Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Nahegauer Landwein”

PGI-DE-A1293-AM01

Data comunicării: 26 octombrie 2023

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Descrierea modificărilor

(a)   Descrierea produselor vitivinicole/viticole și a caracteristicilor analitice și/sau organoleptice

Tăria alcoolică naturală minimă și densitatea naturală minimă a mustului specifice vinului „Nahegauer Landwein” au fost prevăzute la un punct separat. Nu există modificări de conținut. A fost introdusă următoarea frază clarificatoare privind contabilitatea cramelor: „Densitatea mustului în recipientul care permite fermentarea trebuie să fie înscrisă în registru.”

De asemenea, a fost furnizată o descriere organoleptică a diferitelor produse.

(b)   Delimitarea arealului

Delimitarea arealului IGP „Nahegauer Landwein” a fost modificată.

Au fost enumerate localitățile individuale, inclusiv subdiviziunile cadastrale.

Delimitarea exactă poate fi văzută pe hărțile care arată plantațiile de viță-de-vie din localitățile menționate mai sus, delimitate per parcelă. Hărțile pot fi vizualizate la adresa www.ble.de/eu-qualitaetskennzeichen-wein.

Arealul în care poate fi produs vinul de tip „Landwein” a fost modificat. Până în prezent, producția de „Nahegauer Landwein” a fost posibilă numai în arealul viticol Nahe. Normele în această privință au fost aliniate la cerințele legale și permit în prezent ca „Nahegauer Landwein” să fie produs și într-un alt areal al aceluiași stat federal sau într-un stat federal învecinat: „Vinul de tip «Landwein» poate fi produs într-un alt areal decât arealul viticol specificat în care au fost recoltați strugurii și care este indicat pe etichetă, cu condiția ca arealul de producție să fie situat în același stat federal sau într-un stat federal învecinat.”

(c)   Soiuri de struguri de vin

Următoarele soiuri de struguri sunt enumerate la punctul 8 (anterior punctul 7) din caietul de sarcini:

Vinuri albe

Albalonga, Auxerrois, Bacchus, Chardonnay, Ehrenfelser, Faberrebe, Freisamer, Gelber Muskateller, Grauer Burgunder, Grüner Silvaner, Grüner Veltliner, Hibernal, Hölder, Huxelrebe, Johanniter, Juwel, Kanzler, Kerner, Kernling, Morio-Muskat, Müller Thurgau, Muskat-Ottonel, Optima, Orion, Ortega, Perle, Phoenix, Prinzipal, Regner, Reichensteiner, Rieslaner, Roter Muskateller, Roter Elbling, Roter Traminer, Saphira, Sauvignon Blanc, 5/6 Scheurebe, Schönburger, Septimer, Siegerrebe, Solaris, Staufer, Weißer Burgunder, Weißer Elbling; Weißer Riesling, Würzer.

Vinuri roșii și roze

Accent, Acolon, Blauer Frühburgunder, Blauer Limberger, Blauer Portugieser, Blauer Spätburgunder, Cabernet Cortis, Cabernet Cubin, Cabernet Dorio, Cabernet Dorsa, Cabernet Franc, Cabernet Mitos, Cabernet Sauvignon, Dakapo, Deckrot, Domina, Dornfelder, Dunkelfelder, Hegel, Merlot, Müllerrebe, Neronet, Palas, Regent, Rondo, Rotberger, Saint-Laurent, Syrah.

MODIFICĂRI

În viitor, soiurile de struguri vor fi enumerate la rubrici ce vor purta titlurile „Soiuri de struguri albi” și „Soiuri de struguri roșii” în loc de „Vinuri albe” și „Vinuri roșii și roze”.

Au fost adăugate următoarele soiuri:

Soiuri de struguri albi:

Soiuri de struguri roșii:

(d)   Cerințe aplicabile

Cerințe care trebuie îndeplinite de o organizație care gestionează o DOP/IGP

Următoarea dispoziție, care reflectă legislația actuală, va fi menținută chiar și după modificarea legislației: Strugurii utilizați în producție trebuie să fie obținuți în proporție de 100 % din arealul de la care provine denumirea vinului de tip „Landwein”, iar conținutul de zahăr rezidual nu trebuie să depășească valorile maxime permise pentru „demisec”. Aceste norme sunt acum indicate ca o cerință stabilită de o organizație care gestionează DOP/IGP (asociație de protecție), nu ca o cerință în temeiul legislației naționale, cum era în trecut. În prezent, proporția de 100 % este menționată în mod explicit și se face trimitere la aceasta în lista care identifică arealul delimitat și în lista soiurilor de struguri din caietul de sarcini:

Formularea „ «Nahegauer Landwein» poate fi produs numai din struguri proveniți de pe plantațiile de viță-de-vie din arealul viticol și din soiuri de struguri autorizate” se modifică după cum urmează: „Strugurii utilizați pentru producția de «Nahegauer Landwein» trebuie să provină în proporție de 100 % din localitățile sau din unitățile cadastrale enumerate la punctul 4 din caietul de sarcini și din soiurile de struguri autorizate la punctul 8 din caietul de sarcini.”

