Raportor: Juan Manuel MORENO BONILLA (ES-PPE), președintele Juntei Andaluziei

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații introductive: impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane

1.

subliniază dovezile științifice solide privind efectele asupra sănătății fizice, sociale și mintale a cetățenilor europeni ale schimbărilor de temperatură și precipitații, precum și ale schimbărilor suferite de diversitatea biologică și de ecosisteme. Aceasta înseamnă că sunt tot mai frecvente și mai intense fenomenele climatice nefavorabile, cum ar fi secetele, inundațiile, furtunile tropicale și cicloanele, poluarea și că, în mod indirect, se schimbă destinația terenurilor;

2.

semnalează că schimbările climatice sporesc semnificativ presiunile și riscurile asupra ecosistemelor, a sănătății umane și a economiei, atât pentru indivizi, cât și pentru Europa în ansamblu. Pornind de la Pactul verde, trebuie abordate provocările, valorificate oportunitățile și atins obiectivul final al tranziției verzi, și anume o Europă neutră din punct de vedere climatic;

3.

reamintește că Declarația privind schimbările climatice și sănătatea, adoptată în cadrul celei de a 28-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Dubai (COP28), a subliniat importanța abordării interacțiunilor dintre schimbările climatice și sănătate și include angajamentul de a integra mai bine considerentele legate de sănătate în procesele de politică privind clima și pe cele legate de climă în agendele de politică în domeniul sănătății;

4.

recunoaște că trebuie abordat urgent impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra sănătății umane, subliniind rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a unor măsuri specifice, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în cele ultraperiferice, pentru a atenua disparitățile în materie de sănătate în punerea în aplicare a măsurilor de atenuare și/sau de adaptare la aceste efecte, precum și accesul la asistență medicală prin asigurarea unor sisteme de sănătate reziliente și a accesului la apă potabilă și la o alimentație adecvată;

5.

atrage atenția asupra previziunilor că va crește numărul de zile ale valurilor de căldură, de cel puțin două ori mai mare în toate regiunile europene și care crește dramatic în multe dintre acestea. Acest fenomen contribuie nu numai la decese cauzate de boli cardiovasculare și respiratorii, ci și la multiplicarea unor afecțiuni comune, cum ar fi epuizarea din cauza căldurii, greață, amețeală și slăbiciune, care pot duce la un șoc termic și la o insuficiență a organelor;

6.

îndeamnă să fie concepute strategii cuprinzătoare de combatere a răspândirii bolilor legate de schimbările climatice, inclusiv a bolilor cu transmitere prin vectori și apă, subliniind importanța evaluărilor specifice fiecărei regiuni-pentru dezvoltarea și organizarea sistemelor de sănătate. Aceste evaluări ar trebui să abordeze măsuri specifice de atenuare și adaptare pentru aceste regiuni și populația lor, pe baza caracteristicilor lor specifice, și să reducă la minimum diferențele în calitatea asistenței medicale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în cele ultraperiferice, pentru a asigura accesul echitabil la servicii de sănătate;

7.

avertizează că această creștere progresivă a temperaturilor poate avea și alte efecte nocive, cum ar fi creșterea nivelului mării și salinizarea acviferelor sau prevalența sau izbucnirea multor afecțiuni cu transmitere prin vectori (boala denga, boala virusului Zika sau malaria) sau prin apă (bacteria Vibrio), deoarece sporesc atât adecvarea climatică pentru proliferare, cât și durata perioadei adecvate de transmitere. În plus, subliniază că expunerea alimentelor la temperaturi în creștere poate facilita transmiterea bolilor cu transmitere prin alimente, cum ar fi salmoneloza, criptosporidioza și campilobacterioza;

8.

subliniază numeroasele efecte directe și indirecte pe care fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi precipitațiile abundente, vânturile și inundațiile, le au asupra sănătății umane. Pe lângă decese și vătămări fizice directe, acestea cauzează pierderi de gospodării, bunuri și comunități, având un impact semnificativ asupra sănătății mintale și a bunăstării oamenilor sub forma tulburărilor de stres posttraumatic (PTSD), a anxietății și a tulburărilor depresive;

9.

