P9_TA(2023)0330

Parlamentarism, cetățenia europeană și democrație

Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2023 referitoare la parlamentarism, cetățenia europeană și democrație (2023/2017(INI))

(C/2024/1769)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 9, 10, 11, 15 și 17 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 15, 20 și 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (1) (Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare),

—

având în vedere poziția sa din 14 februarie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia (2),

—	având în vedere poziția sa din 14 februarie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la dreptul de inițiativă al Parlamentului (4),

—

având în vedere poziția sa din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, de abrogare a Deciziei Consiliului 76/787/CECO, CEE, Euratom și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului referitoare la cetățenia UE (6) și rezoluția sa din 9 martie 2022 conținând propuneri adresate Comisiei privind programele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 4 mai 2022 referitoare la acțiunile de întreprins în urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei (10),

—	având în vedere rezoluția sa din 6 aprilie 2022 referitoare la punerea în aplicare a acțiunilor educative civice (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală (12),

—

având în vedere poziția sa din 16 aprilie 2014 referitoare la o propunere de regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (13),

—	având în vedere concluziile Președinției în urma Conferinței președinților parlamentelor din Uniunea Europeană, care a avut loc la Praga în perioada 24-25 aprilie 2023 (14),

—	având în vedere concluziile reuniunii plenare a Conferinței LXIX a organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii (COSAC), care a avut loc la Stockholm în perioada 14-16 mai 2023 (15),

—	având în vedere Declarația de la Léon privind parlamentarismul adoptată în cadrul Conferinței de comemorare a Zilei Internaționale a Parlamentarismului: Consolidarea parlamentelor în vederea consolidării democrației, desfășurată la Léon în perioada 30 iunie-1 iulie 2023 (16),

—	având în vedere Raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei (17),

—	având în vedere propunerea unui Manifest pentru o Europă federală: suverană, socială și ecologică, adoptat de Grupul Spinelli la 29 august 2022 (18),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0249/2023),

întrucât UE și parlamentele sale se confruntă cu provocări comune, fără precedent și complexe, generate, pe de o parte, de factori externi, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pandemia de COVID-19, crizele climatice și energetice, dezinformarea, ingerințele externe și digitalizarea, și, pe de altă parte, de factori interni, cum ar fi ascensiunea actorilor politici extremiști care pun polarizarea, populismul, naționalismul, învinuirea și confruntarea înainte de căutarea unor soluții comune; întrucât, în acest context, încrederea cetățenilor în politică și în factorii de decizie politică este subminată;

întrucât sunt necesare de urgență o definiție și o înțelegere comune ale democrației parlamentare liberale și ale voinței politice pentru ca acestea să devină mai reziliente, pentru a asigura funcționarea separării puterilor și pentru a-i încuraja pe cetățeni să își exercite dreptul de vot la toate alegerile;

întrucât democrația europeană poate genera o mai mare legitimitate prin schimbarea și adaptarea la evoluțiile actuale; întrucât Europa trebuie să susțină, să consolideze și să dezvolte în continuare democrația parlamentară liberală, inclusiv parlamentarismul, cetățenia europeană și elementele participative ale democrației europene, utilizând toate instrumentele care intră în domeniul de aplicare al tratatelor; întrucât este nevoie de o reformă a fundamentelor democratice ale Uniunii, dacă este necesar prin modificarea tratatului;

întrucât nu ar trebui să existe niciun proces decizional fără legitimizarea democratică prin aprobare parlamentară; întrucât Parlamentul European, deși este singura instituție a UE aleasă în mod direct și, prin urmare, se află în centrul democrației liberale europene, nu are încă un drept general direct de inițiativă, ceea ce i-ar consolida capacitatea de a reprezenta vocea cetățenilor și de a reflecta preocupările exprimate de societatea civilă și de partenerii sociali;

