Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Elaborarea unei noi strategii europene pentru piața internă: sprijinirea întreprinderilor noastre pentru a face față provocărilor tehnologice, sociale, de mediu și legate de competitivitate”

(aviz exploratoriu)

(C/2024/2096)

Raportoare:	Sandra PARTHIE
Coraportor:	Alain COHEUR

Sesizare	Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, 10.7.2023
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	20.12.2023
Adoptat în sesiunea plenară	17.1.2024
Sesiunea plenară nr.	584
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/ abțineri)	228/0/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

O strategie pentru viitorul pieței interne ar trebui să se concentreze asupra mai multor aspecte: o politică industrială europeană, un cadru favorabil pentru întreprinderi, IMM-uri și întreprinderi din economia socială, sprijin public pentru proiectul european, servicii de interes general (SIG) organizate corespunzător și eficiente, precum și măsuri de conservare și dezvoltare a modelului nostru social.

Noua strategie industrială trebuie:

—

să dezvolte o puternică economie industrială verde și digitală, durabilă și echitabilă, să limiteze dependențele excesive și să asigure accesul la surse sigure și durabile de materii prime critice, să consolideze modelul social european și să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

—	să încurajeze dezvoltarea unor infrastructuri digitale europene moderne, interoperabile și strategice, necesare pentru o industrie inteligentă, competitivă, verde și rezilientă, cu includerea inteligenței artificiale (IA);

—	să combată schimbările climatice, asigurând neutralitatea carbonului prin eficiență energetică, utilizarea energiei regenerabile, economie circulară, produse mai durabile etc.;

—	să elaboreze o politică economică stabilă, cu norme clare, care să asigure securitatea juridică și o capacitate suficientă a finanțelor publice pentru inovare;

—	să asigure acces securizat la energie decarbonizată, la prețuri stabile și competitive, pentru a sprijini industriile mari consumatoare de energie, care reprezintă coloana vertebrală a industriei europene;

—	să consolideze capacitatea de adaptare și competențele forței de muncă și condițiile de muncă decente în sectorul industrial, pentru a face față provocărilor demografice.

1.2.

Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită un nou cadru analitic care să orienteze procesul decizional politic către o lume în mutație, cu noi provocări geopolitice. Există o serie de obiective contradictorii (cereri de subvenții versus cereri de limitare a ajutoarelor de stat; cerințe de producție locală versus deschiderea piețelor; accesul la materii prime indispensabile versus condiții de aprovizionare). Este nevoie de un nou sistem de cooperare pentru a găsi cele mai bune soluții, iar un nou spirit de colaborare între statele membre este esențial pentru a crea un veritabil sentiment al identității europene. Introducerea unui serviciu civil și social paneuropean pentru toți tinerii europeni ar putea fi o opțiune pentru înțelegerea mai bună a nevoilor altor popoare, țări și culturi.

1.3.

CESE consideră că, în consolidarea pieței interne, ar trebui să se acorde prioritate politicilor prin care întreprinderile private oferă un cadru pentru inovare și stimulează inovarea prin accesul la capitalul de risc, în special pentru noii antreprenori, și dezvoltarea legăturilor dintre industrie și sectorul științific, în special universități.

1.4.

Piața internă ar trebui să permită IMM-urilor și angajaților acestora să se dezvolte. Valoarea sa pentru IMM-uri constă în crearea unor standarde comune pentru serviciile și produsele lor, ceea ce le permite să-și desfășoare activitatea la nivel transfrontalier, reducând în același timp birocrația, raționalizând procedurile și luptând împotriva tuturor formelor de corupție.

1.5.

Coerența dintre legislația europeană și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestei legislații la nivelul statelor membre este o condiție sine qua non. În implementarea noii strategii industriale este nevoie să se pună mai mult accentul pe dinamica stimulării/experimentării/evaluării decât pe o abordare pur normativă.

1.6.

CESE solicită: evaluarea consecințelor liberalizării serviciilor de interes economic general (SIEG) asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale; un studiu privind posibila necesitate de a crea instrumente europene de intervenție publică în sectoarele SIEG; și/sau instituirea unor servicii publice europene eficiente. De asemenea, Comitetul pledează pentru un program ambițios de modernizare și condiții-cadru în sectoarele strategice ale SIEG, cum ar fi: energie și materii prime; mobilitate și transport public; apă, salubritate și resurse de apă; și telecomunicații și accesibilitate digitală.

