Raportor: domnul Csaba Borboly (RO-PPE), președintele Consiliului Județean Harghita (România)

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

1.

propune lansarea unui An european al Europei rurale, axat pe valoarea culturală și creativă a zonelor rurale;

2.

este de părere că tradițiile specifice ale zonelor rurale mențin legătura strânsă dintre teritorii, peisaje, economie și mediu, în special în zonele rurale sau montane îndepărtate, și, în acest sens, susține că ar trebui recunoscută și sprijinită inclusiv diversitatea etnică a acestora, de exemplu, în cazul minorităților indigene și al altor minorități lingvistice sau naționale;

3.

subliniază că minoritățile și diferitele grupuri etnice care trăiesc în zonele rurale sunt esențiale pentru sustenabilitatea acestor zone, în condițiile în care cultura, tradiția, patrimoniul și stilul lor de viață contribuie nu numai la diversitatea Europei, ci și la peisajul, biodiversitatea, economia, cultura și coeziunea socială a acesteia;

4.

este convins că activitățile culturale și patrimoniul cultural sunt vectori de coeziune socială și de promovare a calității vieții în zonele rurale, oferind oportunități pentru dezvoltare sustenabilă, pentru crearea de locuri de muncă și sinergii cu alte activități, în special în zonele care se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice și alte zone îndepărtate, zonele montane sau zonele expuse riscului de depopulare;

5.

afirmă că, în consolidarea rezilienței zonelor rurale și în dezvoltarea rurală în general, ar trebui să se pună accentul pe sectoarele și industriile culturale și creative (SICC) în ceea ce privește planificarea și sprijinul în viitor, întrucât SICC reunesc cultura rurală locală și creativitatea;

6.

regretă că, în ciuda succesului inițiativei cetățenești europene intitulate „Minority SafePack”, Comisia Europeană a refuzat să înscrie chestiunea minorităților naționale indigene pe ordinea de zi și să inițieze elaborarea unor acte legislative;

7.

subliniază că nivelul și volumul activităților culturale sunt strâns legate și au o influență puternică incontestabilă asupra înțelegerii și acceptării valorilor civice și a dezvoltării unei identități europene în toate regiunile, iar acest lucru necesită un sprijin mai conștient pentru SICC din zonele rurale;

8.

recunoaște necesitatea de a colecta date specifice culturii în Europa, prezentate la nivelul NUTS 3, pentru a ajuta procesul decizional și planificarea la nivel local, precum și de a măsura efectele multidimensionale ale politicilor culturale care sprijină zonele rurale, deoarece lipsa acestor date specifice poate face ca eforturile depuse în conformitate cu noua politică culturală rurală europeană să fie puse sub semnul întrebării;

9.

reiterează că toate deciziile privind nivelul rural, adoptate la toate nivelurile de guvernanță, ar trebui să se bazeze pe dovezi și că aceste dovezi, având în vedere specificitatea domeniului, ar trebui să includă, pe lângă colectarea și analiza de date cantitative, date și analize calitative;

10.

confirmă că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în organizarea, finanțarea și sprijinirea culturii în zonele rurale. În unele zone, ele reprezintă ultima șansă pentru aceste activități, în contextul declinului economic și al crizei din zonele rurale, mai ales acolo unde comunitățile locale nu sunt înstărite. Prin urmare, autoritățile locale și regionale ar trebui sprijinite în eforturile lor, cu finanțare suficientă din fondurile UE și din bugetele naționale, evitând orice reducere în acest sens;

11.

subliniază că cultura rurală joacă un rol important în menținerea și gestionarea peisajelor culturale, a biodiversității și a valorilor tradiționale și că unele zone rurale cu valori naturale ridicate formează zone bioculturale specifice, în care mediul și economia locală coexistă în mod durabil, întrucât sunt integrate în cultura și tradiția acestor comunități;

12.

subliniază că cooperarea consolidată între zonele rurale ar trebui să depășească limitele agriculturii, economiei și guvernanței rurale, pentru a valorifica potențialul dezvoltării rurale bazate pe cultură, astfel încât autoritățile locale și regionale din zonele rurale și alți actori să poată avea acces la cele mai bune practici europene și să valorifice la maximum oportunitățile care li se oferă;

13.

speră că, prin dezvoltarea rurală bazată pe valori culturale, consolidarea economiei locale prin intermediul SICC și reafirmarea identității și mândriei rurale, noua politică culturală rurală europeană ar putea contribui la combaterea declinului demografic al zonelor rurale, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru tineretul local, cât și pentru cel din mediul urban, ca loc de viață și de muncă;

14.

solicită un cadru de sprijinire și promovare a spațiului cultural rural european, pe baza experienței dobândite cu ocazia inițiativei „Capitala europeană a culturii”;

15.

solicită, ținând seama în mod corespunzător de complementaritate, de subsidiaritate și de principiul bazat pe realitatea zonei, ca statele membre să își intensifice acțiunile în acest sens, punând în aplicare, sprijinind și coordonând măsuri de definire a unei abordări europene strategice a politicilor culturale din zonele rurale;

16.