consideră ca fiind deosebit de îngrijorătoare schimbările de paradigmă ale precipitațiilor, care au ca rezultat fenomene de secetă mai îndelungate, frecvente și intense, în special în regiunile din sudul Europei. Aceste episoade nu amenință doar aprovizionarea cu apă și gestionarea resurselor de apă, limitând accesul la apă potabilă (ceea ce compromite igiena și crește riscul de boli transmise prin apă, cum ar fi diareea și holera), ci și securitatea alimentară și nutrițională din cauza creșterii prețurilor sau a penuriei anumitor alimente și pot avea efecte colaterale negative asupra economiei și ocupării forței de muncă, cu un impact major asupra sănătății;

10.

reamintește că creșterea progresivă a temperaturilor și reducerea precipitațiilor duc la majorarea riscului de incendii, ceea ce duce la pierderi de soluri și de diversitate și la un impact asupra securității umane, pe lângă pierderi economice;

11.

subliniază că deteriorarea calității aerului este principalul factor de risc pentru mediu, cu peste 300 000 de decese premature pe an în Europa din cauza bolilor respiratorii și cardiovasculare și a creșterii alergiilor respiratorii și a bolilor asociate. Sunt îngrijorătoare, de asemenea, deficiențele alimentare și nutriționale cauzate de impactul nivelurilor ridicate de CO2 asupra valorii nutritive a culturilor agricole;

12.

subliniază, în legătură cu punctul precedent, că schimbările climatice modifică perioada de înflorire a multor specii de plante al căror polen este transportat de vânt, cauzând o incidență mai mare a reacțiilor alergice în rândul populației. Acest lucru are un impact negativ asupra sănătății umane și împovărează sistemele de sănătate publică, deoarece impune utilizarea unor resurse mai mari;

13.

subliniază impactul devastator pe care îl au condițiile climatice severe, cum ar fi seceta și incendiile forestiere, asupra sectorului agriculturii din întreaga Europă, exacerbând tensiunile și presiunea asupra fermierilor care se confruntă deja cu dificultăți și cu sporirea costurilor de producție, din cauza creșterii costurilor factorilor de producție, cum ar fi îngrășămintele și apa. Impactul asupra sănătății lor mintale nu trebuie subestimat;

14.

în acest sens, invită Comisia Europeană să ia măsuri pentru a oferi sprijin concret regiunilor afectate grav de schimbări climatice în agricultură, întrucât politica agricolă comună nu este în măsură să răspundă marilor provocări impuse de schimbările climatice pentru a atenua stresul și riscurile la adresa sănătății cu care se confruntă în prezent fermierii;

15.

avertizează că poluarea rezervelor de apă, cauzată atât de frecvența crescută a fenomenelor meteorologice extreme, cât și de proliferarea algelor toxice prin creșterea temperaturilor apei, reprezintă o amenințare de răspândire în continuare a diferitelor boli transmise prin acest mediu, cum ar fi diareea, holera și dizenteria;

16.

subliniază că degradarea solului cauzează reducerea îngrijorătoare a serviciilor ecosistemice și, în consecință, o creștere a presiunii asupra solurilor sănătoase rămase și că, prin urmare, este esențial să se promoveze utilizarea durabilă a terenurilor pentru a asigura securitatea și siguranța alimentară și pentru a proteja sănătatea cetățenilor;

17.

reamintește că Agenția Europeană de Mediu consideră că poluarea mediului în diferitele sale dimensiuni cauzează unul din opt decese pe an în Uniunea Europeană și că 18 % din bolile cardiovasculare și 10 % din cancere sunt legate de degradarea mediului, iar aproximativ 238 000 de decese premature pe an sunt cauzate de expunerea cronică la particule nocive;

18.

recunoaște, prin urmare, că trebuie să se investească în continuare urgent și mai mult în cercetarea științifică, să se asigure dezvoltarea unor instrumente digitale și să fie sporite investițiile publice în sistemele naționale de sănătate, pentru a putea aborda efectele acestor amenințări la adresa sănătății umane, inclusiv prin adoptarea și punerea în aplicare a strategiilor și reglementărilor prevăzute în Pactul verde, care ar trebui să implice un rol sporit al autorităților locale și regionale;

19.

