Raportoare:

Ozlem YILDIRIM

Consultare	Comisia Europeană, 18.8.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	21.12.2023
Adoptat în sesiunea plenară	17.1.2024
Sesiunea plenară nr.	584
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/ abțineri)	162/3/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că efectele schimbărilor climatice și ale degradării mediului exacerbează riscurile și amenințările la adresa păcii și a securității europene și internaționale. Într-adevăr, accelerarea schimbărilor climatice duce la o proliferare a fenomenelor climatice extreme și se combină cu multiple forme de degradare a mediului. Aceste dinamici se combină cu vulnerabilitățile în materie de agricultură, apă și infrastructură care afectează populațiile din multe țări, riscând astfel să devină vectori de destabilizare socială, economică, instituțională și politică.

1.2.

Deși CESE nu poate decât să sprijine intenția Comisiei Europene de a lua în considerare aspectele legate de climă și securitate, trebuie remarcat că documentul publicat de Comisie întâmpină dificultăți în definirea perimetrului geografic, politic și militar al acestei problematici. În opinia CESE, trebuie să se investească urgent în elaborarea unor răspunsuri reziliente, inclusiv în pregătirea proceselor decizionale europene pentru a face față acestor tipuri de tensiuni în viitor.

1.3.

Instituțiile europene ar trebui să-și propună să ia în considerare evoluția rapidă a realităților biofizice (de care depind viața și bunăstarea oamenilor) și coeziunea politică (atât a statelor membre, cât și a vecinilor și partenerilor UE) în procesul de elaborare a politicilor europene.

1.4.

CESE reamintește misiunea fundamentală a proiectului european, și anume promovarea și menținerea păcii, reiterând importanța sa capitală. Pentru a realiza acest lucru, Europa trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a păcii. Această promovare a păcii este indisolubil legată de menținerea și promovarea drepturilor fundamentale și a democrației. Luarea în considerare a legăturii dintre climă și securitate este menită să le protejeze, deoarece scopul acestei abordări este tocmai de a menține și promova drepturile fundamentale în fața provocărilor pe care insecuritatea generată de schimbările climatice le-ar putea avea atât asupra cetățenilor, cât și asupra societăților.

1.5.

Poziția adoptată de CESE este de a consolida luarea în considerare a legăturii dintre climă și securitate prin crearea unor interfețe proactive între instituțiile responsabile de relațiile externe, de coeziunea internă a Uniunii și de serviciile de securitate și apărare ale statelor membre, integrând în acest context un dialog permanent cu comunitatea științifică. Acest dialog urmărește, în special, să permită UE să își adapteze politicile pe măsură ce situația climatică și de mediu se agravează.

1.6.

Consolidarea menționată va trebui să integreze contribuția cercetării și inovării în materie de reziliență, îmbunătățind astfel atât analiza prospectivă, cât și eficacitatea acțiunii UE.

2.   Rezumatul propunerii Comisiei

2.1.

În comunicarea sa privind răspunsul UE la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării, Comisia Europeană subliniază, printre altele, riscurile și amenințările generate de impactul schimbărilor climatice care afectează și vor afecta în continuare securitatea alimentară, sănătatea și schimbările demografice. Potrivit Comisiei, situația va genera ulterior riscuri la adresa coeziunii sociale, îndeosebi în zonele urbane. Pe de altă parte, creșterea tot mai rapidă a nivelului oceanelor și perturbările regionale, în special în regiunea arctică, vor avea consecințe grave pentru toate statele membre.

2.2.

În plus, acest context, agravat de războiul din Ucraina, sporește concurența pentru accesul la resursele și tehnologiile necesare pentru tranziția verde și energetică. Prin urmare, este nevoie urgent de un efort concertat în ce privește adaptarea la schimbările climatice și punerea în aplicare a noului Pact verde, pregătind totodată UE și statele sale membre pentru numeroasele riscuri de perturbare cauzate de riscurile și crizele generate de legătura dintre climă și securitate.

2.3.

