Raportor:

domnul Thomas KATTNIG

Sesizare	Președinția belgiană a Consiliului UE, 10.7.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	19.12.2023
Data adoptării în sesiunea plenară	18.1.2024
Sesiunea plenară nr.	584
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	190/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este de părere că infrastructura energetică, cum ar fi infrastructura de transport și de distribuție a energiei, nu poate fi tratată ca o marfă oarecare, ci trebuie clasificată drept serviciu de interes general în beneficiul economiei și populației.

1.2.

Evoluțiile recente ale pieței energiei electrice evidențiază importanța de a se găsi un echilibru nou, mai bun, între entitățile publice și private de pe piața energiei electrice. CESE are convingerea că ar trebui acordată o atenție deosebită definirii dezvoltării rețelelor, inclusiv a interconexiunilor onshore și offshore, ca infrastructură critică servind un interes public superior, incluzând protecția climei ca obiectiv de reglementare și, în general, sincronizând mai eficace planificarea energiilor din surse regenerabile și a rețelei de energie electrică. Sunt necesare în acest sens dispoziții concrete de drept european.

1.3.

CESE sprijină cu fermitate eforturile de creștere a interconectivității dintre statele membre (SM) în ceea ce privește conexiunile energetice, atât onshore, cât și offshore, astfel încât să se asigure conformitatea cu obiectivele climatice ale UE, să se reducă dependențele actuale de carbon și să se prevină această dependență în viitor; totodată, sprijină măsurile de asigurare a unui comerț armonizat.

1.4.

CESE recomandă creșterea investițiilor în extinderea capacităților rețelelor energetice, atât pe plan intern, cât și transfrontalier, și în special în redimensionarea conexiunilor la rețeaua de gaze (de exemplu, prin eliminarea treptată a căldurii la temperatură scăzută și introducerea treptată a gazelor din surse regenerabile, în principal pentru siturile industriale). Producția descentralizată de energie și trecerea la procese industriale bazate pe hidrogen au nevoie de infrastructură adecvată în timp util și la locul potrivit, având în vedere tranziția energetică și schimbările structurale aferente.

1.5.

Luând notă de cererea tot mai mare, CESE subliniază importanța unor investiții substanțiale în rețelele de energie electrică pentru a stimula economia europeană și a crea locuri de muncă (verzi) de înaltă calitate.

1.6.

CESE își reiterează apelul privind o „regulă de aur” cu scopul de a garanta investițiile în infrastructura generală. În același timp, investițiile publice pot și trebuie să stimuleze investițiile private, având în vedere efectele pozitive asupra pieței forței de muncă și a bunăstării economice.

1.7.

CESE reiterează că investițiile masive în infrastructuri energetice mai inteligente și flexibile în întreaga UE sunt imperative. În același timp, unele întreprinderi din sectorul energetic realizează profituri semnificative care în prezent nu sunt transformate în investiții în rețele pe o piață liberalizată. Deși statele membre au opțiuni temporare de gestionare a veniturilor excedentare (1), viitorul acestor măsuri este incert, deoarece ele urmează să fie evaluate la jumătatea anului 2024. În plus, măsurile actuale nu asigură o legătură financiară stabilă de la sectorul privat la investițiile necesare în rețea (astfel cum se menționează și în Planul de acțiune al UE privind rețelele (2)).

1.8.

Sunt necesare măsuri mai stricte pentru operatorii de sisteme de transport, pentru operatorii de sisteme de distribuție, dar și pentru includerea producătorilor de energie în măsurile de stabilizare a rețelei, pentru a-și coordona mai bine acțiunile și pentru a permite rețelelor să culeagă roadele digitalizării. Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) ar trebui, prin urmare, să aibă competențe care să îi permită să accelereze măsurile menite să asigure un beneficiu global la nivel european.

1.9.

Infrastructura energetică, cum ar fi instalațiile energetice la scară largă, necesită o atenție specială în ceea ce privește măsurile de securitate. Protejarea infrastructurii critice este importantă pentru asigurarea aprovizionării. În special, având în vedere recentele evoluții geopolitice, chestiunea securității informatice ar trebui să devină o prioritate și mai mare.

1.10.

Având în vedere importanța gazelor din surse regenerabile pentru decarbonizarea industriei și a producției de energie, trebuie să existe infrastructuri de transport și de stocare și trebuie dezvoltate opțiuni de flexibilitate (de exemplu, Power-2-Gas: transformarea energiei electrice în gaze).