în acest sens, reamintește că este important să se intensifice cooperarea cu țările terțe în domeniul sănătății și al schimbărilor climatice, în special acțiunea UE în țările africane vecine, și să se evidențieze activitatea centrelor de cercetare specializate în controlul, prevenirea, diagnosticarea și cercetarea unui număr semnificativ de boli tropicale a căror incidență este în creștere în Europa;

Pactul verde european ca instrument de abordare a amenințărilor la adresa sănătății umane

20.

recunoaște importanța Pactului verde european în fața provocărilor generate de interacțiunea dintre schimbări climatice, poluare și degradarea mediului, precum și cadrul de reglementare cuprinzător și ambițios oferit de Pactul verde european, de care este nevoie pentru a realiza o Europă durabilă și neutră din punct de vedere climatic, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 legate de sănătatea umană și de protecția mediului. O populație sănătoasă și rezilientă poate aborda mai bine provocările și poate utiliza mai bine oportunitățile, cum ar fi cele oferite de Pactul verde;

21.

reamintește că punerea în aplicare corespunzătoare și într-un mod viabil pe plan economic și social a Legii climei este esențială pentru a atinge neutralitatea climatică în Europa până în 2050, în vederea atenuării numeroasele efecte nocive asupra sănătății ale creșterii temperaturilor;

22.

subliniază necesitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, care vizează reducerea emisiilor directe de CO2, ceea ce va reduce incidența bolilor respiratorii și cardiovasculare și creșterea temperaturilor sau a fenomenelor meteorologice extreme frecvente. Din acest motiv, salută inițiative cum ar fi: decarbonizarea sectorului construcțiilor promovată de Directiva REPowerEU; decarbonizarea încălzirii și răcirii propusă în revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile; reducerea plafonului global de emisii propusă în modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii; introducerea unui preț al carbonului aplicabil importurilor de anumite produse inclusă în mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră sau opțiunea de a exploata la maximum potențialul sectorului agricol și al silviculturii care derivă din modificarea Regulamentului privind emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură;

23.

recunoaște importanța adoptării unor măsuri, cum ar fi creșterea accesului la un transport public fiabil, în special în zonele rurale, unde multe persoane nu au altă opțiune decât să depindă de utilizarea autoturismelor pentru a se deplasa, sau revizuirea scutirilor fiscale pentru combustibilii de aviație și cei maritimi introduse prin reforma Directivei privind impozitarea energiei;

24.

în ceea ce privește energia curată, subliniază importanța revizuirii orientărilor privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și a creării unui cadru comun pentru sprijinirea orașelor din UE în tranziția către o mobilitate mai sustenabilă, promovând utilizarea modurilor de transport eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi transportul public, și a infrastructurii pentru bicicliști și pietoni și a vehiculelor electrice accesibile și la prețuri abordabile (BEV, hidrogen etc.), cu scopul de a reduce problemele de sănătate asociate poluării cauzate de transporturi, de a genera efecte pozitive asupra sănătății legate de creșterea activității fizice și de a reduce inegalitățile în accesul la bunuri și servicii, și asupra conviețuirii sociale;

25.

reamintește relevanța Planului industrial al Pactului verde și a Actului privind industria cu zero emisii nete pentru a promova investițiile în tehnologia verde și a Planului de acțiune pentru economia circulară, având în vedere reformele în materie de reglementare pe care le promovează în strategia industrială pentru o economie curată și circulară, cum ar fi regulamentul privind poluanții persistenți, care vizează eliminarea poluanților organici și a substanțelor chimice ce se bioacumulează în mod durabil, generând o amenințare la adresa sănătății umane;

26.

își exprimă interesul deosebit față de măsurile de reducere a emisiilor generate de transport prin implementarea de soluții de mobilitate sustenabilă și inteligentă, printre care se numără punerea accentului pe combustibilii alternativi, promovarea transportului feroviar și a transportului public, mobilitatea activă, măsurile de transfer modal pentru transportul de mărfuri de la transportul rutier la cel feroviar, în special transportul interregional de mărfuri sau revizuirea Regulamentului privind rețelele transeuropene de transport;

27.

subliniază că este important să se promoveze practici agricole sustenabile prin intermediul Strategiei „De la fermă la consumator” , care promovează agricultura ecologică (mai puțin dependentă de pesticide și îngrășăminte sintetice), ceea ce va duce la alimente mai sănătoase, fără deșeuri chimice și mai multe nutrienți;

28.

