(2)

În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat, în comunicarea sa intitulată „Pactul verde european” (40), o foaie de parcurs ambițioasă pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, cu scopul de a proteja, a conserva și a consolida capitalul natural al Uniunii, precum și de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În ceea ce privește aerul curat în particular, Pactul verde european s-a angajat să îmbunătățească în continuare calitatea aerului și să alinieze mai strâns standardele UE de calitate a aerului la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, în cadrul pactului s-a anunțat o consolidare a dispozițiilor privind monitorizarea, modelarea și planificarea calității aerului.

(2)

În decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat, în comunicarea sa intitulată „Pactul verde european” (40), o foaie de parcurs ambițioasă pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, cu scopul de a proteja, a conserva și a consolida capitalul natural al Uniunii, precum și de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În ceea ce privește aerul curat în particular, Comisia s-a angajat să îmbunătățească în continuare calitatea aerului și să alinieze mai strâns standardele UE de calitate a aerului la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, în cadrul pactului s-a anunțat o consolidare a dispozițiilor privind monitorizarea, modelarea și planificarea calității aerului.

(4)

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării stabilește, de asemenea, o viziune pentru anul 2050, în care poluarea aerului este redusă la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale. În acest scop, ar trebui urmată o abordare etapizată pentru definirea standardelor actuale și viitoare ale UE de calitate a aerului, pentru stabilirea unor standarde intermediare de calitate a aerului pentru anul 2030 și anii următori și pentru elaborarea unei perspective în vederea alinierii la orientările OMS privind calitatea aerului până cel târziu în 2050, pe baza unui mecanism de revizuire periodică ce ține seama de cele mai recente cunoștințe științifice. Având în vedere legăturile dintre reducerea poluării și decarbonizare, obiectivul pe termen lung de a realiza obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării ar trebui urmărit concomitent cu obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (42).

(4)

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării stabilește, de asemenea, o viziune pentru anul 2050, în care poluarea aerului este redusă la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale. În acest scop, ar trebui urmată o abordare ambițioasă pentru definirea standardelor actuale și viitoare ale UE de calitate a aerului, pentru stabilirea unor standarde de calitate a aerului pentru anul 2035, inclusiv standarde intermediare de calitate a aerului pentru anul 2030, și la intervale regulate în anii următori și pentru elaborarea unei perspective în vederea alinierii complete și continue la orientările cele mai actualizate ale OMS privind calitatea aerului , pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării până cel târziu în 2050, pe baza unui mecanism de revizuire periodică ce ține seama de cele mai recente dovezi științifice. Având în vedere legăturile dintre reducerea poluării și decarbonizare, obiectivul pe termen lung de a realiza obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării ar trebui urmărit concomitent cu obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (42).

(4a)

În septembrie 2021, OMS a publicat noi orientări privind calitatea aerului, bazate pe o sinteză cuprinzătoare a dovezilor științifice referitoare la efectele poluării atmosferice asupra sănătății. Concluziile acestor orientări privind calitatea aerului subliniază în mod specific importanța reducerii concentrațiilor poluării la toate nivelurile și arată beneficii clare pentru sănătatea publică și pentru mediu ale unor astfel de acțiuni. Prezenta directivă ține cont de cele mai recente cunoștințe științifice și de nevoia de a alinia pe deplin standardele de calitate a aerului ale Uniunii la cele mai recente orientări ale OMS, pentru a atinge obiectivele generale ale Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

(4b)

Beneficiile societale ale reducerii continue și îmbunătățite a poluării aerului depășesc cu mult costurile implicate. Potrivit estimărilor Comisiei, costurile directe anuale ale respectării diferitelor scenarii de politică analizate în cadrul evaluării impactului care însoțește prezenta directivă se situează între 3,3 și 7 miliarde EUR, iar beneficiile cuantificate pentru sănătate și mediu se situează între 36 și 130 de miliarde EUR în 2030, demonstrând astfel că beneficiile politicii privind calitatea aerului depășesc cu mult costurile de punere în aplicare. Începând cu anul 2000, emisiile de poluanți atmosferici în Uniune au scăzut în mod constant ca urmare a legislației Uniunii și a celei naționale.

(5)

Atunci când iau măsurile relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării aerului, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să se ghideze după „principiul precauției” și după principul „poluatorul plătește” stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și după principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevăzut în Pactul verde european. Acestea ar trebui, printre altele, să ia în considerare: contribuția unei calități mai bune a aerului la sănătatea publică, la calitatea mediului , la bunăstarea cetățenilor, la prosperitatea societății, la ocuparea forței de muncă și la competitivitatea economiei; tranziția energetică, consolidarea securității energetice și combaterea sărăciei energetice; securitatea alimentară și accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor; dezvoltarea unor soluții de mobilitate și transport durabile și inteligente; impactul schimbărilor comportamentale; echitatea și solidaritatea între statele membre și la nivel național, ținând seama de capacitatea economică, de circumstanțele naționale, cum ar fi particularitățile insulelor, și de nevoia de convergență în timp; necesitatea ca tranziția să fie justă și echitabilă din punct de vedere social, cu ajutorul unor programe de învățământ și formare adecvate; cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, în special constatările raportate de OMS; necesitatea de a integra riscurile legate de poluarea aerului în deciziile de investiții și de planificare; raportul cost-eficacitate și neutralitatea tehnologică în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici și o evoluție graduală în timp a integrității ecologice și a nivelului de ambiție.

(5)

Atunci când iau măsurile relevante la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a atinge obiectivul de reducere la zero a poluării aerului, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să se ghideze după „principiul precauției”, după „principiul poluatorul plătește” și după „principiul prevenirii și corectării poluării la sursă”, stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și după principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevăzut în Pactul verde european și să respecte dreptul oamenilor la un mediu curat, sănătos și sustenabil . Acestea ar trebui, printre altele, să ia în considerare: contribuția unei calități mai bune a aerului la sănătatea publică, calitatea mediului și reziliența ecosistemelor, bunăstarea cetățenilor, egalitate și protecția populației sensibile și a grupurilor vulnerabile, costurile asistenței medicale, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), rolul societății civile , prosperitatea societății, ocuparea forței de muncă și la competitivitatea economiei; tranziția energetică, consolidarea securității energetice și combaterea sărăciei energetice; securitatea alimentară și accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor; dezvoltarea unor soluții de mobilitate și transport durabile și inteligente și a structurii aferente ; impactul schimbărilor comportamentale ; impactul politicilor fiscale ; echitatea și solidaritatea între statele membre și la nivel național, ținând seama de capacitatea economică, de circumstanțele naționale, cum ar fi particularitățile insulelor, și de nevoia de convergență în timp; necesitatea ca tranziția să fie justă și echitabilă din punct de vedere social, cu ajutorul unor programe de învățământ și formare adecvate , inclusiv pentru profesioniștii în domeniul sănătății ; cele mai bune și cele mai recente dovezi științifice disponibile, în special constatările raportate de OMS; necesitatea de a integra riscurile legate de poluarea aerului în deciziile de investiții și de planificare; raportul cost-eficacitate , cele mai bune soluții tehnologice disponibile și neutralitatea tehnologică în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici și o evoluție graduală în timp a integrității ecologice și a nivelului de ambiție , ghidate de principiul menținerii nivelului de protecție stabilit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene .

(5a)

Prezenta directivă contribuie la realizarea ODD-urilor, în special a ODD-urilor 3, 7, 10, 11 și 13.

