Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024

[COM(2023) 901 final]

(C/2024/2484)

Raportoare:

Elena-Alexandra CALISTRU

Sesizare	Comisia Europeană, 21.12.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	2.2.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	14.2.2024
Sesiunea plenară nr.	585
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	203/0/4

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă Băncii Centrale Europene (BCE) să monitorizeze îndeaproape riscurile economice și să realizeze cu atenție o planificare de contingență, pentru a asigura o perspectivă credibilă în ceea ce privește inflația. Comitetul recomandă BCE să fie pregătită să își ajusteze politicile dacă reducerea previzionată a inflației încetinește sau se inversează ori, dimpotrivă, dacă scade prea mult sub 2 %, susținând astfel o planificare de contingență mai clară, pentru a menține credibilitatea perspectivei în ceea ce privește inflația.

1.2.

CESE solicită o colaborare concretă cu parlamentele naționale, cu autoritățile regionale și locale, cu societatea civilă și cu partenerii sociali în ceea ce privește reforma cadrului de guvernanță macroeconomică al UE. Comitetul subliniază importanța responsabilizării cu privire la aceste reforme la nivel național, printr-un dialog efectiv.

1.3.

CESE subliniază importanța critică a integrării valorilor democratice și a principiilor statului de drept în guvernanța economică a UE. Comitetul pledează pentru politici și practici care să susțină aceste valori fundamentale, garantând faptul că dezvoltarea economică este aliniată la standardele democratice și la cadrele juridice.

1.4.

CESE recunoaște diversitatea condițiilor economice și provocările în materie de creștere cu care se confruntă statele membre și, prin urmare, solicită o consolidare bugetară care să țină seama de situația unică a fiecărui stat membru. Această abordare își propune să echilibreze prudența bugetară cu nevoia constantă de a sprijini grupurile vulnerabile la o inflație ridicată și la reducerea puterii de cumpărare.

1.5.

CESE îndeamnă la o abordare echilibrată în ceea ce privește eliminarea sprijinului pentru situații de criză, care vine în continuare în ajutorul grupurilor vulnerabile, afectate de costurile ridicate ale energiei și de inflație. Comitetul solicită un cadru permanent de sprijin în funcție de resurse în unele țări și subliniază necesitatea unei discuții detaliate privind impactul social.

1.6.

CESE insistă că trebuie abordată problema ritmului lent al punerii în aplicare a proiectelor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), mai ales în anumite sectoare. Comitetul invită Comisia Europeană și guvernele naționale să furnizeze sprijinul necesar pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă și a raționaliza procesele și să implice societatea civilă în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR).

1.7.

CESE subliniază nevoia de a îmbunătăți participarea pe piața muncii prin perfecționare profesională, asigurând egalitatea de șanse și țintind disparitățile regionale. Comitetul susține politicile care abordează problema pierderilor în materie de învățare provocate de pandemie, punând accentul pe nevoile elevilor și școlilor defavorizate.

1.8.

CESE sprijină măsurile de stimulare a productivității, dar totodată îndeamnă la acțiuni mai curajoase pentru a elimina obstacolele administrative care stau în calea întreprinderilor europene și a altor părți interesate. Comitetul susține că inițiativele de reducere a obligațiilor de raportare trebuie să fie însoțite de stimulente mai puternice pentru investiții în durabilitate, inclusiv pentru investiții transfrontaliere.

1.9.

CESE susține o abordare bugetară echilibrată, care să integreze contribuțiile părților interesate și să țină cont de realitățile economice ale statelor membre. Comitetul subliniază că punerea în aplicare a planurilor de redresare ar trebui să se alinieze la această abordare nuanțată, pentru a preveni subminarea obiectivelor sociale și de mediu.

1.10.

CESE este dezamăgit de întârzierea instituirii Fondului de suveranitate al UE, în timp ce bugetul limitat pentru platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) provoacă îndoieli serioase cu privire la devotamentul și capacitatea UE de a-și atinge obiectivele în materie de tranziție verde, dar și preocupări legate de investițiile în competitivitatea UE. În plus, este important de remarcat faptul că succesul economic pe termen lung și competitivitatea nu se pot baza doar pe subvenții.

2. Contextul avizului

2.1.

