segmentul cu amănuntul în anumite state membre și de reducerea în consecință a alegerii consumatorilor pentru clienții serviciilor bancare pe segmentul cu amănuntul; constată provocările în materie de supraveghere bancară pe care le reprezintă instituțiile mari, de importanță sistemică; subliniază beneficiile unui sector bancar diversificat și competitiv în Europa; invită Comisia să evalueze obstacolele și barierele cu care se confruntă consumatorii atunci când beneficiază de produse bancare pe segmentul cu amănuntul și să propună soluții pentru a se asigura că acești consumatori pot beneficia de servicii financiare cu amănuntul la nivel transfrontalier;

17.

salută crearea instrumentului NextGenerationEU și subliniază rolul său important în redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19 și în menținerea stabilității macroeconomice; consideră că aceasta trebuie să fie o ocazie de a consolida investițiile publice și private și de a sprijini modernizarea economiei; subliniază că crearea unui activ sigur al UE ar putea contribui la atenuarea buclelor de reacție negativă dintre entitățile suverane și sectoarele bancare naționale; consideră că NextGenerationEU oferă active europene de înaltă calitate și cu grad scăzut de risc, permițând reechilibrarea obligațiunilor suverane în bilanțurile băncilor;

18.

regretă faptul că nu s-a asigurat un echilibru de gen deplin în instituțiile și organismele financiare ale UE; regretă, în special, că femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de conducere din sectorul bancar și al serviciilor financiare; subliniază că echilibrul de gen în consiliile de administrație și în forța de muncă aduce beneficii atât sociale, cât și economice; salută recenta adoptare a Directivei privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe (11), după mai mulți ani în care nu s-au înregistrat progrese; solicită instituțiilor financiare să își actualizeze în mod regulat politicile în materie de diversitate și incluziune și să contribuie la promovarea culturilor organizaționale sănătoase, care acordă prioritate incluziunii; invită autoritățile de supraveghere să facă uz de competențele lor de supraveghere în ceea ce privește diversitatea și echilibrul de gen în organele de conducere ale instituțiilor financiare;

19.

regretă profund că nici Consiliul guvernatorilor BCE, nici Consiliul de supraveghere al BCE sau SRB nu sunt echilibrate din punctul de vedere al genului; invită instituțiile și organismele UE să acorde prioritate realizării unui echilibru deplin de gen cât mai curând posibil, inclusiv prin prezentarea unor liste scurte echilibrate din punctul de vedere al genului pentru toate viitoarele numiri care necesită aprobarea Parlamentului, inclusiv în cadrul BCE și al principalelor instituții financiare ale UE, încercând să includă cel puțin o femeie și un bărbat pentru fiecare procedură de numire; reamintește rezoluția sa din 14 martie 2019, care viza asigurarea echilibrului de gen pe listele următoare de candidați în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE; își reafirmă angajamentul de a nu lua în considerare listele de candidați care nu respectă principiul echilibrului de gen;

Supraveghere

20.

ia act de faptul că, de la începutul anului 2022, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncilor din cadrul MUS a scăzut la 14,74 %, iar rata de acoperire a necesarului de lichiditate a scăzut, de asemenea, la 162,03 % (12); salută faptul că stocul de credite neperformante din bilanțurile băncilor a continuat să scadă, deși cu diferite grade și în pofida nivelurilor diferite de la un stat membru la altul; este preocupat, cu toate acestea, de deteriorarea calității activelor ca urmare a creșterii ratelor dobânzii; ia act de faptul că împrumuturile din etapa 2 au crescut la 9,5 % din totalul împrumuturilor acordate de bănci, la cel mai înalt nivel începând din 2018 și că această creștere este puternic concentrată în unele state membre; subliniază că se acumulează vulnerabilități în unele segmente de piață, inclusiv în sectorul imobiliar; subliniază că băncile ar trebui să păstreze suficient capital și active lichide pentru a face față repercusiunilor economice ale războiului inițiat de Rusia;

21.

