Raportor:	domnul András EDELÉNYI
Coraportoare:	doamna Maria NIKOLOPOULOU

Sesizare	Parlamentul European, 23.11.2023 Consiliul, 6.12.2023
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	25.1.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	14.2.2024
Sesiunea plenară nr.	585
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	162/0/0

1.   Concluzii și recomandări

Comitetul Economic și Social European (CESE):

1.1.

este de acord cu propunerea Comisiei de reglementare a operațiunilor cu granule din microplastic și a eliberărilor aferente și de atenuare a poluării periculoase în acest domeniu specific al particulelor primare, eliberate în mod neintenționat, sub toate formele lor, și sprijină în esență această propunere. Această inițiativă este așteptată de mult timp și este fezabilă din punct de vedere socioeconomic, proporțională și acceptată de majoritatea părților interesate;

1.2.

subliniază nevoia urgentă de a elabora o metodologie standardizată pentru urmărirea și estimarea corespunzătoare a pierderilor de granule din microplastic de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Acest lucru ar putea permite estimarea eliberărilor și monitorizarea progreselor în direcția atingerii obiectivului ecologic stabilit, de reducere cu 30 % până în 2030, deși unele măsuri care sunt prea flexibile și prea relaxate ar putea să compromită atingerea obiectivelor;

1.3.

recomandă extinderea domeniului de aplicare al regulamentului la transportatori, prevăzând cerințe mai puțin stricte numai pentru microîntreprinderi. De asemenea, UE ar trebui să se alinieze la procesul legislativ din cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI). Dacă OMI nu prevede nicio normă în acest sens până la mijlocul anului 2026, Comisia ar trebui să ia în considerare dispoziții de punere în aplicare în cazul transportului maritim desfășurat în interiorul UE, precum și să pună bazele pentru abordarea problemei microplasticelor secundare, rezultate din anvelope, vopsele, materiale textile, materiale geotextile și capsule de detergent;

1.4.

sugerează, în ceea ce privește aspectele legate de mediu și de protecția umană, să se acorde atenție în regulament zonelor geografice – ca potențiale puncte de intervenție pentru atenuarea/reducerea poluării – care sunt cele mai expuse la eliberări de microplastice, cum ar fi zonele (populate) în care există instalații de producție, puncte logistice de reîncărcare, zone de depozitare, porturi și rețele rutiere, precum și toate sursele de pierderi dispersate, indiferent de cantitatea eliberată;

1.5.

subliniază necesitatea de a crește frecvența verificării conformității și de a introduce o revizuire la jumătatea perioadei a legislației pentru a evalua eficiența acesteia, a revizui și, dacă este necesar, a ajusta limita de volum pentru operațiunile cu granule prevăzută în cerințele de reglementare simplificate prevăzute pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici. Poluarea va continua dacă limita pierderilor de granule nu este stabilită la nivelul ideal de zero sau aproape de zero și există riscul ca unele întreprinderi să încerce să folosească abuziv declarația privind volumul pentru a evita norme mai stricte;

1.6.

avertizează că creșterea rapidă a producției de granule din plastic virgin și reciclat îngreunează tot mai mult atenuarea impactului acestora. Prin urmare, ar trebui accelerate eforturile de punere în aplicare și de asigurare a respectării regulamentului;

1.7.

constată că nu există o cerere mare de lucrători suplimentari, cu excepția sectoarelor ecologice, dar că nivelurile de conștientizare și de formare trebuie îmbunătățite în rândul forței de muncă în ansamblu. În plus, ar trebui consolidate aspectele legate de securitatea și sănătatea în muncă, atât pentru operațiunile noi, cât și pentru cele de reciclare. Este vital ca Comisia să ofere sprijin metodologic și financiar specific;

1.8.

arată că ar trebui luate în considerare aspectele internaționale ale regulamentului, pentru a asigura condiții de concurență echitabile în mediul competitiv între operatorii UE care respectă regulamentul și operatorii din țări terțe;

1.9.