După o redresare solidă în 2022, economia europeană a înregistrat o încetinire, din cauza inflației ridicate și a condițiilor financiare mai stricte. În pofida acestor provocări, aceasta a evitat o recesiune și dă în continuare dovadă de reziliență. În prezent, șomajul în UE a ajuns la un minim istoric, deși incertitudinile geopolitice au determinat ajustarea previziunilor de creștere pentru 2023 și ulterior, preconizându-se o creștere modestă în perioada următoare. În plus, cele mai recente previziuni economice arată că perspectiva unei creșteri negative în zona euro este încă persistentă.

2.2.

Expirarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere la sfârșitul anului 2023 marchează o schimbare economică post-pandemică semnificativă. Această clauză își propusese să sprijine politica monetară, să reducă inflația și să asigure sustenabilitatea bugetară, permițând totodată realizarea unor investiții vitale și creșterea. Politica bugetară a Comisiei Europene pentru 2024 propune inițierea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficite în primăvara anului 2024, reflectând un echilibru între stabilitatea economică, creștere și disciplina bugetară.

2.3.

În condițiile în care inflația scade treptat, se pune accentul pe politicile bugetare menite să sprijine eforturile monetare de a reduce inflația și de a menține viabilitatea bugetară. De asemenea, se pune accentul pe investițiile publice, mai ales în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală. Orientarea bugetară preconizată pentru 2023 și 2024 va contribui la refacerea rezervelor bugetare și la îmbunătățirea sustenabilității datoriei publice în unele state membre.

2.4.

UE și-a redus semnificativ dependența de combustibilii fosili din Rusia, ceea ce a condus la scăderea prețurilor gazelor naturale, însă acestea tot sunt mai mari decât înainte de criză. Eforturile de îmbunătățire a rezilienței energetice presupun o tranziție către energia curată și reorganizarea pieței energiei electrice din UE. Punerea în aplicare a capitolelor din planul REPowerEU al UE cu ajutorul fondurilor politicii de coeziune accelerează adoptarea energiei din surse regenerabile și eficiența energetică, asigurând alinierea la obiectivele climatice ale UE. Aceste măsuri sunt vitale pentru stabilizarea aprovizionării cu energie și normalizarea prețurilor.

2.5.

În ultimul deceniu, creșterea productivității în UE a stagnat, subliniind necesitatea unor politici orientate către întreprinderi, care să sprijine cercetarea și finanțarea inovării și să abordeze lacunele în materie de competențe. Îmbunătățirea productivității presupune ameliorarea condițiilor-cadru, aprofundarea pieței unice și asigurarea respectării statului de drept, prin eforturi continue de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în adoptarea de practici sustenabile.

2.6.

În pofida unei performanțe de ansamblu solide, piața muncii din UE se confruntă cu provocări precum lipsa de personal calificat, ceea ce împiedică creșterea durabilă și inovarea. Politicile menite să îmbunătățească participarea pe piața muncii, asigurând egalitatea de șanse și combătând sărăcia persoanelor încadrate în muncă, sunt esențiale, mai ales în condițiile schimbărilor demografice și ale evoluției dinamicii pieței muncii.

2.7.

Revizuirea specifică a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 a demonstrat un angajament continuu de a contribui la redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei. Cu toate acestea, din păcate, alocarea STEP sau a resurselor suplimentare pentru a contribui la competitivitatea economiei UE a rămas scăzută.

3. Observații generale

3.1.

CESE constată că perspectiva macroeconomică prezintă riscuri semnificative, care trebuie monitorizate cu atenție. Deși s-a evitat o recesiune în 2023, iar PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,1 % în al treilea trimestru al anului 2023, ratele de creștere previzionate, de 0,6-1,7 % în perioada 2023-2025, sunt modeste. Inflația ridicată și condițiile de finanțare mai stricte, împreună cu erodarea puterii de cumpărare, ar putea afecta și mai mult cererea și perspectivele de creștere. CESE este preocupat de faptul că continuarea unei politici monetare restrictive în 2024 va fi însoțită de introducerea unei politici bugetare restrictive, în conformitate cu modificările pe care colegiuitorii europeni încearcă să le introducă în pachetul legislativ al Comisiei privind reforma cadrului de guvernanță macroeconomică al UE.

3.2.