recunoaște relevanța acțiunii pentru conservarea și protecția ecosistemelor și a biodiversității în Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, pentru protejarea și refacerea ecosistemelor europene și în noua Strategie a UE pentru păduri, cu obiectivul său de a planta cel puțin 3 miliarde de arbori până în 2030. În acest sens, propunerea de regulament privind refacerea naturii promovează păduri și zone umede sănătoase, reumidificarea turbăriilor, care contribuie la reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră și a altor amenințări la adresa sănătății umane;

29.

subliniază importanța măsurilor care decurg din Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, prin care se urmărește să se creeze un mediu fără substanțe toxice în care nivelurile de poluare a aerului, apei și solului să nu mai aibă efecte dăunătoare asupra sănătății și a sistemelor naturale, și a celor din Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, care urmărește să protejeze sănătatea și mediul împotriva substanțelor chimice dăunătoare;

30.

subliniază importanța studierii schimbărilor din perioadele de înflorire a plantelor și de sporulație a ciupercilor anemofile care pot fi atribuite schimbărilor climatice, prin analiza și caracterizarea polenului și sporilor suspendați, pentru a preveni apariția episoadelor alergice în rândul persoanelor sensibile și pentru ca acestea să se poată proteja;

31.

reamintește importanța revizuirii Directivei privind apele urbane reziduale, care conține ambițioasa eliminarea a nutrienților și protecția împotriva microplasticelor și a micropoluanților, sau a Directivei privind calitatea aerului, care urmărește să stabilească valori-limită și obiective mai stricte pentru mai mulți poluanți; solicită alinierea deplină și obligatorie, până în 2035, a Directivei privind calitatea aerului la orientările OMS din 2021, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și a contribui la atingerea obiectivului de reducere la zero a poluării;

32.

subliniază importanța propunerilor de regulament privind producția și comercializarea materialului de reproducere a plantelor și a materialului forestier de reproducere, care va asigura soiuri mai rezistente la dăunători și la secetă și va permite o producție agroalimentară mai sustenabilă și conservarea diversității genetice a culturilor;

33.

sprijină adaptarea gestionării pădurilor la schimbările climatice, prin administrarea mai multor păduri cu ajutorul unor măsuri stricte de protecție, adoptarea unor criterii de durabilitate mai stricte în ceea ce privește producția și materialul forestier de reproducere și prin adoptarea de măsuri de protejare a resurselor genetice forestiere pe cale de dispariție. În acest context, trebuie ținut seama de diferitele circumstanțe și condiții de producție forestieră din statele membre. Recunoaște relevanța planurilor naționale de urgență pentru a evalua riscurile de penurie de materiale forestiere și impactul lor potențial asupra sănătății umane, a animalelor și a plantelor sau asupra mediului, astfel încât să fie asigurată o aprovizionare suficientă pentru reîmpădurirea zonelor afectate de fenomene meteorologice extreme și dezastre;

34.

reamintește că îmbunătățirea sănătății solului este esențială pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor climatice, deoarece solurile sănătoase permit stocarea carbonului și asigură ecosisteme terestre prospere, mai rezistente la secetă, inundații, valuri de căldură și alte fenomene meteorologice extreme. Prin urmare, este esențial să se înregistreze progrese în protecția și utilizarea durabilă a solului, în conformitate cu pachetul de măsuri privind utilizarea durabilă a resurselor naturale și cu Strategia UE privind solul pentru 2030;

35.

subliniază nevoia imperioasă a unei cercetări permanente cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății și salută transformarea sustenabilității într-un pilon transversal al tuturor politicilor UE și reamintește că cercetarea și inovarea vor permite abordarea provocărilor legate de mediu prin soluții tehnologice și științifice și, prin urmare, scoate în evidență programul Orizont Europa, în special clusterul 1 privind sănătatea, precum și importanța celui de-al optulea Program de acțiune pentru mediu până în 2030 (PAM 8), care consolidează legăturile dintre politica în domeniul mediului, al climei și al sănătății, aliniind obiectivele climatice la protecția sănătății și la bunăstarea oamenilor;

36.

consideră că pentru toate domeniile de politică și normele menționate mai sus este important ca dispozițiile și măsurile să fie adecvate scopului, să fie eficace și să respecte proporționalitatea și subsidiaritatea. De asemenea, ele trebuie să țină seama de considerații locale și regionale, într-o abordare mai amplă a dezvoltării durabile. În acest sens, Comitetul face trimitere, la numeroasele sale avize mai detaliate cu privire la aceste domenii, cum ar fi purificarea apei, pădurile, utilizarea terenurilor, sănătatea solului, eficiența energetică, mobilitatea etc.;

