Introducere și temei juridic

La 11 septembrie și 31 octombrie 2023, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Consiliului și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament privind instituirea monedei euro digitale (1) (denumită în continuare „regulamentul propus”). La 11 și 18 septembrie 2023, BCE a primit din partea Consiliului și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament privind furnizarea de servicii în euro digitali de către prestatorii de servicii de plată înregistrați într-un stat membru a cărui monedă nu este euro și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1230 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumită în continuare „propunerea de regulament privind furnizarea de servicii în euro digitali în afara zonei euro”, și împreună cu regulamentul propus, „regulamentele propuse”).

Competența BCE de a emite un aviz cu privire la regulamentul propus se întemeiază pe articolul 133 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că, fără a aduce atingere atribuțiilor BCE, Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile necesare pentru utilizarea monedei euro ca monedă unică, și că aceste măsuri sunt adoptate după consultarea BCE. Competența BCE de a emite un aviz cu privire la regulamentele propuse se întemeiază și pe articolul 127 alineatul (4) prima liniuță și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), întrucât regulamentele propuse conțin dispoziții referitoare la: (1) obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) de menținere a stabilității prețurilor în temeiul articolului 127 alineatul (1) TFUE; (2) misiunea fundamentală a SEBC de a defini și pune în aplicare politica monetară în temeiul articolului 127 alineatul (2) prima liniuță TFUE; (3) misiunea fundamentală a SEBC de a promova buna funcționare a sistemelor de plăți în temeiul articolului 127 alineatul (2) a patra liniuță TFUE; (4) dreptul exclusiv al BCE de a autoriza emisiunea de bancnote euro în Uniune în temeiul articolului 128 alineatul (1) TFUE; și (5) misiunea SEBC de a contribui la buna desfășurare a politicilor promovate de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar în temeiul articolului 127 alineatul (5) TFUE. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al BCE, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

Observații generale

1.    Un euro digital care acționează ca o ancoră monetară și este utilă cetățenilor în era digitală

1.1.

BCE apreciază foarte mult obiectivul regulamentelor propuse de a institui un cadru care să faciliteze posibila introducere a unui euro digital care să garanteze că banii băncii centrale continuă să joace un rol esențial, alături de plățile efectuate în banii băncilor comerciale, în menținerea bunei funcționări a sistemului de plăți și a stabilității financiare și, în cele din urmă, a încrederii în moneda euro: rolul de „ancoră monetară” al banilor băncii centrale.

1.2.

Pentru a asigura unicitatea monedei euro și eficacitatea politicii monetare și pentru a permite astfel BCE să își îndeplinească obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor (3), euro trebuie să continue să îndeplinească toate funcțiile monetare ca unitate de cont și mijloc de schimb și de stocare a valorii. Punerea la dispoziția publicului a banilor băncii centrale nu numai în formă fizică, prin intermediul numerarului, dar și în formă digitală, va permite banilor băncii centrale să își îndeplinească în continuare rolurile de ancoră monetară (4) și de mijloc eficient de plată, în contextul în care oamenii aleg din ce în ce mai mult să plătească electronic decât în numerar (5). Astfel, euro digital va contribui la susținerea stabilității sistemului monetar și de plăți și la menținerea integrității euro în toate formele sale. Aceasta este, la rândul său, o condiție prealabilă pentru menținerea eficacității politicii monetare a BCE, care vizează menținerea stabilității prețurilor.

1.3.

Regulamentele propuse sunt esențiale pentru a se asigura că banii băncii centrale, ca ancoră monetară, evoluează ca răspuns la schimbările tehnologice și ale comportamentului de plată care conduc la o creștere a numărului plăților digitale și, prin urmare, pentru a contribui la protejarea stabilității sistemului monetar într-o economie și o societate digitalizate.

1.4.

Punerea la dispoziție în format digital a banilor băncii centrale pentru tranzacțiile cu amănuntul ar avea, totodată, beneficii mai ample, în special prin oferirea unui mijloc de plată digital universal acceptat, care poate fi utilizat în întreaga zonă euro pentru plăți în magazine, online și de la persoană la persoană.

1.5.

În plus, un euro digital ar proteja autonomia strategică a ecosistemului de plăți al Uniunii, sprijinind în același timp concurența și inovația în domeniul plăților, în avantajul consumatorilor și al comercianților deopotrivă. Un euro digital ar facilita dezvoltarea de soluții de plată care să facă obiectul mecanismelor europene de guvernanță și ar oferi o platformă paneuropeană pe care pot fi construite servicii inovative. Acest lucru ar spori eficiența ecosistemului european de plăți în ansamblu, reducând costurile, stimulând inovarea și îmbunătățind reziliența la posibile atacuri cibernetice sau perturbări tehnice, precum întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

2.    Asigurarea faptului că euro digital răspunde nevoilor și așteptărilor europenilor

2.1.