subliniază că, din cauza lipsei de date solide și bazate pe dovezi, activitățile științifice și de cercetare trebuie intensificate, în principal pentru a înțelege efectele dăunătoare asupra sănătății umane și ecologice ale poluării cu granule din plastic, ale fluxurilor de materiale și ale eliberărilor de-a lungul întregului lanț, precum și ale microplasticelor secundare, eliberate neintenționat, atât concentrate, cât și dispersate, ceea ce ar putea oferi o bază pentru acte legislative adaptate;

1.10.

subliniază că orientările furnizate operatorilor economici cu privire la echipamentele care trebuie utilizate și la procese, pentru a stabili evaluările de risc necesare, sunt destul de generale și sugerează să se revizuiască BAT pentru a include granulele și să se reconsidere alinierea cerințelor aplicabile transportatorilor la cele ale operatorilor economici cel târziu la evaluarea intermediară a regulamentului.

2.   Sinteza contextului

2.1.   Microplasticele și problema asociată acestora

2.1.1.

Microplasticele sunt particule solide din plastic, de regulă mai mici de 5 mm, formate din amestecuri de polimeri și aditivi funcționali. În general, se estimează că în UE/SEE se folosesc aproximativ 60 de milioane de tone de microplastice în fiecare an (1).

2.1.2.

Microplasticele pot avea origine primară sau secundară și pot fi utilizate și eliberate în mediu în mod intenționat sau neintenționat: Tabel Matricea poluării cu microplastice și nanoplastice: originea și destinația  (2) Originea Destinația Intenționată Neintenționată Primară Capsule Gazon artificial Cosmetice, bunuri casnice Particule exfoliante din plastic etc. Granule din plastic (virgin și reciclat) Secundară Nu este cazul Particule provenite din uzura anvelopelor/drumurilor Pierderi de fibre textile Vopsea (vopsea exfoliată, uzată, rașchetată, măcinată etc.) Obiecte din plastic (uzate, degradate) Cele trei segmente de mai sus trebuie gestionate separat din punctul de vedere al legislației, întrucât au utilizatori diferiți și parcursuri diferite, și li se aplică cerințe diferite în ceea ce privește prevenția eventuală, diversele puncte de intervenție, diferiții actori și diferitele instrumente.

2.1.3.

Clasificarea tuturor microplasticelor eliberate neintenționat în funcție de volum și categorie se schimbă rapid în timp, întrucât sunt publicate frecvent noi rezultate care arată volume diferite și abateri estimate foarte mari: totalul eliberărilor din aceste șase surse este între 800 000 și 1 800 000 (90 % din total) (3).

2.1.4.

Problema microplasticelor: potrivit rezumatului avizului științific relevant al Grupului consilierilor științifici principali ai Comisiei Europene, Environmental and Health Risks of Microplastic Pollution („Riscurile pentru mediu și sănătate ale poluării cu microplastice”), microplasticele se găsesc în aer, apă și sol, pot persista în mediul înconjurător, de unde pot pătrunde în lanțul alimentar și se pot acumula în organismele vii. În plus, microplasticele pot acționa ca substraturi pentru contaminanții biologici și chimici, putând astfel servi drept vectori de transport pe distanțe lungi ai contaminanților în mediu (4). Eliberarea continuă de microplastice din mai multe surse dispersate are ca rezultat pseudopersistența microplasticelor în mediu și răspândirea mare a acestora din cauza surselor de poluare difuze. Expunerea acută la o concentrație ridicată de microplastice, expunerea cronică și efectele pe termen lung ale pseudopersistenței microplasticelor în mediu trebuie investigate în continuare; prin urmare, ar trebui să se acorde o atenție deosebită acestor aspecte, deoarece încă nu știm cât de dăunătoare pot fi pentru sănătatea umană și pentru mediu (5).

2.1.5.

Prin urmare, se recomandă atât prevenirea, cât și reducerea poluării cu microplastice, vizându-se, prin acte legislative, cele mai poluante activități, luând măsuri fezabile din punct de vedere politic și socioeconomic și promovând cercetarea și standardizarea metodologiilor de estimare în domeniul microplasticelor, respectând principiul precauției (6).

2.2.   Granule din microplastic

2.2.1.