1.7.

CESE invită Comisia să elaboreze o comunicare interpretativă a articolului 54 din TFUE și a articolelor din Tratatul privind dreptul concurenței, pentru a clarifica conceptul de „non-profit” din dreptul Uniunii. Comitetul consideră că la TFUE ar trebui adăugat un protocol despre diversele forme de întreprinderi, după modelul Protocolului nr. 26 privind SIG, și solicită statelor membre să înscrie această revizuire pe agenda viitoarelor reforme.

1.8.

Standardele europene au jucat un rol esențial în faza inițială de concepere a pieței interne. Standardele nu vizează doar simplificarea accesului întreprinderilor la piața internă, ci joacă și un rol important pentru consumatori. Obiectivul acestor standarde este de a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor europeni și interesele lor economice și juridice, indiferent unde locuiesc, călătoresc și fac cumpărături în UE. Crearea lor a condus la reducerea celor aproximativ 150 000 de norme naționale existente în 1985, ajungându-se la aproximativ 13 000 de norme europene armonizate în 2007. O astfel de dinamică este necesară pentru dezvoltarea în continuare a pieței unice.

2. Observații generale

2.1.

UE a dat dovadă de reale capacități de reziliență în contextul eforturilor de a construi o piață internă activă de 450 de milioane de locuitori, având instituții care au reacționat neașteptat de rapid prin achiziții comune de vaccinuri, prin acțiuni în colaborare ale partenerilor sociali privind munca cu fracțiune de normă, prin împrumuturi mutualizate și prin planuri de sprijin pentru relansare și acțiuni de solidaritate cu Ucraina, precum și o societate civilă activă. Uniunea se bazează, de asemenea, pe o structură de întreprinderi importante și complementare, constând din societăți de capital, întreprinderi de stat și întreprinderi din economia socială.

2.2.

Într-o serie de domenii, UE depinde de alte țări, de exemplu pentru combustibili fosili și materii prime. Uniunea nu dispune de o politică industrială comună capabilă să facă față concurenței externe și are o uniune fiscală și monetară limitată, toate acestea amenințând funcționarea și existența pe termen lung a pieței interne. Prin urmare, modernizarea pieței interne a devenit indispensabilă.

2.3.

În conformitate cu recentele propuneri ale CESE (1), Comitetul solicită o nouă strategie industrială europeană activă, care să asigure baza industrială a Europei și să stimuleze nu numai inițiativele antreprenoriale, în special cele ale IMM-urilor, ci și să prevadă politici publice care să favorizeze întreprinderile și inovarea. De asemenea, strategia trebuie să prevadă servicii de interes general eficiente și de bună calitate, care să răspundă efectiv nevoilor individuale și colective și să garanteze accesul universal și drepturi fundamentale și sociale pentru toți, mobilizarea diverselor forme ale economiei sociale și solidare și a societății civile, promovarea unor locuri de muncă stabile, incluzive și pe termen lung și participarea democratică a tuturor membrilor societății.

2.4.

Este imperativ ca toate părțile interesate (consumatori, întreprinderi, lucrători, autorități publice și societatea civilă) să fie organizate și să evolueze împreună pe aceeași cale de transformare. De asemenea, este esențial să se promoveze dezvoltarea și gestionarea inovării științifice, tehnologice, manageriale și sociale, esențială pentru competitivitatea UE.

2.5.

Dinamica transformării necesită o capacitate de răspuns rapid și de adaptare rapidă nu numai din partea întreprinderilor, ci și a autorităților publice. Pentru a asigura succesul durabil al politicii industriale, în această etapă specifică a schimbărilor structurale este esențial un dialog permanent cu actorii transformării pe tema provocărilor și a obstacolelor. Mulțumită acestui dialog, transformarea va putea fi percepută drept un proces constant de cercetare și inovare, al cărui rezultat sau succes nu poate fi niciodată considerat de la sine înțeles.