2.   Context

2.1.

Președinția belgiană a Consiliului UE a solicitat din partea CESE elaborarea unui aviz exploratoriu în care să prezinte propuneri de planificare a infrastructurii energetice transfrontaliere. O astfel de planificare este necesară pentru ca orice sistem energetic durabil să fie eficient din punctul de vedere al costurilor, atât pentru dezvoltarea, integrarea și transportul energiei electrice din surse regenerabile, cât și pentru importul și transportul hidrogenului, de preferință din surse regenerabile. Necesitatea unei infrastructuri fizice merge mână în mână cu modul în care urmează să fie guvernate planificarea, supravegherea și finanțarea integrate. Provocările care decurg din diferitele dimensiuni sociale și economice ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.

2.2.

Recent, CESE a analizat provocările cu care se confruntă în prezent piața energiei și a adoptat o serie de avize pe această temă, dintre care unele sunt menționate în prezentul aviz (3).

2.3.

Consumatorii de energie electrică se confruntă în continuare cu costuri ridicate, în timp ce principalii beneficiari ai profiturilor din producția de energie electrică sunt producătorii de energie, nu operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție și, cu siguranță, nici consumatorii, care au prefinanțat în trecut un număr mare de instalații de energie verde (de exemplu, prin tarife fixe pentru energia din surse regenerabile). Prin urmare, este imperativ ca rețelele, în special interconectorii, să funcționeze eficient pentru a garanta că comerțul transfrontalier cu energie aduce beneficii utilizatorilor finali prin atenuarea diferențelor de preț dintre statele membre.

2.4.

În pofida criticilor inițiale ale Comisiei în faza de vârf a prețurilor, sistemul existent de stabilire a prețurilor în ordine de merit a fost menținut în cele din urmă pe bursele de energie electrică. Cu toate acestea, prețurile zilnice de aproximativ 900/MWh EUR au condus la perturbări masive pe piețele energiei și au cauzat, printre altele, dificultăți pe termen scurt pentru marii furnizori de energie, mai ales pentru clienții lor finali.

2.5.

Opțiunile de producție variază foarte mult de la o țară la alta, iar în perioada de vârf a crizei energetice acestea au avut și efecte diferite asupra consumatorilor de energie electrică. Un comerț transfrontalier cu energie electrică bine dezvoltat are potențialul de a genera și a distribui energie într-un mod care optimizează costurile. Totuși, acest lucru trebuie realizat transparent și în concordanță cu interesul public.

2.6.

Extinderea și transformarea rețelelor au rămas în urmă din cauza stimulentelor inadecvate pentru digitalizare, printre alți factori. Rețelele existente nu mai sunt adecvate pentru transportul și distribuția energiei din surse volatile în cantitățile actuale. Pentru a preveni deficiențele rețelei din sistemul energetic digitalizat și în vederea creării unui cadru fizic favorabil pentru introducerea în continuare a energiei din surse regenerabile, sunt necesare de urgență investiții anticipative în transformarea sistemului energetic și în dezvoltarea și extinderea rețelei.

2.7.

Extinderea inegală din punct de vedere geografic a centralelor electrice din surse regenerabile duce la măsuri compensatorii în zonele de rețea din statele membre. Aceste măsuri compensatorii trebuie furnizate de rețeaua de transport, ceea ce duce însă, în schimb, la o lipsă de capacitate în rețeaua respectivă pentru comerțul internațional cu energie electrică.

2.8.

Noile surse de aprovizionare, cum ar fi GNL din SUA și din Qatar, au rolul de a asigura aprovizionarea cu gaze naturale în următorii ani. Totuși, având în vedere prețul ridicat și impactul GNL asupra mediului, aceasta nu poate fi decât o soluție de tranziție. Acest lucru este important având în vedere solicitarea CESE (4) de a reduce dependența strategică de țări terțe care nu prezintă încredere.

2.9.

Rutele tradiționale de transport al gazelor din nord (Nordstream) și din est (Yamal și Transgas) își pierd importanța, făcând necesare noi conexiuni în Europa, prin conducte noi și prin cele existente, pentru a spori capacitatea de transport din sud și din vest. În același timp, statele membre din est au posibilitatea de a utiliza infrastructura de conducte existentă pentru a promova producția de gaze din surse regenerabile. Acest lucru poate asigura autonomia locală și poate oferi oportunități de export către Europa Centrală.

2.10.