întrucât articolul 15 din TUE precizează că Consiliul European nu trebuie să exercite funcții legislative sau executive; întrucât anumite aspecte ale sistemului președinției prin rotație a Consiliului, precum și rolul Consiliului Afaceri Generale împiedică funcționarea eficientă a acestora și trebuie reformate în vederea îmbunătățirii procesului legislativ în cadrul unui sistem bicameral;

întrucât trebuie să se corecteze dezechilibrele instituționale care au apărut de-a lungul timpului și să crească responsabilitatea executivului în fața legislativului, în special să se acorde Parlamentului competențe de control asupra Consiliului European, precum și să se amelioreze responsabilitatea politică a Comisiei față de Parlament; întrucât relația dintre Parlament și Consiliu, prezentată adesea ca un sistem legislativ bicameral, nu este întotdeauna pusă efectiv în practică și nici nu a fost instituționalizată;

întrucât persistența votului în unanimitate în Consiliu a devenit un impediment de facto în calea progresului agendei europene și a continuării dezvoltării și reformei democrației europene, deoarece permite unui singur guvern al unui stat membru să blocheze procesul decizional al UE, adesea în detrimentul interesului european;

H.	întrucât este important ca instituțiile UE să țină mai bine seama de rolul Comitetului Regiunilor (COR) și al Comitetului Economic și Social European (CESE) în context legislativ, în calitate de reprezentanți ai autorităților locale și regionale și ai societății civile organizate;

întrucât concluziile președinției Conferinței președinților parlamentelor din Uniunea Europeană (CSUE), care a avut loc la Praga în perioada 24-25 aprilie 2023, au salutat inițiativa Parlamentului European din cadrul Conferinței organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii (COSAC) de a avansa în comun cu privire la rolul parlamentelor într-o democrație funcțională și de a reflecta asupra unor posibile modalități de consolidare a parlamentarismului modern, cu scopul de a informa viitorul CSUE de la Madrid despre rezultatele pe acest subiect (19); întrucât COSAC LXIX, care a avut loc la Stockholm în perioada 14-16 mai 2023, a luat act de aceste concluzii ale CSUE, în special de invitația adresată COSAC de a propune un schimb de bune practici și de a reflecta asupra unor posibile modalități de consolidare a parlamentarismului modern (20);

întrucât Conferința mondială pentru comemorarea Zilei Internaționale a Parlamentarismului, care a avut loc la León la 30 iunie și 1 iulie 2023, a adoptat Declarația de la Léon privind parlamentarismul; întrucât această declarație sprijină inițiativa Parlamentului European care vizează elaborarea unei carte privind rolul parlamentarismului într-o democrație eficientă; întrucât se preconizează că adoptarea finală a acestei carte va avea loc la CSUE, la Madrid, în perioada 21-23 aprilie 2024 (21);

întrucât concluziile CoFE (Conferința privind viitorul Europei) cer consolidarea democrației europene, îmbunătățiri ale procesului decizional al UE pentru a asigura capacitatea UE de a acționa, precum și completarea și consolidarea democrației reprezentative prin creșterea gradului de participare și acces la informație al cetățenilor și de implicare a tinerilor; întrucât concluziile Conferinței privind viitorul Europei solicită, de asemenea, consolidarea cetățeniei europene, de exemplu prin elaborarea unui statut al cetățeniei europene care să stabilească drepturi și libertăți specifice;

L.	întrucât CoFE și alte proiecte reușite de participare a cetățenilor au arătat că cetățenii sunt interesați să fie incluși în viața democratică a Uniunii în mod regulat; întrucât CoFE a oferit o experiență valoroasă a colaborării cu cetățenii pe scară largă, din care vor trebui trase învățăminte;

întrucât cetățenia UE și drepturile conexe, introduse prin Tratatul de la Maastricht și consolidate în continuare prin Tratatul de la Lisabona, au fost implementate doar parțial; întrucât mulți cetățeni europeni deseori nu sunt pe deplin conștienți de drepturile lor care decurg din cetățenia Uniunii;

N.	întrucât cetățenia UE este acordată în prezent împreună cu cetățenia unui stat membru, cu supraveghere limitată din partea UE;