CESE observă că, în prezent, se preconizează că inflația va scădea. Acest lucru sugerează o tendință optimistă, însă s-ar putea ca speranțele să fie prea mari, având în vedere incertitudinile geopolitice actuale care afectează prețurile alimentelor și ale energiei, pe de o parte, și dificultățile în a prezice efectul pe termen mediu al creșterii cumulate a ratei dobânzii începând din iulie 2022, pe de altă parte. Comitetul recomandă BCE să fie pregătită să își ajusteze politicile dacă ritmul de reducere a inflației încetinește sau se inversează ori, dimpotrivă, dacă scade prea mult sub 2 %, susținând astfel o planificare de contingență mai clară, pentru a menține credibilitatea perspectivei în ceea ce privește inflația.

3.3.

CESE a salutat propunerile Comisiei privind reforma cadrului de guvernanță macroeconomică al UE, care permite parcursuri bugetare specifice fiecărei țări mai flexibile și diferențiate, în vederea reducerii datoriei publice (1). Comitetul subliniază importanța unei colaborări concrete cu parlamentele naționale, cu autoritățile regionale și locale, cu societatea civilă și cu partenerii locali și solicită angajamente și mecanisme mai clare pentru a garanta că fiecare țară își asumă aceste reforme. Totuși, modificările introduse până în prezent în discuțiile din cadrul Ecofin asupra propunerilor Comisiei ar putea imprima o orientare prociclică a politicii economice, pe care Comitetul nu o împărtășește.

3.4.

CESE sprijină o consolidare bugetară coordonată și prudentă pentru asigurarea sustenabilității datoriei. Totuși, subliniază că respectiva consolidare ar trebui adaptată la condițiile economice și la riscurile de creștere ale fiecărui stat membru, pentru a nu îngreuna redresarea. CESE subliniază că trebuie evaluate cu atenție implicațiile consolidării, pentru a evita efectele negative asupra sprijinului social și a investițiilor publice, dar și că trebuie să se țină cont de faptul că puterea de cumpărare continuă să fie sub presiune în multe state membre.

3.5.

Comitetul consideră că eliminarea treptată a sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor pentru situații de criză energetică ar trebui să fie echilibrată cu nevoia de a ajuta în continuare grupurile vulnerabile la costurile ridicate ale energiei și la inflație. Comitetul solicită un cadru permanent care să includă sprijinul acordat în funcție de resurse în unele țări și subliniază necesitatea unei discuții detaliate privind impactul social al acestei eliminări.

3.6.

CESE evidențiază importanța corelării proceselor de guvernanță economică cu inițiative de consolidare a democrației și a statului de drept la nivelul statelor membre. Comitetul susține că protejarea drepturilor fundamentale ancorează reformele și politicile economice în valorile europene și stimulează încrederea investitorilor.

3.7.

În ceea ce privește punerea în aplicare a MRR, CESE își exprimă îngrijorarea și solicită îmbunătățirea acestui aspect la nivel național. După cum s-a arătat în Evaluarea la jumătatea perioadei a Mecanismului de redresare și reziliență (2), CESE subliniază nevoia de a implica societatea civilă organizată în faza de punere în aplicare și:

—

insistă că trebuie abordată problema punerii în aplicare lente a proiectelor, mai ales în anumite sectoare, și invită Comisia Europeană și guvernele naționale să ofere sprijinul necesar pentru ca autoritățile publice relevante să își poată îmbunătăți capacitatea în mod adecvat, dar și să raționalizeze procesele, să reducă birocrația și să ofere sprijinul necesar pentru punerea în aplicare a proiectelor în timp util și într-o manieră eficientă;

—	pledează pentru măsuri de simplificare a procedurilor și de reducere a sarcinilor administrative, pentru a permite IMM-urilor, organizațiilor societății civile și autorităților locale și regionale să beneficieze mai eficient de MRR; și

—

solicită o mai mare flexibilitate în selectarea proiectelor, alocarea fondurilor și programarea activităților, în vederea adaptării la circumstanțele în schimbare și la nevoile emergente. În plus, îndeamnă la îmbunătățirea coordonării MRR cu alte instrumente europene de investiții, precum fondurile structurale și de coeziune și InvestEU, pentru a îmbunătăți eficiența și impactul de ansamblu.

În contextul unei perioade de recesiune și al încetinirii creditării din partea băncilor, nu ne putem permite să lăsăm MRR să eșueze sau să absoarbă mai lent aceste fonduri extrem de necesare.

3.8.