constată că reducerea riscurilor în bilanțurile băncilor ar contribui la o uniune bancară mai stabilă, puternică și orientată spre creștere economică; consideră că monitorizarea reducerii creditelor neperformante ar trebui să rămână una dintre prioritățile în materie de supraveghere, într-un mod echilibrat, care să ia în considerare riscurile de decapitalizare și consecințele pentru debitori; solicită colegiuitorilor să dezvolte în continuare un cadru adecvat pentru a aborda această prioritate;

22.

ia act de revizuirea efectuată de BCE cu privire la prioritățile sale de supraveghere pentru următorii trei ani, care sunt (1) consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate, (2) abordarea provocărilor legate de digitalizare și consolidarea capacităților de conducere ale organelor de conducere și (3) intensificarea eforturilor de gestionare a schimbărilor climatice;

23.

constată că rentabilitatea sectorului bancar a crescut în ultimul an, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, fapt ce atestă îmbunătățirea competitivității băncilor din UE; recunoaște importanța utilizării profiturilor pentru a constitui rezerve, pentru a proteja stabilitatea sistemului financiar, precum și pentru a finanța economia europeană;

24.

subliniază că, în medie, primele cinci bănci din statele membre ale UE dețin 68 % din totalul activelor bancare de pe piață, depășind 80 % în unele cazuri, și că cele mai mari 37 de bănci ale UE dețin 71,4 % din activele totale bancare interne;

25.

consideră că un sector bancar bine diversificat, incluzând și bănci mici și locale, precum și bănci publice și cooperatiste, oferă o soluție bună pentru întreprinderi și gospodării; subliniază riscurile sistemice care rezultă din interconexiuni și complexitate, care stau la baza problemei „prea mari pentru a da faliment”, care a motivat activitatea semnificativă desfășurată de instituțiile UE în această privință și solicită continuarea acesteia;

26.

constată că expunerile unor bănci la datoria suverană internă rămân ridicate, în combinație cu nevoile de finanțare publică fără precedent de la criza provocată de pandemia de COVID-19 încoace; reamintește că unul dintre principalele obiective ale uniunii bancare este acela de a rupe legătura dintre bănci și riscurile suverane, pe lângă menținerea stabilității financiare și protejarea banilor contribuabililor; ia act de activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară privind riscul suveran; consideră că o soluție pentru UE ar trebui să fie în conformitate cu standardele internaționale;

27.

subliniază că băncile joacă un rol esențial în tranziția către o economie sustenabilă și în asigurarea faptului că UE își poate îndeplini angajamentele de mediu; ia act de faptul că o astfel de tranziție necesită investiții semnificative; observă că IMM-urile ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a contribui la această tranziție; solicită să se aibă în vedere stabilirea unor cerințe prudențiale specifice pentru activitățile asociate cu riscuri MSG ridicate; ia act de faptul că instituțiile financiare continuă să finanțeze activități legate de combustibilii fosili, în ciuda recunoașterii faptului că schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră la adresa stabilității financiare;

28.

reamintește că, în cadrul „strategiei sale pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”, Comisia s-a angajat „să ia măsuri pentru a se asigura că riscurile MSG relevante sunt incluse în ratingurile de credit” și așteaptă cu interes viitoarea propunere legislativă în acest domeniu;

29.

subliniază legătura dintre CSB și riscurile prudențiale; îndeamnă autoritățile de supraveghere prudențială să țină seama pe deplin de riscurile legate de CSB în activitățile lor de supraveghere și să se coordoneze cu autoritățile pentru CSB și cu autoritățile responsabile de combaterea finanțării terorismului; solicită colegiuitorilor să convină rapid asupra pachetului privind CSB, inclusiv asupra creării unei noi autorități în materie de combatere a spălării banilor, care trebuie să dispună de resurse adecvate; subliniază că înființarea unei autorități pentru CSB este o ocazie unică de a îmbunătăți și a simplifica coordonarea și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere prudențială și autoritățile pentru combaterea spălării banilor; consideră că procedura de stabilire a listei UE a țărilor terțe cu risc ridicat ar trebui îmbunătățită, inclusiv luând în considerare implicarea autorității pentru combaterea spălării banilor în acest proces, pentru a proteja integritatea sectorului financiar al UE; subliniază că băncile acționează ca scuturi în efortul de combatere a spălării banilor și că, prin urmare, trebuie să dispună de cadre solide de gestionare a riscurilor și să fie supravegheate în mod eficient;