O.	întrucât mai multe state membre oferă în continuare așa-numitele „programe de vize de aur” și sisteme pentru investitori ca mijloc de obținere a cetățeniei lor și, în consecință, a cetățeniei UE;

întrucât, în pofida dispozițiilor Directivei 93/109/CE a Consiliului (22) și, respectiv, ale Directivei 94/80/CE a Consiliului (23) privind participarea cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți ai Uniunii la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale din țara lor de reședință, cetățenii Uniunii care nu sunt resortisanți se confruntă în continuare cu numeroase obstacole în exercitarea drepturilor lor electorale la alegerile pentru Parlamentul European;

întrucât, în temeiul articolului 10 alineatul (3) din TUE, cetățenii au dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii și deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățeni; întrucât democrația participativă este considerată o modalitate de a îmbunătăți conștiința politică și dialogul cu toți cetățenii Uniunii;

întrucât există încă o lipsă de sensibilizare cu privire la instrumentele participative existente, cum ar fi inițiativa cetățenească europeană, petițiile adresate Parlamentului European, plângerile adresate Ombudsmanului European, consultările publice și dialogurile cu cetățenii; întrucât democrația participativă în UE este afectată de mare fragmentare a instrumentelor participative existente și de lipsa de monitorizare, ceea ce le limitează succesul și le împiedică să formeze o infrastructură participativă globală și eficientă;

S.	întrucât orice măsură de consolidare a participării cetățenilor și a democrației trebuie să abordeze decalajul digital din UE și dificultățile pe care le creează pentru ca o astfel de participare să fie eficace;

T.	întrucât noile grupuri de dezbatere ale cetățenilor propuse de Comisie ca urmare a Conferinței privind viitorul Europei au un domeniu de aplicare limitat și nu corespund așteptărilor cetățenilor, astfel cum au fost exprimate la Conferință;

întrucât referendumul ca instrument al democrației directe nu este disponibil în prezent la nivelul UE; întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri evaluări ale utilizării referendumurilor la nivelul UE pe teme fundamentale care ar aduce schimbări de paradigmă în acțiunile și politicile UE, cum ar fi reforma tratatelor;

întrucât are loc o revoluție a obiceiurilor de consum al mass-mediei, în special în rândul tinerilor, care poate afecta în mod negativ accesul la informații bazate pe fapte, bine cercetate, sporind în același timp disponibilitatea unui conținut de slabă calitate și polarizat, și poate duce la fragmentarea societăților și la subminarea democrațiilor; întrucât accesul la servicii mass-media independente, pluraliste și de calitate este o piatră de temelie a unei democrații funcționale,

Parlamentarismul

recunoaște că, în actuala perioadă de provocări comune și fără precedent, democrația parlamentară liberală se află sub presiune și este urgent să fie susținută, consolidată și dezvoltată în continuare; subliniază rolul fundamental al parlamentelor în centrul democrației europene, în calitate de camere alese în mod direct ale cetățenilor, legislatorilor și controlorilor executivului; recunoaște că democrația liberală se poate dovedi eficientă numai dacă există un parlamentarism activ și funcțional; subliniază necesitatea unei înțelegeri comune, a principiilor fundamentale și a definirii democrației parlamentare liberale; salută, în acest context, inițiativa Parlamentului European de a elabora o „Cartă privind rolul parlamentelor într-o democrație liberală funcțională”;

consideră că tendința actuală din UE de a trece de la o democrație „parlamentară” la o democrație „guvernamentală” slăbește toate parlamentele în procesul decizional; ia act cu regret de un dezechilibru tot mai mare al puterilor, în favoarea Consiliului și al Consiliului European, care erodează arhitectura instituțională a UE stabilită prin tratate; consideră, în acest context, că echilibrul ar trebui restabilit în favoarea legitimității democratice prin drepturi echivalente pentru Parlament; consideră că practica Consiliului European de a „încredința sarcini Consiliului și Comisiei” depășește rolul de orientare strategică care i-a fost atribuit prin tratate și, prin urmare, contravine atât literei, cât și spiritului tratatelor; crede că este necesar să se respecte repartizarea competențelor și principiul subsidiarității, astfel cum sunt definite în tratate;