își reiterează sprijinul față de inițiativa „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale din UE 2040” (LTVRA), care va sprijini coeziunea teritorială și va crea noi oportunități de atragere a industriilor culturale și creative inovatoare, va asigura accesul la activități artistice și culturale, va promova refacerea peisajelor culturale, va asigura o infrastructură și servicii culturale mai bune și va valorifica la maximum atuurile culturale și economice ale zonelor rurale;

17.

invită Comisia ca, în cooperare armonioasă cu statele membre și cu autoritățile locale și regionale, să garanteze că inițiativa privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale include soluții fezabile și mijloace de sprijin pentru a face față provocărilor cu care se confruntă SICC în zonele rurale;

18.

având în vedere potențialul de a reduce depopularea și de a crea oportunități sociale și economice legate de Pactul verde, CoR consideră că vitalitatea socială și culturală, precum și inovarea în serviciile sociale și culturale de interes general se numără printre cele mai strategice domenii în care ar trebui dezvoltată cooperarea locală și regională în cadrul Pactului rural;

19.

subliniază că strategiile de dezvoltare națională, regională, rurală și locală care încorporează cultura, creativitatea și artele contribuie în mare măsură la îmbunătățirea calității vieții în regiuni și orașe prin favorizarea unui sentiment de comunitate și de apartenență, a diversității culturale, a democrației, a participării și a dialogului intercultural;

20.

atrage atenția asupra itinerariilor culturale europene, prezente atât în interiorul țărilor, cât și la nivel transfrontalier și care, cu implicarea publicului și a tuturor părților interesate relevante, contribuie în mod semnificativ la răspândirea expresiilor culturale locale și regionale, la promovarea unor regiuni mai puțin cunoscute și la sprijinirea ocupării forței de muncă, a creării de locuri de muncă și a activităților economice în zonele rurale;

21.

reafirmă rolul strategic pe care îl poate juca CoR în propunerea și elaborarea unor măsuri care să consolideze din ce în ce mai mult sprijinul acordat politicilor culturale în zonele rurale și solicită reprezentanților săi să depună eforturi utile pentru a stabili o poziție a CoR care să reafirme rolul central al acestor politici pentru dezvoltarea socioeconomică a UE;

22.

reamintește, în acest sens, că viitorul zonelor rurale depinde de păstrarea și atragerea, în zonele rurale, a tinerilor care decid să își urmeze parcursul în viață în aceste zone; prin urmare, pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă zonele rurale, este esențial ca tinerii să se implice activ, să se creeze forumuri și să se promoveze consilii ale tinerilor în care aceștia să poată împărtăși idei și să se sprijine inițiativele pentru tineret în zonele rurale;

23.

subliniază rolul fundamental al familiilor rurale în păstrarea tradițiilor, în transmiterea valorilor și în menținerea vitalității vieții în zonele rurale, recunoscând că stabilitatea și creșterea acestor zone depind în mod semnificativ de bunăstarea și durabilitatea unităților familiale; subliniază, prin urmare, nevoia urgentă de a contribui la consolidarea familiilor rurale printr-un dialog incluziv, prin sprijinirea asociațiilor relevante și prin politici specifice, inclusiv politici favorabile familiei, cu scopul de a promova o populație rurală solidă și durabilă;

24.

subliniază că reînnoirea generațiilor în agricultură este în continuare o problemă urgentă, fiind, prin urmare, important să se acorde ajutor pentru integrarea tinerilor și a femeilor din mediul rural în agricultură, inclusiv ca proprietari de exploatații agricole; prin urmare, este de acord cu Comisia că ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor tinerilor și femeilor, pentru a-i încuraja să rămână în zonele rurale;

25.