În ceea ce privește producția potențială de energie produsă în anumite momente, potențialul parcurilor eoliene offshore a atins o scară la care este utilă o opțiune de flexibilitate. Generarea dinamică de energie electrică sau de hidrogen (de exemplu, prin electroliză la fața locului), pe baza cerințelor operatorilor de sisteme de transport, este utilă pentru a evita adoptarea de măsuri în caz de congestie și pentru a asigura fezabilitatea economică. Pe lângă cerințele operatorilor de sisteme de transport (OTS), o integrare a capacităților de stocare bazate pe piață poate fi utilă pentru stabilizarea oricăror turbulențe în aprovizionarea cu gaze în viitor.

2.11.

Infrastructura energetică (de exemplu, ar trebui avute în vedere parcurile eoliene și fotovoltaice mari și sistemele de transport) ar trebui considerată, chiar mai mult decât în prezent, parte a infrastructurii critice și necesită o atenție specială din punctul de vedere al măsurilor de securitate cibernetică, în special având în vedere evoluțiile geopolitice recente.

2.12.

Producția de biometan este foarte costisitoare, dar poate avea o contribuție validă la aprovizionarea actuală. REPowerEU sugerează o creștere a producției de biometan la 35 de miliarde de metri cubi până în 2030. Biometanul oferă posibilitatea de a utiliza infrastructura existentă, reducând astfel costurile de conversie a conductelor și a stațiilor de comprimare, în timp ce hidrogenul presupune costuri de conversie ridicate și, prin urmare, ar trebui limitat mai mult la aplicațiile locale.

3.   Observații generale

3.1.

Infrastructura energetică, la fel ca infrastructura pentru transportul și distribuția energiei, nu poate fi tratată ca o marfă oarecare: ea este o piatră de temelie a sistemului nostru economic și social și, prin urmare, joacă un rol central în furnizarea de servicii publice. Ca urmare, furnizarea de energie este calificată drept serviciu de interes general pentru economie și populație. În același timp, extinderea rețelelor de transport al energiei electrice între statele membre este esențială pentru a asigura o aprovizionare cu energie ecologică, la prețuri accesibile și fiabilă și pentru a garanta dreptul cetățenilor la energie în calitate de consumatori. Securitatea aprovizionării comunitare și solidare la nivelul UE necesită o infrastructură bine dezvoltată, căreia să i se acorde o atenție specială. Cu toate acestea, congestia structurală din interiorul statelor membre și dintre acestea duce regulat la perturbări care generează costuri de gestionare ridicate. Acest aspect trebuie abordat cât mai curând posibil.

3.2.

Evoluțiile recente ale pieței energiei electrice evidențiază importanța găsirii unui echilibru nou și adecvat între entitățile publice și private de pe piața energiei electrice. Comitetul a analizat în detaliu această chestiune într-o serie de avize anterioare (5). CESE are convingerea că ar trebui acordată o atenție deosebită definirii dezvoltării rețelelor ca interes public superior, incluzând protecția climei ca obiectiv de reglementare și, în general, sincronizând mai eficace planificarea energiilor din surse regenerabile și a rețelei de energie electrică. Sunt necesare în acest sens dispoziții concrete de drept european.

3.3.

CESE reiterează necesitatea de a investi masiv în infrastructura energetică din întreaga UE și de a face sistemul energetic mai inteligent și mai flexibil. În definitiv, sistemul este suprasolicitat din cauza unor deficiențe, inclusiv a unei rețele inflexibile de transport și de distribuție, rezultând din investițiile insuficiente în infrastructura energetică. Deși unii furnizori de energie au realizat profituri semnificative de pe urma situației de pe piață, nu au fost făcute investiții suficiente în rețele inteligente, pentru a realiza tranziția energetică. Aceste profituri nu sunt transformate în investiții în rețea pe o piață liberalizată unde transportul și producția de energie sunt separate. Prin urmare, ar trebui mobilizat capitalul întreprinderilor energetice pentru investiții destinate dezvoltării infrastructurii (în măsura în care regulile pieței energetice permit acest lucru). În general, trebuie create condițiile necesare (extinderea rețelei, capacități de stocare etc.) pentru a garanta că energia produsă poate fi și utilizată. Astfel, statele membre care ar putea produce electricitate în exces ar fi stimulate să se dezvolte într-un mod care să nu se limiteze la satisfacerea propriilor nevoi energetice.

3.4.