3. Observații specifice

3.1. Consolidarea pieței interne a UE

3.1.1.

Piața internă nu a reușit încă să își atingă potențialul și să își joace adevăratul rolîn îmbunătățirea rezilienței economiilor UE. Ea devine din ce în ce mai mult o piață digitală. Prin urmare, trebuie considerate pozitive toate reformele care contribuie la o concurență mai loială pe piața unică digitală.

3.1.2.

Finalizarea pieței de capital a UE este esențială pentru aprofundarea pieței unice. Piața de capital ar trebui orientată către finanțarea producției, achiziția și fluxul de mărfuri sau servicii, în special prin sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în cazul întreprinderilor, precum și a serviciilor de interes general, și prin încurajarea spiritului antreprenorial.

3.1.3.

CESE consideră că, în consolidarea pieței interne, ar trebui să se acorde prioritate politicilor prin care întreprinderile private oferă un cadru pentru inovare și o favorizează prin accesul la capitalul de risc (în special pentru noii antreprenori) și dezvoltarea legăturilor dintre industrie și sectorul științific (mai ales universități).

3.1.4.

Nivelul productivității este un factor fundamental de măsurare a competitivității. Creșterea productivității poate fi atinsă, de exemplu, prin intermediul noilor tehnologii, creșterea ofertei, scăderea prețurilor și mărirea salariilor reale. Ca atare, investițiile în creșterea productivității sunt esențiale pentru creșterea economiei.

3.1.5.

Statul de drept trebuie sprijinit. UE se bazează pe un set cuprinzător de norme (acquis-ul comunitar) și va funcționa numai dacă aceste norme sunt transpuse și puse în aplicare uniform în toate statele membre. De fapt, multe dintre aceste norme nu sunt transpuse la nivel național, fiind concretizate în moduri foarte diferite sau aplicate într-o măsură mai mare sau mică. Este vorba de un obstacol serios și substanțial în calea bunei funcționări a pieței interne și a încrederii publicului în aceasta. Ca atare, punerea în aplicare a acquis-ului ar trebui să fie o prioritate pentru consolidarea pieței interne și creșterea încrederii cetățenilor în ea.

3.1.6.

Este important ca UE să se opună în mod clar tendințelor protecționiste și practicilor comerciale neloiale, în cooperare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și în cadrul organizațiilor internaționale. Măsurile de apărare comercială trebuie să fie utilizate rapid și eficient de către Comisia Europeană pentru a revizui ajutoarele de stat acordate întreprinderilor de către autoritățile din state care nu sunt membre ale UE și, după caz, pentru a preveni acordarea unui tratament preferențial inechitabil acestor întreprinderi și produselor lor, la momentul intrării pe piața internă a UE.

3.1.7.

Standardele europene comune pot furniza oportunități de afaceri și pot facilita cooperarea economică cu partenerii și clienții din UE și din întreaga lume. Cu toate acestea, CESE este preocupat de tendințele evidente în ceea ce privește politizarea standardizării și introducerea de dispoziții tehnice prin intermediul actelor delegate. Acest mod de elaborare a unor norme și standarde importante conduce adesea la întârzieri și împiedică răspândirea lor în mediul de afaceri, creând insecuritate juridică. Întârzierea rezultată trebuie abordată de urgență, impunându-se sprijinirea implicării întreprinderilor în elaborarea normelor și standardelor.

3.2. Noua strategie industrială europeană

3.2.1.

UE are nevoie de o politică industrială care să se axeze atât pe calitatea factorilor economici legați de ofertă (de exemplu, infrastructura, statul de drept, sistemul educativ), cât și pe capacitatea de a gestiona schimbările în sine. Prin urmare, politica industrială trebuie să creeze condițiile necesare pentru schimbări structurale pe piețe concurențiale, asigurând în același timp competitivitatea în ceea ce privește crearea de valoare. Acest lucru implică acordarea unei atenții sporite dinamicii stimulării, experimentării și evaluării, mai degrabă decât dispozițiilor legale, măsurilor administrative sau birocrației.

3.2.2.