reamintește că pădurile europene și sectorul forestier joacă un rol esențial în crearea și menținerea peisajelor și au o contribuție fundamentală la conservarea biodiversității și a altor servicii ecosistemice și că, în conformitate cu Strategia pentru păduri pentru 2030, este recunoscut rolul central al pădurilor, al silvicultorilor și al întregului lanț valoric forestier în îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european și ale politicilor culturale. Incendiile forestiere și alte perturbări, cum ar fi furtunile și dăunătorii, constituie o amenințare gravă la adresa zonelor rurale, care trebuie abordată în mod decisiv prin promovarea unor peisaje reziliente și a activității economice forestiere;

Guvernanța

26.

subliniază valoarea și importanța guvernanței pe mai multe niveluri, care facilitează, între altele, diseminarea celor mai bune practici în politicile culturale din zonele rurale, dezvoltarea democrației participative, a învățării reciproce, apariția unor noi forme de dialog și parteneriat, precum și eficacitatea și coerența politicilor sectoriale legate de cultură și patrimoniul cultural;

27.

reiterează că implicarea actorilor locali și regionali în această structură de guvernanță va fi esențială pentru adaptarea acțiunilor la nevoile și cerințele zonelor rurale, în special ale zonelor depopulate sau expuse riscurilor de declin demografic sau legate de mediu;

28.

salută sprijinul sporit acordat inițiativelor de la nivel local, cum ar fi dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) – care definește rolul grupurilor de acțiune locală (GAL) – și „Sate inteligente”, și încurajează valorificarea în continuare a învățămintelor desprinse din aceste programe și abordări;

29.

sugerează lansarea unei inițiative europene, similare „Satelor inteligente”, care să aibă ca rezultat sprijinirea specifică a SICC și revigorarea patrimoniului cultural, protejând în același timp sprijinul din fondurile UE prin intermediul DLRC, astfel încât nicio zonă rurală să nu fie lipsită de sprijin pentru inițiativele private și comunitare în acest domeniu;

30.

subliniază că monumentele și patrimoniul construit în general nu sunt întotdeauna protejate și că conservarea și refacerea lor ar putea aduce beneficii atât comunităților rurale, cât și economiilor locale, reducând în același timp amprenta de carbon; prin urmare, dezvoltarea rurală și planificarea strategică trebuie concepute astfel încât să se concentreze și asupra patrimoniului;

31.

subliniază că politicile culturale din zonele rurale ar trebui să devină parte integrantă a politicii de coeziune și să creeze sinergii cu instrumentele existente, cum ar fi DLRC; în această activitate, guvernele și instituțiile de la toate nivelurile ar trebui să includă, într-o măsură semnificativă, grupurile de acțiune locală în programarea lor;

32.

subliniază că abordarea participativă în comunitățile locale este cea mai bună modalitate de a garanta că eforturile de dezvoltare și investițiile în cultură țin seama suficient de mult de nevoile și prioritățile la nivel local;

33.

consideră că impulsul de a acționa și a aduce produce un efect pozitiv depinde de o bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă zonele rurale și de instaurarea unui climat de asumare și de încredere comune în abordarea acestora;

34.

susține cu fermitate că trebuie să se acorde un loc central autorităților locale și regionale – ca fiind cele mai apropiate instituții de cetățeni și de zonele locale – în punerea în aplicare a politicilor culturale și sprijină construirea unor sisteme integrate de gestionare bazate pe rețele și sisteme teritoriale;

SICC în zonele rurale

35.

subliniază că bunurile și serviciile culturale trebuie să fie accesibile tuturor, prin reducerea inegalităților dintre urban și rural, bogați și săraci, tineri și persoane în vârstă și a celor cu care se confruntă minoritățile și grupurile marginalizate, precum și a celor la care sunt expuse persoanele cu handicap și comunitățile de imigranți și de refugiați;

36.

solicită ca serviciile culturale să fie descentralizate, interconectate și organizate, astfel încât oamenii să poată beneficia de ele în apropierea locului în care trăiesc;

37.

solicită ca toate vârstele să aibă acces la cultură, atât la fața locului, cât și de la distanță, de exemplu prin dezvoltarea unor centre comunitare cu o gamă largă de servicii accesibile și incluzive, de la biblioteci la asistență socială și la activități de voluntariat;

38.

consideră că activitățile culturale duc la optimizarea condițiilor de viață ale grupurilor marginalizate ale populației din zonele rurale și la îmbunătățirea perspectivelor de viață ale copiilor și tinerilor în cauză;

39.

consideră că, în spiritul principiului „a nu lăsa pe nimeni deoparte”, sunt necesare instrumente specifice pentru dezvoltarea unor „ecosisteme de inovare culturală” în zonele rurale, care să ofere oportunități antreprenorilor, microîntreprinderilor și IMM-urilor din mediul rural, stimulând aceste mici întreprinderi rurale din domeniul SICC;

40.

subliniază că ar trebui dezvoltată infrastructura digitală pentru a permite artiștilor și altor profesioniști din domeniul culturii să trăiască și să lucreze în zonele rurale;

Oportunități și provocări pentru autoritățile locale și regionale

41.

propune să fie mai bine subliniat rolul-cheie jucat de autoritățile locale și regionale în promovarea și punerea în valoare a vieții artistice și culturale a comunităților lor și solicită o participare crescută a autorităților locale și regionale în cadrul acestui program;

42.