CESE recomandă să se acorde mai multă atenție sinergiilor cu alte politici energetice, cum ar fi noua strategie industrială pentru Europa, în contextul guvernanței și al gestionării.

3.5.

Ritmul extinderii variază foarte mult de la un stat membru la altul și nu este coordonat cu infrastructura de rețea. Acest lucru este valabil în Germania, de exemplu, unde extinderea energiei eoliene în nord și lipsa capacității în sud riscă să împartă țara în două zone tarifare. Congestia structurală a rețelelor și necesitatea de a gestiona congestia (redispecerizarea) ar trebui evitate prin dezvoltarea cât mai rapidă a sistemelor de transport, într-un mod direcționat și cu o abordare bine coordonată la nivel național și european. Acest lucru este deosebit de important, deoarece cererea în rețele de transport va crește și mai mult prin obligația de a pune la dispoziție până la 70 % din capacitatea de transport transfrontalier pentru comerțul transfrontalier începând cu 2025 (6).

3.6.

CESE recomandă creșterea investițiilor în extinderea capacității rețelelor, precum și în redimensionarea conexiunilor la rețeaua de gaze, în special. Producția descentralizată de energie și trecerea la procese industriale bazate pe hidrogen au nevoie de infrastructură adecvată în timp util și la locul potrivit, având în vedere tranziția energetică și schimbările structurale aferente.

3.7.

Acțiunile comune, cum ar fi cooperarea dintre orașele și comunitățile inteligente, pot oferi soluțiile cele mai bune și mai accesibile ca preț de care ar avea nevoie o regiune. Investițiile în infrastructurile de energie din surse regenerabile (de exemplu, sisteme fotovoltaice) în zonele îndepărtate pot contribui la reducerea concurenței dintre utilizarea terenurilor în scopuri energetice și utilizarea agricolă, având în vedere costul accesului la rețea și al exploatării în zonele periferice. Trebuie anticipată și gestionată cererea locală, care determină dacă există un impact masiv asupra unor niveluri mai ridicate ale rețelei (de exemplu, vârfuri de energie fotovoltaică în lunile de vară).

3.8.

CESE este convins că, în principiu, atunci când se stabilesc tarifele de rețea, ar trebui să se facă o distincție între prosumatori și consumatori. Având în vedere acest lucru, ar trebui stabilite tarife de rețea diferite pentru a reflecta opțiunile individuale ale consumatorilor de energie electrică. Cei care pot oferi opțiuni de flexibilitate ar trebui să facă acest lucru. În același timp, cei cărora le este imposibil să ofere flexibilitate, nu trebuie să suporte niciun prejudiciu ca urmare a unui comportament „inflexibil”. Astfel cum se menționează în TEN/798, ar trebui să se acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile. În general, Comitetul sprijină ferm măsurile legate de prețuri în favoarea clienților finali și a protejării gospodăriilor vulnerabile.

3.9.

CESE subliniază că eșecurile din trecut legate de consolidarea celor mai scăzute niveluri de rețea au dus la congestie și la întârzieri în dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Odată cu creșterea bruscă a sistemelor fotovoltaice interne și comerciale, precum și a instalațiilor fotovoltaice de mari dimensiuni în aer liber, o astfel de situație este acum ușor de recunoscut.

3.10.

Unii operatori de sisteme de transport (7) presupun că, în câțiva ani, multe baterii de mari dimensiuni vor fi conectate la rețeaua electrică și că acest lucru nu numai că va avea consecințe majore asupra instalării centralelor electrice la sarcină de bază, ci va da naștere, de asemenea, unor cereri ca rețeaua de energie electrică națională și transfrontalieră să fie proiectată cât mai optim.

3.11.

Rețelele inteligente sau digitalizate, în special rețelele de distribuție, sunt esențiale pentru a permite consumatorilor de energie electrică să participe la noi forme de aprovizionare comunitară cu energie, cum ar fi comunitățile de energie din surse regenerabile. Pentru a le crea, trebuie eliminate atât barierele tehnice, cât și cele administrative.

3.12.

CESE reiterează apelul lansat în TEN/798 pentru stimulente eficiente pentru investițiile în digitalizarea rețelelor electrice. În paralel, trebuie dezvoltate piețe flexibile pentru a spori atractivitatea consumului, generării și formelor de prosum flexibile bazate pe tehnologii digitale.

3.13.