Ca răspuns la aceste provocări, documentul propune ca UE să includă colectarea de date privind clima și mediul în sistemul de alertă timpurie și de analiză a conflictelor și să conecteze rețelele și platformele UE dedicate analizei conflictelor. În plus, abordarea privind clima și securitatea ar trebui să fie integrată din punct de vedere operațional în acțiunile externe ale UE, în special în Sahel, în Cornul Africii sau în statele insulare mici (1). De asemenea, Europa ar trebui să își intensifice investițiile în programele de dezvoltare, de cooperare internațională, de menținere și consolidare a păcii și de ajutor umanitar, prin integrarea mai explicită atât a aspectelor legate de schimbările climatice, cât și a celor legate de apărare.

2.4.

Documentul propune, de asemenea, consolidarea adaptării infrastructurilor și a industriilor de apărare expuse schimbărilor climatice în statele membre, propunând, în același timp, o interconectare a diferitelor inițiative în domeniul energiei și al economiei circulare, ca tematici legate de apărare, în cadrul Agenției Europene de Apărare, dezvoltând totodată schimburi permanente cu statele membre cu privire la aceste teme.

2.5.

Nu în ultimul rând, pentru a atinge obiectivele UE în materie de schimbări climatice, ar trebui combinate și diferitele inițiative legate de conservarea mediilor naturale, de tranziția energetică, de resursele și materialele critice.

3.   Observații generale

3.1.

CESE consideră că efectele schimbărilor climatice și ale degradării mediului exacerbează riscurile și amenințările la adresa păcii și a securității europene și internaționale. Într-adevăr, de la nivelul mondial și până la nivelul local, accelerarea schimbărilor climatice duce la o proliferare a fenomenelor climatice extreme și se combină cu multiple forme de degradare a mediului, inclusiv criza biodiversității, criza solului, criza ciclului apei, deficitul de resurse și poluarea generalizată cu substanțe chimice sau materiale plastice. Aceste dinamici se combină cu vulnerabilitățile în materie de agricultură, apă și infrastructură care afectează populațiile din multe țări, riscând astfel să devină vectori de destabilizare socială, economică, instituțională și politică. Consecința este creșterea insecurității alimentare, iar noile riscuri sanitare care rezultă din aceasta reprezintă o preocupare majoră (2).

3.2.

Este imperativ să se ajungă la o înțelegere a legăturilor complexe dintre climă și securitate ca sursă potențială de riscuri și crize pentru toate țările lumii. În definitiv, atât schimbările climatice, cât și procesele de degradare a mediului sunt procese globale. Ca atare, dinamica și agravarea acestor fenomene se desfășoară în mod continuu la scară planetară, punând astfel sub semnul întrebării posibilitatea de a aborda legătura dintre climă și securitate exclusiv în afara propriului teritoriu.

3.3.

CESE reamintește misiunea fundamentală a proiectului european, și anume promovarea și menținerea păcii, reiterând importanța sa capitală. Pentru a realiza acest lucru, UE trebuie să-și intensifice eforturile de consolidare a păcii, nu numai în afara frontierelor sale, ci și în interiorul Europei (3). Luarea în considerare a legăturii dintre climă și securitate presupune elaborarea de politici europene și asigurarea mijloacelor necesare pentru menținerea și promovarea păcii. Un astfel de demers este cu atât mai important cu cât tensiunile geopolitice sunt în creștere.

3.4.

Această promovare a păcii este indisolubil legată de menținerea și promovarea drepturilor fundamentale și a democrației. Luarea în considerare a legăturii dintre climă și securitate este menită să protejeze aceste drepturi (în special, „dreptul la viață, la securitate, la integritate și la libertate”, precum și celelalte drepturi fundamentale care decurg din acestea), deoarece scopul acestui demers este de a menține și promova drepturile fundamentale în fața bulversării pe care insecuritatea generată de schimbările climatice ar putea-o genera atât în rândul cetățenilor, cât și la nivelul societăților.

3.5.

Consolidarea menționată va trebui să integreze contribuția cercetării și inovării în materie de reziliență, îmbunătățind astfel atât analiza prospectivă, cât și eficacitatea acțiunii UE, precum și legitimitatea acesteia în raport cu statele, cu societățile și cu populațiile sale. Legitimitatea europeană va fi cu atât mai bine consolidată cu cât acțiunile întreprinse vor consolida securitatea alimentară, care este periclitată în mod direct de accelerarea schimbărilor climatice.