Formularea privind cerința referitoare la conținutul de zahăr rezidual nu a fost modificată.

A fost adăugată o cerință referitoare la etichetare:

Numai denumirile reale pot fi utilizate pe eticheta produselor cu IGP „Nahegauer Landwein” comercializate cu indicarea soiului de struguri. Amestecarea cu specii noi este permisă.

În cazul în care un produs a fost obținut exclusiv din struguri din specii noi, acesta trebuie comercializat fără indicarea soiului de viță-de-vie pe etichetă.

(e)   Organismul de control

La punctul 10 din caietul de sarcini, numărul de fax și sarcinile organismului de control au fost modificate. Acest lucru se datorează faptului că responsabilitatea pentru noile autorizații de plantare a fost transferată de la Camera pentru Agricultură din Renania-Palatinat (Landwirtschaftskammer Rheinland-Pfalz – LWK) la Oficiul Federal pentru Agricultură și Alimentație (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung – BLE).

(f)   Altele

Modificări de formulare, în conformitate cu cerințele UE. Acestea includ orice modificări aduse pentru a reflecta legislația actuală, făcând trimitere la normele aplicabile sau eliminând formularea în cauză.

2.   Motivele modificărilor

(a)   Descrierea produselor vitivinicole/viticole și a caracteristicilor analitice și/sau organoleptice

Tăria alcoolică naturală minimă și densitatea naturală minimă au fost prezentate la un punct separat, astfel încât caietul de sarcini al produsului să fie mai clar. Ca urmare a eliminării tabelului de conversie, nu mai există niciun temei juridic pentru indicarea densității minime naturale a mustului. Cu toate acestea, deoarece, în practică, producătorii lucrează cu grade Öchsle, această unitate de măsură va fi menținută în caietul de sarcini al produsului. Din acest motiv, indicarea tăriei alcoolice naturale minime și cea a densității minime naturale a mustului vor fi combinate prin conjuncția „și”. În acest mod reiese clar faptul că producătorii trebuie să respecte atât valoarea tăriei alcoolice naturale minime, cât și pe cea a densității minime naturale a mustului, pentru a avea dreptul să comercializeze produsele cu denumirea de origine protejată „Nahegauer Landwein”. Pentru a evita neînțelegerile cu privire la contabilitatea cramelor, asociația de protecție a hotărât să introducă o frază clarificatoare care precizează că numai densitatea minimă a mustului trebuie să fie înscrisă în registrul cramelor.

Descrierile caracteristicilor organoleptice au fost nuanțate pentru a reflecta mai bine diferitele produse.

(b)   Delimitarea arealului

Modificările delimitării arealului sunt bine gândite și sunt menite să prevină dezavantaje semnificative pentru viticultură, agricultură și peisajul cultivat din regiunea Nahe, astfel cum s-a dezvoltat în timp. Acest lucru se datorează faptului că viticultura din Nahe a evoluat de-a lungul secolelor în limitele geografice specifice ale unităților cadastrale relevante, așa cum s-a întâmplat în toate arealele viticole tradiționale europene, și are scopul de a evita dezavantajele prezentate în detaliu mai jos:

Întrucât măsurile de protecție a plantelor puse în aplicare în viticultură nu sunt întotdeauna compatibile cu alte culturi, este necesară împrejmuirea plantațiilor de viță-de-vie, pentru asigurarea calității.

Juxtapunerea plantațiilor de viță-de-vie cu terenurile cu alte utilizări cauzează așadar probleme care ar trebui evitate pe cât posibil: cu cât o plantație de viță-de-vie este mai bine împrejmuită și există mai puține puncte de contact între terenul utilizat pentru viticultură și terenul cu alte utilizări (culturi arabile, pășuni, culturi de fructe etc.), cu atât mai puține sunt efectele negative conexe asupra culturilor de viță-de-vie și asupra calității vinurilor. Acest lucru se datorează cerințelor specifice de gestionare a viticulturii în comparație cu alte utilizări, în special în ceea ce privește protecția plantelor. Unele dintre produsele de protecție a plantelor utilizate diferă considerabil, în special în ceea ce privește obiectivele urmărite, autorizația specifică pentru fiecare cultură, perioadele de așteptare.