Sunt necesare măsuri mai stricte pentru operatorii de sisteme de transport, pentru operatorii de sisteme de distribuție, dar și pentru producătorii de energie, pentru a-și coordona mai bine acțiunile și pentru a permite rețelelor să culeagă roadele digitalizării. În locul unei simple monitorizări și al unei cooperări voluntare, în special în cadrul schimburilor transfrontaliere, este nevoie de mai multe măsuri obligatorii. Prin urmare, ACER ar trebui să dispună de competențe care să îi permită să accelereze măsurile ce vizează un beneficiu global la nivel european.

3.14.

Comercianții de energie utilizează infrastructura rețelelor de energie electrică pentru a efectua tranzacții de tranzit între și dincolo de frontierele naționale, fără taxe de tranzit pentru utilizarea infrastructurii și adesea cu beneficii limitate pentru consumatorii finali. Comitetul solicită statelor membre să elaboreze planuri de dezvoltare coordonate și să asigure o finanțare solidară pentru dezvoltarea rețelelor, inclusiv conectarea porturilor și a căilor ferate, astfel cum se întâmplă deja în cazul transporturilor transfrontaliere (8).

3.15.

Pe lângă rețelele inteligente, ar trebui să se acorde o atenție deosebită și opțiunilor de flexibilizare a rețelei de energie electrică. Sincronizarea activă a sarcinilor reduce presiunea asupra rețelelor electrice și, prin urmare, reduce necesitatea extinderii zonelor individuale de rețea. Acest lucru duce la economii imediate de costuri, întrucât extinderea rețelei este evitată în subzonele rețelei.

3.16.

Pentru ca piața energiei electrice să funcționeze eficace și flexibil, nu numai la tensiune înaltă și medie, sunt necesare opțiuni de flexibilitate la scară largă, cum ar fi mari capacități de stocare. În plus, pentru a spori soliditatea întregii infrastructuri de energie electrică, este de dorit să se combine opțiunile de flexibilitate la scară mică oferite de prosumatori la un nivel de joasă tensiune, de exemplu gospodăriile cu propria instalație fotovoltaică, o mică instalație de stocare și o pompă de căldură.

3.17.

CESE consideră că beneficiile în materie de costuri ale tehnologiilor de producție la prețuri echitabile, cu costuri de producție competitive, trebuie să fie transferate direct și fiabil consumatorilor finali. Pentru a garanta acest lucru, comercianții de energie trebuie să le transfere clienților lor într-un mod fiabil și într-un timp minim. Tarifele flexibile, cu plafoane definite ale prețurilor și facturi lunare, oferă posibilitatea de a reacționa în timp util la evoluția prețurilor și de a oferi un stimulent puternic pentru ca clienții finali să acționeze într-un mod care să aducă beneficii sistemului. În același timp, pentru a asigura aprovizionarea cu energie de bază la prețuri accesibile, trebuie garantat consumul de energie de bază la prețuri reglementate pentru gospodăriile și întreprinderile vulnerabile.

3.18.

Dezvoltarea în continuare a comerțului transfrontalier, problemele de rețea și, mai ales, instalațiile fotovoltaice pentru autoaprovizionare au efecte foarte diferite asupra consumatorilor de energie electrică. Chiar dacă prosumatorii pot evita în mod activ să contribuie la costurile de solidaritate, cum ar fi finanțarea rețelelor, consumatorii se confruntă cu costuri din ce în ce mai mari (9). Prin urmare, este esențial să se dezvolte o soluție europeană pentru o piață a energiei electrice bazată pe solidaritate, cu prețuri bazate pe solidaritate.

3.19.

CESE consideră că măsurile individuale, cum ar fi subvențiile pentru prețul energiei electrice destinate industriei, sunt contraproductive. Astfel de măsuri nestructurale izolate denaturează piețele energiei electrice, afectând direct comerțul transfrontalier cu energie.

3.20.

CESE recunoaște necesitatea unei creșteri masive a investițiilor în rețelele de energie electrică, având în vedere cererea tot mai mare la toate nivelurile. Numai investițiile în rețelele de transport ar trebui să crească cu cel puțin 2 miliarde EUR pe an (10). În ceea ce privește rețelele de distribuție, este probabil să fie necesare niveluri similare de investiții pentru a integra fiabil aplicații de înaltă performanță, cum ar fi pompele de căldură, automobilele electrice și sistemele fotovoltaice. Acest lucru oferă ocazia de a crea valoare adăugată pentru economia europeană și de a menține și a crea locuri de muncă (verzi) de înaltă calitate.