(6)

„Al optulea program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030”, adoptat prin Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 (43), stabilește obiectivul de a obține un mediu fără substanțe toxice care să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor negative și, în acest sens, prevede că sunt necesare metode de monitorizare perfecționate, o mai bună informare a publicului și accesul la justiție. Acest program ghidează obiectivele stabilite în prezenta directivă.

(6)

„Al optulea program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030”, adoptat prin Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 (43), stabilește printre obiectivele sale prioritare obiectivul de a obține un mediu fără substanțe toxice care să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor negative și, în acest sens, prevede , printre altele, că sunt necesare metode de monitorizare perfecționate , o mai bună coordonare transfrontalieră , o mai bună informare a publicului și accesul la justiție. Acest program ghidează obiectivele stabilite în prezenta directivă.

(7)

Comisia ar trebui să revizuiască periodic dovezile științifice privind poluanții, efectele acestora asupra sănătății umane și a mediului și evoluțiile tehnologice. În baza revizuirii, Comisia ar trebui să evalueze dacă standardele de calitate a aerului aplicabile sunt în continuare adecvate pentru atingerea obiectivelor prezentei directive. Prima revizuire ar trebui efectuată până la 31.12.2028 pentru a evalua dacă standardele de calitate a aerului trebuie actualizate în baza celor mai recente informații științifice.

(7)

Comisia ar trebui să revizuiască periodic dovezile științifice privind poluanții, efectele acestora asupra sănătății umane și a mediului , inegalitățile în materie de sănătate, costurile directe și indirecte ale asistenței medicale asociate poluării aerului, costurile legate de mediu și evoluțiile comportamentale, fiscale și tehnologice. În baza revizuirii, Comisia ar trebui să evalueze dacă standardele de calitate a aerului aplicabile sunt în continuare adecvate pentru atingerea obiectivelor prezentei directive. Prima revizuire ar trebui efectuată până la 31.12.2028 pentru a evalua dacă standardele de calitate a aerului trebuie actualizate în baza celor mai recente informații științifice. Comisia ar trebui să evalueze periodic contribuția legislației Uniunii de stabilire a standardelor privind emisiile pentru sursele de poluare a aerului la atingerea standardelor de calitate a aerului stabilite prin prezenta directivă și, dacă este necesar, să propună măsuri suplimentare la nivelul Uniunii.

(10)

Ar trebui să fie aplicate  aplicații de modelare care să permită interpretarea datelor punctuale la nivelul distribuției geografice a concentrației, pentru a permite identificarea cazurilor de încălcare a standardelor de calitate a aerului și furnizarea datelor necesare pentru planurile privind calitatea aerului și pentru plasarea punctelor de prelevare. Pe lângă cerințele privind monitorizarea calității aerului definite în prezenta directivă, în scopul monitorizării, statele membre sunt încurajate să exploateze produsele de informare și instrumentele suplimentare (de exemplu, evaluare periodică și rapoartele privind evaluarea calității, aplicații online privind politicile) puse la dispoziție de componenta de observare a Pământului a Programului spațial al UE, în special Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS).

(10)

În funcție de situație, ar trebui derulate aplicații de modelare care să permită interpretarea datelor punctuale la nivelul distribuției geografice a concentrației de poluanți , pentru a permite identificarea cazurilor de încălcare a standardelor de calitate a aerului și furnizarea datelor necesare pentru planurile privind calitatea aerului și foile de parcurs privind calitatea aerului și pentru plasarea punctelor de prelevare. Pe lângă cerințele privind monitorizarea calității aerului definite în prezenta directivă, în scopul monitorizării, statele membre sunt încurajate să exploateze produsele de informare și instrumentele suplimentare (de exemplu, evaluare periodică și rapoartele privind evaluarea calității, aplicații online privind politicile) puse la dispoziție de componenta de observare a Pământului a Programului spațial al UE, în special Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS).

(11)

Este important ca poluanții emergenți, cum ar fi particulele ultrafine, carbonul negru și carbonul elementar, precum și amoniacul și potențialul de oxidare al particulelor în suspensie, să fie monitorizați, pentru a contribui la înțelegerea științifică a efectelor acestora asupra sănătății și a mediului, conform recomandărilor OMS.

(11)

Este important ca poluanții emergenți, cum ar fi particulele ultrafine, carbonul negru și carbonul elementar, precum și amoniacul și potențialul de oxidare al particulelor în suspensie, să fie monitorizați, pentru a contribui la înțelegerea științifică a efectelor acestora asupra sănătății și a mediului, conform recomandărilor OMS , în vederea stabilirii valorilor-limită pentru aceștia în cadrul primei revizuiri a acestei directive în 2028. Comisia ar trebui să continue să monitorizeze evoluțiile științifice legate de orice alți poluanți care nu intră sub incidența prezentei directive și să evalueze necesitatea de a extinde dispozițiile sale la acești poluanți.

(12)

Ar trebui să fie efectuate măsurători detaliate pentru particulele în suspensie în zonele rurale, pentru a înțelege mai bine impactul acestui poluant și pentru a dezvolta politici adecvate. Astfel de măsurători ar trebui efectuate în concordanță cu cele ale Programului de cooperare pentru supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP) elaborat în temeiul Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi din 1979, aprobată prin Decizia 81/462/CEE a Consiliului din 11 iunie 1981 (44), și al protocoalelor la această convenție, inclusiv Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, care a fost revizuit în 2012.

(12)

Ar trebui să fie efectuate măsurători detaliate pentru particulele în suspensie , carbonul negru, mercurul și amoniacul în zonele rurale, pentru a înțelege mai bine contribuția transfrontalieră și impactul acestor poluanți și pentru a dezvolta politici adecvate , inclusiv posibila introducere de valori-limită, valori-țintă și niveluri critice . Astfel de măsurători ar trebui efectuate în concordanță cu cele ale Programului de cooperare pentru supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP) elaborat în temeiul Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi din 1979, aprobată prin Decizia 81/462/CEE a Consiliului din 11 iunie 1981 (44), și al protocoalelor la această convenție, inclusiv Protocolul din 1999 referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, care a fost revizuit în 2012.

(15)

Pentru a proteja sănătatea umană și mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și la nivelul Uniunii, în special atunci când este vorba de emisii din agricultură, industrie, transporturi și producerea de energie. În consecință, emisiile de poluanți atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute sau reduse și ar trebui stabilite standarde corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, luându-se în considerare standardele, ghidurile și programele Organizației Mondiale a Sănătății .

(15)

Pentru a proteja sănătatea umană și mediul ca întreg, este deosebit de important să fie combătute la sursă emisiile de poluanți și să fie identificate și puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor pe plan local, național și la nivelul Uniunii, în special atunci când este vorba de emisii din agricultură, industrie, transporturi , sistemele de încălzire și răcire și producerea de energie . Legislația relevantă a Uniunii, cum ar fi cea privind standardele europene privind emisiile vehiculelor sau cea privind emisiile industriale, este esențială pentru reducerea în continuare a poluării aerului înconjurător. În consecință, emisiile de poluanți atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute sau reduse și ar trebui stabilite standarde corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurător, pe baza celor mai recente dovezi științifice publicate în cele mai actualizate orientări ale OMS privind calitatea aerului și în concordanță cu Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării pentru 2050 .