Pentru ca ancora monetară să fie eficace, euro digital ar trebui să îndeplinească preferințele individuale. Toată zona euro ar trebui să îl poată utiliza pentru plăți zilnice: în magazine, online sau de la persoană la persoană (6). Din acest motiv, BCE apreciază statutul de mijloc legal de plată propus pentru euro digital cu acceptare obligatorie. Totodată, BCE sprijină ferm stabilirea în legislația Uniunii a dreptului persoanelor fizice de a obține euro digital de la furnizorul de servicii de plată (PSP) cu care dețin în mod curent un cont, fără a fi necesară schimbarea PSP pentru a putea începe să utilizeze serviciile în euro digital.

2.2.

Din același motiv, BCE apreciază faptul că regulamentele propuse urmăresc să asigure faptul că persoanele fizice vor putea utiliza gratuit serviciile de bază în euro digitali în scopuri zilnice elementare. În același timp, BCE sprijină stabilirea în legislația Uniunii a stimulentelor economice adecvate pentru intermediarii privați care distribuie euro digitali. Comercianții primesc un serviciu taxabil din partea PSP, dar aceștia ar fi plasați într-o poziție vulnerabilă dacă cerința care le este impusă de a accepta euro digital nu este contrabalansată de un plafon pentru taxa de servicii pentru comercianți.

2.3.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus vizează asigurarea unui nivel ridicat de protecție a vieții private și a datelor pentru utilizatorii de euro digital, minimizând în același timp riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului (7). În orice caz, Eurosistemul trebuie să se asigure că nu poate identifica persoane fizice. În ceea ce privește modelul offline al euro digital, BCE apreciază faptul că nivelul preconizat de protecție a vieții private și a datelor ar fi similar cu cel al numerarului. BCE apreciază, de asemenea, faptul că regulamentul propus include dispoziții explicite de extindere a sprijinului public pentru persoanele cu mai puține abilități digitale care ar putea avea nevoie de asistență personală pentru tranzacțiile în euro digital.

3.    Echilibrarea competențelor instituționale în ecosistemul monedei euro digitale

3.1.

Euro digital este un proiect european comun. Este important ca regulamentele propuse să țină seama în mod corespunzător de următoarele trei principii generale.

3.2.

În primul rând, în cadrul acestui proiect european comun, rolurile pe care regulamentele propuse le definesc pentru Comisie, colegiuitori, autoritățile naționale competente (ANC) și Eurosistem în introducerea și reglementarea euro digital trebuie să reflecte competențele care le revin în temeiul tratatului. Pe de o parte, competența exclusivă a Uniunii în ceea ce privește politica monetară a statelor membre a căror monedă este euro în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (c) din TFUE implică o dimensiune de reglementare menită să garanteze statutul monedei unice (8), în special competența legiuitorului de a stabili măsurile necesare pentru utilizarea euro ca monedă unică în temeiul articolului 133 din TFUE (9). Prin urmare, regulamentul propus stabilește astfel de măsuri necesare pentru utilizarea monedei euro în forma sa digitală și stabilește implicațiile statutului său de mijloc legal de plată. Pe de altă parte, competențele prevăzute la articolul 133 TFUE sunt prevăzute în mod expres pentru a nu aduce atingere competențelor BCE. Regulamentul propus reflectă acest acord de drept primar prin faptul că prevede că Eurosistemul poate emite euro digital „în conformitate cu tratatele” (10), respectiv pe baza competenței conferite Eurosistemului de dreptul primar al Uniunii.

3.3.

BCE apreciază faptul că i se recunoaște competența de a emite și de a autoriza emisiunea de euro digital de către băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre a căror monedă este euro, exercitându-și competențele care îi revin în temeiul tratatelor. Pe baza unei astfel de competențe recunoscute, BCE ar trebui să poată decide dacă să autorizeze emiterea de euro digitali, inclusiv calendarul, valorile și alte măsuri specifice care sunt legate în mod intrinsec de emiterea acestuia. În temeiul articolului 133 din TFUE, colegiuitorii reglementează elementele esențiale pentru utilizarea euro digital, în timp ce BCE decide dacă și când să emită euro digital, inclusiv care ar trebui să fie caracteristicile tehnice intrinseci ale acestuia. Prin analogie cu bancnotele, numai Eurosistemul ar trebui să poată decide ce este un euro digital, deoarece este un pasiv al Eurosistemului.

3.4.