este ferm convins că, într-o democrație, parlamentele trebuie să facă parte din toate procesele decizionale; subliniază că Parlamentul European, singura instituție a UE aleasă în mod direct, ar trebui să beneficieze de dreptul general direct de inițiativă legislativă, de dreptul de anchetă și de autoritate deplină asupra bugetului și că, în calitate de cameră reprezentativă a cetățenilor UE, ar trebui să fie forța motrice din spatele priorităților strategice ale agendei legislative europene; solicită, în acest sens, modificarea articolelor 225 și 226 din TFUE;

propune din nou transformarea Consiliului într-o cameră legislativă reală reducând numărul de formațiuni ale Consiliului printr-o decizie a Consiliului European, creând astfel un veritabil sistem bicameral legislativ, care să implice Parlamentul European și Consiliul, Comisia îndeplinind funcțiile unui executiv; consideră că sistemul președinției prin rotație a Consiliului UE ar trebui reformat în vederea măririi eficienței procesului legislativ în cadrul unui sistem bicameral; sugerează ca Consiliul Afaceri Generale să devină reuniunea publică a Consiliului legislativ, similară sesiunii plenare a Parlamentului European, în timp ce toate celelalte formațiuni ale Consiliului să devină structuri pregătitoare transparente, cu reuniuni periodice care să fie organizate în public, funcționând în mod similar comisiilor din Parlamentul European;

reia solicitările de lungă durată ca Consiliul să treacă de la unanimitate la votul cu majoritate calificată ori de câte ori acest lucru este posibil în temeiul tratatelor, pe termen scurt, spre exemplu, activând clauzele pasarelă din tratate, și în mod permanent prin modificări ale tratatelor, pentru a depăși blocajele legislative, pentru a mări capacitatea UE de a acționa și pentru a face procesul decizional al UE mai eficient, efectiv și mai democratic;

crede că este necesar ca Parlamentul să își întărească funcțiile de control politic asupra Comisiei, inclusiv prin introducerea posibilității de a declanșa moțiuni de cenzură împotriva comisarilor, în mod individual;

subliniază că procedurile legislative speciale în care dreptul de inițiativă legislativă este conferit Parlamentului prin tratate ar trebui să includă schimburi reciproce privind stabilirea unui calendar legislativ pentru inițiativele în cauză, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale între toate cele trei instituții; se așteaptă, în acest context, să se dea un nou impuls discuțiilor interinstituționale dintre Parlament și Consiliu privind reforma atât de necesară a legii electorale europene, precum și privind dreptul de anchetă al Parlamentului European;

invită Parlamentul European, Consiliul și Comisia să îmbunătățească în continuare modalitățile de cooperare cu CoR și CESE, inclusiv în etapa prelegislativă, pentru a garanta că se ține cont de evaluările și avizele lor pe tot parcursul procesului legislativ; sugerează, în special, consolidarea schimburilor informale, atât la nivelul comisiilor, cât și la nivelul grupurilor politice între actorii relevanți de la cele trei instituții, precum și ca raportorii CoR și CESE să fie invitați să participe la examinarea proiectelor de raport în comisiile parlamentare și la reuniunile de informare ale comisiilor cu privire la negocierile interinstituționale, după caz;

subliniază rolul esențial al parlamentelor în centrul democrației și necesitatea de a respecta o repartizare clară a competențelor între diferitele niveluri ale democrației liberale europene, respectiv la nivel local, regional, național și european, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE, pentru a asigura legitimitatea democratică și un proces decizional eficient, precum și pentru a mări încrederea și cooperarea între parlamente la diferite niveluri; atrage atenția, în acest sens, că parlamentele naționale sunt cele mai în măsură să mandateze și să monitorizeze acțiunile guvernelor lor în domeniul afacerilor europene, iar executivul european este răspunzător, din punct de vedere democratic, în fața Parlamentului European, care îi asigură și legitimitatea; subliniază necesitatea unui dialog politic și a unui schimb periodic între parlamente pentru a cunoaște și a înțelege activitatea și deciziile parlamentare, cum ar fi în cadrul CSUE și al COSAC;