Domeniu de aplicare, definiție: „granulă din plastic” înseamnă, în conformitate cu ISO/TC 61 Plastics, o masă mică de material preformat pentru turnare, particule solide care conțin polimeri, la care este posibil să fi fost adăugați aditivi, având dimensiuni relativ uniforme într-un lot dat, indiferent de forma și aspectul lor.

2.2.2.

Volumul pierderilor de granule: estimările arată că, în 2019, în UE s-au pierdut în mediul înconjurător între 52 140 și 184 290 de tone de granule (7).

2.2.3.

Sursele de granule: materiile prime industriale din plastic au diferite forme, precum granule, fulgi, pulberi și lichide, toate denumite generic „granule din plastic pentru pre-producție”, întrucât ele nu devin produse cu utilizare finală pentru clienții finali. Granulele pot ajunge în mediu prin pierderi care se produc în fiecare etapă în lanțul de aprovizionare: producție (virgine sau reciclate), prelucrare, transport, distribuție, alte operațiuni de logistică, gestionarea deșeurilor etc. Prin urmare, pentru rezolvarea problemei pierderilor de granule este nevoie în mod clar de o abordare la nivelul lanțului de aprovizionare (8).

2.2.4.

Eliberările de granule: potrivit estimărilor, pierderile se produc într-un procent mai ridicat în instalațiile de prelucrare și reciclare (0,02 %-0,06 % din volumul total prelucrat sau reciclat) decât în cele de producție (0,01 %-0,03 % din volumul total produs) și într-un procent și mai ridicat în timpul operațiunilor de transport și de logistică (0,03 %-0,12 %). Părțile interesate sunt, în cea mai mare parte, de acord că pierderile se datorează manipulării necorespunzătoare (9).

2.3.   Domeniul legislativ

2.3.1.

Proceduri voluntare: Programul Operation Clean Sweep (OCS) a început în SUA și a fost dezvoltat de industrie în ultimii 30 de ani. Acesta contribuie la combaterea scurgerilor de granule prin învățare colectivă. În Europa, European Plastic Converters și Plastic Europe au dezvoltat în 2022 un sistem de certificare al OCS, care are 2 800 de membri (10). Un instrument cu obiective similare este Convenția OSPAR pentru segmentul maritim (11). Propunerea Comisiei se bazează pe acele experiențe practice.

2.3.2.

Legislația privind microplasticele: domeniul este vizat mai ales de directivele menite să reducă transportul și răspândirea granulelor eliberate în mediu prin ape, apele uzate și prin aer (12).

2.3.3.

Microplasticele secundare: inițiativele actuale pun accentul pe proiectarea legislației într-o manieră adaptată la diferitele surse de microplastice secundare, eliberate neintenționat. Pentru moment, Comisia se concentrează pe granulele primare de plastic [a se vedea, de asemenea, obligația de a raporta anual pierderile de granule în temeiul Regulamentului REACH (13)], în timp ce alte microplastice secundare, eliberate neintenționat, cum ar fi cele din vopsele, textile, geotextile, anvelope și capsule de detergenți, sunt abordate parțial (a se vedea Euro 7 pentru pneuri și Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (14) aplicabilă textilelor și vopselelor) (15). CESE a elaborat recent avize relevante privind aceste domenii specifice (16).

2.3.4.

Regulamentul privind granulele: această propunere vizează reducerea pierderilor de granule în mediu și ar conduce la o scădere estimată de între 54 % și 74 % comparativ cu scenariul de referință, echivalent cu o reducere cu 6 % a cantității totale de microplastice eliberate neintenționat. În acord cu obiectivul Comisiei de reducere generală cu 30 % a microplasticelor eliberate în mediu, documentul își propune să contribuie la conservarea ecosistemelor și a biodiversității, reducând impactul potențial asupra sănătății și aducând beneficii activităților economice locale.

2.3.5.