(15b)

Comisia ar trebui să evalueze, înainte de adoptare, coerența oricărui proiect de măsură și a oricărei propuneri legislative relevante, inclusiv a propunerilor bugetare, cu standardele de calitate a aerului prevăzute în prezenta directivă, și ar trebui să includă evaluarea respectivă în orice evaluare a impactului care însoțește respectivele măsuri sau propuneri și să publice rezultatul evaluării respective la momentul adoptării. Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a-și alinia proiectele de măsuri și propunerile legislative la obiectivele prezentei directive. În orice caz de nealiniere, Comisia ar trebui să prezinte motivele sale în cadrul evaluării coerenței.

(15c)

Poluanții atmosferici emiși de sectorul transporturilor implică un risc deosebit pentru sănătatea persoanelor care locuiesc în zone urbane și în apropierea nodurilor de transport. Prin urmare, statele membre și autoritățile regionale și locale relevante ar trebui să aibă în vedere punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană sustenabilă și să investească în tehnologii cu emisii zero și în măsuri care să permită un transfer modal către sisteme de transport active, în comun și sustenabile și crearea de spații verzi și de zone pietonale în orașe, cu scopul de a reduce poluarea aerului și congestionarea traficului rutier, în special în zonele urbane, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului”. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia toate măsurile necesare pentru a accelera instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în special a infrastructurii de reîncărcare cu energie electrică pentru vehiculele ușoare și grele, și să efectueze verificări periodice ale calității infrastructurii de transport pentru a identifica domeniile care necesită decongestionarea și optimizarea infrastructurii și să ia măsuri adecvate, cu sprijinul finanțării din partea Uniunii, după caz.

(15d)

Numai poluarea aerului generată de transportul maritim duce, anual, la 50 000 de decese premature în Uniune  (1a) . Deși dioxidul de sulf produce poluarea cea mai nocivă cu gaze de eșapament din transportul maritim, NOx nu ar trebui uitat. Impactul transportului maritim asupra mediului și asupra comunităților costiere, în ceea ce privește daunele aduse ecosistemelor și sănătatea publică, ar putea fi atenuat printr-o electrificare cuprinzătoare a transportului maritim pe distanțe scurte și urban, pe lângă impunerea de cerințe și infrastructură la dană cu emisii zero. În plus, o acoperire cuprinzătoare a spațiului maritim al Uniunii în zona de control al emisiilor de sulf (SECA) și în zona de control al emisiilor de azot (NECA) ar contribui în mod semnificativ la reducerea poluării aerului în porturi și în orașele portuare, precum și în apele Uniunii.

(16)

Probele științifice demonstrează că dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxidul de azot, particulele în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon, arsenul, cadmiul, nichelul, unele hidrocarburi aromatice policiclice și ozonul sunt responsabili pentru efecte negative semnificative asupra sănătății umane. Efectul lor asupra sănătății umane și a mediului se produce prin concentrațiile din aerul înconjurător.

(16)

Probele științifice demonstrează că dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxidul de azot, particulele în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon, arsenul, cadmiul, nichelul, unele hidrocarburi aromatice policiclice și ozonul sunt responsabili pentru o serie de efecte adverse semnificative asupra sănătății umane , care pot conduce la decese premature, și că nu există niciun prag identificabil sub care aceste substanțe să nu presupună un risc pentru sănătatea umană. Aceste substanțe afectează majoritatea sistemelor de organe și au legătură cu numeroase boli care provoacă invaliditate, precum astmul cu debut în copilărie și la maturitate, boli cardiovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, pneumonia, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, cancerul pulmonar, dezvoltarea cognitivă deficitară și demența . Efectul lor asupra sănătății umane și a mediului se produce prin concentrațiile din aerul înconjurător și prin depunere .

(16a)

Poluarea atmosferică afectează corpul uman pe termen scurt și lung, în moduri care sunt nocive pentru sănătate. Chiar dacă poluarea atmosferică este o problemă de sănătate universală, care afectează pe toată lumea, riscurile nu sunt distribuite omogen în rândul populației, iar unele grupuri de persoane sunt expuse unui risc mai ridicat decât altele. Populația sensibilă și grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu afecțiuni preexistente specifice (de exemplu, boli respiratorii sau cardiovasculare), femeile însărcinate, nou-născuții, copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități sau care au un acces necorespunzător la asistență medicală, precum și lucrătorii care sunt expuși la niveluri deosebit de ridicate de poluare a aerului în cadrul profesiei lor, par a fi cei mai expuși riscului, așa cum se subliniază în studiile care leagă poluarea aerului de scăderea performanței cognitive în rândul persoanelor în vârstă și care sugerează că o calitate slabă a aerului este deosebit de periculoasă pentru copii. Aceste grupuri ar trebui să fie informate și protejate. Prezenta directivă recunoaște riscurile sporite și nevoile specifice ale populației sensibile și ale grupurilor vulnerabile în ceea ce privește poluarea aerului și își propune să abordeze inegalitățile în materie de sănătate provocate de aerul poluat.

(16b)

Deși poluarea aerului înconjurător reprezintă un risc major pentru sănătatea mediului, care afectează toți cetățenii și toate statele membre, apar numeroase dovezi cu privire la legăturile dintre statutul socioeconomic și poluarea aerului, care demonstrează în special că sănătatea persoanelor cu un statut socioeconomic inferior tinde să fie mai afectată de poluarea aerului decât sănătatea populației generale, atât ca urmare a expunerii lor mai mari, cât și a vulnerabilității mai mari a acestora  (1a) . Statele membre ar trebui să țină seama de acești factori atunci când elaborează, pun în aplicare sau actualizează planurile privind calitatea aerului sau foile de parcurs privind calitatea aerului pentru a aborda în mod eficace aspectele sociale ale poluării aerului și pentru a reduce la minimum impactul socioeconomic al măsurilor luate.

(18)

Expunerea medie a populației la poluanții cu cel mai mare impact atestat asupra sănătății umane, particulele în suspensie (PM2,5 ) și dioxidul de azot (NO2), ar trebui redusă, conform recomandărilor OMS. În acest scop, pe lângă valorile-limită, în cazul acestor poluanți ar trebui introdusă o obligație de reducere a expunerii medii.

(18)

Expunerea medie a populației la poluanții cu cel mai mare impact atestat asupra sănătății umane, particulele în suspensie (PM2,5 ) și dioxidul de azot (NO2), ar trebui redusă, conform celor mai actualizate recomandări ale OMS. În acest scop, pe lângă valorile-limită, în cazul acestor poluanți ar trebui introdusă o obligație de reducere a expunerii medii. Obligația de reducere a expunerii medii ar trebui să completeze și nu să înlocuiască acele valori limită care, după cum s-a demonstrat, sunt standardele care, la momentul actual, pot fi puse în aplicare în cel mai eficace mod.

(19)

Verificarea adecvării directivelor privind calitatea aerului înconjurător (Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE) (45) a arătat că valorile-limită sunt mai eficace în reducerea concentrațiilor de poluanți decât valorile-țintă. În scopul reducerii la minim a efectelor nocive asupra sănătății umane, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și populațiilor sensibile, și asupra mediului, ar trebui fixate valori -limită pentru concentrațiile de dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în suspensie, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice din aerul înconjurător. Benzo(a)pirenul ar trebui să fie folosit ca un marker al riscului cancerigen prezentat de hidrocarburile aromatice policiclice din aerul înconjurător.