37.

subliniază necesitatea de a investiga în continuare riscurile pentru sănătate legate de schimbările climatice. În acest scop, subliniază Strategia privind adaptarea la schimbările climatice, lansată în februarie 2021, rolul Platformei pentru adaptarea la schimbările climatice Climate-ADAPT ca instrument specializat de comunicare, monitorizare, analiză și prevenire a efectelor schimbărilor climatice și crearea Observatorului european pentru climă și sănătate în cadrul acestei platforme, care este util atât pentru cetățeni, cât și pentru legiuitorii din domeniul climei;

38.

subliniază utilitatea revizuirii regimului ajutoarelor de stat prin intermediul orientărilor specifice și a recentei reforme a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare pentru atingerea acestor obiective;

Rolul autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a Pactului verde european

39.

recunoaște rolul-cheie al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare și dezvoltarea politicilor și măsurilor care decurg din Pactul verde european și, în consecință, în atenuarea impactului schimbărilor climatice, al poluării și al degradării mediului asupra sănătății umane. Reamintește, în acest sens, campania „Pactul verde la nivel local” a Comitetului Regiunilor, care a adus Pactul verde mai aproape de cetățeni și a plasat autoritățile locale și regionale în centrul strategiei de accelerare a tranziției verzi și energetice;

40.

recunoaște legăturile dintre schimbările climatice și factorii sociali și de mediu cu efecte asupra sănătății, precum și agravarea problemelor de sănătate mintală, socială și fizică, care riscă să sporească inegalitățile și nemulțumirile sociale. Aceste provocări trebuie transformate în oportunități pentru autoritățile regionale și locale prin intermediul unei tranziții juste; care să țină seama de abordarea de gen și să evite crearea de inegalități din cauza impactului negativ sporit în anumite regiuni sau grupuri socioeconomice fără a lăsa în urmă niciun cetățean și nicio regiune;

41.

salută recomandările studiului „Healthier environment for healthier lives: impacts of the European Green Deal on human health” (1) (Un mediu mai sănătos pentru o viață mai sănătoasă: efectele Pactului verde european asupra sănătății umane), destinate actorilor politici de la diversele niveluri teritoriale, întrucât, în medii de acțiune complexe, cum ar fi acțiunea în domeniul climei și al sănătății, identificarea clară și repartizarea sarcinilor sunt esențiale pentru optimizarea eficienței;

42.

subliniază că autoritățile regionale și locale, dat fiind că sunt administrațiile cele mai apropiate de provocările și nevoile cetățenilor, se află, având în vedere sfera lor de competență, într-o poziție strategică care le permite să adapteze și să contextualizeze politicile de mediu la nivel teritorial, garantând și veghind astfel la sănătatea locuitorilor lor prin adoptarea unor planuri regionale sau locale de atenuare și adaptare care să sprijine punerea în aplicare a planurilor energetice și climatice naționale integrate în gestionarea surselor de poluare urbană, cum ar fi transportul urban, sau crearea de spații verzi și albastre care să conserve habitatele naturale, în special în cadrul peisajelor urbane;

43.

consideră că adoptarea unor politici și reglementări care să promoveze mobilitatea durabilă (promovarea unor sisteme de transport public eficiente și sigure, transferul modal pentru transportul de mărfuri de la transportul rutier la cel feroviar, în special transportul interregional de mărfuri sau promovarea mersului cu bicicleta și a mersului pe jos, ceea ce va reduce poluarea aerului și va stimula activitatea fizică), eficiența energetică a clădirilor, mizele urbane, cum ar fi „orașele sfertului de oră”, evaluarea impactului politicilor publice asupra sănătății, conservarea naturii și gestionarea adecvată a deșeurilor vor contribui la tranziția structurii productive regionale și locale către o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, întărind în același timp sănătatea umană și prevenind îmbolnăvirile, ceea ce ajută la economisirea de costuri legate de sănătate;

44.

consideră că, deși autoritățile locale și regionale sunt responsabile de punerea în aplicare a unei mari părți a măsurilor necesare pentru protecția mediului și a sănătății, există numeroase obstacole în calea punerii în aplicare eficiente a acestor politici: lipsa finanțării, lipsa de informații exacte și actualizate pentru luarea deciziilor și evaluarea proceselor, necesitatea consolidării propriei capacități instituționale și tehnice;