Potrivit consultărilor, părțile interesate preferă cerințe mai relaxate pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și alte entități care manipulează sub 1 000 de tone pe an, cu derogări de la reevaluarea internă anuală și de la certificarea externă. Având în vedere că, conform estimărilor Comisiei, 12,5 % dintre cei mai mari actori manipulează 80 % din toate granulele, această abordare își propune să asigure atenuarea corespunzătoare a impactului potențial asupra operațiunilor actorilor mai mici și un echilibru proporțional între capacitățile lor de conformare, cerințele complexe în materie de resurse (de timp, de resurse umane și financiare) și beneficiile/rezultatele complexe (legate de mediu, sănătate, biodiversitate, precum și cele economice).

3.   Observații generale

3.1.

În esență, CESE este de acord cu regulamentul propus și îl sprijină, întrucât: — el reprezintă un pas necesar, fezabil și pragmatic în direcția atingerii obiectivelor Planului de acțiune de reducere la zero a poluării până în 2030 (17); — valorifică experiența de 30 de ani a programului voluntar OCS, adaptându-i și transformându-i componentele într-un format de reglementare mai eficient (18); — este aliniat la cele mai recente constatări științifice și recomandări ale Grupului consilierilor științifici principali, indicând ponderi de prioritate și domenii-cheie pentru progrese suplimentare (19); — ține cont de rezultatele verificării competitivității și ale verificării din perspectiva microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii; — abordează problema poluării primare cu granule de plastic, care este mai ușor de definit și poate fi separată de toate celelalte surse secundare și mai complexe, eliberate neintenționat, astfel încât să poată fi luate măsuri imediate, care să genereze rezultate; — vizează lanțul valoric al secțiunii primare de „pre-producție” în care sunt implicați un număr limitat de actori industriali care sunt mai conștienți de problemă. Această concentrare a atenției permite o legislație mai eficientă și mai țintită, care să evite complexitățile, și anume constrângerile de timp, resursele considerabile, cercetarea, consolidarea capacităților și coordonarea legislativă extinsă necesare pentru reglementarea etapelor ulterioare de „utilizare”, „sfârșitul ciclului de viață” și „reciclare” din lanțul valoric funcțional al produsului și eliberările secundare rezultate, care presupun un număr mare de consumatori, operatori suplimentari și autorități publice (20); — majoritatea pierderilor de granule poate fi atribuită deficiențelor de gestionare a fluxurilor de material; există un nivel ridicat de acord și de sprijin pentru versiunea propusă, din partea marii majorități a părților interesate (21), în urma unei serii variate de consultări cu părțile interesate și de evaluări ale impactului. Având în vedere caracteristicile segmentului, și anume faptul că cele mai mari pierderi se înregistrează în sectorul transporturilor, poate fi recomandabil ca transportatorii, cu excepția microîntreprinderilor, să fie incluși în domeniul de aplicare, iar limita de volum să fie redusă la jumătate, în vederea aplicării unor cerințe mai puțin stricte pentru acest sector.

3.2.

CESE salută faptul că propunerea ține cont de subsectorul important al reciclării mecanice, care reprezintă sursa de granule din microplastic și, deci, de eliberări în mediu, care ia amploare cel mai rapid. Aceasta presupune separarea îmbunătățită a materialelor plastice în procesul de colectare a deșeurilor și procese îmbunătățite de sortare, pentru a trece de la downcycling la reciclarea specifică în vederea păstrării valorii (22).

3.3.

Ar trebui intensificate eforturile și investițiile pentru a accelera cercetarea și a construi o bază de cunoștințe cantitative cuprinzătoare privind ciclurile de viață, generarea, parcursurile și acumulările de alte fragmente de microplastice secundare degradate eliberate neintenționat, inclusiv unele biodegradabile. După realizarea unor evaluări ale impactului în această privință, cu precizarea celor mai bune aspecte în domeniul prevenției și al atenuării, ar trebui luată o decizie cu privire la instrumentele de politică și tipurile de legislație cele mai potrivite pentru a combate în continuare această problemă a eliberărilor de microplastice.

3.4.