(19)

Verificarea adecvării directivelor privind calitatea aerului înconjurător (Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE) (45) a arătat că valorile-limită sunt mai eficace în reducerea concentrațiilor de poluanți decât alte tipuri de standarde de calitate a aerului, precum valorile-țintă. În scopul reducerii la minim a efectelor nocive asupra sănătății umane, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și populațiilor sensibile, și asupra mediului, ar trebui fixate valori -limită pentru concentrațiile de dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în suspensie, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice din aerul înconjurător . Pentru a asigura o protecție eficace împotriva efectelor nocive asupra ecosistemelor, aceste valori-limită ar trebui actualizate periodic, în lumina celor mai recente recomandări ale OMS . Benzo(a)pirenul ar trebui să fie folosit ca un marker al riscului cancerigen prezentat de hidrocarburile aromatice policiclice din aerul înconjurător.

(21)

Ozonul este un poluant transfrontalier format în atmosferă din emisiile de poluanți primari menționați în Directiva 2016/2284/UE a Parlamentului European și a Consiliului (46). Progresele realizate în vederea atingerii valorilor-țintă pentru calitatea aerului și a obiectivelor pe termen lung privind ozonul stabilite în prezenta directivă ar trebui determinate prin intermediul valorilor-țintă și al angajamentelor de reducere a emisiilor prevăzute de Directiva 2016/2284/UE și, prin punerea în aplicare a unor măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și a planurilor privind calitatea aerului.

(21)

Ozonul este un poluant transfrontalier format în atmosferă din emisiile de poluanți primari , unii dintre aceștia fiind menționați în Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (46). Ozonul troposferic afectează nu numai sănătatea umană, ci și vegetația și ecosistemele, conducând la reducerea randamentului recoltelor și a creșterii pădurilor și la pierderea biodiversității. Progresele realizate în vederea atingerii valorilor-țintă pentru calitatea aerului și a obiectivelor pe termen lung privind ozonul stabilite în prezenta directivă ar trebui determinate prin intermediul valorilor-țintă și al angajamentelor de reducere a emisiilor prevăzute de Directiva (UE) 2016/2284 și, prin punerea în aplicare a unor măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor , a foilor de parcurs privind calitatea aerului și a planurilor privind calitatea aerului.

(22)

Valorile-țintă pentru ozon și obiectivele pe termen lung pentru asigurarea unei protecții eficiente împotriva efectelor dăunătoare asupra sănătății umane, vegetației și ecosistemelor, determinate de expunerea la ozon, ar trebui actualizate în lumina celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății.

(22)

Valorile-țintă pentru ozon și obiectivele pe termen lung pentru asigurarea unei protecții eficiente împotriva efectelor dăunătoare asupra sănătății umane, vegetației și ecosistemelor, determinate de expunerea la ozon, ar trebui actualizate periodic în lumina celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății.

(23)

Ar trebui să se stabilească un prag de alertă pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele în suspensie (PM10 și PM2,5 ) și ozon, și un prag de informare pentru ozon, pentru protecția populației generale și , respectiv, a categoriilor vulnerabile și sensibile , împotriva expunerilor de scurtă durată la concentrații mari de ozon . Respectivele praguri ar trebui să declanșeze diseminarea informațiilor către public privind riscurile expunerii și, totodată, punerea în aplicare , după caz, a unor măsuri pe termen scurt în vederea reducerii nivelurilor de poluare acolo unde pragurile de alertă sunt depășite.

(23)

Ar trebui să se stabilească un prag de alertă și un prag de informare pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele în suspensie (PM10 și PM2,5 ) și ozon, pentru protecția populației generale și mai ales a populației sensibile și a grupurilor vulnerabile împotriva expunerilor de scurtă durată la concentrații mari de poluanți . Respectivele praguri ar trebui să declanșeze diseminarea informațiilor către public privind riscurile pentru sănătate asociate expunerii și, totodată, punerea în aplicare a unor măsuri pe termen scurt în vederea reducerii nivelurilor de poluare acolo unde pragurile de alertă sunt depășite. Nu se stabilesc praguri de alertă și de informare pentru ceilalți poluanți reglementați, deoarece dovezile privind efectele acestor poluanți asupra sănătății iau în considerare adesea numai efectele expunerii pe termen lung. În cazul în care apar dovezi științifice cu privire la efectele expunerii pe termen scurt, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea de a introduce praguri de alertă și de informare pentru poluanții respectivi.

(25)

Acolo unde starea calității aerului este bună, aceasta trebuie menținută sau îmbunătățită. În cazurile în care există riscul de a nu se respecta sau în cazurile în care nu s-au respectat standardele privind calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta directivă, statele membre ar trebui să acționeze imediat astfel încât să se conformeze valorilor-limită, obligațiilor de reducere a expunerii medii și nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile-țintă pentru ozon și obiectivele pe termen lung.

(25)

Acolo unde starea calității aerului este bună, aceasta trebuie menținută sau îmbunătățită. În cazurile în care există riscul de a nu se respecta sau în cazurile în care nu s-au respectat standardele privind calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta directivă, statele membre ar trebui să acționeze imediat și în mod continuu astfel încât să se conformeze valorilor-limită, obligațiilor de reducere a expunerii medii și nivelurilor critice, iar acolo unde este posibil, să se atingă valorile-țintă pentru ozon și obiectivele pe termen lung.

(29)

Contribuțiile din surse naturale pot fi evaluate, dar nu pot fi controlate . În consecință, în cazurile în care contribuțiile naturale la emisiile de poluanți în atmosferă pot fi stabilite cu suficientă certitudine, iar depășirile se datorează total sau parțial acestor contribuții naturale, acestea din urmă pot fi scăzute la evaluarea respectării valorilor-limită pentru calitatea aerului și a obligațiilor de reducere a expunerii medii, în conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta directivă. Contribuțiile la depășirea valorilor-limită ale particulelor în suspensie care pot fi atribuite utilizării nisipului sau sării pe drumuri în timpul iernii pot, de asemenea, să fie scăzute la evaluarea respectării valorilor-limită pentru calitatea aerului, cu condiția să se fi luat măsuri rezonabile pentru reducerea acestor concentrații.

(29)

Contribuțiile din surse naturale pot fi evaluate, dar , în unele cazuri, pot fi greu de controlat . În consecință, în cazurile în care contribuțiile naturale la emisiile de poluanți în atmosferă pot fi stabilite cu suficientă certitudine, iar depășirile se datorează total sau parțial acestor contribuții naturale, care se află în afara controlului statelor membre și nu ar fi putut fi anticipate, atenuate sau prevenite, acestea din urmă pot fi scăzute la evaluarea respectării valorilor-limită pentru calitatea aerului și a obligațiilor de reducere a expunerii medii, în conformitate cu condițiile prevăzute de prezenta directivă. Contribuțiile la depășirea valorilor-limită ale particulelor în suspensie care pot fi atribuite utilizării nisipului sau sării pe drumuri în timpul iernii pot, de asemenea, să fie scăzute la evaluarea respectării valorilor-limită pentru calitatea aerului, numai dacă se oferă dovezi că s-au luat toate măsurile rezonabile pentru reducerea acestor concentrații. Scăderile acestor contribuții atunci când se evaluează respectarea valorilor-limită pentru calitatea aerului și a obligațiilor de reducere a expunerii medii nu ar trebui să împiedice statele membre să ia măsuri pentru a reduce impactul lor asupra sănătății.

(29a)

Este esențial să se monitorizeze sistematic calitatea aerului în apropierea focarelor de poluare a aerului, unde nivelul poluării este puternic influențat de emisiile provenite din surse de poluare intensă care ar putea expune persoanele și populația la riscuri ridicate de efecte adverse asupra sănătății. În acest scop, statele membre ar trebui să instaleze puncte de prelevare în focarele de poluare a aerului, cum ar fi porturile sau aeroporturile, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea impactului acestor surse asupra poluării aerului și de a lua măsurile adecvate pentru a reduce la minimum impactul acestora asupra sănătății umane.