În contextul dublei tranziții, piața internă a UE și politica sa industrială trebuie să promoveze o competitivitate durabilă și favorabilă incluziunii, care să păstreze un nivel ridicat de protecție socială și a mediului, locuri de muncă de calitate și condiții de echitate și solidaritate, în vederea menținerii modelului unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate.

3.2.3.

Adaptabilitatea actorilor prin inovare și investiții este esențială pentru succesul schimbării. Industria are un impact deosebit de pozitiv asupra productivității; aceasta este mai activă sub aspectul cercetării și dezvoltării decât alte componente ale economiei, și prezintă, prin mulțumită fructificării capacității comune de cercetare și dezvoltare, un potențial ridicat de inovare, precum și efecte de propagare semnificative asupra sectorului serviciilor.

3.2.4.

CESE subliniază necesitatea de a se face distincția între dependența economică individuală și dependența economică europeană și națională. Întreprinderile își organizează lanțurile de aprovizionare și achiziționarea de materii prime și produse intermediare după evaluarea costurilor și a riscurilor din punct de vedere economic. Fiabilitatea relațiilor unei întreprinderi cu partenerii săi comerciali depinde de condițiile contractuale pe care le poate obține aceasta în funcție de situația pieței și de puterea sa de negociere. În același timp, actorii politici și economici europeni trebuie să acționeze împreună pentru a asigura securitatea aprovizionării cu materii prime critice. CESE sprijină eforturile UE și ale statelor membre de a juca un rol mai activ în asigurarea unei aprovizionări durabile și pe termen lung cu materii prime, prin extinderea economiei circulare și a reciclării, înlocuirea materiilor prime critice, depozitarea materiilor prime și promovarea extracției strategice de materii prime.

3.2.5.

În plus, autoritățile publice ar trebui să verifice dacă economia dispune de suficiente stimulente și posibilități pentru a reduce îndeajuns dependențele critice în materie de politică economică. În caz contrar, trebuie găsite instrumente publice suplimentare care să fie proporționale cu acest obiectiv.

3.2.6.

Pe baza datelor UE, se estimează că există 2 950 de clustere industriale regionale, care reprezintă aproximativ un sfert din locurile de muncă din Europa (61,8 milioane, adică 23,4 % din totalul european) (2). Este vorba de un element-cheie al economiei reale și, ca atare, o nouă strategie industrială europeană trebuie să optimizeze activitatea și condițiile în care operează aceste grupuri și lucrătorii lor.

3.2.7.

Pentru a asigura capitalul necesar pentru inovare, finalizarea uniunii bancare și a piețelor de capital este extrem de importantă pentru mobilizarea de capital pentru IMM-uri, pentru realizarea de investiții transfrontaliere și pentru creșterea rezilienței sistemului financiar. În plus, normele privind clasificarea investițiilor durabile trebuie să fie ușor de gestionat și de înțeles, dar și coerente. De asemenea, este imperativ ca economia reală să fie finanțată în mod prioritar și ca niciun sector să nu fie lăsat în urmă.

3.2.8.

O piață internă puternică înseamnă eliminarea obstacolelor persistente, sprijinirea activă a inovării și a cercetării, precum și orientarea și direcționarea investițiilor, prin adaptarea normelor UE referitoare la ajutoarele de stat la aceste obiective. În acest context, este important să se verifice dacă legislația existentă în domeniul concurenței este încă adecvată scopului și dacă ar trebui să se țină seama într-o mai mare măsură de obiectivele de politică publică ale UE și ale statelor sale membre. O piață internă solidă trebuie să se fundamenteze pe o abordare bazată pe realitatea zonei, cu implicarea regiunilor și a tuturor comunităților locale. De asemenea, ea trebuie să contribuie la punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale și a Pilonului european al drepturilor sociale, să integreze dezvoltarea capitalului uman și să promoveze locuri de muncă de calitate, bine plătite, pentru ca angajații să se implice în tranzițiile necesare.

3.2.9.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) urmăresc să faciliteze transformarea verde și digitală în UE. Pentru lansarea acestor proiecte complexe, este nevoie de investiții majore, pe care nu toate statele membre le pot finanța. Pentru a garanta că aceste investiții au un impact pozitiv pe piața internă, trebuie luate măsuri care să asigure coordonarea eficace între statele membre, o mai bună diseminare a rezultatelor, includerea IMM-urilor și alocarea de resurse financiare suplimentare.