Chiar dacă se utilizează echipamente tehnice adecvate și se respectă normele de bună practică agricolă, se poate produce o derivă neintenționată pe parcelele învecinate cu utilizări diferite, ceea ce poate cauza daune vegetative nedorite în zonele care nu sunt vizate sau poate afecta calitatea/vandabilitatea produselor din cauza prezenței anumitor reziduuri. De exemplu, în cazul în care utilizarea erbicidelor sistemice în zonele învecinate duce la devieri nedorite, acest lucru poate influența formarea fructelor în cazul în care contaminarea are loc înainte ca vița-de-vie să înflorească. În cazul în care se utilizează erbicide de contact, devierile nedorite pot provoca arsuri în părțile afectate ale frunzișului/lăstarilor viței-de-vie. În schimb, pot apărea probleme în cazul în care fungicidele utilizate în viticultură pot ajunge, prin derivă, pe terenurile arabile învecinate. Întrucât produsele de protecție a plantelor nu sunt autorizate pentru anumite culturi cultivate în arealul respectiv, în studiile privind reziduurile se poate constata – pe baza unei analize aprofundate și a unor limite maxime scăzute ale reziduurilor – că produsul nu este adecvat pentru a fi introdus pe piață. Același lucru este valabil și pentru soluțiile pe bază de cupru utilizate în viticultura ecologică. În practică, apar frecvent astfel de situații și, prin urmare, trebuie evitate. Aceasta înseamnă că terenurile arabile pot fi deteriorate ca urmare a măsurilor de protecție a plantelor luate în plantațiile de viță-de-vie învecinate, la fel cum terenurile viticole și strugurii cultivați acolo pot fi deteriorate de măsurile de protecție a plantelor luate pe terenurile arabile învecinate.

Multe metode de gestionare și protecție în arealul viticol sunt posibile sau eficace numai dacă sunt aplicate pe plantațiile de viță-de-vie consolidate:

—	Strategiile de protecție a plantelor cu impact redus, dar cu beneficii calitative, de mediu și economice sunt importante pentru asigurarea producției sustenabile de vinuri de calitate superioară.

—

Metodele consacrate și utilizate pe scară largă, cum ar fi controlul feromonilor în cazul strugurilor, vor funcționa numai dacă, în plantațiile de viță-de-vie împrejmuite, dozatoarele de feromoni necesare pentru a limita multiplicarea și pentru a confunda dăunătorii sunt răspândite pe o scară cât mai largă, limitând în același timp, pe cât posibil, practica costisitoare de amplasare dublă a dozatoarelor la margini (limite cu alte culturi, utilizări sau vegetație).

—

Plantațiile de viță-de-vie împrejmuite sunt necesare și din punct de vedere tehnic și economic, în scopul protejării strugurilor copți împotriva daunelor provocate de păsările care se hrănesc cu struguri sau a altor daune care afectează calitatea strugurilor provocate de acestea, aceasta fiind singura modalitate de asigurare a unei protecții eficace.

—

De asemenea, împrejmuirea plantațiilor de viță-de-vie contribuie la prevenirea daunelor provocate de animalele sălbatice. Daunele cauzate de vânat, atât culturilor agricole, cât și plantațiilor de viță-de-vie, au crescut semnificativ în ultimii ani în arealul Nahe. Daunele sunt cauzate în principal de mistreți, dar și de căprioare și cerbi roșii. Limitarea populației de mistreți în special este necesară din perspectiva viticulturii, nu în ultimul rând pentru că, de regulă, viticultorii din Renania-Palatinat nu au dreptul la despăgubiri pentru daunele cauzate plantațiilor de viță-de-vie de animale sălbatice. De asemenea, împrejmuirea plantațiilor de viță-de-vie reduce riscul focarelor de pestă porcină africană, care fac obiectul unei obligații de notificare și care generează un risc semnificativ pentru creșterea animalelor în Germania. Combaterea problemei porcilor mistreți este mai facilă și mai puțin costisitoare în cazul plantațiilor de viță-de-vie împrejmuite decât în cazul suprafețelor unde se alternează diferite culturi (de exemplu, viticultură, culturi arabile și livezi), care oferă posibilități de refugiu și surse de hrană.

—

Practica irigării prin picurare a plantațiilor de viță-de-vie, care este utilizată pentru cultivarea viței-de-vie în special pe plantațiile de tinere, devine din ce în ce mai importantă, iar plantațiile de viță-de-vie împrejmuite sunt un avantaj în ceea ce privește construirea și funcționarea infrastructurii necesare (puțuri, țevi etc.). Pe astfel de plantații, atât aprovizionarea comună cu apă, cât și utilizarea în comun a liniilor de transport și de distribuție eficientizează și reduc costurile.