(30)

În cazul zonelor în care condițiile sunt deosebit de dificile, ar trebui să fie posibilă amânarea termenului pentru încadrarea în valorile-limită pentru calitatea aerului în cazurile în care, sub rezerva punerii în aplicare a măsurilor corespunzătoare de reducere a poluării, există probleme acute privind respectarea acestor valori-limită în anumite zone și aglomerări . Orice prorogare de termen în ceea ce privește o anumită zonă sau aglomerare ar trebui să fie însoțită de un plan cuprinzător care urmează să fie evaluat de către Comisia Europeană pentru a se asigura respectarea termenului revizuit stabilit.

(30)

În cazul zonelor în care condițiile sunt deosebit de dificile, ar trebui să fie posibilă amânarea termenului pentru încadrarea în valorile-limită pentru calitatea aerului în cazurile în care, sub rezerva punerii în aplicare a măsurilor corespunzătoare de reducere a poluării, există probleme acute privind respectarea acestor valori-limită în anumite zone. Orice prorogare pentru o anumită zonă ar trebui însoțită de un plan cuprinzător care urmează să fie evaluat de Comisia Europeană pentru a se asigura respectarea termenului revizuit stabilit.

(31)

Ar trebui să fie dezvoltate și actualizate planuri privind calitatea aerului pentru zone în care concentrațiile de poluanți în atmosferă depășesc valorile-limită, valorile-țintă pentru ozon sau obligațiile de reducere a expunerii medii relevante pentru calitatea aerului. Poluanții atmosferici provin din multe surse și activități diferite. Pentru a asigura coerență între diferite politici, astfel de planuri privind calitatea aerului ar trebui pe cât posibil să fie în concordanță cu planurile și programele pregătite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (48), al Directivei (UE) 2016/2284 și al Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (49).

(31)

Ar trebui să fie dezvoltate și actualizate planuri privind calitatea aerului pentru zone în care concentrațiile de poluanți în atmosferă depășesc valorile-limită, valorile-țintă pentru ozon sau obligațiile de reducere a expunerii medii relevante pentru calitatea aerului. Poluanții atmosferici provin din multe surse și activități diferite. Pentru a asigura coerența între diferite politici, astfel de planuri privind calitatea aerului ar trebui pe cât posibil să fie în concordanță cu planurile și programele pregătite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (48), al Directivei (UE) 2016/2284 și al Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (49).

(31a)

Astfel cum s-a clarificat în jurisprudența Curții de Justiție  (1a) , dispozițiile referitoare la planurile privind calitatea aerului nu permit prelungirea termenului pentru respectarea standardelor de calitate a aerului. Faptul că a fost elaborat un plan privind calitatea aerului nu înseamnă, în sine, că un stat membru și-a îndeplinit totuși obligațiile de a se asigura că nivelurile poluanților atmosferici respectă standardele de calitate a aerului stabilite de prezenta directivă.

(32)

Planurile privind calitatea aerului ar trebui, de asemenea , pregătite în perspectiva anului 2030 , în cazul în care există riscul ca statele membre să nu atingă valorile-limită sau valoarea-țintă pentru ozon până la data respectivă, pentru a se asigura că nivelurile poluanților sunt reduse în consecință .

(32)

Pentru a alinia legislația Uniunii la cele mai recente dovezi științifice și la cele mai recente orientări ale OMS privind calitatea aerului , prezenta directivă stabilește noi standarde de calitate a aerului care trebuie îndeplinite până în 2030. Statele membre și autoritățile competente ar trebui, în perspectiva termenului-limită din 2030 pentru noile valori-limită stabilite în anexa I secțiunea 1 tabelul 1 să elaboreze un plan diferit privind calitatea aerului , o așa-numită foaie de parcurs privind calitatea aerului , pentru zonele în care concentrațiile de poluanți din aerul înconjurător depășesc valorile-limită relevante pentru calitatea aerului stabilite pentru 2030. Foaia de parcurs privind calitatea aerului ar trebui să stabilească politici și măsuri pe termen scurt și lung pentru a respecta aceste valori-limită până cel târziu în 2030. Din motive de claritate juridică și fără a aduce atingere terminologiei specifice utilizate, o foaie de parcurs privind calitatea aerului ar trebui să fie considerată un plan privind calitatea aerului, așa cum este definit la articolul 4 punctul (36).

(34)

Statele membre ar trebui să coopereze între ele în cazul în care, în urma unei poluări semnificative cu originea într-un alt stat membru, nivelul de poluant depășește sau este probabil să depășească orice valoare-limită, valoare-țintă pentru ozon, obligație de reducere a expunerii medii sau prag de alertă. Natura transfrontalieră a unor poluanți, precum ozonul sau particulele în suspensie, pot necesita coordonarea între state membre învecinate în vederea elaborării și punerii în aplicare a unor planuri privind calitatea aerului și a unor planuri de acțiune pe termen scurt, precum și a informării publicului. După caz, statele membre ar trebui să coopereze cu state terțe, punând accentul în special asupra implicării timpurii a țărilor candidate. Comisia ar trebui să fie informată în timp util despre orice astfel de cooperare și invitată să ofere asistență.

(34)

Statele membre ar trebui să coopereze între ele în cazul în care, în urma unei poluări semnificative cu originea într-un alt stat membru, nivelul de poluant depășește sau este probabil să depășească orice valoare-limită, valoare-țintă pentru ozon, obligație de reducere a expunerii medii sau prag de alertă. Natura transfrontalieră a unor poluanți, precum ozonul sau particulele în suspensie, ar trebui să necesite coordonarea rapidă între state membre învecinate în vederea elaborării și punerii în aplicare a unor planuri privind calitatea aerului și a unor planuri de acțiune pe termen scurt, precum și a informării publicului cât mai curând posibil . După caz, statele membre ar trebui să coopereze cu state terțe, punând accentul în special asupra implicării timpurii a țărilor candidate. Comisia ar trebui să fie informată în timp util despre orice astfel de cooperare și invitată să ofere asistență.

(35)

Pentru a înțelege mai bine impactul poluanților atmosferici și pentru a dezvolta politici corespunzătoare se impune colectarea, schimbul și diseminarea informațiilor privind calitatea aerului de către statele membre și de către Comisie. Informațiile actualizate despre concentrațiile din aerul înconjurător ale tuturor poluanților reglementați, precum și planurile privind calitatea aerului și planurile de acțiune pe termen scurt ar trebui, de asemenea, să fie ușor accesibile publicului.

(35)

Pentru a înțelege mai bine impactul poluanților atmosferici și pentru a dezvolta politici corespunzătoare se impune colectarea, schimbul și diseminarea informațiilor privind calitatea aerului de către statele membre și de către Comisie. Informațiile actualizate despre concentrațiile din aerul înconjurător ale tuturor poluanților reglementați, planurile privind calitatea aerului , foile de parcurs privind calitatea aerului și planurile de acțiune pe termen scurt ar trebui, de asemenea, să fie ușor accesibile publicului într-o manieră coerentă și ușor de înțeles .

(35a)

Indicele economiei și societății digitale (DESI) arată că 40 % dintre adulții din UE nu au competențe digitale de bază  (1a) . Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că informațiile care urmează să fie făcute publice în conformitate cu prezenta directivă sunt comunicate, după caz, și prin canale de comunicare nedigitale.