10.

reamintește necesitatea de a îmbunătăți aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în activitatea instituțiilor UE, în special prin cooperarea cu parlamentele naționale în conformitate cu prerogativele deja incluse în tratatele actuale și să asigure un rol mai important pentru reprezentanții de la nivelul local în acest proces, pentru a realiza o „subsidiaritate activă”, cu scopul de a promova o mai mare asumare a politicilor UE; sugerează, de asemenea, ca „subsidiaritatea activă” să fie consolidată printr-un proces prin care parlamentele naționale să aibă dreptul de a prezenta propuneri Parlamentului European; sprijină, în acest context, programul „Construirea Europei” împreună cu consilierii locali, care creează o rețea europeană de politicieni aleși la nivel local, menită să comunice despre Uniunea Europeană;

11.

subliniază că un parlament cu prezență fizică creează o democrație parlamentară dinamică; subliniază că digitalizarea și pandemia au contribuit la transformarea digitală a parlamentelor și au permis deputaților care altfel ar fi fost excluși să participe la viața parlamentară; subliniază că procesele digitalizate nu ar trebui să înlocuiască votul, dezbaterile și negocierile cu prezență fizică, cu excepția cazurilor specifice; subliniază că utilizarea tot mai frecventă a mijloacelor digitale are potențialul de a contribui la o mai bună înțelegere politică între parlamente la nivel național, regional și european, de a intensifica comunicarea, schimbul de informații și sensibilizarea, de a reduce emisiile generate de transporturi și călătorii și de a strânge legăturile cu cetățenii;

12.

este extrem de preocupat de evoluția rapidă și la scară largă a campaniilor de dezinformare specifice și de utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale generative cu intenția de a împiedica cetățenii să facă alegeri în cunoștință de cauză și, în cele din urmă, de a submina procesele democratice din Uniune; solicită parlamentelor naționale ale statelor membre să înființeze schimburi regulate legate de protecția democrațiilor lor față de ingerințele externe și de manipularea informațiilor cu Parlamentul European, ca parte a cooperării interparlamentare COSAC; solicită o strategie coordonată a UE pentru a aborda amenințările la adresa independenței mass-mediei și crearea unui fond substanțial și permanent al UE de sprijin editorial și pentru mass-media de știri;

13.

subliniază că trebuie consolidată încrederea electoratului în procesele electorale prin garantarea faptului că toate alegerile sunt libere și corecte; solicită, în acest sens, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa să organizeze misiuni de observare a alegerilor în timpul alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024; încurajează din nou statele membre să facă uz de această posibilitate;

Cetățenia europeană

14.

solicită crearea unui statut al cetățeniei UE, care să clarifice și să întărească drepturile și libertățile aferente acestei cetățenii, care conectează cetățenii în Uniune; invită Consiliul și Comisia să ia măsuri concrete în vederea extinderii drepturilor și libertăților aferente acestei cetățenii în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE; subliniază că statutul va face ca principiile și valorile Uniunii să fie mai tangibile, oferind totodată cetățenilor noi mijloace de protejare și susținere a acestora;

15.

subliniază că un dialog real cu cetățenii și participarea lor activă sunt strâns legate de dimensiunea europeană a educației cetățenești; subliniază, prin urmare, că trebuie consolidată dimensiunea europeană a educației cetățenești în activitățile școlare și extrașcolare, pentru a se asigura că cetățenii sunt activi și informați, ca să poată lua parte pe deplin la viața civică și socială atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, precum și la viața democratică a Uniunii; invită Comisia să elaboreze o strategie europeană cuprinzătoare pentru a consolida competențele cetățenești în UE și să conceapă măsuri de sprijin care să ofere un acces egal la educația civică; subliniază rolul important pe care societatea civilă, universitățile și alte organizații de cercetare ar trebui să îl joace într-o astfel de strategie;