3.21.

Decarbonizarea aprovizionării cu gaze necesită programe de investiții în valoare de cel puțin 4 miliarde EUR pe an (11), pentru a dezvolta situri de producție a gazelor din surse regenerabile și conexiuni esențiale prin conducte. În ceea ce privește proiectele de conducte, trebuie acordată atenție apropierii cât mai mari între locurile de producție și centrele de consum, pentru a evita extinderea inutilă a conductelor, ținând seama, în același timp, de discrepanțele dintre statele membre în ce privește potențialul de producție, determinate de diversitatea caracteristicilor geografice.

3.22.

Sunt deja în curs pregătiri pentru transportul hidrogenului în UE prin transformarea conductelor de gaze naturale existente și prin utilizarea conductelor de hidrogen nou construite. Ținând seama de distanțele de transport dintre furnizori și consumatori, la planificarea infrastructurii trebuie luată în considerare eficiența energetică. Acest lucru implică costuri semnificative și se reflectă în taxele de rețea suportate de consumatorii de gaze naturale. Prin urmare, CESE solicită o bază largă de finanțare, după modelul sectorului energiei electrice, nu numai pe taxele de rețea sau impozite, ci și pe alte surse (de exemplu, venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, venituri fiscale specifice, RepowerEU, MRR, fonduri de coeziune etc.). În caz contrar, consecințele vor fi costuri mult mai mari pentru clienții finali și, prin urmare, niveluri mai scăzute de acceptare în rândul publicului privind dezvoltarea pe termen lung a energiilor din surse regenerabile (12).

3.23.

Importanța gazelor din surse regenerabile (de exemplu, hidrogen, biometan) pentru decarbonizarea industriei și a producției de energie este evidentă. Prin urmare, trebuie creată infrastructura de transport și de stocare și dezvoltate opțiuni de flexibilitate (de exemplu, Power-2-Gas: transformarea energiei electrice în gaze).

3.24.

CESE își reiterează apelul (13) privind o „regulă de aur” cu scopul de a garanta investițiile în infrastructura generală. În același timp, investițiile publice pot și trebuie să stimuleze investițiile private, având în vedere efectele pozitive asupra pieței forței de muncă și a bunăstării economice.

3.25.

Pentru a asigura o tranziție justă, toate părțile interesate (gospodării, agricultură și întreprinderi) trebuie să contribuie la costurile transformării într-un mod care să reflecte utilizarea efectivă. În general, orice măsură trebuie să țină seama de dimensiunea socială, pentru a nu compromite adeziunea populației, și să determine o evoluție pozitivă în economia regională, inclusiv crearea de noi locuri de muncă (14).

---

(1)  Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261 I, 7.10.2022, p. 1).

(2)  Comunicarea Comisiei Europene „Rețele, veriga lipsă – Un plan de acțiune al UE pentru rețele”

(3)  A se vedea, printre altele: JO C 293, 18.8.2023, p. 127, JO C 184, 25.5.2023, p. 93, JO C 293, 18.8.2023, p. 112, JO C 75, 28.2.2023, p. 102, JO C 323, 26.8.2022, p. 123 și JO C 486, 21.12.2022, p. 185.

(4)  A se vedea, printre altele JO C 275, 18.7.2022, p. 80.

(5)  A se vedea, de exemplu JO C 486, 21.12.2022, p. 67.

(6)  În conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul privind piața internă de energie electrică.

(7)  https://www.volkskrant.nl/economie/is-de-energietransitie-gebaat-bij-co2-arme-nucleaire-centrales~bf2710e5/

(8)  A se vedea JO C 290, 29.7.2022, p. 120, punctul 1.5.

(9)  A se vedea JO C 184, 25.5.2023, p. 93, punctul 3.12.

(10)  TYNDP 2022 Scenario Report Version.Aprilie 2022.

(11)  Planul decenal de dezvoltare a Rețelei europene a operatorilor de transport și de sistem de gaze naturale, elaborat în 2022.

(12)  A se vedea, printre altele, JO C 75, 28.2.2023, p. 102, punctul 1.2. și JO C 184, 25.5.2023, p. 93, punctul 3.9.

(13)  A se vedea, printre altele, JO C 349, 29.9.2023, p. 87, JO C 184, 25.5.2023, p. 93, JO C 75, 28.2.2023, p. 102, JO C 275, 18.7.2022, p. 50.

(14)   JO C 367, 10.10 2018, p. 1.