Abaterile volumelor estimate, ale coeficientului eliberărilor și ale acumulărilor și costurile/beneficiile socioeconomice integrate complexe (sau investițiile/randamentul) ale eforturilor de atenuare sunt extrem de dispersate, adică valorile minim-maxim de 1:3 până la 1:8 sunt prea ample. Acest lucru îngreunează foarte mult canalizarea acțiunilor și măsurarea și monitorizarea progreselor.

3.5.

Este esențial să se dezvolte o metodologie standardizată de estimare a pierderilor de granule, parțial ca urmare a dificultăților de identificare a „poluatorului”, pentru a aplica corespunzător principiul „poluatorul plătește”. Standardizarea va necesita considerații specifice pentru fiecare sector, pentru a ține cont de diferitele volume per utilizare. Acest aspect va fi fundamental pentru a permite comparabilitatea, monitorizarea progreselor, țintirea actorilor și asigurarea eficienței din punctul de vedere al costurilor. În ceea ce privește monitorizarea, având în vedere creșterea cantității anuale de granule pierdute, raportarea anuală în temeiul Regulamentului REACH este esențială.

3.6.

Analiza fluxului de materiale (material flow analysis – MFA) este un model foarte promițător – folosit și de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene – care descrie și estimează durata de viață completă a componentelor poluante. Dezvoltarea de metode analitice și de eșantionare și colectarea de date experimentale suplimentare sunt esențiale pentru a sprijini acuratețea MFA (23). Este recomandabil să se stabilească un obiectiv privind volumul pierderilor, în mod ideal egal cu zero sau cât mai scăzut posibil, alături de criteriile privind IMM-urile, pentru a justifica aderarea la cerințele de reglementare mai puțin stricte.

3.7.

CESE avertizează că, potrivit celor mai recente dovezi științifice, acumularea de poluanți este la cel mai ridicat nivel în soluri, urmată de apele continentale, iar apoi de zonele marine, deși, până în prezent, atenția populației s-a concentrat în sens invers. Comitetul recomandă să se pună accentul în mod egal pe toate aceste domenii.

3.8.

Importurile de granule de pe piața externă Uniunii trebuie analizate cu atenție, pentru a garanta că se aplică aceleași condiții pentru toate părțile interesate din industrie, asigurând condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE.

3.9.

Transportul maritim de granule merită o atenție sporită, având în vedere rutele, tehnologiile de transfer și condițiile sale specifice. CESE recomandă Comisiei să sprijine în continuare activitatea în curs a OMI în vederea elaborării legislației internaționale. Dacă OMI nu prevede nicio normă în acest sens până la mijlocul anului 2026, legislația privind transportul maritim poate fi aplicată transportului maritim desfășurat exclusiv în interiorul UE, cu condiții tehnice care să dea dovadă de o mare precauție în ce privește metodele de transport, manipulare și ambalare. Bunele practici existente, cum ar fi cele ale proiectului privind portul Anvers (24), ar trebui să fie publicate pe scară largă.

4.   Observații specifice

4.1.   Aspecte legate de muncă

4.1.1.

Respectarea noului regulament va necesita resurse umane suplimentare și noi profiluri profesionale, calculate de Comisie ca aproximativ 4 000 de echivalente normă întreagă. Aceasta va afecta clasificarea noii forțe de muncă în muncitori, funcționari, lucrători din sectorul ecologic și personal tehnic.

4.1.2.

Este esențial să crească gradul de conștientizare și să se extindă competențele specializate și adoptarea acestei viziuni la nivelul întregii forțe de muncă. Sprijinul tehnic prevăzut din partea Comisiei este binevenit și trebuie adaptat și ajustat la domeniile funcționale ale lucrătorilor în cauză.

4.1.3.

Ar trebui explorate cu atenție potențialele efecte ale regulamentului în materie de securitate și sănătate în muncă. Aceste aspecte trebuie abordate atunci când se evaluează și se reproiectează procesele de lucru și condițiile de muncă.

4.2.   Administrarea sistemului și economiile

4.2.1.