30.

invită Comisia să se asigure că sunt aplicate toate normele existente privind CSB; ia act de inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu aplică în mod corect cea de a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (13);

31.

reiterează faptul că pot apărea riscuri sistemice de tip bancar atunci când intermedierea creditelor are loc într-un mediu în care standardele de reglementare și supravegherea bancară sunt mai puțin stricte decât în cazul băncilor obișnuite; subliniază riscurile care decurg din expunerile băncilor la sectorul bancar paralel; subliniază necesitatea de a îmbunătăți reziliența intermediarilor financiari nebancari, inclusiv prin elaborarea unor instrumente specifice de reglementare și supraveghere, pentru a preveni o criză de lichiditate; solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative relevante, în cazul în care consideră de cuviință;

32.

subliniază necesitatea unei convergențe continue în materie de supraveghere între autoritățile naționale competente pentru a asigura condiții de concurență echitabile între jurisdicțiile UE și în cadrul pieței unice, deoarece acest lucru va contribui, în cele din urmă, la sprijinirea stabilității financiare la nivelul UE și la nivel național;

33.

ia act de faptul că criptoactivele creează noi provocări și oportunități în cadrul sistemului financiar; salută, prin urmare, adoptarea regulamentului privind piețele criptoactivelor și a regulamentului privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive; evidențiază că evenimentele recente de pe piață subliniază necesitatea de a continua activitatea în domenii precum finanțarea descentralizată, activitățile de împrumuturi cripto, criptoconglomeratele și jetoanele nefungibile; solicită Comisiei să aibă în vedere noi propuneri legislative, după cum consideră de cuviință; salută standardul privind tratamentul prudențial al expunerilor băncilor la criptoactive adoptat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară la 16 decembrie 2022 și solicită colegiuitorilor să ia în considerare abordarea acestuia în cadrul actualei revizuiri a Regulamentului privind cerințele de capital (14);

34.

subliniază necesitatea de a asigura conformitatea între măsurile orizontale și reglementarea pieței financiare, în special în ceea ce privește securitatea cibernetică și politicile digitale, pentru a se evita duplicarea și sarcina birocratică;

35.

subliniază că instituțiile financiare care beneficiază de măsuri directe de ajutor de stat ar trebui să facă obiectul unor limitări semnificative privind distribuirea de dividende, răscumpărările de acțiuni și plățile sub formă de remunerație variabilă;

36.

ia act de problemele și provocările asociate chestiunii legate de țara de origine/țara-gazdă; subliniază că o mai bună integrare a pieței necesită garanții credibile pentru țările gazdă la nivelul UE;

Rezoluție

37.

salută activitățile SRB din 2022, inclusiv gestionarea prăbușirii Sberbank în urma războiului rus din Ucraina; salută faptul că, în ansamblu, băncile care intră în sfera de competență a SRB au realizat progrese adecvate legate de posibilitățile de rezoluție și în dezvoltarea capacității de absorbție a pierderilor;

38.

subliniază că, pentru ca planurile de rezoluție să fie pe deplin conforme cu cerințele legale, acestea trebuie să includă o evaluare cuprinzătoare a posibilității de rezoluție a fiecărei bănci, inclusiv în ceea ce privește existența unor obstacole semnificative în calea posibilității de rezoluție și modul în care aceste obstacole pot fi eliminate; salută publicarea hărții termice a posibilităților de rezoluție; invită SRB să îmbunătățească în continuare transparența deciziilor sale;

39.

reamintește că băncile trebuie să continue să își respecte obligațiile și să își îndeplinească principalele funcții după punerea în aplicare a unei decizii de rezoluție; își exprimă îngrijorarea cu privire la problema lichidității cu care s-ar putea confrunta o bancă de mari dimensiuni în cazul unei rezoluții; solicită instituțiilor UE să convină asupra unei soluții care să ofere încredere și să mărească previzibilitatea;