3.6.

Având în vedere noile bucle de retroacțiune la nivel planetar, instituțiile europene ar trebui să-și propună să ia în considerare evoluția rapidă a realităților biofizice (de care depind viața și bunăstarea oamenilor) și coeziunea politică (atât a statelor membre, cât și a vecinilor și partenerilor UE) în procesul de elaborare a politicilor europene și în relațiile externe ale Uniunii, atât cu organizațiile regionale partenere cât și cu organizațiile internaționale.

3.7.

De aici decurge identificarea de noi priorități, îndeosebi în ceea ce privește solidaritatea în domeniul securității civile. În ceea ce privește capacitățile de prevenire, de pregătire, de alertă, de planificare și operaționale, mecanismul de protecție civilă al Uniunii nu mai este îndeajuns de eficace, iar domeniul său de aplicare nu mai este suficient de amplu pentru a face față dezastrelor legate de schimbările climatice și riscurilor multiple care apar în interiorul și în afara Uniunii (4). CESE consideră că trebuie să se definească mai precis și să se dezvolte în continuare acțiunile UE întreprinse ca urmare a dezastrelor care au loc în afara teritoriului său. CESE subliniază importanța capitală a consolidării cooperării operaționale prin armonizarea formării, prin asigurarea compatibilității materialelor și a echipamentelor, precum și a unor lanțuri de comandă clare și eficace. Dincolo de utilizarea sa bine încetățenită în domeniul dezastrelor naturale, în viitor, la acest mecanism se va face apel în mod cert pentru a aborda și alte riscuri, precum pandemiile, asistența acordată populațiilor din zonele de război, riscurile industriale majore, poluarea maritimă la scară largă, consecințele atacurilor cibernetice asupra rețelelor de energie electrică sau de apă potabilă și a tuturor infrastructurilor esențiale.

3.8.

În opinia CESE, trebuie să se investească urgent în elaborarea unor răspunsuri reziliente, inclusiv prin pregătirea proceselor decizionale europene pentru a face față acestor tipuri de tensiuni în viitor. Poziția adoptată de CESE este de a consolida luarea în considerare a legăturii dintre climă și securitate prin crearea unor interfețe proactive între instituțiile responsabile de relațiile externe, de coeziunea internă a Uniunii și de serviciile de securitate și apărare ale statelor membre, integrând în acest context un dialog permanent cu comunitatea științifică. Acest dialog urmărește, în special, să permită UE să își adapteze politicile, în special mulțumită progreselor în cercetarea științifică, pe măsură ce situația climatică și de mediu se agravează.

4.   Observații specifice

Securitate și prevenire

4.1.

Deși CESE nu poate decât să sprijine intenția Comisiei de a lua în considerare aspectele legate de climă și securitate, trebuie remarcat că documentul propus întâmpină dificultăți în definirea perimetrului geografic, politic și militar al acestei problematici.

4.2.

Documentul propus pare să fie marcat de o contradicție epistemologică. Deși luarea în considerare a aspectelor legate de climă și de securitate este prezentată drept fundamentală, documentul nu evidențiază caracterul evolutiv al situației, care riscă să se agraveze rapid și constant, ceea ce, de altfel, poate genera tensiuni grave între statele membre Este destul de previzibil că combinația permanentă dintre proliferarea fenomenelor meteorologice extreme, perturbarea ciclului apei dulci, criza biodiversității și creșterea din ce în ce mai rapidă a nivelului oceanelor, coroborată cu amenințările geopolitice, inclusiv cele cauzate de războiul din Ucraina, va genera noi tipuri de tensiuni în fiecare stat membru, între statele membre (5), precum și pe scena internațională.

4.3.

În fața acestor provocări, Europa beneficiază de atuuri majore, sub forma unor centre de cercetare și analiză prospectivă, care pot contribui la procesul de reflecție desfășurat atât în organismele europene, cât și în statele membre. De exemplu, Stockholm Resiliency Center, prin elaborarea metodei de evaluare a celor nouă „limite planetare”, întocmește diagnostice periodice ale stării sistemului terestru, care pot fi utilizate pentru a defini obiectivele politicilor de „securitate climatică”. Același lucru este valabil și în cazul mai multor oameni de știință și laboratoare care sunt membri ai IPCC sau colaboratori în cadrul lucrărilor acestuia.