Noile costuri administrative și de asigurare a respectării normelor pe care ar urma să le suporte autoritățile competente de la nivel național și de la nivelul UE ar putea fi relativ moderate, cu excepția costurilor de certificare, în funcție de numărul de certificate (25). Totuși, fără un sprijin și o coordonare adecvate din partea Comisiei Europene, sensibilizarea, consolidarea capacităților și instruirea tuturor părților interesate, mai ales a forței de muncă, pentru a exploata un sistem eficient de conformitate și verificare ar putea fi mai dificile decât se preconiza.

4.2.2.

În conformitate cu cerințele mai puțin stricte pentru IMM-uri și având în vedere că autoraportarea și autoevaluările sunt mai puțin eficiente decât controalele externe și independente, se recomandă ca toate autoritățile statelor membre să crească frecvența inspecțiilor de mediu. CESE subliniază că este esențial să se consolideze controalele externe și să se efectueze o revizuire la jumătatea perioadei a acestei legislații pentru a ține seama de potențialele noi descoperiri științifice și de lacunele în materie de punere în aplicare.

4.2.3.

Volumul tot mai mare al importurilor de granule va reduce sursele de granule din instalațiile de fabricație, însă va crește pierderile din sectoarele de transport și de transformare ale lanțului de aprovizionare cu granule.

4.3.

Măsurile privind granulele par să se bazeze pe dimensiune, tehnologie și pe criteriile statelor membre, care sunt destul de flexibile și, prin urmare, conferă un nivel mai ridicat de responsabilitate autorităților relevante. Din cauză că nu există o metodologie standardizată, nu există cerințe privind pierderile maxime permise. Revizuirea și actualizarea legislației privind BAT, atât în ce privește fabricarea, cât și transportul, reprezintă o necesitate urgentă.

4.4.

Operatorii economici trebuie să își stabilească planurile de evaluare a riscurilor în conformitate cu anexele la propunerea Comisiei, însă orientările furnizate sunt prea generale. În plus, transportatorii, cu excepția microîntreprinderilor, ar trebui să fie incluși în domeniul de aplicare al dispozițiilor de a efectua evaluări ale riscurilor. În plus, ar trebui incluse măsuri de siguranță atunci când lucrătorii manipulează granulele în cazul deversărilor și operațiunilor de curățare.

4.5.

Trebuie acordată atenție locurilor care sunt expuse eliberărilor concentrate, precum zonele din jurul instalațiilor, punctele logistice, centrele de transport, drumurile și pasajele utilizate pentru transportul granulelor.

---

(1)  Plasticul – Sinteza datelor 2023, https://plasticseurope.org/wp-content/uploads/2023/10/Plasticsthefastfacts2023-1.pdf.

(2)  Kiran, B.R., Kopperi, H. & Venkata Mohan, S. Micro/nano-plastics occurrence, identification, risk analysis and mitigation: challenges and perspectives. [„Micro- și nanoplasticele – prezență în mediu, identificare, analiza riscurilor și măsuri de atenuare: provocări și perspective”] Rev Environ Sci Biotechnol 21, p. 169-203 (2022), https://doi.org/10.1007/s11157-021-09609-6.

(3)  Inițiativele actuale ale UE pentru prevenirea generării de microplastice în mediu – Werner Bosmans, liderul echipei „Materiale plastice”, DG Mediu, 9 martie 2023, https://bmbf-plastik.de/sites/default/files/2023-03/Bosmans_EU_initiatives_MP.pdf.

(4)  https://www.pops.int/TheConvention/POPsReviewCommittee/Meetings/POPRC17/POPRC17Followup/tabid/9096/ctl/Download/mid/25661/Default.aspx?id=4&ObjID=30809.

(5)  Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și inovare, Grupul consilierilor științifici principali, Aviz științific privind poluarea cu microplastice, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/5826ce1e-69bf-11eb-aeb5-01aa75ed71a1/language-ro.

(6)  https://www.pops.int/TheConvention/POPsReviewCommittee/Meetings/POPRC17/POPRC17Followup/tabid/9096/ctl/Download/mid/25661/Default.aspx?id=4&ObjID=30809.

(7)  Document de lucru al serviciilor Comisiei – Raport privind evaluarea impactului [SWD(2023) 332 final].

