Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
C/2024/3318 |
3.6.2024 |
Cerere de decizie preliminară introdusă de Gerechtshof Arnhem-Leeuwarden (Țările de Jos) la 2 aprilie 2024 – Procedură penală privind pe S.A.H.
(Cauza C-235/24, Niesker (1) )
(C/2024/3318)
Limba de procedură: neerlandeza
Instanța de trimitere
Gerechtshof Arnhem-Leeuwarden
Părțile din procedura principală
S.A.H.
Cealaltă parte din procedură: Openbaar Ministerie
Întrebările preliminare
1) |
Noțiunea „instanță” prevăzută la articolul 267 TFUE coroborat cu articolul 8 alineatele (2)-(4) și articolul 9 din Decizia-cadru 2008/909/JAI (2) trebuie interpretată în sensul că include și o instanță ordinară, alta decât autoritatea competentă menționată la articolul 8 alineatul (1) din Decizia-cadru, care este desemnată pentru a se pronunța într-o procedură scrisă numai asupra chestiunilor de drept prevăzute la articolul 8 alineatele (2)-(4), precum și la articolul 9 din Decizia-cadru 2008/909/JAI, în principiu fără implicarea persoanei condamnate? |
2) |
Atunci când într-o procedură de recunoaștere prevăzută în Decizia-cadru 2008/909/JAI evaluarea elementelor menționate la articolul 8 alineatele (2)-(4) și la articolul 9 din această decizie este încredințată unei instanțe ordinare din statul de executare, desemnată în acest scop, articolul 47 din cartă trebuie interpretat în sensul că, pe lângă posibilitatea de a exprima un aviz în statul emitent, în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Decizia-cadru 2008/909/JAI, trebuie să existe și o cale de atac eficientă în statul de executare pentru persoana condamnată? În cazul unui răspuns afirmativ la această întrebare: |
3) |
Articolul 47 din cartă, în lumina Deciziei-cadru 2008/909/JAI, trebuie interpretat, în sensul că poate fi îndeplinită cerința existenței unei căi de atac eficiente în statul de executare, dacă persoana condamnată are posibilitatea de a prezenta un punct de vedere, fie înaintea hotărârii judecătorești și a deciziei de recunoaștere, fie după ce decizia de recunoaștere a fost luată sub forma unei reevaluări a hotărârii inițiale? Și |
4) |
Articolul 47 din cartă, în lumina Deciziei-cadru 2008/909/JAI, trebuie interpretat în sensul că persoanei condamnate care nu dispune de mijloace financiare suficiente și care are nevoie de asistență pentru garantarea accesului efectiv la justiție în statul de executare trebuie să i se asigure asistența juridică, chiar dacă legea nu prevede acest lucru? |
5) |
Criteriul de la articolul 8 alineatul (3) din Decizia-cadru 2008/909/JAI trebuie interpretat în sensul că, în cazul modificării sancțiunii sau a măsurii deoarece natura acesteia este incompatibilă cu legislația statului de executare, trebuie să se evalueze care este măsura pe care ar fi impus-o, cel mai probabil, instanța din statul de executare dacă judecarea ar fi avut loc în statul de executare sau trebuie, eventual cu solicitarea unor informații suplimentare, să aibă loc o evaluare în care se analizează implementarea efectivă a măsurii în statul emitent? |
6) |
În cazul unei eventuale reevaluări de către statul de executare a interdicției privind agravarea pedepsei în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Decizia-cadru 2008/909/JAI, în ce mod și în ce măsură trebuie să se țină cont de evoluții și informații ulterioare deciziei de recunoaștere? |
(1) Numele prezentei cauze este un nume fictiv. El nu corespunde numelui real al niciuneia dintre părțile la procedură.
(2) Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană (JO 2008, L 327, p. 27).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3318/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)