16.

invită Comisia și statele membre să informeze mai bine cetățenii Uniunii care nu sunt resortisanți (adică cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru ai cărui resortisanți nu sunt) despre dreptul lor de a vota sau de a candida la alegerile locale și europene; subliniază că ar trebui să se ia în considerare o extindere a dreptului de a vota și de a candida al cetățenilor „mobili” ai UE la alegerile regionale și naționale din statele membre; evidențiază că Consiliul și Comisia pot să introducă aceste drepturi prin procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE, iar, pe termen lung, acestea ar trebui consacrate la articolul 22 din TFUE prin modificarea tratatului; accentuează că sunt necesare campanii de sensibilizare cu privire la aceste drepturi, cu participarea societății civile; evidențiază că toate barierele administrative și discriminarea care încă există trebuie eliminate pentru a asigura șanse egale tuturor cetățenilor mobili ai Uniunii, în special grupurilor vulnerabile și marginalizate;

17.

își reiterează apelul pentru introducerea unei vârste armonizate pentru dreptul de a vota și de a candida în toate statele membre, pentru a evita discriminarea; recomandă introducerea unei vârste minime de vot de 16 ani, fără a aduce atingere ordinii constituționale existente, pentru a reflecta drepturile și obligațiile actuale pe care tinerii europeni le au deja în unele state membre;

18.

reamintește că Parlamentul European și-a exprimat în mod constant îngrijorarea că orice sistem național care implică vânzarea directă sau indirectă a cetățeniei UE subminează însuși conceptul de cetățenie europeană; invită statele membre în cauză să pună capăt acestor practici;

19.

este profund îngrijorat de practica anumitor state membre de a-i priva pe cetățenii lor de dreptul de a vota la alegerile parlamentare naționale atunci când locuiesc în străinătate; îndeamnă aceste state membre să pună capăt acestei forme de privare de dreptul de vot;

Completarea democrației reprezentative printr-o mai bună participare a cetățenilor

20.

reiterează că, în conformitate cu textul fondator al Conferinței privind viitorul Europei, Parlamentul European, Consiliul și Comisia s-au angajat să dea curs efectiv concluziilor Conferinței, fiecare în limitele competențelor care le revin și în conformitate cu tratatele; solicită punerea în aplicare rapidă și consecventă a rezultatelor CoFE, care cuprind 49 de propuneri și 326 de măsuri concrete elaborate de grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni din cadrul CoFE; solicită din nou convocarea unui congres pentru revizuirea tratatelor;

21.

consideră că una dintre modalitățile prin care așteptările cetățenilor europeni cu privire la o implicare mai regulată și mai semnificativă în viața democratică a Uniunii (24) pot fi abordate prin îmbunătățirea și dezvoltarea unor mecanisme participative în cadrul UE;

22.

subliniază că trebuie să se îmbunătățească și să se dezvolte o infrastructură de participare cuprinzătoare în UE, cu o mai bună conectare și integrare a instrumentelor participative existente și căi mai bune de participare permanentă; subliniază că trebuie soluționată fragmentarea infrastructurii participative a UE prin crearea unui ghișeu unic pentru toate instrumentele participative europene, cu un cadru instituțional creat pentru administrarea platformei centrale și a relațiilor sale cu cetățenii;

23.

subliniază că mecanismele și instrumentele democrației directe sau participative pot completa, dar nu pot înlocui democrația parlamentară liberală reprezentativă într-o lume din ce în ce mai complexă, în care este necesară căutarea unor compromisuri viabile și democratice; constată că mecanismele democrației directe sau participative pot fi instrumente utile, dacă sunt îndeplinite anumite cerințe; sugerează, în special, mărirea eficienței instrumentelor participative europene existente prin asigurarea unor măsuri subsecvente obligatorii și semnificative;