(40)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute, în special, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În cazul în care s-a produs un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a unei încălcări a articolelor 19, 20, 21 din prezenta directivă, statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate de aceste încălcări pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la autoritatea competentă relevantă. Normele privind despăgubirile, accesul la justiție și sancțiunile stabilite în prezenta directivă au obiectivul de a evita, a preveni și a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și a mediului provocate de poluarea aerului, în conformitate cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE. Normele menționate anterior au , așadar, scopul de a integra un nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului în politicile Uniunii, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din cartă, și transpun în termeni concreți obligația de a proteja dreptul la viață și dreptul la integritate al persoanei, prevăzute la articolele 2 și 3 din cartă. Normele menționate anterior contribuie, de asemenea, la dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, astfel cum se prevede la articolul 47 din Cartă, în ceea ce privește protejarea sănătății umane.

(40)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute, în special, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În cazul în care s-a produs un prejudiciu pentru sănătatea și starea de bine umană ca urmare a unei încălcări a articolelor 13, 19, 20, 21 din prezenta directivă, statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate de aceste încălcări pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la autoritatea competentă relevantă. Prezenta directivă are obiectivul de a evita, a preveni și a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și a mediului provocate de poluarea aerului, în conformitate cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE. Directiva are , așadar, scopul de a integra un nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului în politicile Uniunii, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din cartă, și transpune în termeni concreți obligația de a proteja dreptul la viață și dreptul la integritate al persoanei, respectarea vieții private și dreptul la asistența medicală, prevăzute la articolele 2 , 3, 7 și 35 din cartă. Normele menționate anterior contribuie, de asemenea, la dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, astfel cum se prevede la articolul 47 din Cartă, în ceea ce privește protejarea sănătății umane. În plus, recunoaște și protejează dreptul oamenilor la un mediu curat, sănătos și sustenabil, așa cum este recunoscut de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în Rezoluția 76/300 din 28 iulie 2022.

(40a)

Prezumțiile juris tantum sunt un mecanism comun de atenuare a dificultăților privind probațiunea cu care se confruntă reclamantul, menținând totodată drepturile pârâtului. Prezumțiile juris tantum sunt aplicabile numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Pentru a menține o repartizare echitabilă a riscurilor și pentru a evita inversarea sarcinii probei, reclamantului ar trebui să i se solicite să demonstreze dovezi suficient de relevante, inclusiv date științifice, care dau naștere unei prezumții că încălcarea a cauzat sau a contribuit la apariția unui prejudiciu. Având în vedere dificultățile privind probațiunea cu care se confruntă persoanele prejudiciate, în special în cazurile complexe, o astfel de prezumție juris tantum va asigura un echilibru just între drepturile persoanelor care suferă de daune aduse sănătății umane și autoritățile relevante. De asemenea, ar trebui să fie posibilă utilizarea datelor științifice relevante ca dovezi, în conformitate cu legislația națională. Atunci când astfel de date științifice relevante nu sunt disponibile, ar trebui să fie posibilă utilizarea altor dovezi în sprijinul cererii de despăgubire, în conformitate cu legislația națională. Având în vedere că standardele de calitate a aerului sunt stabilite pe baza cunoștințelor științifice privind efectele nocive ale poluării aerului asupra sănătății umane, în cazul în care valorile-limită sunt depășite, poluarea aerului devine potențial dăunătoare pentru sănătatea și starea de bine a persoanelor expuse la poluare  (1a) .

3.

măsuri pentru a monitoriza calitatea aerului înconjurător, tendințele pe termen lung și impactul măsurilor luate la nivelul Uniunii și la nivel național asupra calității aerului înconjurător;

3.

măsuri pentru a monitoriza calitatea aerului înconjurător, tendințele pe termen lung și impactul măsurilor luate la nivelul Uniunii și la nivel național , precum și al măsurilor stabilite în cooperare cu țări terțe asupra calității aerului înconjurător;

4.

măsuri care să asigure faptul că informațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziția publicului;

4.

măsuri care să asigure faptul că informațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt armonizate la nivelul Uniunii și sunt puse la dispoziția publicului;

6.

măsuri de promovare a unei cooperări crescute între statele membre în vederea reducerii poluării aerului.

6.

măsuri de promovare a unei cooperări crescute între statele membre , autoritățile regionale și locale, în interiorul statelor membre și între acestea, precum și cu țările terțe care au o frontieră comună cu Uniunea, în vederea reducerii poluării aerului.

(a)

cele mai recente informații științifice furnizate de OMS și de alte organizații relevante;

(a)

cele mai recente informații științifice furnizate de organismele relevante ale Uniunii, OMS și de alte organizații științifice relevante;

(b)

evoluțiile tehnologice care influențează calitatea aerului și evaluarea acesteia;

(b)

schimbările comportamentale, politicile fiscale și evoluțiile tehnologice care influențează calitatea aerului și evaluarea acesteia;

(c)

situația calității aerului și efectele asociate asupra sănătății umane și a mediului în statele membre;

(c)

calitatea aerului și efectele asociate asupra sănătății umane și a mediului în statele membre;

(ca)

costurile directe și indirecte de asistență medicală și de mediu asociate cu poluarea aerului, precum și analiza cost-beneficiu;

(da)

progresele înregistrate în punerea în aplicare a altor acte legislative relevante ale Uniunii, în special în domeniul climei, al transporturilor și al energiei.

(db)

introducerea de către statele membre individuale a unor standarde mai stricte de calitate a aerului, în conformitate cu articolul 193 din TFUE.

(1a)

(21)

(23)

„locații de fond urbane” înseamnă locuri din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populației urbane în general;

(23)

„locații de fond urbane” înseamnă locuri din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populației urbane în general , inclusiv a populației sensibile urbane și a grupurilor vulnerabile urbane ;

(24)

„locații de fond rurale” înseamnă locuri din zonele rurale cu o densitate redusă a populației, în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populației rurale în general;

(24)

„locații de fond rurale” înseamnă locuri din zonele rurale cu o densitate redusă a populației, în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea populației rurale în general , inclusiv a populației sensibile rurale și a grupurilor vulnerabile rurale ;

(24a)

(26)

„valoare-limită” înseamnă un nivel care nu trebuie depășit și care este fixat pe baza cunoașterii științifice, în scopul de a evita, a preveni sau a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane sau a mediului;

(26)

„valoare-limită” înseamnă un nivel care este fixat pe baza cunoașterii științifice, în scopul de a evita, a preveni sau a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane sau a mediului , care se dorește a fi atins într-o perioadă dată și care, odată atins, nu trebuie depășit ;

(28)

„indicatorul expunerii medii” înseamnă un nivel mediu determinat pe baza unor măsurători efectuate în locațiile de fond urbane din unitatea teritorială de nivel NUTS 1 , astfel cum este descrisă în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, sau, în cazul în care în unitatea teritorială respectivă nu există nicio zonă urbană, în locațiile de fond rurale, și care reflectă expunerea populației, folosit pentru a verifica dacă obligația de reducere a expunerii medii și obiectivul privind concentrația expunerii pentru unitatea teritorială respectivă au fost respectate;

(28)

„indicatorul expunerii medii” înseamnă un nivel mediu determinat pe baza unor măsurători efectuate în locațiile de fond urbane din unitatea teritorială de nivel NUTS 2 , astfel cum este descrisă în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, sau, în cazul în care în unitatea teritorială respectivă nu există nicio zonă urbană, în locațiile de fond rurale, și care reflectă expunerea populației, folosit pentru a verifica dacă obligația de reducere a expunerii medii și obiectivul privind concentrația expunerii pentru unitatea teritorială respectivă au fost respectate;