încurajează autoritățile locale și regionale să recunoască infrastructura culturală din zonele rurale ca un factor important al coeziunii sociale și al dezvoltării durabile și să ofere forme de mobilitate durabilă care să le permită vizitatorilor să aibă acces la cultură în mediul rural, dar să aibă cel mai mic impact posibil asupra mediului, de exemplu, utilizând transportul public, pistele pentru biciclete, traseele de drumeție și căile navigabile interioare;

43.

recomandă ca autoritățile locale și regionale să fie consultate în mod sistematic în conceperea, punerea în aplicare și guvernanța măsurilor destinate finanțării sectoarelor culturale și creative din întreaga Europă, acordându-se o atenție deosebită zonelor rurale;

44.

îndeamnă Comisia să ofere autorităților locale și regionale sprijin financiar și tehnic pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la beneficiile potențiale ale SICC, inclusiv în ceea ce privește economia socială, pentru dezvoltarea regională și locală;

45.

solicită ca autoritățile locale și regionale și operatorii culturali să fie incluși în procesul de amenajare a infrastructurii și teritoriului, ceea ce va garanta că arta și cultura fac parte din dialogul privind infrastructura și amenajarea teritoriului;

46.

solicită un sprijin tehnic suficient pentru dezvoltarea capacităților autorităților din zonele rurale, care sunt mai defavorizate în ceea ce privește competențele în materie de planificare – în special în ceea ce privește strategiile pe termen lung – și accesul la fondurile UE și utilizarea lor;

47.

subliniază necesitatea de a sensibiliza mai mult și de a capacita autoritățile locale și regionale să își protejeze, să reabiliteze, să utilizeze și să revitalizeze mediul, peisajele, bunurile culturale tangibile și intangibile și alte resurse culturale și artistice unice;

48.

în acest sens, propune să se acorde sprijin părților interesate care încurajează afirmarea artelor și a culturii în mod creativ în clădirile neocupate, care pot deveni locuri de întâlnire și infrastructuri publice locale revitalizate și pot îmbunătăți calitatea vieții de zi cu zi;

49.

sugerează că ar trebui încurajată pe scară largă crearea de oportunități culturale în zonele rurale, inclusiv promovarea evenimentelor culturale și protejarea monumentelor istorice și religioase rurale (biserici, castele etc.);

50.

reiterează că SICC implică în principal microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi ale lucrătorilor independenți, care necesită inițiative și organizare la nivel local; această caracteristică a localizării este un aspect pozitiv pentru zonele rurale, deoarece stimulează economiile locale și structura socială, dar contribuie și la păstrarea talentelor și a locurilor de muncă corespunzătoare la nivel local;

Abordarea bazată pe impactul asupra mediului rural

51.

salută ambiția Comisiei de a integra perspectiva rurală și de a consolida principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii” în toate politicile UE, utilizând setul de instrumente de evaluare a impactului teritorial și analiza din perspectiva mediului rural;

52.

invită statele membre și autoritățile locale și regionale să aplice abordarea bazată pe verificarea impactului asupra mediului rural în strategiile și investițiile lor în actuala perioadă de programare 2021-2027 pentru planurile lor strategice naționale și în strategiile locale de dezvoltare regională și DLRC;

53.

sugerează că investițiile și sprijinul și finanțarea publică ar trebui verificate din perspectiva impactului asupra mediului rural, astfel încât, atunci când sunt concepute noi mijloace de finanțare, să se analizeze dacă acestea ar trebui să includă un sprijin substanțial pentru contribuția continuă a fermelor familiale și a angajaților din agricultură și din sectoarele SICC rurale, pentru ONG-urile care reprezintă creatorii individuali, precum și pentru grupurile de folclor, GAL-uri și asociațiile de agricultori;

Finanțare și sprijin

54.

subliniază că amploarea provocărilor necesită o concentrare puternică a resurselor financiare și a tuturor activităților din zonele rurale, inclusiv mobilizarea activelor locale și a sprijinului financiar sub formă de investiții locale, cofinanțare și patronaj cultural și legat de artă;