24.

reamintește că o participare mărită și îmbunătățită va fi posibilă doar dacă se va aborda problema discriminării, în special a celei provocate de decalajul digital, precum și dificultățile pe care le creează în participarea efectivă la viața democratică a Uniunii; reiterează faptul că aplicațiile digitale de promovare a participării cetățenilor ar trebui să fie simple și intuitive;

25.

propune instituționalizarea unor procese deliberative reprezentative de participare, bazate pe modelul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni de la Conferința privind viitorul Europei; consideră că „mini-grupurile” cu participanți selectați aleatoriu reprezentând subcategorii ale structurii socioeconomice a Uniunii și, prin urmare, întregul spectru social, trebuie organizate într-un mod care să ajute la prevenirea accesului inegal la participarea la viața democratică a Uniunii, oferind cetățenilor care altfel nu ar avea această posibilitate un mod de a-și exprima viziunea;

26.

consideră că este important să se consolideze cetățenia activă și participarea efectivă a cetățenilor la nivelul UE, prin dobândirea de cunoștințe specifice despre UE și despre dimensiunea europeană a subiectelor discutate; subliniază necesitatea de a aborda lipsa de cunoaștere a politicilor și a procesului decizional al UE în rândul publicului larg printr-o mai bună educație cu privire la UE în școli; solicită, în special, o formare specifică și un proces deliberativ susținut, în care cetățenii din grupurile de dezbatere ale cetățenilor să primească informațiile necesare, completate cu sprijinul experților, dacă este necesar, pentru a se putea implica în dezbateri deschise care pot duce la recomandări și concluzii;

27.

propune, în special, crearea unui mecanism structurat de participare, în conformitate cu acquis-ul UE, numit Agora europeană, care să se întrunească anual, deliberând cu privire la prioritățile UE pentru anul următor, rezultatele deliberărilor urmând să fie prezentate la 9 mai 2023 ca o contribuție la procesul de consultare privind programul de lucru anual al Comisiei; constată că aceste rezultate ar trebui să includă și o propunere pentru tema specifică a Anului european în următorul ciclu anual; propune ca reprezentanții Parlamentului European să fie informați periodic cu privire la evoluția acestor deliberări, pentru a le lua în considerare în activitatea lor parlamentară;

28.

subliniază că, pe tot parcursul anului, cetățenii din Agora europeană vor discuta conținutul legat de tema specifică a Anului european, iar propunerile și concluziile lor ar trebui prezentate la sfârșitul anului; consideră că ar trebui stabilite diverse opțiuni de monitorizare de către Parlament, luând în considerare dimensiunile majorităților care sprijină aceste concluzii în cadrul grupului și că această monitorizare ar putea include dezbateri, audieri, întrebări parlamentare sau rapoarte;

29.

sugerează că o componentă de tineret a Agorei ar trebui să formeze o Adunare Europeană a Tineretului, care ar putea monitoriza, de asemenea, aplicarea „verificării de către tineri” pe parcursul întregului proces legislativ al UE, astfel cum a solicitat Conferința privind viitorul Europei; propune ca Parlamentul European să se coordoneze cu Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social pentru a înființa un mecanism cu reprezentanți cum ar fi tineri politicieni aleși locali, reprezentanți ai societății civile a tineretului și ai partenerilor sociali, care ar trebui să coopereze îndeaproape cu Adunarea Tineretului pentru a pune în aplicare „verificarea de către tineri”; subliniază în acest sens necesitatea de a colabora cu tinerii, în special în dezbaterea politică privind viitorul Europei, întrucât deciziile de astăzi le vor determina viitorul;

30.