(8)  https://www.pops.int/TheConvention/POPsReviewCommittee/Meetings/POPRC17/POPRC17Followup/tabid/9096/ctl/Download/mid/25661/Default.aspx?id=4&ObjID=30809.

(9)  https://www.pops.int/TheConvention/POPsReviewCommittee/Meetings/POPRC17/POPRC17Followup/tabid/9096/ctl/Download/mid/25661/Default.aspx?id=4&ObjID=30809.

(10)  Programul voluntar gratuit Operation Clean Sweep (OCS), https://www.opcleansweep.eu/.

(11)  https://www.ospar.org/documents?d=46269.

(12)  Inițiativele actuale ale UE pentru prevenirea generării de microplastice în mediu – Werner Bosmans, liderul echipei „Materiale plastice”, DG Mediu, 9 martie 2023, https://bmbf-plastik.de/sites/default/files/2023-03/Bosmans_EU_initiatives_MP.pdf.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(14)  COM(2022) 142 final.

(15)  Inițiativele actuale ale UE pentru prevenirea generării de microplastice în mediu – Werner Bosmans, liderul echipei „Materiale plastice”, DG Mediu, 9 martie 2023, https://bmbf-plastik.de/sites/default/files/2023-03/Bosmans_EU_initiatives_MP.pdf.

(16)   JO C 62, 15.2.2019, p. 280; JO C, C/2024/888, 6.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/888/oj; JO C 146, 27.4.2023, p. 35; JO C 443, 22.11.2022, p. 130.

(17)   Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului [COM(2021) 400 final].

(18)  Programul voluntar gratuit Operation Clean Sweep (OCS), https://www.opcleansweep.eu/.

(19)  Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, Grupul consilierilor științifici principali, Environmental and Health Risks of Microplastic Pollution [„Riscurile ecologice și de sănătate cauzate de poluarea cu microplastice”], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019, https://data.europa.eu/doi/10.2777/65378; https://www.pops.int/TheConvention/POPsReviewCommittee/Meetings/POPRC17/POPRC17Followup/tabid/9096/ctl/Download/mid/25661/Default.aspx?id=4&ObjID=30809.

(20)  Kiran, B.R., Kopperi, H. & Venkata Mohan, S. Micro/nano-plastics occurrence, identification, risk analysis and mitigation: challenges and perspectives. [„Micro- și nanoplasticele – prezență în mediu, identificare, analiza riscurilor și măsuri de atenuare: provocări și perspective”] Rev Environ Sci Biotechnol 21, p. 169-203 (2022), https://link.springer.com/article/10.1007/s11157-021-09609-6. https://doi.org/10.1007/s11157-021-09609-6.

(21)  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei [SWD(2023) 333 final].

(22)  Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Amadei, A., Ardente, F., Modelling plastic flows in the European Union value chain – Material flow analysis of plastic flows at sector and polymer level towards a circular plastic value chain [„Modelarea fluxurilor de plastic în lanțul valoric al Uniunii Europene – Analiza fluxurilor materialelor plastice la nivelul sectorului și al polimerilor în vederea unui lanț valoric circular al materialelor plastice”], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/22bb6242-6a35-11ed-b14f-01aa75ed71a1/language-ro.

(23)  Programul voluntar gratuit Operation Clean Sweep (OCS), https://www.opcleansweep.eu/. A.E. Schwarz, S.M.C. Lensen, E. Langeveld, L.A. Parker, J.H. Urbanus: Plastics in the global environment assessed through material flow analysis, degradation and environmental transportation, Science of The Total Environment [„Plasticele din mediul global estimate prin analizarea fluxurilor, degradare și transport de mediu”], Volume 875, 2023, 162644, ISSN 0048-9697, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0048969723012603?via%3Dihub.

(24)  https://safety4sea.com/port-of-antwerp-to-launch-zero-pellet-loss-innovation-challenge/.

(25)  Analiza cost-beneficiu a măsurilor de politică menite să reducă eliberările neintenționate de microplastice, 21 martie 2022 – Atelier cu părțile interesate; https://microplastics.biois.eu/EC_ENV_Unintentional_Microplastics_Workshop_3_old_sources.pdf.