—

Cerințele pentru rețelele de drumuri de pe plantațiile de viță-de-vie sunt diferite de cele aplicabile culturilor arabile, de exemplu. În cazul în care vechile plantații de viță-de-vie nu ar mai fi utilizate pentru viticultură, ar putea fi imposibil sau foarte dificil ca terenul să fie utilizat pentru culturi arabile sau ca pășune din cauza rețelei de drumuri destinate viticulturii. Structura drumurilor de pe plantațiile de viță-de-vie este de obicei adaptată utilizării vehiculelor și utilajelor mai mici și mai ușoare decât cele utilizate pentru culturile arabile. Dacă toate aceste drumuri ar trebui consolidate astfel încât să suporte sarcini mai mari, acest lucru ar crea o povară financiară mai mare pentru toți proprietarii de terenuri din zonă. Peisajul cultivat, care a evoluat de-a lungul timpului, și peisajul natural, care include plantațiile de viță-de-vie tradiționale, caracterizează indicația geografică protejată „Nahegauer Landwein” și reputația acesteia.

—	Din punctul de vedere al localnicilor, al membrilor industriei vitivinicole, al specialiștilor și al consumatorilor, regiunea se caracterizează printr-o viticultură practicată pe plantații de viță-de-vie tradiționale, în pantă, care modelează peisajul.

—	Utilizarea terenurilor pentru culturile arabile tradiționale ar modifica peisajul natural și, prin urmare, ar afecta peisajul cultivat care a evoluat de-a lungul secolelor.

—	Nu este întâmplător faptul că, atunci când este prezentată regiunea viticolă, în publicitatea pentru vinuri se utilizează regulat fotografii realizate pe plantații de viță-de-vie tradiționale.

—	Vinul are un rol important și în domeniul turismului – în legătură cu regiunea dedicată prin tradiție cultivării viței-de-vie și cu plantațiile tradiționale.

—

Numeroase vinuri prezentate în publicații specializate, care modelează puternic percepția și reputația IGP „Nahegauer Landwein”, provin adesea de pe plantații de viță-de-vie tradiționale, în pantă (inclusiv Dorsheimer Burgberg, Dorsheimer Pittermännchen, Monzinger Frühlingsplätzchen, Monzinger Halenberg, Niederhäuser Hermannshöhle, Niederhäuser Rosenheck, Norheimer Dellchen și Schlossböckelheimer Felsenberg).

—

Acești factori „sociali” înseamnă că produsul „Nahegauer Landwein” IGP are o încărcătură emoțională pozitivă atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori. Cumpărarea și consumul de vinuri din arealul Nahe aduc în mintea consumatorilor imagini ale acestor pante, provocând emoții și trezind amintiri (de exemplu, vacanțe sau peisaje frumoase). Acest lucru face ca IGP „Nahegauer Landwein” să fie excepțională și unică.

—

Multe plantații de viță-de-vie tradiționale ar fi expuse riscului năpădirii de către tufăriș, dat fiind că acestea nu sunt adecvate pentru utilaje de mari dimensiuni și pentru alte utilizări, diferite de cultivarea viței-de-vie, din cauza dimensiunilor mici, a caracteristicilor lor și a accesibilității adesea reduse. Astfel, pe aceste suprafețe necultivate ar putea începe să crească spontan plante care să găzduiască dăunători precum Drosophila suzukii (de exemplu, plante de mur), ceea ce ar fi o amenințare pentru sănătatea și calitatea strugurilor de pe plantațiile de viță-de-vie vecine.

Din motivele prezentate mai sus rezultă că, în mod clar, cultivarea viței-de-vie pe o suprafață unică și, preferabil, împrejmuită prezintă multe avantaje diferite atât pentru proprietarii și operatorii plantațiilor de viță-de-vie, cât și pentru mediu. Așadar, proporția plantațiilor de viță-de-vie care sunt răzlețite în mai multe locuri diferite, care în prezent este scăzută, nu ar trebui să crească, date fiind numeroasele dezavantaje prezentate mai sus.

Prin urmare, arealul în care poate fi produs vinul „Nahegauer Landwein” nu va fi definit mai strict în caietul de sarcini decât este permis de lege.

(c)   Soiuri de struguri de vin

Lista soiurilor de viță-de-vie era incompletă; toate soiurile incluse pe lista BLE și cultivate în arealul Nahe au fost adăugate deoarece și-au dovedit deja valoarea în regiunea viticolă. Vinurile obținute din aceste soiuri îndeplinesc cerințele din caietul de sarcini al produsului.

În viitor, soiurile de struguri vor fi enumerate la rubrici ce vor purta titlurile „Soiuri albe” și „Soiuri roșii” în locul titlurilor „Vinuri albe” și „Vinuri roșii și roze”, la fel cum sunt menționate pe lista soiurilor de struguri din caietul de sarcini al produsului care reglementează posibilitatea cultivării, nu produsul finit.