40.

ia act de programul de lucru al SRB pentru 2023; subliniază că FUR ar trebui să fie complet alimentat și că toate băncile ar trebui să poată face obiectul unei rezoluții complete până la sfârșitul anului 2023, inclusiv ca urmare a unor obiective obligatorii privind cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile; ia act de faptul că toate băncile trebuie să facă progrese suplimentare;

41.

salută acordul Eurogrupului de a introduce un mecanism de sprijin pentru FUR, sub forma unei linii de credit reînnoibil automat din Mecanismul european de stabilitate (MES); regretă că acordul nu a fost pus în aplicare în 2022 din cauza întârzierilor în ratificarea Tratatului privind MES; subliniază rolul crucial al FUR în prevenirea situațiilor în care băncile sunt salvate de către contribuabili; subliniază importanța acestuia în consolidarea cadrului de gestionare a crizelor; subliniază că FUR reprezintă un pas important către finalizarea uniunii bancare; solicită ratificarea deplină a Acordului de modificare a Tratatului privind MES de către toate statele membre, inclusiv instituirea unui mecanism de sprijin comun pentru FUR;

42.

subliniază că trebuie abordate lacunele identificate în cadrul de gestionare a crizelor; solicită ca evaluarea interesului public să fie detaliată și armonizată mai mult într-un mod care să asigure o aplicare coerentă și previzibilă a strategiilor de rezoluție; solicită o mai mare armonizare a tratamentului aplicat băncilor mici și mijlocii și subliniază că instrumentele de rezoluție disponibile SRB trebuie să fie însoțite de acces la resurse financiare adecvate, excluzând banii contribuabililor; solicită condiții de concurență echitabile între diferitele structuri ale grupurilor bancare și cea mai adecvată strategie de rezoluție, care să asigure punerea în aplicare efectivă a strategiei de rezoluție alese; subliniază că cadrul de rezoluție și normele privind ajutoarele de stat ar trebui să fie coerente; subliniază că revizuirea Comunicării privind sectorul bancar (15) este așteptată de mult timp, deoarece a fost emisă înainte de intrarea în vigoare a Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (16); îndeamnă Comisia să revizuiască Comunicarea privind sectorul bancar și să o alinieze la rezultatul revizuirii CMDI pentru a asigura coerența între cele două cadre;

43.

regretă că Comisia nu a propus inițiativa legislativă privind cadrul CMDI în intervalul de timp în care s-a angajat în programul de lucru al Comisiei pentru 2021; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a cadrului CMDI; subliniază necesitatea unei revizuiri ambițioase și cuprinzătoare a cadrului CMDI pentru a-l face mai coerent, mai credibil și mai eficace; reamintește că protejarea banilor contribuabililor este unul dintre principalele obiective ale cadrului de gestionare a crizelor, că pierderile ar trebui să fie suportate în primul rând de acționari și creditori și că, ori de câte ori este încă nevoie de finanțare externă pentru a pune în aplicare în mod eficace strategiile de rezoluție, o astfel de finanțare ar trebui să provină din plase de siguranță finanțate de industrie; subliniază că un sistem de rezoluție credibil și funcțional este de o importanță capitală pentru a asigura stabilitatea financiară într-un context macroeconomic incert; consideră că revizuirea CMDI este un pas necesar care poate contribui la depășirea obstacolelor din calea instituirii unui EDIS, în vederea finalizării uniunii bancare;

44.

ia act de numirea unui nou președinte al SRB și a unui nou membru al Consiliului de administrație; subliniază lipsa echilibrului de gen în posturile de conducere ale SRB; îndeamnă SRB să rezolve această problemă și să asigure o reprezentare mai echilibrată a genurilor în posturile sale de conducere;

45.