(29)

„obligația de reducere a expunerii medii” înseamnă reducerea procentuală a expunerii medii, exprimată ca indicatorul expunerii medii, a populației unei unități teritoriale de nivel NUTS 1 , astfel cum este descrisă în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (57), stabilită pentru anul de referință cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care se dorește a fi atins într-o perioadă dată;

(29)

„obligația de reducere a expunerii medii” înseamnă reducerea procentuală a expunerii medii, exprimată ca indicatorul expunerii medii, a populației unei unități teritoriale de nivel NUTS 2 , astfel cum este descrisă în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (57), stabilită pentru anul de referință cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane, care se dorește a fi atins într-o perioadă dată și care, odată atins, nu trebuie depășit ;

(30)

„obiectivul privind concentrația expunerii medii” înseamnă un nivel al indicatorului expunerii medii care trebuie atins, cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane;

(30)

„obiectivul privind concentrația expunerii medii” înseamnă un nivel al indicatorului expunerii medii stabilit cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane , care trebuie atins într-o perioadă dată și care nu trebuie depășit odată atins ;

(35)

„contribuții din surse naturale” înseamnă emisii de poluanți care nu rezultă direct sau indirect din activități umane, inclusiv evenimente naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, focurile de pe terenuri necultivate, vânturile violente, apa de mare vaporizată sau resuspensia în atmosferă ori transportul unor particule naturale provenind din zone deșertice;

(35)

„contribuții din surse naturale” înseamnă emisii de poluanți care nu rezultă direct sau indirect din activități umane, inclusiv evenimente naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, focurile de pe terenuri necultivate, vânturile violente, apa de mare vaporizată sau resuspensia în atmosferă ori transportul unor particule naturale provenind din zone deșertice , pe care statul membru nu ar fi putut să le prevină sau să le atenueze prin măsuri de politică ;

(35a)

(36)

„planuri privind calitatea aerului” înseamnă planuri care stabilesc măsuri pentru a respecta valorile-limită, valorile-țintă pentru ozon sau obligațiile de reducere a expunerii medii;

(36)

„planuri privind calitatea aerului” înseamnă planuri care stabilesc măsuri pentru a respecta valorile-limită, valorile-țintă pentru ozon sau obligațiile de reducere a expunerii medii , odată ce acestea au fost depășite ;

(38)

„public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat de depășirea standardelor de calitate a aerului ori care este interesat de procedurile decizionale legate de punerea în aplicare a obligațiilor în temeiul prezentei directive, inclusiv organizațiile neguvernamentale care promovează protejarea sănătății umane sau a mediului și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute de legislația națională ;

(38)

„public interesat” înseamnă publicul afectat sau care ar putea fi afectat de depășirea standardelor de calitate a aerului ori care este interesat de procedurile decizionale legate de punerea în aplicare a obligațiilor în temeiul prezentei directive, inclusiv organizațiile neguvernamentale care promovează protejarea sănătății umane sau a mediului;

(39)

„populație sensibilă și grupuri vulnerabile” înseamnă acele grupuri de populație care sunt mai vulnerabile la expunerea la poluarea atmosferică decât populația medie, deoarece au o sensibilitate mai mare sau un prag mai scăzut în ceea ce privește efectele asupra sănătății sau au o capacitate redusă de a se proteja.

(39)

„populație sensibilă și grupuri vulnerabile” înseamnă acele grupuri de populație care sunt mai sensibile sau mai vulnerabile , în mod permanent sau temporar, la efectele poluării atmosferice  decât populația medie, din cauza caracteristicilor specifice care accentuează consecințele expunerii asupra sănătății sau deoarece au o sensibilitate mai mare sau un prag mai scăzut în ceea ce privește efectele asupra sănătății sau au o capacitate redusă de a se proteja.

(b)

aprobarea sistemelor de măsurare (metode, echipamente, rețele și laboratoare);

(b)

aprobarea sistemelor de măsurare ( locații, metode, echipamente, rețele și laboratoare) și asigurarea unei funcționări și întrețineri adecvate a rețelei de monitorizare ;

(c)

asigurarea acurateței măsurătorilor;

(c)

asigurarea acurateței măsurătorilor și a transferului și partajării datelor de măsurare, inclusiv conformitatea acestora cu obiectivele de calitate a datelor prevăzute în anexa V ;

(d)

asigurarea acurateței aplicațiilor de modelare;

(d)

asigurarea acurateței aplicațiilor de modelare a calității aerului ;

(g)

cooperarea cu celelalte state membre și cu Comisia;

(g)

cooperarea cu celelalte state membre , țări terțe și cu Comisia;

(h)

stabilirea planurilor privind calitatea aerului;

(h)

stabilirea planurilor privind calitatea aerului și a foilor de parcurs privind calitatea aerului ;

(ia)

furnizarea și menținerea unui indice orar actualizat privind calitatea aerului și a altor informații publice relevante.

(c)

numărul de măsurători indicative este același cu numărul de măsurători în puncte fixe care sunt înlocuite, iar durata măsurătorilor indicative este de cel puțin 2 luni pe an calendaristic;

(c)

numărul de măsurători indicative este același cu numărul de măsurători în puncte fixe care sunt înlocuite, iar durata măsurătorilor indicative este de cel puțin 2 luni pe an calendaristic , distribuite egal pe parcursul anului calendaristic ;

(a)

măsurători în puncte fixe ale particulelor în suspensie (PM10 și PM2,5 ), ale dioxidului de azot (NO2), ale ozonului (O3), ale carbonului negru, ale amoniacului (NH3) și ale particulelor ultrafine;

(a)

măsurători în puncte fixe ale particulelor în suspensie (PM10 și PM2,5 ), ale dioxidului de azot (NO2), ale dioxidului de sulf (SO2), ale monoxidului de carbon (CO), ale ozonului (O3), ale carbonului negru, ale amoniacului (NH3) și ale particulelor ultrafine;

(b)

măsurători în puncte fixe sau măsurători indicative ale particulelor fine în suspensie (PM2,5 ) cu scopul de a furniza, cel puțin, informații cu privire la concentrația masică totală și la concentrațiile chimice de speciație pe o bază medie anuală, în conformitate cu secțiunea 1 din anexa VII;

(b)

măsurători în puncte fixe ale particulelor fine în suspensie (PM2,5 ) cu scopul de a furniza, cel puțin, informații cu privire la concentrația masică totală și la concentrațiile chimice de speciație pe o bază medie anuală, în conformitate cu secțiunea 1 din anexa VII;

(c)

măsurători în puncte fixe sau măsurători indicative ale arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului și altor hidrocarburi aromatice policiclice menționate la articolul 8 alineatul (6), precum și ale depunerii totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren și alte hidrocarburi aromatice policiclice menționate la articolul 8 alineatul (6), indiferent de nivelurile de concentrație.

(c)

măsurători în puncte fixe ale arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului și altor hidrocarburi aromatice policiclice menționate la articolul 8 alineatul (6), precum și ale depunerii totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel , plumb, benzen , benzo(a)piren și alte hidrocarburi aromatice policiclice menționate la articolul 8 alineatul (6), indiferent de nivelurile de concentrație.

(b)

unitățile teritoriale de nivel NUTS 1 în care depășirile nivelului determinat prin obligațiile de reducere a expunerii medii pot fi atribuite surselor naturale.

(b)

unitățile teritoriale de nivel NUTS 2 în care depășirile nivelului determinat prin obligațiile de reducere a expunerii medii pot fi atribuite surselor naturale.