4.4.

În plus, agravarea constantă a schimbărilor climatice și a proceselor de degradare a mediului necesită integrarea rapidă și proactivă atât a Agenției Europene de Mediu, cât și a centrelor și rețelelor europene de cercetare în procesul decizional din cadrul organismelor europene, pentru a oferi informații și clarificări la luarea deciziilor.

Cooperarea internațională

4.5.

În plus, întrucât aspectele privind legătura dintre climă și securitate constituie provocări de natură globală, ele ar trebui să facă obiectul unor abordări cuprinzătoare, în special în contextul cercetării, iar apoi să fie transpuse și abordate la diferite niveluri. Prin urmare, cooperarea internațională trebuie consolidată, iar una dintre pârghiile indispensabile pentru a aborda în mod eficace această legătură este existența unui cadru multilateral solid, inclusiv parteneriatul dintre UE și ONU, care trebuie aprofundat.

4.6.

Chiar dacă CESE subscrie la aceste obiective, pare totuși necesar să se sublinieze că aspectele legate de climă și securitate nu se limitează la relațiile externe ale UE, ci pun în legătură directă exteriorul și interiorul teritoriului european. Resursele care pot fi mobilizate – financiare, logistice, militare, de securitate, umanitare, de sănătate, științifice, tehnice, industriale și agricole – depind însă, în mare măsură, de capacitățile reale ale statelor membre.

4.7.

Prin urmare, pare necesar ca aspectele privind legătura dintre climă și securitate să facă obiectul unui dialog specific permanent între Comisie și statele membre, cu atât mai mult cu cât amenințările, în special cele la adresa securității și cele de natură militară, nu pot fi abordate decât de ministerele responsabile din fiecare stat membru. Nu în ultimul rând, aspectele legate de coordonare și de elaborarea unor politici și obiective comune capătă un caracter cu atât mai strategic. Utilizarea rău intenționată a mediului și a schimbărilor climatice ca armă de război ar trebui anticipată de statele membre, pentru a se putea pregăti pentru acest tip de evoluții strategice. Astfel, coordonarea reală a diferitelor niveluri și servicii europene este fundamentală și poate constitui o oportunitate pentru a institui o mai bună cooperare.

4.8.

În plus, unele regiuni deosebit de sensibile, cum ar fi Africa, zona Caraibilor și Pacific, fac deja obiectul unor conflicte armate din cauza dialecticii dintre schimbări climatice și securitate, ceea ce pune în pericol dezvoltarea lor economică. Aceste conflicte agravează, însă, totodată, deteriorarea condițiilor de mediu și reduc accesul la resursele naturale, de exemplu la apă. Ca atare, încheierea unui parteneriat strategic mai puternic cu anumite regiuni este esențială pentru abordarea acestei legături dintre climă și securitate.

4.9.

În acest context, UE trebuie să prevadă mijloacele necesare pentru a-și consolida capacitatea în termeni de securitate, sprijin umanitar și cooperare internațională. Consolidarea menționată va trebui să integreze contribuția cercetării și inovării în materie de reziliență, îmbunătățind astfel atât analiza prospectivă, cât și eficacitatea acțiunii UE, precum și legitimitatea acesteia în raport cu statele, cu societățile și cu populațiile sale. Legitimitatea europeană va fi cu atât mai bine consolidată cu cât acțiunile întreprinse vor consolida securitatea alimentară, care este periclitată în mod direct de accelerarea schimbărilor climatice.

4.10.

Dimensiunea alimentară a legăturii dintre climă și securitate este deosebit de importantă, deoarece afectează profund coeziunea societăților. Cu toate acestea, dat fiind că legătura dintre culegerea datelor, analiză, prospectivă și politică este foarte complexă, este necesar să se consolideze capacitatea de analiză prospectivă prin corelarea ei cu alerta timpurie. Prin această consolidare a capacităților de analiză prospectivă și de alertă timpurie se va îmbunătăți și adaptarea la schimbările climatice, de la nivelul european și până la nivelul local. La nivelul local, autoritățile locale și regionale vor putea, printre altele, să ia în considerare schimbările climatice în planificarea urbană și în amenajarea teritoriului, pentru a atenua impactul lor asupra ciclului apei și a preveni riscurile astfel generate.