încurajează SRB să facă progrese în direcția utilizării în continuare a strategiilor de transfer în rezoluții, pe baza celor mai bune practici existente;

Asigurarea depozitelor

46.

regretă că uniunea bancară este încă incompletă din cauza absenței unui EDIS; constată că, datorită punerii în aplicare a Directivei privind schemele de garantare a depozitelor, protecția deponenților a fost îmbunătățită și armonizată; recunoaște că EDIS ar îmbunătăți protecția deponenților din UE, indiferent unde se situează banca lor; consideră că EDIS ar oferi o garanție suplimentară statelor membre gazdă și, alături de revizuirea CMDI, ar putea contribui, prin urmare, la rezolvarea problemelor legate de țara de origine/țara-gazdă; subliniază că Parlamentul are un mandat de negociere a EDIS și că este pregătit să reia activitățile pentru a-l finaliza cât mai curând posibil;

47.

subliniază că, în pofida implicațiilor pandemiei de COVID-19 și a războiului din Ucraina, rata creditelor neperformante a scăzut la 2,29 %; recunoaște progresele semnificative înregistrate în ceea ce privește reducerea riscurilor în sectorul bancar; constată, pe de altă parte, progresele limitate înregistrate în ceea ce privește partajarea riscurilor; solicită un mecanism echitabil de partajare a riscurilor printr-un EDIS, continuând totodată tendința de reducere a riscurilor în toate țările UE; subliniază importanța reducerii continue a riscurilor pentru succesul uniunii bancare;

48.

subliniază importanța proporționalității riscurilor pentru contribuțiile la schemele de garantare a depozitelor și la viitorul EDIS; solicită să se ia în considerare particularitățile sistemelor instituționale de protecție; avertizează că lipsa unei abordări compatibile cu stimulentele și bazate pe riscuri poate crea riscuri de hazard moral, conducând la subvenționarea unor modele de afaceri speculative prin unele conservatoare;

49.

subliniază că orice EDIS ar trebui să țină cont de norme clare pentru participarea statelor membre din afara zonei euro;

50.

regretă că statele membre continuă să acționeze în afara cadrului comunitar, subminând rolul de colegiuitor al Parlamentului; solicită să fie informat permanent despre discuțiile în curs la nivelul Eurogrupului și al Grupului de lucru la nivel înalt pentru EDIS;

51.

ia act de declarația Eurogrupului din 16 iunie 2022 privind viitorul uniunii bancare, sprijină solicitările deputaților în Parlamentul European care negociază propunerea privind EDIS din declarația lor din 7 decembrie 2022 pentru o revizuire ambițioasă a cadrului CMDI, care ar putea contribui la depășirea obstacolelor în calea înființării unui EDIS, recunoscând totodată că acest cadru nu ar trebui considerat un substitut pentru un EDIS și că propunerea privind EDIS din 2015 nu ar trebui retrasă; își reiterează solicitarea urgentă prin care îndeamnă Consiliul să pună capăt impasului și să colaboreze în mod constructiv cu Parlamentul pentru a ajunge la un acord privind EDIS;

52.

recunoaște diferitele concepte pentru un EDIS; consideră totuși că nicio soluție pe termen scurt nu ar trebui să împiedice instituirea unui EDIS de sine stătător, care să permită partajarea pierderilor pe baza unor criterii concrete;

° °

53.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, Autorității Bancare Europene și Comitetului Unic de Rezoluție.

(1) JO C 47, 7.2.2023, p. 75.

(2) JO L 333, 27.12.2022, p. 1.

(3) JO C 423, 7.11.2022, p. 1.

(4) JO C 23, 21.1.2021, p. 105.

(5) JO C 494, 8.12.2021, p. 118.

(6) Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149).

(7) BCE, „Feedback privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2020”, 2021, p. 11.

(8) Declarația președintelui Consiliului de supraveghere al BCE cu ocazia audierii în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului la 1 decembrie 2022.

(9) Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III (JO C 224, 27.6.2018, p. 45).

(10) Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).

(11) Directiva (UE) 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe (JO L 315, 7.12.2022, p. 44).

(12) BCE, „ Publication of supervisory data (Publicarea datelor de supraveghere) ”, accesată la 28 aprilie 2022.

(13) Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).

(14) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(15) Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare (JO C 216, 30.7.2013, p. 1).

(16) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).