își reiterează apelul lansat de mult timp de a evalua posibilitatea de a modifica tratatele UE pentru a permite referendumuri la nivelul UE pe probleme fundamentale care să inițieze schimbări de paradigmă ale acțiunilor și politicilor Uniunii, cum ar fi o reformă a tratatelor UE; subliniază, în acest context, că rezultatul referendumului ar trebui adoptat numai dacă există o majoritate dublă pentru, reprezentând o majoritate a statelor membre și o majoritate a alegătorilor care votează; sugerează că un astfel de referendum la nivelul UE ar putea fi organizat în cursul alegerilor parlamentare europene, prin organizarea unui tur de scrutin suplimentar care să abordeze chestiunea constituțională fundamentală în cauză; subliniază că, la modul ideal, orice referendum european ar trebui organizat în aceeași zi în întreaga Uniune;

31.

propune introducerea unor consultări paneuropene online cu cetățenii, organizate de Parlamentul European; consideră că a oferi tuturor cetățenilor posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la afacerile europene actuale le va spori încrederea în procesul decizional european și înțelegerea acestuia; consideră că acest nou mecanism participativ consolidează rolul PE în raport cu celelalte instituții;

32.

observă că potențialul exercitării cetățeniei europene prin instrumente online, cum ar fi consultările online și colectarea online a semnăturilor pentru inițiativele cetățenești europene și votul electronic; remarcă că identitatea electronică poate facilita utilizarea unor astfel de instrumente la nivel european și poate oferi o varietate de opțiuni pentru accesul la serviciile publice; invită statele membre să introducă instrumente de e-democrație la nivel local și național și să le integreze în mod corespunzător în procesul politic;

33.

solicită ca programul Europa digitală (DIGITAL) și altele care vizează promovarea transformării digitale în UE să includă printre obiectivele lor simplificarea accesului la administrații prin intermediul diferitelor servicii sau utilizarea aplicațiilor de participare a cetățenilor; pledează pentru linii de cercetare și investiții menite să faciliteze acest acces pentru a reduce la minimum decalajul digital și a maximiza calitatea socială și democratică;

o o

34.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului Uniunii Europene, Comisiei, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Consiliului Europei.

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2023)0037.

(3) Texte adoptate, P9_TA(2023)0038.

(4) JO C 493, 27.12.2022, p. 112.

(5) JO C 465, 6.12.2022, p. 171.

(6) JO C 449, 23.12.2020, p. 6.

(7) JO C 347, 9.9.2022, p. 97.

(8) JO C 449, 23.12.2020, p. 6.

(9) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(10) JO C 465, 6.12.2022, p. 109.

(11) JO C 434, 15.11.2022, p. 31.

(12) JO C 58, 15.2.2018, p. 57.

(13) JO C 443, 22.12.2017, p. 39.

(14) https://parleu2022.cz/wp-content/uploads/2023/04/EUSC-Prague-Presidency-Conclusions-final-EN-1.pdf.

(15) https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/download/file/8a8629a88827df1e018828991e660000/Contribution%20adopted%20by%20the%20LXIX%20COSAC.pdf.

(16) https://www.congreso.es/backoffice_doc/prensa/notas_prensa/ 99181_1688138271277.pdf

(17) https://www.europarl.europa.eu/resources/library/media/ 20220509RES29121/20220509RES29121.pdf

(18) https://thespinelligroup.eu/wp-content/uploads/2022/10/20220912_Proposal-Manifesto-for-a-Federal-Europe-political-social-and-ecological.pdf

(19) https://parleu2022.cz/wp-content/uploads/2023/04/EUSC-Prague-Presidency-Conclusions-final-EN-1.pdf

(20) https://secure.ipex.eu/IPEXL-WEB/conferences/cosac

(21) https://www.congreso.es/backoffice_doc/prensa/notas_prensa/ 99181_1688138271277.pdf

(22) Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (JO L 329, 30.12.1993, p. 34).

(23) Directiva 94/80/CE a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la alegerile locale pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru a cărui cetățenie nu o dețin (JO L 368, 31.12.1994, p. 38).

(24) BertelsmannStiftung, „Participarea cetățenească în UE: următorul nivel Instituționalizarea Adunărilor cetățenilor europeni”, 2022.