(d)   Cerințe aplicabile

Cerințe care trebuie îndeplinite de o organizație care gestionează o DOP/IGP

Legislația națională nu mai include regula proporției de 100 % sau norma privind conținutul de zahăr rezidual. Prin urmare, acestea sunt indicate ca cerințe stabilite de o organizație care gestionează DOP/IGP (asociația de protecție). Modificările aduse textului (de exemplu, menționarea explicită a proporției de 100 %) au ca scop să clarifice conținutul dispoziției inițiale. Nu există modificări de conținut.

Normele de etichetare protejează produsele IGP împotriva unei eventuale pierderi de valoare.

Elementele vizuale ale unei etichete sunt foarte importante pentru consumatori. În cazul în care un produs cu IGP ar fi introdus pe piață având o nouă specie imprimată pe etichetă, consumatorul fie nu ar înțelege ce înseamnă indicația, fie ar avea impresia că este vorba despre produse obținute prin cultivare experimentală, fără ca acest lucru să fie indicat în mod clar, ceea ce i-ar îngreuna decizia de a cumpăra sau de a nu cumpăra produsul. Este posibil ca acesta să nu fie conștient de faptul că este vorba despre soiuri clasificate care și-au dovedit deja utilitatea, ceea ce îl poate determina să formuleze o apreciere negativă fără să fi avut șansa de a gusta produsele. Impresia negativă astfel creată ar putea avea un impact asupra întregii game de produse „Nahegauer Landwein”, datorită etichetării acestor produse ca IGP „Nahegauer Landwein” și, prin urmare, ar afecta și vânzarea produselor cu IGP „Nahegauer Landwein”.

(e)   Organismul de control

Numărul de fax a fost modificat.

Formularea a fost modificată pentru a reflecta legislația aplicabilă.

(f)   Altele

În scopul îndeplinirii cerințelor UE, trebuie să fie efectuate modificări de formulare.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Nahegauer Landwein

2.   Tipul indicației geografice

IGP – Indicație geografică protejată

3.   Categoriile de produse viticole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vin alb

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

În funcție de diverși factori de influență, culorile vinurilor albe variază de la galben pal, uneori cu reflexii verzi, la galben-verzui, galben-pai și galben auriu. În funcție de soiul de struguri, acestea pot prezenta și nuanțe pale de roșu.

În special, vinurile albe fermentate în contact cu tescovina pot avea, de asemenea, o culoare portocalie, cu reflexii roșiatice și maronii. Vinurile albe pot avea, de asemenea, un aspect tulbure natural stabil sau, atunci când sunt agitate, un aspect tulbure natural perceptibil (de exemplu, de la drojdia de fermentație, drojdia din must sau tanin, precum și de la sedimentele sub formă de cristale). Cu toate acestea, nu este permis ca aspectul tulbure să fie creat în mod artificial, prin adăugarea de adjuvanți tehnologici, sau să fie cauzat de defecte ale vinului.

În funcție de soiul de struguri, vinurile albe au un buchet care amintește în primul rând de aromele primare de fructe proaspete (exotice), uneori chiar de fructe uscate, dar și de note de flori, arome picante sau ierboase, arome vegetale cu note minerale (de exemplu, ardezie). De asemenea, pot exista note oxidative, fenolice sau reductive deliberate, de intensitate delicată până la moderată.

Gustul vinurilor albe variază, de obicei, de la vinuri ușoare, delicate, proaspete și vioaie la vinuri puternice și rotunde, cu note de prăjit fine, până la vinuri complexe cu un raport echilibrat zahăr/aciditate. Vinurile se caracterizează, în general, printr-o aciditate pronunțată și mineralitate.

Tăria alcoolică naturală poate fi mărită, prin îmbogățire, până la o tărie alcoolică totală în volume de maximum 11,5 %.

În cazul caracteristicilor analitice, când nu este indicată nicio cifră, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

2.   Vin roșu

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

În funcție de soiul de struguri și de operațiunile din cramă, culoarea vinurilor roșii variază de obicei de la roșu deschis la rubiniu și roșu grena până la negru-roșiatic, adesea cu reflexii albăstrui, violet și maro. Vinurile pot avea, de asemenea, un aspect tulbure natural stabil sau, atunci când sunt agitate, un aspect tulbure natural perceptibil (de exemplu, de la drojdia de fermentație, drojdia din must sau tanin, precum și de la sedimentele sub formă de cristale). Cu toate acestea, nu este permis ca aspectul tulbure să fie creat în mod artificial, prin adăugarea de adjuvanți tehnologici, sau să fie cauzat de defecte ale vinului.