3.2.10.

Dezvoltarea IA ar trebui să fie una dintre prioritățile politicii industriale și din etapele consolidării pieței interne. Este nevoie de principii și criterii care să ghideze utilizarea sa de către întreprinderile în cauză, astfel încât aceasta să fie în conformitate cu valorile europene. Acest lucru este cu atât mai important nu numai pentru întreprinderile care produc inteligență artificială, și anume software și sisteme de previziuni care utilizează volume mari de date ce trebuie achiziționate și prelucrate în conformitate cu criterii de reprezentativitate, fiabilitate și protecție a datelor și transparență, ci și pentru întreprinderile care utilizează IA în procesele lor, pentru a se asigura că aceasta este folosită corect și că nu subminează drepturile utilizatorilor, ale clienților și ale lucrătorilor.

3.2.11.

IA reprezintă o oportunitate pentru inovațiile tehnologice care au un impact major asupra proceselor de producție, comercializare și distribuție a bunurilor și serviciilor, precum și asupra organizării interne a întreprinderilor. Pentru ca ea să își valorifice întregul potențial, este important să se anticipeze impactul pe care îl va avea asupra societății în ansamblu și asupra pieței muncii în special, precum și să se dezvolte competențele necesare.

3.3. Dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale și a IMM-urilor

3.3.1.

IMM-urile joacă un rol esențial în inovare și în găsirea de răspunsuri adaptate la diversitatea situațiilor și a nevoilor. În acest sens, este esențial ca sistemul financiar să le ofere efectiv mijloacele necesare pentru investiții durabile.

3.3.2.

Rolul pieței unice europene este de a asigura accesul IMM-urilor la piețele și lanțurile valorice viitoare. Birocrația excesivă în ceea ce privește cerințele de notificare, de documentare și de probă îngreunează din ce în ce mai mult activitățile principale ale IMM-urilor. Principiul „să gândim mai întâi la scară mică” trebuie să prevaleze o dată mai mult.

3.3.3.

Accesul egal la date este necesar în toate sectoarele și crucial pentru modelele de afaceri, de exemplu în domeniul autovehiculelor, al utilajelor agricole sau al infrastructurii de construcții și de locuințe inteligente, precum și pentru utilizarea platformelor în general. La nivel național și european, CESE consideră că acest lucru necesită un cadru juridic care să asigure întreprinderilor un acces echitabil, sigur și fezabil din punct de vedere tehnic la date.

3.3.4.

Normele clare și procedurile pragmatice sunt importante pentru IMM-uri, în special atunci când acestea își desfășoară activitatea în străinătate. Astfel, pentru ca notificările să fie simple și în conformitate cu normele privind detașarea lucrătorilor, obligațiile de raportare și verificare trebuie reduse cât mai mult posibil, simplificate, transparente și ușor de înțeles. Un portal digital standardizat de raportare, cum ar fi raportarea electronică, reprezintă o soluție pentru a îndeplini cerințele privind detașarea într-un mod mai rapid și mai puțin birocratic.

3.3.5.

În cadrul activităților comerciale transfrontaliere, realizarea unui pașaport european digital de securitate socială (ESSPASS) și obligația de a deține un astfel de pașaport ar ajuta întreprinderile și angajații acestora să-și reducă cerințele în materie de documentare și de probă. Pe termen lung, ar trebui extinse funcțiile identificării electronice și ale portofelului UE pentru identitatea digitală, care pot fuziona informații și documente în format electronic și pot face posibile interacțiuni de la egal la egal. CESE ar dori să sublinieze necesitatea ca autoritățile naționale și regionale să colaboreze mai bine, inclusiv prin proceduri administrative digitale și interoperabile.

3.4. Servicii de interes general

3.4.1.