(a)

informații cu privire la concentrații și surse;

(b)

dovezile care demonstrează că depășirile pot fi atribuite surselor naturale și nu puteau fi anticipate, evitate sau atenuate de către statul membru în cauză, inclusiv, după caz, dovezile care demonstrează impactul perturbării ecosistemelor, determinată de schimbările climatice care conduc la astfel de depășiri;

(c)

informații privind realizarea măsurilor corespunzătoare conform strategiei naționale pentru adaptarea la schimbările climatice, adoptată în temeiul articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1119.

(-a)

(a)

a fost întocmit un plan privind calitatea aerului, în conformitate cu articolul 19 alineatul ( 4 ) și cu respectarea cerințelor prevăzute la articolul 19 alineatele (5)-(7), pentru zona pentru care se aplică prorogarea;

(a)

a fost întocmită o foaie de parcurs privind calitatea aerului, în conformitate cu articolul 19 alineatul ( -1 ) și cu respectarea cerințelor prevăzute la articolul 19 alineatele (5)-(7), pentru zona pentru care se aplică prorogarea;

(b)

planul privind calitatea aerului menționat la litera (a) este completat cu informațiile enumerate la litera B din anexa VIII cu privire la poluanții respectivi și demonstrează cum se vor limita pe cât posibil perioadele de depășire a valorilor-limită;

(b)

foaia de parcurs  privind calitatea aerului  menționată la litera (a) este completată cu informațiile enumerate la litera B din anexa VIII cu privire la poluanții respectivi , precum și cu previziuni anuale privind evoluția emisiilor și a concentrațiilor în zona vizată, până la data atingerii, și demonstrează cum se vor respecta valorile-limită până la noul termen stabilit pentru atingerea lor și cum se vor limita pe cât posibil perioadele de depășire a valorilor-limită;

(c)

planul privind calitatea aerului menționat la litera (a) prezintă modul de informare a publicului și, în special, a populației sensibile și a grupurilor vulnerabile cu privire la consecințele prorogării asupra sănătății umane și a mediului;

(c)

foaia de parcurs privind calitatea aerului menționată la litera (a) prezintă modul de informare , într-un mod coerent și ușor de înțeles, a publicului și, în special, a populației sensibile și a grupurilor vulnerabile cu privire la consecințele prorogării asupra sănătății umane și a mediului;

(d)

planul privind calitatea aerului menționat la litera (a) prezintă modul în care se va mobiliza finanțare suplimentară, inclusiv prin intermediul programelor de finanțare naționale și ale Uniunii relevante, pentru a accelera îmbunătățirea calității aerului în zona în care se aplică prorogarea.

(d)

foaia de parcurs privind calitatea aerului menționată la litera (a) prezintă modul în care se va mobiliza finanțare suplimentară, inclusiv prin intermediul programelor de finanțare naționale și ale Uniunii relevante , în cazul în care este prevăzută această finanțare , pentru a accelera îmbunătățirea calității aerului în zona în care se aplică prorogarea.

(ba)

informațiile menționate la litera B punctul 1 din anexa VIII, în special măsurile incluse în Programul național de control al poluării atmosferice (PNCPA);

(c)

dacă este cazul, informații privind măsurile de reducere enumerate la litera B punctul 2 din anexa VIII.

(c)

informații privind măsurile de reducere enumerate la litera B punctul 2 din anexa VIII.

(a)

informații privind metodele utilizate pentru estimarea impactului planului privind calitatea aerului sau al foii de parcurs privind calitatea aerului, în conformitate cu litera Ba din anexa VIII, și documentele și informațiile de fundamentare folosite pentru elaborarea proiectului de plan privind calitatea aerului sau a proiectului de foaie de parcurs privind calitatea aerului;

(b)

un rezumat fără caracter tehnic al informațiilor menționate la prezentul paragraf.

(a)

calitatea aerului în conformitate cu punctele 1 și 3 din anexa IX;

(a)

calitatea aerului în conformitate cu anexa IX;

(aa)

orice lipsă observată de date de la punctele de prelevare, în special în ceea ce privește datele menționate la punctul 1 literele (a) și (b) din anexa IX;

(c)

planurile privind calitatea aerului prevăzute la articolul 19;

(c)

planurile privind calitatea aerului și foile de parcurs privind calitatea aerului prevăzute la articolul 19;

(d)

planurile de acțiune pe termen scurt prevăzute la articolul 20;

(d)

planurile de acțiune pe termen scurt elaborate în conformitate cu articolul 20;

(da)

prezentare generală a surselor de poluare atmosferică și a poluanților atmosferici care afectează calitatea aerului în statul membru în cauză;

(db)

documentația trimisă Comisiei referitoare la depășirile cauzate de surse naturale menționate la articolul 16 alineatul (2);

(dc)

documentația privind selectarea amplasamentului menționată la litera D din anexa IV;

(e)

efectele depășirii valorilor-limită, a valorilor-țintă pentru ozon, a obligațiilor de reducere a expunerii medii, a pragurilor de informare și a pragurilor de alertă într-o evaluare sintetică; evaluarea sintetică trebuie să includă, unde este cazul, informații suplimentare și evaluări privind protecția pădurilor, precum și informații privind poluanții care intră sub incidența articolului 10 și a anexei VII.

(e)

efectele depășirii valorilor-limită, a valorilor-țintă pentru ozon, a obligațiilor de reducere a expunerii medii și a obiectivelor privind concentrația expunerii medii , a pragurilor de informare și a pragurilor de alertă într-o evaluare sintetică; evaluarea sintetică trebuie să includă, unde este cazul, informații suplimentare și evaluări privind protecția pădurilor, precum și informații privind poluanții care intră sub incidența articolului 10 și a anexei VII.

(a)

modificările aduse în cursul acelui an listei și delimitării zonelor stabilite în conformitate cu articolul 6 sau oricărei unități teritoriale de nivel NUTS 1 ;

(a)

modificările aduse în cursul acelui an listei și delimitării zonelor stabilite în conformitate cu articolul 6 sau oricărei unități teritoriale de nivel NUTS 2 ;

(b)

lista zonelor și a unităților teritoriale de nivel NUTS 1 , precum și nivelurile poluanților evaluați. Pentru zonele în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-limită sau nivelurile critice, precum și pentru unitățile teritoriale de nivel NUTS 1 în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-țintă sau obligațiile de reducere a expunerii medii:

(b)

lista zonelor și a unităților teritoriale de nivel NUTS 2 , precum și nivelurile poluanților evaluați. Pentru zonele în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-limită sau nivelurile critice, precum și pentru unitățile teritoriale de nivel NUTS 2 în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanți depășesc valorile-țintă, obligațiile de reducere a expunerii medii sau obiectivele privind concentrația expunerii medii:

(aa)

beneficiile economice reale sau estimate care rezultă din încălcare;

(c)

populația, inclusiv populația sensibilă și grupurile vulnerabile, sau mediul afectat de încălcare, ținând seama de obiectivul privind atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

(c)

populația, inclusiv populația sensibilă și grupurile vulnerabile, sau mediul afectat de încălcare, precum și prejudiciul cauzat, ținând seama de obiectivul privind atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

(d)

caracterul, repetitiv sau singular, al încălcării.

(d)

caracterul repetitiv sau singular al încălcării , inclusiv eventualele avertismente sau sancțiuni administrative ori penale aplicate anterior .

A.

Pragurile de alertă pentru alți poluanți decât ozonul

A.

Pragurile de alertă