În funcție de soiul de struguri și de operațiunile din cramă, vinurile roșii prezintă în mod tipic arome fructate care amintesc de cireșe, de bace roșii sau negre, de coacăze negre sau uneori de fructe uscate.

Vinurile cu corpolență medie tind să aibă o aciditate ușoară până la perceptibilă și o structură taninoasă discretă, cu un gust fructat pregnant. Vinurile corpolente au arome concentrate de bace roșii sau negre și pot prezenta, de asemenea, arome picante și de afumat. Aceste vinuri tind să aibă o structură acidă mai ușoară, dar taninuri robuste, ceea ce le conferă o structură bună și calități de conservare.

Tăria alcoolică naturală poate fi mărită, prin îmbogățire, până la o tărie alcoolică totală în volume de maximum 12 %.

În cazul caracteristicilor analitice, când nu este indicată nicio cifră, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

3.   Vin roze și Blanc de Noir

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

În general vinurile roze au o culoare roz până la roz pal sau roșu deschis, în timp ce vinurile Blanc de Noir au culoarea vinului alb. Vinurile pot avea, de asemenea, un aspect tulbure natural stabil sau, atunci când sunt agitate, un aspect tulbure natural perceptibil (de exemplu, de la drojdia de fermentație, drojdia din must sau tanin, precum și de la sedimentele sub formă de cristale). Cu toate acestea, nu este permis ca aspectul tulbure să fie creat în mod artificial, prin adăugarea de adjuvanți tehnologici, sau să fie cauzat de defecte ale vinului.

Întrucât musturile sunt maturate în același mod ca și în cazul vinului alb, ele au, în general, o aromă fructată și proaspătă, care amintește de fructe și bace roșii sau galbene deschis. Vinurile roze diferă de vinurile roșii prin faptul că sunt în general proaspete, cu o tărie alcoolică mai moderată și un conținut mai scăzut de tanin. Aceste vinuri au, de obicei, o structură de la fină până la rotundă și un gust caracterizat printr-o aciditate de la delicată până la proaspătă și vioaie.

Tăria alcoolică naturală poate fi mărită, prin îmbogățire, până la o tărie alcoolică totală în volume de maximum 11,5 %.

În cazul caracteristicilor analitice, când nu este indicată nicio cifră, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

4.   Vin Rotling

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Aceste vinuri au, de regulă, o culoare roșu deschis până la roșu deschis intens, cu caracteristici senzoriale apropiate de cele descrise pentru vinurile roze. Aromele lor sunt predominant fructate, uneori ușor picante, cu note de bace, de fructe semințoase și de citrice. Vinurile au, în general, un gust de la delicat până la bogat și o structură acidă proaspătă. Vinurile pot avea, de asemenea, un aspect tulbure natural stabil sau, atunci când sunt agitate, un aspect tulbure natural perceptibil (de exemplu, de la drojdia de fermentație, drojdia din must sau tanin, precum și de la sedimentele sub formă de cristale). Cu toate acestea, nu este permis ca aspectul tulbure să fie creat în mod artificial, prin adăugarea de adjuvanți tehnologici, sau să fie cauzat de defecte ale vinului.

Tăria alcoolică naturală poate fi mărită, prin îmbogățire, până la o tărie alcoolică totală în volume de maximum 11,5 %.

În cazul caracteristicilor analitice, când nu este indicată nicio cifră, se aplică legislația în vigoare.

Caracteristicile analitice generale
Tăria alcoolică totală maximă (% în volume)
Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume)
Aciditatea totală minimă
Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru)
Conținutul total maxim de dioxid de sulf (în miligrame per litru)

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.   Toate produsele

Practică oenologică specifică

Se aplică legislația în vigoare.

2.   Toate produsele

Restricții relevante privind producerea vinurilor

Se aplică legislația în vigoare.

3.   Toate produsele

Practici de cultivare

Se aplică legislația în vigoare.

5.2.   Randamentul maxim

1.   Vin

150 de hectolitri la hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Produsele care poartă indicația geografică protejată „Nahegauer Landwein” trebuie să provină de pe plantații de viță-de-vie localizate în următoarele localități și districte municipale:

Alsenz (4597), Altenbamberg (1978), Auen (2037), Bad Kreuznach [Bad Kreuznach (1942)], Bad Münster a. Stein (1976), Bosenheim (1943), Ebernburg (1977), Ippesheim (1945), Planig (1944), Winzenheim (1941), Bad Sobernheim [Sobernheim (2043)], Bärweiler (2047), Bayerfeld-Steckweiler (4625), Becherbach bei Kirn (2088), Bingen am Rhein [Bingerbrueck (3521)], Bockenau (2003), Boos bei Bad Kreuznach (2001), Braunweiler (2014), Breitenheim (2073), Bretzenheim (1928), Burgsponheim (2004), Callbach (2063), Dalberg (2016), Desloch (2072), Dielkirchen [Dielkirchen (4623), Steingruben (4624)], Dorsheim (1922), Duchroth (1982), Eckenroth (1909), Feilbingert (1980), Finkenbach-Gersweiler (4606), Gaugrehweiler (4596), Gerbach (4627), Guldental [Heddesheim (1927), Waldhilbersheim (1926)], Gutenberg (2009), Hargesheim (2008), Hergenfeld (2010), Hochstätten (1979), Hohenöllen (4683), Hüffelsheim (1997), Kalkofen (4593), Kirschroth (2046), Langenlonsheim (1924), Langenthal (2038), Laubenheim (1923), Lauschied (2048), Lettweiler (2061), Mandel (2006), Mannweiler-Cölln [Cölln (4600), Mannweiler (4599)], Martinstein (2051), Meddersheim (2044), Meisenheim (2069), Merxheim (2045), Monzingen (2041), Münsterappel (4594), Münster-Sarmsheim (3512), Niederhausen (1984), Niederhausen an der Appel (4591), Niedermoschel (4603), Norheim (1985), Nussbaum (2042), Oberhausen an der Appel (4595), Oberhausen an der Nahe (1983), Obermoschel (4604), Oberndorf (4598), Oberstreit (2002), Odernheim am Glan (2050), Offenbach-Hundheim [Offenbach (4701)], Raumbach (2070), Rehborn (2062), Rockenhausen (4631), Roth bei Bad Kreuznach (1906), Roxheim (2007), Rüdesheim (1996), Rümmelsheim (1921), Sankt Katharinen (2013), Schloßböckelheim (1999), Schöneberg bei Bad Kreuznach (1908), Schweppenhausen (1910), Simmertal (2096), Sommerloch (2012), Spabrücken (2017), Sponheim (2005), Staudernheim (2049), Stromberg (1907), Traisen (1986), Unkenbach (4605), Waldalgesheim [Genheim (3511)], Waldböckelheim (2000), Waldlaubersheim (1911), Wallhausen (2011), Warmsroth [Wald-Erbach (1905), Warmsroth (1904)], Weiler bei Bingen (3509), Weiler bei Monzingen (2040), Weinsheim bei Bad Kreuznach (1998), Windesheim (1925), Winterborn (4592), Wolfstein (4658).

Delimitarea exactă poate fi văzută pe hărțile care arată plantațiile de viță-de-vie din localitățile menționate mai sus, delimitate per parcelă. Hărțile pot fi vizualizate la adresa www.ble.de/eu-qualitaetskennzeichen-wein.

Vinul de tip „Landwein” poate fi produs într-un alt areal decât arealul viticol specificat în care au fost recoltați strugurii și care este indicată pe etichetă, cu condiția ca arealul de producție să fie situat în același stat federal sau într-un stat federal învecinat.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vin principal(e)

Accent

Acolon

Adelfränkisch - Grüner Adelfränkisch

Albalonga

Aromera

Artaban

Auxerrois - Auxerrois Blanc, Pinot Auxerrois

Bacchus

Blauer Frühburgunder - Pinot Noir Précoce, Pinot Madeleine, Madeleine Noir, Frühburgunder, Pinot Madelaine