45.

consideră că, având în vedere rolul esențial pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a politicilor UE, este necesar să se mențină și să se consolideze capacitatea de acțiune, competențele și finanțarea nivelului local și a celui regional, să li se acorde mai mult sprijin și acestea să fie mai bine pregătite să răspundă riscurilor pentru societate și mediu generate de schimbările climatice, prin promovarea simplificării procedurilor administrative necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor;

46.

consideră că este esențial să se ofere un sprijin puternic și asistență tehnică autorităților locale și regionale, promovând în același timp coerența dintre proiectele finanțate de UE și politicile locale și regionale, pentru a maximiza impactul acestora. Punerea în aplicare a politicilor și măsurilor de mediu necesită investiții semnificative în infrastructură durabilă, în tehnologii curate și programe de sensibilizare. Autoritățile locale și regionale se confruntă adesea cu constrângeri bugetare și depind de finanțarea externă. Este esențial să li se asigure acces egal la resurse financiare, astfel încât să poată participa pe deplin la tranziția către un model verde;

47.

subliniază că, în acest scop, este esențial să fie mobilizate instrumentele financiare ale politicii europene de coeziune europene în favoarea Pactului verde, astfel încât ele să poată contribui la realizarea de către autoritățile locale și regionale a unor măsuri prevăzute în acest pact. Reamintește, în acest sens, că trebuie sporit nivelul de ambiție al componentelor climatică și ecologică ale Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și rolul esențial pe care Fondul social european+ ar trebui să îl joace în tranziția justă care decurge din punerea în aplicare a Pactului verde;

48.

subliniază că problemele de sănătate legate de schimbările climatice necesită o cooperare strânsă între diferitele niveluri de guvernare (european, național, regional și local) și diferitele sectoare implicate, în special în domeniul sănătății, al mediului, al urbanismului, al energiei și al transporturilor, în punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Pactul verde. Această dorită abordare incluzivă a calității sănătății și a mediului, care face obiectul abordării „O singură sănătate”, nu este posibilă fără contactul cu instituțiile din domeniul sănătății, cu organizațiile societății civile și cu alte părți interesate;

49.

subliniază importanța colaborării dintre autoritățile locale și regionale, instituțiile din domeniul sănătății și agențiile de mediu în elaborarea unor planuri de adaptare specifice fiecărei regiuni. Aceste planuri ar trebui să abordeze provocările unice cu care se confruntă toate regiunile, mai ales cele mai puțin dezvoltate, garantând că sistemele de sănătate sunt reziliente, adaptabile și receptive la amenințările în continuă evoluție la adresa sănătății legate de climă;

50.

subliniază importanța autorităților locale și regionale în diseminarea informațiilor publice și în promovarea sensibilizării în rândul comunităților din UE. Prin urmare, se consideră esențial să se consolideze cooperarea dintre autoritățile locale și regionale prin crearea unor platforme de schimb de cunoștințe și de informații care să le permită cooperarea cu instituțiile academice și științifice, asigurând astfel o bază solidă de cunoștințe care să permită optimizarea procesului decizional și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de sănătate și de mediu;

51.

subliniază, ca exemplu de bune practici, Platforma părților interesate privind reducerea la zero a poluării, instituită de Comisie în cooperare cu Comitetul Regiunilor, care urmărește să reunească părți interesate și experți din diferite domenii de politică, cum ar fi sănătatea, agricultura, cercetarea și inovarea, transporturile, digitalizarea și mediul, maximizând astfel sinergiile în decarbonizare și în redresarea în urma pandemiei de COVID-19;

52.

consideră că apropierea autorităților locale și regionale de cetățenii europeni le oferă o poziție-cheie pentru o mai mare participare civică la toate aceste inițiative, asigurând astfel un nivel ridicat de acceptare și angajament. Consideră, prin urmare, că sensibilizarea cu privire la mediu prin campanii educative și programe de sensibilizare ar trebui să fie o sarcină principală a autorităților, în special a celor regionale și locale.

---

(1)  https://cor.europa.eu/en/engage/studies/Documents/QG0224012ENN Healthier environment for healthier lives.pdf