55.

sugerează că toate fondurile UE ar trebui să considere din ce în ce mai mult cultura ca având o valoare transversală și ar trebui să sprijine proiectele culturale, inclusiv pe cele care protejează, promovează și îmbunătățesc biodiversitatea, peisajele culturale și zonele bioculturale;

56.

solicită prioritizarea explicită a intervențiilor menite să valorifice potențialul culturii în zonele rurale;

57.

susține lansarea de cereri de propuneri ale UE menite să recompenseze proiectele care promovează rolul social al culturii, precum și experimentarea și inovarea în artele vizuale contemporane, care au ca scop regenerarea zonelor rurale;

58.

consideră că zilele porților deschise organizate de ferme, vizitele școlare în zonele rurale, spectacolele, activitățile meșteșugărești și alte târguri și festivaluri culturale îi ajută pe cetățenii din zonele urbane să înțeleagă și să aprecieze mai bine zonele rurale și că astfel de evenimente merită sprijin financiar public, la fel ca și măsurile necesare pentru construirea de punți între cetățenii din mediul rural și cei din mediul urban prin proiecte culturale;

59.

subliniază că este nevoie de cercetări specifice și adaptate în domeniul SICC rurale și al dezvoltării rurale bazate pe cultură, inclusiv în contextul programelor Orizont Europa și ESPON, cum ar fi proiectul „Patrimoniul pentru regenerarea rurală” din cadrul RURITAGE;

Sinergii culturale

60.

consideră că este esențial să se creeze sinergii între strategiile de turism durabil și industriile culturale și creative locale și regionale, în vederea sprijinirii creșterii economice și a ocupării forței de muncă și a facilitării accesului la cultură, promovând, în același timp, dezvoltarea durabilă;

61.

consideră că patrimoniul cultural reprezintă o bază importantă pentru dezvoltarea locală și regională, pentru întreaga populație din mediul rural, care creează importante active materiale prin promovarea turismului cultural durabil, responsabil și de calitate, a cărui dezvoltare depinde de patrimoniul material și imaterial al colectivităților locale;

62.

subliniază valoarea patrimoniului cultural pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale, în special prin intermediul turismului, întrucât 26 % dintre turiștii din UE afirmă că cultura este un factor determinant atunci când își aleg destinațiile de vacanță, dar și un factor de localizare deloc neglijabil în ce privește atractivitatea locurilor de muncă;

63.

subliniază că răspândirea geografică largă a patrimoniului cultural oferă posibilitatea – printr-o gamă mai diversificată de atracții turistice – de a redirecționa și de a distribui mai bine impactul pozitiv al turismului cultural, contribuind la dezvoltarea durabilă a zonelor marginale sau îndepărtate;

64.

consideră că, în ceea ce privește oportunitățile, se face trimitere în mod insuficient și doar tangențial la sectoare precum activitățile culturale și turismul rural sustenabil sau cel al activităților recreative, deși acestea joacă un rol foarte relevant în construirea de economii rurale diversificate, puternice și durabile;

65.

în acest sens, subliniază că există numeroase posibile activități complementare legate de zonele rurale, care nu se limitează la sectorul agricol, cum ar fi activitățile forestiere și de creștere a animalelor, turismul pe bicicletă, vânătoarea, drumețiile, turismul de wellness, turismul religios și spiritual, gastronomia, manifestările artistice specifice comunităților sau atelierele și expozițiile artiștilor etc., și scoate în evidență rolul sistemelor agroforestiere în modelarea viitorului peisaj european;

66.

insistă că ar trebui să se promoveze comercializarea produselor culturale rurale, inclusiv patrimoniul gastronomic, și să se protejeze statutul de marcă geografică, oferind asigurări cetățenilor cu privire la calitate și trasabilitate;

67.

sprijină utilizarea modelelor de conservare a peisajului și de guvernanță pentru a promova ecosistemele teritoriale circulare în peisajele rurale istorice, cum ar fi gestionarea tradițională a terenurilor și a solului și metodele tradiționale de irigare, precum și prin sinergii între actorii locale pentru utilizarea eficientă a apei, a energiei, a deșeurilor și a materialelor, de exemplu prin promovarea valorificării energetice a deșeurilor, a îngrășămintelor organice și a recuperării căldurii din procesele de producție. Conform Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, cunoștințele tradiționale fac parte din patrimoniul cultural imaterial și contribuie la conservarea biodiversității.