Blauer Limberger - Lemberger, Blaufränkisch, Limberger

Blauer Portugieser

Blauer Silvaner

Blauer Spätburgunder

Blütenmuskateller

Bronner

Cabaret Noir

Cabernet Blanc

Cabernet Cantor

Cabernet Carbon

Cabernet Cortis

Cabernet Cubin

Cabernet Dorio

Cabernet Dorsa

Cabernet Franc

Cabernet Jura

Cabernet Mitos

Cabernet Sauvignon

Cabertin

Calardis Blanc

Calardis Musqué

Chardonnay

Chenin Blanc

Comtessa

Dakapo

Deckrot

Divico

Divona

Domina

Donauriesling

Dornfelder

Dunkelfelder

Ehrenfelser

FR 628-2005 r

Faberrebe

Floreal

Freisamer

Gamay Noir

Gelber Kleinberger

Gelber Muskateller

Gm 6414-39

Gm 6423-12

Gm 6423-7

Gm 7517-29

Gm 7519-1

Gm 7519-3

Gm 7520-1

Gm 7539-4

Gm 7816-7

Gm 7838-1

Goldmuskateller - Muskateller

Grüner Silvaner - Silvaner, Sylvaner

Grüner Veltliner - Veltliner

Grünfränkisch

Hegel

Hibernal

Huxelrebe - Huxel

Hölder

Johanniter

Juwel

Kanzler

Kerner

Kernling

Kleiner Fränkischer Burgunder - Burgunder Fränkisch Kleiner

Laurot

Merlot

Monarch

Morio Muskat

Muscaris

Muskat Ottonel - Muskat-Ottonel

Muskat Trollinger

Müller Thurgau - Rivaner

Müllerrebe - Schwarzriesling, Pinot Meunier

Neronet

Optima 113 - Optima

Orion

Ortega

Ortlieber

Osteiner

Palas

Pamina

Perle

Phoenix - Phönix

Pinotin

Prinzipal

Regent

Regner

Reichensteiner

Rieslaner

Rondo

Rosé Chardonnay - Chardonnay, Rosa Chardonnay, Chardonnay Rosé

Rotberger

Roter Elbling - Elbling Rouge

Roter Muskateller - Muskateller, Muscat, Moscato

Roter Riesling

Roter Traminer - Clevner, Traminer

Ruländer - Pinot Grigio, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Pino Gris

Saint Laurent - St. Laurent, Sankt Laurent

Sangiovese

Saphira

Satin Noir

Sauvignac

Sauvignon Blanc - Muskat Silvaner

Sauvignon Gris

Sauvitage

Scheurebe

Schwarzblauer Riesling

Schönburger

Semillon

Septimer

Sibera

Siegerrebe

Solaris

Soreli

Souvignier Gris

Staufer

Syrah

Thurling

VB 91-26-5

Vidoc

Viognier

Voltis - Colmar 2011 G

Weißer Burgunder - Pinot Bianco, Weißburgunder, Pinot Blanc

Weißer Elbling - Elbling, Kleinberger

Weißer Riesling - Riesling renano, Rheinriesling, Klingenberger, Riesling

Würzer

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

În mod simplificat, arealul viticol este situat în triunghiul format între orașele Bingen, Alsenz și Monzingen. Acesta face parte din trei zone fiziografice. În nord-estul extrem, dealurile Hunsrück (Soonwald) se întrepătrund cu arealul viticol. Partea de nord aparține Nördliches Oberrheintiefland (câmpia nordică a Rinului Superior), formată din Unteres Nahehügelland și Untere Naheebene (dealurile Nahe inferioare și câmpia Nahe inferioară), în timp ce partea de sud aparține Saar-Nahe-Bergland (dealurile Saar-Nahe) din Nordpfälzer Bergland (Munții Palatini de Nord). Această structură fiziografică este o schiță aproximativă a geologiei regiunii. În medie, plantația de viță-de-vie este situată la aproximativ 210 metri deasupra nivelului mării. Viticultura din arealul Nahe este practicată, de asemenea, pe pante abrupte sau foarte abrupte.

Cele mai vechi roci din zonă datează din perioada devoniană. Printre acestea se numără zăcămintele marine întărite și antice (gresie, ardezie, cuarțite), precum și rocile metamorfice (șisturi verzi, filit). Cu toate acestea, rocile Rotliegend, inclusiv rocile Rotliegend vulcanice (latite, andezit și bazalt), sunt de departe cele mai răspândite. Vița-de-vie crește, de asemenea, pe zăcăminte terțiare, inclusiv pe nisipuri fluviale și costiere și pe marne marine.

Temperatura anuală medie din timpul zilei este de 9,3 °C, iar în timpul perioadei de vegetație se înregistrează o temperatură medie de 13,8 °C. Precipitațiile medii anuale ating 580 mm și au loc în proporție de 60 % în perioada de vegetație.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Stabilit de către o organizație care gestionează DOP/IGP, în cazul în care statele membre prevăd acest aspect.

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

—	Strugurii utilizați pentru producția de «Nahegauer Landwein» trebuie să provină în proporție de 100 % din localitățile sau din unitățile cadastrale enumerate la punctul 4 din caietul de sarcini și din soiurile de struguri autorizate la punctul 8 din caietul de sarcini.

—	Conținutul de zahăr rezidual al unui vin comercializat ca „Landwein” nu poate depăși valoarea maximă admisă pentru indicația „demisec”.

—

Numai denumirile reale pot fi utilizate pe eticheta produselor cu IGP „Nahegauer Landwein” comercializate cu indicarea soiului de struguri. Amestecarea cu specii noi este permisă. În cazul în care un produs a fost obținut exclusiv din struguri din specii noi, acesta trebuie comercializat fără indicarea soiului de viță-de-vie pe etichetă.

Link către caietul de sarcini al produsului

www.ble.de/eu-qualitaetskennzeichen-wein

---

(1)   JO L 9, 11.1.2019, p. 2.