Piața muncii din UE dă în continuare dovadă de o performanță solidă, în pofida creșterii economice mai lente, rata ocupării forței de muncă ajungând la o valoare record de 75,4 % în al doilea trimestru al anului 2023, iar rata șomajului scăzând la 6 %, minimul istoric pentru UE. Cu toate acestea, persistă disparitățile regionale, iar unele state membre încă înregistrează rate ridicate ale șomajului. CESE observă că deficitele semnificative în materie de forță de muncă și de competențe, mai ales în sectorul medical, al științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și al ocupațiilor ecologice, reprezintă un blocaj major pentru o creștere durabilă. Peste 20 % din populația în vârstă de muncă este inactivă, iar 8 milioane dintre aceste persoane sunt tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. CESE subliniază că este nevoie de politici pentru a extinde participarea pe piața muncii, a îmbunătăți competențele și a asigura egalitatea de șanse pentru toți.

3.9.

Comitetul subliniază că măsurile menite să abordeze deficitul de forță de muncă ar trebui să respecte principiile muncii decente, salariilor decente și egalității de gen evidențiate în Pilonul european al drepturilor sociale. Comitetul recomandă ca reformele politicii în domeniul migrației să includă garanții adecvate de protecție a lucrătorilor dedicate migranților. În plus, CESE subliniază importanța punerii în aplicare a recomandărilor formulate în Raportul privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa: abordarea deficitului de forță de muncă și a lacunelor în materie de competențe în UE (3). CESE consideră că este fundamental ca lucrătorii să nu fie singurii responsabili pentru formarea lor continuă și crede în crearea unui mediu favorabil, care să le permită să participe la această formare. În acest sens, CESE reiterează apelul la o abordare europeană coordonată în ceea ce privește investițiile și reformele sociale, astfel cum au propus președințiile spaniolă și belgiană, precum și la consolidarea discuțiilor privind importanța convergenței sociale.

3.10.

CESE subliniază că este urgent nevoie de politici în domeniul educației și al competențelor pentru a aborda pierderile în materie de învățare determinate de pandemie, punând accentul pe nevoile elevilor cu venituri scăzute și ale școlilor defavorizate. După cum s-a arătat în Strategia anuală privind creșterea durabilă (SACD), mai puțin de 25 % din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani din regiunile rurale ale UE a urmat o formă de învățământ postliceal, comparativ cu 44 % în orașe. Sprijinul combinat la nivel regional din MRR și din fondurile politicii de coeziune poate juca un rol important. CESE susține politici țintite de abordare a disparităților regionale în ceea ce privește productivitatea, încurajând coordonarea politicilor între reformele MRR și fondurile de coeziune. Comitetul solicită o implicare sporită a autorităților regionale în procesul de proiectare în comun a politicilor.

3.11.

Deși eforturile de stimulare a productivității prin îmbunătățirea condițiilor-cadru și aprofundarea pieței unice sunt lăudabile, CESE subliniază că este nevoie de măsuri mai eficiente pentru a elimina obstacolele administrative cu care se confruntă – printre altele – întreprinderile din UE. Inițiativa de reducere a obligațiilor de raportare cu 25 % este o măsură pozitivă, dar trebuie cuplată cu stimulente mai solide, inclusiv pentru investiții transfrontaliere, mai ales în sectorul verde și în cel digital. Totodată, CESE recunoaște rolul fundamental al unor piețe de capital solide și integrate ale Uniunii pentru asigurarea de investiții private, însă subliniază că este nevoie de eforturi mai concertate pentru a facilita inovarea și a reduce obstacolele de pe piață. În plus, CESE evidențiază că respectarea statului de drept, inclusiv prin sisteme de justiție independente și eficiente, este nu numai o necesitate juridică, ci și o cerință prealabilă fundamentală pentru crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze investițiile și inovarea.

3.12.

CESE recunoaște că pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor reprezintă un pas vital în direcția încurajării unui mediu de afaceri echitabil și favorabil acestor întreprinderi. Propunerea de combatere a întârzierilor la plată și de simplificare a cadrului de impozitare pentru operațiunile transfrontaliere ale IMM-urilor prin impunerea în funcție de sediul central (4) și BEFIT (Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului) (5) reprezintă un pas în direcția corectă. CESE consideră totuși că aceste măsuri trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă și mai integrată, care să abordeze diferitele provocări cu care se confruntă IMM-urile, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare, respectarea reglementărilor și capacitatea de a adopta practici de afaceri sustenabile. Componenta pentru IMM-uri a programului InvestEU reprezintă un mecanism de sprijin semnificativ, însă CESE îndeamnă ca punerea sa în aplicare să fie monitorizată îndeaproape, pentru a garanta că finanțarea preconizată, de peste 200 de miliarde EUR până în 2027, ajunge în mod real și la IMM-uri și se dovedește salutară pentru acestea, mai ales în cazul celor care inovează în domeniul tehnologiilor de sustenabilitate.