4.11.

CESE reiterează, de asemenea, urgența punerii în aplicare efective a acordurilor de la Paris și a ODD, care trebuie să rămână o prioritate pentru UE, pentru a reduce la minimum impactul negativ al acestei legături dintre climă și securitate. Forțele armate, cum ar fi sectorul militar-industrial, care rămâne un sector cu emisii foarte ridicate de gaze cu efect de seră, trebuie, de asemenea, să se implice în eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

4.12.

Problema migrației este emblematică pentru această complexitate. Uniunea Europeană este deosebit de afectată de problema fluxurilor de migrație din Sahel, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Aceste fluxuri sunt generate de o multitudine de factori sociali, politici, geopolitici, militari și de mediu extrem de complecși, a căror importanță variază în funcție de zone și de perioade. În plus, schimbările climatice exacerbează rapid toate aceste situații, precum și fluxurile de migrație. Prin urmare, este esențial ca o politică care ține seama de legătura dintre climă și securitate să integreze pe deplin aspectele etice legate de respectarea demnității umane și a valorilor Uniunii și să facă obiectul unei coordonări ample și eficace între instituțiile și actorii implicați (6).

Coeziunea socială, incluziunea și integrarea societății civile

4.13.

Luarea în considerare a acestei legături ar putea fi o oportunitate de a integra și mai mult societatea civilă, dată fiind experiența dobândită în sprijinirea numeroaselor schimburi de experiențe și de inițiative ascendente, ceea ce ar sprijini aprofundarea coeziunii europene în toate dimensiunile sale. Prin urmare, dialogul social și partenerii sociali trebuie să fie implicați în luarea în considerare a chestiunilor legate de climă și securitate.

4.14.

După cum a subliniat deja CESE în mai multe rânduri, schimbările climatice exacerbează inegalitățile sociale existente. Limitarea impactului schimbărilor climatice trebuie să permită totodată combaterea adâncirii inegalităților sociale și societale. Miza justiției climatice, indisolubil legată de climă și securitate, constă astfel în a reduce inegalitatea și sărăcia.

4.15.

Femeile sunt afectate în mod deosebit de violent de efectele schimbărilor climatice, mai ales pentru că munca lor contribuie la atenuarea impactului social al acestor schimbări în regiunile cele mai sărace. Femeile cu handicap, în special, au mult de suferit în acest context. Prin urmare, CESE recomandă în mod deosebit luarea în considerare a inegalității de gen în abordarea legăturii dintre securitate și climă, pentru a se evita excluziunea unor întregi populații care nu mai pot beneficia de condiții de viață demne, decente și sigure.

4.16.

Pe de altă parte, efectul intergenerațional este important și, ca atare, trebuie să se țină seama în special de două categorii de populație: tinerii și persoanele în vârstă (acordându-se o atenție deosebită copiilor, dată fiind vulnerabilitatea lor în cazul unor fenomene meteorologice extreme).

---

(1)  Valantin Jean-Michel, Géopolitique d’une planète déréglée [Geopolitica unei planete dereglate], Paris, Le Seuil, 2017, reeditată în 2022.

(2)  Sweijs, T., De Haan, M., Van Manen, H., Unpacking the Climate security Nexus, the seven pathologies linking climate change to violent conflicts [Decorticarea legăturii dintre climă și securitate – cele șapte patologii care leagă schimbările climatice de conflictele violente], The Hague Centre for Strategic Studies, martie 2022.

(3)   JO C 228, 5.7.2019, p. 31.

(4)   JO C 290, 29.7.2022, p. 30.

(5)  Wallace-Wells, D., La Terre inhabitable [Pământul nelocuibil], Paris, Garnier Flammarion, 2021.

(6)  Welzer, H., Les Guerres du climat, Mourir au XXIo siècle [Războaiele climei – cum se moare în secolul XXI], Paris, Gallimard, 2009.