În complementaritate cu dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale și cu elaborarea politicilor publice, SIG au scopul de a garanta dreptul fiecărui locuitor de a avea acces la bunuri și servicii esențiale, creează forme de ajutor reciproc, asigură coeziunea economică, socială și teritorială și iau în considerare evoluțiile pe termen lung și interesele generațiilor viitoare (3). Piața internă are nevoie de SIG în toată Uniunea Europeană. Ele reprezintă 25 % din PIB-ul UE și 20 % din totalul locurilor de muncă, furnizând următoarele elemente: infrastructură de transport, energie, comunicații, acces la apă și salubritate, un sistem de învățământ bazat pe cercetare, un sistem de sănătate axat pe prevenire și pe accesul universal la îngrijire și un mediu care garantează securitate, justiție și condiții decente de trai, de locuire și de subzistență.

3.4.2.

SIG sunt recunoscute în următoarele sectoare: educație, cultură, locuințe și sprijin acordat persoanelor fără adăpost, îngrijire pe termen lung, inserția persoanelor cu handicap și asistența medicală. Autoritățile statelor membre sunt cele care au competența generală de a defini, „de a furniza, de a pune în aplicare și de a organiza” SIG. Acestea sunt libere să aleagă metodele de gestiune internă sau delegată, precum și statutul întreprinderilor care îndeplinesc aceste sarcini de serviciu public.

3.4.3.

Dat fiind rolul vital jucat de sectorul spitalicesc în viața de zi cu zi și în perioadele cu probleme acute de sănătate publică (COVID-19), este esențial ca politica în domeniul concurenței și normele privind ajutoarele de stat să fie aplicate ținând seama cum se cuvine atât de prerogativele statelor membre de a stabili obiective naționale de sănătate publică, cât și de gama de modele socioeconomice care reglementează sectorul spitalicesc, fără a împiedica buna funcționare a pieței interne. Aplicarea normelor UE în materie de concurență (mai ales cele privind ajutoarele de stat) în cazul serviciilor de sănătate trebuie să se facă recunoscând că acestea furnizează un serviciu care este în interesul general al societății. Trebuie să se acorde atenția cuvenită principiilor coeziunii și solidarității, deoarece aceste servicii joacă un rol esențial în transpunerea lor.

3.4.4.

La 15 ani de la intrarea în vigoare a noului tratat, Comisia nu a propus nicio inițiativă legislativă în temeiul articolului 14 din TFUE. Prin urmare, a sosit momentul să se facă un bilanț al acțiunii UE în domeniul SI(E)G și să se aplice corespunzător articolul 14 și Protocolul nr. 26 la TFUE.

3.4.5.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să efectueze o evaluare aprofundată a modului în care funcționează SI(E)G și a impactului lor, analizând:

—	consecințele liberalizării SIEG în termeni de coeziune economică, socială și teritorială și de calitate, accesibilitate, adaptabilitate și preț plătit pentru prestarea serviciului;

—	eventuala necesitate de a crea instrumente europene de intervenție publică în sectoarele SIEG și/sau instituirea de servicii publice europene funcționale (4);

—	posibila identificare a unei categorii autonome de servicii sociale de interes general (SSIG) cu un domeniu de aplicare mai larg în raport cu situația dreptului pozitiv, sub aspectul solidarității și justiției sociale.

3.4.6.

Eforturile de a realiza autonomia strategică deschisă necesită lansarea unui program ambițios de modernizare și condiții-cadru în sectoarele strategice ale SIEG: energie și materii prime; mobilitate și transport public; apă, salubritate și resurse de apă; telecomunicații și accesibilitate digitală.

3.4.7.

Recomandări specifice pentru serviciile de interes economic general

CESE solicită:

—	lansarea unui plan european 2024-2029 pentru sectoarele strategice ale SIEG, ca parte a instituirii autonomiei strategice deschise a UE;

—

desemnarea, în cadrul următorului colegiu al comisarilor, a unui comisar responsabil cu un plan strategic 2024-2029 pentru SIEG sigure, de înaltă calitate și durabile, precum și înființarea unei agenții europene care să monitorizeze evoluția obligațiilor de serviciu public și a serviciului universal al SIEG;

—	un operator european pentru rețelele de transport și interconectare transfrontaliere de foarte înaltă tensiune;

—	un studiu privind instituirea de operatori europeni pentru rețelele feroviare transeuropene de mare viteză;

—	definirea clară a sarcinilor și obligațiilor de serviciu public ale programului Galileo;

—	să se acorde acces tuturor părților interesate relevante la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice.