3.13.

După cum a arătat și în avizul său anterior pe tema „Analiza anuală a creșterii durabile 2023” (6), CESE se declară dezamăgit că recenta evaluare a CFM la jumătatea perioadei nu alocă fonduri pentru instituirea unui Fond pentru suveranitate. Un astfel de fond este esențial pentru încurajarea investițiilor în tranziția verde la nivelul UE, asigurând condiții de concurență echitabile și menținând funcționarea adecvată a pieței unice. STEP ar putea fi apreciată în mod pozitiv, drept un prim pas către Fondul pentru suveranitate. Totuși, bugetul nesemnificativ care îi este alocat – cu o valoare provizorie de 1,5 miliarde EUR – dă naștere unor îngrijorări serioase cu privire la angajamentul și capacitatea UE de a-și atinge obiectivele ambițioase în materie de tranziție verde și cu privire la echitatea competitivă în Uniune. În plus, pe termen lung, nicio economie nu își poate baza succesul sau competitivitatea numai pe subvenții.

3.14.

Deși finanțarea din partea Uniunii, inclusiv prin MRR și InvestEU, ar trebui să fie esențială pentru evoluția tranziției verzi și a celei digitale, CESE se arată îngrijorat de ritmul actual și de eficacitatea acestor transformări. Complexitățile birocratice și provocările în materie de reglementare din statele membre îngreunează punerea rapidă în aplicare a unor reforme transformatoare. CESE subliniază că este nevoie de o abordare administrativă mai raționalizată și de modificarea practicilor birocratice, pentru a facilita adaptarea rapidă la cerințele verzi și digitale, evidențiind decalajul dintre schimbările legislative și execuția practică, pe teren, în special pentru IMM-uri.

3.15.

În condițiile în care UE renunță la clauza derogatorie generală prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere, în perspectiva unui peisaj economic post-pandemic, CESE subliniază că este important să tragem învățăminte din perioada pandemiei, pentru a evita pendularea între extreme bugetare. CESE avertizează că deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive în primăvara anului 2024, eventual în condițiile aplicării normelor Pactului de stabilitate și de creștere, riscă să restabilească rapid strictețea bugetară anterioară pandemiei, existând pericolul unei noi recesiuni. Lecțiile învățate din politicile aplicate ca urmare a crizei financiare din perioada 2007-2008 și din perioada pandemiei subliniază că este nevoie de o politică bugetară flexibilă și reactivă, care să asigure un echilibru între sprijinul pentru politica monetară, controlul inflației și sustenabilitatea finanțelor publice, fără a compromite investițiile esențiale și creșterea pe termen lung.

3.16.

În contextul semestrului european din 2024, CESE subliniază că punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și integrarea acestora cu alte instrumente de finanțare ale UE trebuie să se alinieze la această abordare nuanțată a politicii bugetare. Viitoarele rapoarte de țară și bilanțurile aprofundate vor oferi posibilitatea de a evalua și a aborda provocări structurale, garantând faptul că ajustările bugetare nu subminează obiectivele Pactului verde european și ale Pilonului european al drepturilor sociale, și nici obiectivele de dezvoltare durabilă. CESE susține o abordare bugetară echilibrată și orientată către viitor, care să țină cont de diferitele realități economice din statele membre și să integreze contribuțiile părților interesate, garantându-se că învățămintele trase în urma marii recesiuni din 2008 și a pandemiei orientează un cadru bugetar mai rezilient și adaptabil.

Bruxelles, 14 februarie 2024.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) JO C, C/2023/880, 8.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/880/oj.

(2) Raportul de evaluare al CESE privind Evaluarea la jumătatea perioadei a Mecanismului de redresare și reziliență.

(3) https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=26989.

(4) COM(2023) 528 final.

(5) COM(2023) 529 final; COM(2023) 532 final; Avizul CESE pe tema Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului (BEFIT) (în curs de elaborare).

(6) JO C, C/2024/871, 6.2.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/871/oj.