3.5. Economia socială și solidară și societatea civilă

3.5.1.

Nu există niciun cadru juridic pentru economia socială sau serviciile sociale de interes general (SSIG). Cu toate acestea, ele fac parte integrantă din noua strategie industrială europeană, pe picior de egalitate și în complementaritate cu inițiativele antreprenoriale, cu acțiunile publice sau cu serviciile de interes general. Punerea lor în aplicare se bazează adesea pe mobilizarea societății civile, pe voluntariat și pe diverse forme de întreprinderi din economia socială (cooperative, societăți mutuale, întreprinderi sociale și asociații). Scopul lor este de a răspunde nevoilor sociale și societale ale fiecărui locuitor sau actor, ale fiecărei comunități și ale fiecărui teritoriu.

3.5.2.

În virtutea articolului 54 din TFUE, dreptul UE recunoaște două tipuri de entități: cele fără scop lucrativ, care cuprind doar organizații a căror activitate economică nu urmărește obținerea unui profit, și întreprinderile, în principal societățile comerciale. Or, întreprinderile din economia socială nu urmăresc obiective de maximizare sau de randament al capitalului, ci un obiectiv social (5). CESE și-a exprimat în repetate rânduri punctul de vedere cu privire la necesitatea de a ține seama în mod efectiv, în legislația UE, de diversitatea formelor de întreprindere.

3.5.3.

Este necesar să se formalizeze un cadru juridic european pentru SSIG, care să respecte marja de acțiune a statelor membre în ce privește organizarea și finanțarea SSIG, și să se adopte un cadru juridic specific care să recunoască rolul întreprinderilor din economia socială în calitate de prestatori de servicii.

3.5.4.

Deși funcționarea SSIG este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în capacitatea de acțiune a propriilor guverne, este neapărat nevoie să se creeze un veritabil sentiment al identității europene, care să sporească sprijinul pentru integrarea europeană în ansamblu. Introducerea unui serviciu civil și social paneuropean pentru toți tinerii europeni ar putea fi o opțiune pentru o mai bună înțelegere a nevoilor altor popoare, țări și culturi.

3.6. Impactul extinderii UE asupra pieței unice

3.6.1.

Viitorul pieței unice va fi cel mai probabil legat de o extindere a UE. Acest proces trebuie să fie bine gestionat, fără a pune prea mult la încercare capacitățile de integrare ale țărilor candidate și adoptarea de către acestea a acquis-ului comunitar. CESE propune o abordare treptată și individualizată pentru fiecare țară în parte, de exemplu prin axarea pe integrarea economică și pe valorile comune ale UE, ceea ce ar deschide piața noastră internă potențialelor noi state membre.

3.6.2.

Trebuie abordate așteptările tuturor părților implicate, informând în mod clar țările respective, precum și statele membre ale Uniunii Europene, cu privire la drepturi și obligații. De exemplu, țările ar trebui să își propună să contribuie la Spațiul Economic European (accesul pe piață) și să beneficieze de acesta și de spațiul său civic (cetățenia europeană) sau social (drepturile lucrătorilor, protecția consumatorilor).

Bruxelles, 17 ianuarie 2024.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Oliver RÖPKE

(1) Cf. mai ales următoarele avize ale CESE: cel pe tema „Competitivitate și industrie”, JO C, C/2024/875, 6.2.2024, http://data.europa.eu/eli/C/2024/875/oj, JO C 349, 29.9.2023, p. 179, JO C 105, 4.3.2022, p. 63, JO C 56, 16.2.2021, p. 10 și JO C 282, 20.8.2019, p. 1.

(2) Comisia Europeană, 2020, Panorama europeană a clusterelor și mutațiilor industriale.

(3) Printre numeroasele avize și contribuții ale CESE, se numără și avizul pe tema „Crearea în comun a serviciilor de interes general ca o contribuție la o democrație mai participativă în UE” (JO C 486, 21.12.2022, p. 76).

(4) Similar cu ceea ce ar putea fi o agenție europeană de aprovizionare pentru anumite produse sanitare, energetice sau de altă natură.

(5) JO C 282, 20.8.2019, p. 1.