În al doilea rând, regulamentele propuse trebuie să respecte independența băncii centrale, astfel cum este consacrată în articolul 130 din TFUE, în îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru introducerea, reglementarea și supravegherea euro digital. Întrucât Eurosistemul este cel care trebuie să dezvolte, să conceapă, să emită și să supravegheze euro digital în temeiul competențelor sale, aceste atribuții ar trebui îndeplinite în mod independent (11), evitându-se orice instrucțiuni și constrângeri privind îndeplinirea oricărei atribuții alocate Eurosistemului prin tratate.

3.5.

În al treilea rând, principiul neutralității tehnologice (12) sugerează că regulamentele propuse nu ar trebui să adopte nicio poziție cu privire la modul în care euro digital ar răspunde nevoilor utilizatorilor și cu privire la evoluția caracteristicilor structurale funcționale și tehnice ale acestuia. Includerea unor dispoziții care impun sau interzic anumite elemente grafice sau caracteristici tehnice ar putea restrânge oricare sau toate aspectele următoare: buna funcționare, evoluția și cererea pentru euro digital, precum și capacitatea Eurosistemului de a defini și de a pune în aplicare politica monetară în mod independent. Legislația care conține dispoziții cu privire la aceste aspecte ar putea risca să nu poată ține pasul cu evoluțiile tehnologice în domeniul digitalizării banilor și a serviciilor de plată, aflat în schimbare rapidă.

Observații specifice cu privire la regulament propus privind instituirea monedei euro digitale

4.    Definiții

4.1.

BCE propune modificarea definiției mijloacelor de plată digitale comparabile (13) pentru a include toate instrumentele de plată care pot fi utilizate într-un mediu digital în care inițierea plății are loc la punctul de interacțiune, în care utilizatorul și-ar vedea contul de depozit debitat imediat (plățile efectuate prin intermediul cardurilor de credit, care includ o gamă mai largă de servicii grupate cu serviciul de plată, sunt excluse). Aceasta ar include situațiile în care transferurile de credit și debitările directe sunt inițiate în punctul de interacțiune, dar situațiile în care transferurile de credit și debitările directe nu sunt inițiate în punctul de interacțiune ar continua să fie excluse (de exemplu, pentru „plățile recurente”, debitarea directă pare a fi cel mai bun mijloc de plată digital comparabil).

4.2.

BCE propune să se omită utilizarea „identificatorului de cont” în întregul regulament propus (14) și să fie înlocuit cu „numărul de cont de plăți în euro digitali” (15) și, după caz, cu „pseudonimul utilizatorului” (16).

4.3.

În plus, BCE propune modificarea definiției „pseudonimului utilizatorului” (17) pentru a preciza mai în detaliu sensul termenului, oferind în același timp un exemplu concret.

5.    Obiectul, instituirea și emisiunea monedei euro digitale

5.1.

Regulamentul propus urmărește, printre altele, să instituie euro digital drept monedă digitală a băncii centrale și să stabilească norme privind, în special, caracteristicile structurale esențiale ale acestuia (18).

5.2.

Euro, ca monedă unică, este instituit prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) (19). În acest context, BCE consideră foarte potrivit faptul că regulamentul propus recunoaște faptul că sunt ancorate în tratate competențele BCE și BCN în materie de emitere a acestuia (20). Prin urmare, „instituirea” euro digital ar trebui înțeleasă ca referindu-se la stabilirea cerințelor juridice esențiale, și anume a celor necesare pentru utilizarea acestei noi forme a euro de către Eurosistem (distincte de criptoactive și de orice alte pasive ale entităților private).

6.    Natura juridică a euro digital

6.1.

BCE ia act de faptul că regulamentul propus stabilește natura juridică a euro digital ca pasiv direct al unei bănci centrale din Eurosistem față de utilizatorii de euro digital, în timp ce relația contractuală pentru furnizarea de servicii de plată în euro digitali este doar între prestatorii de servicii de plată (PSP) care distribuie euro digital și clienții acestora. Este extrem de important pentru menținerea sistemului monetar pe două niveluri, pentru protejarea stabilității financiare și pentru evitarea dezintermedierii PSP ca PSP să rămână pe deplin responsabili de gestionarea relațiilor lor cu clienții lor. În acest sens, BCE ia act de faptul că regulamentul propus clarifică (21) faptul că nu există niciun cont sau nicio altă relație contractuală între o bancă centrală din Eurosistem și un utilizator al euro digital.

6.2.

Pe baza conținutului alineatului 6.1, BCE înțelege că utilizatorii vor fi și vor rămâne singurii proprietari sau deținători ai drepturilor de proprietate asupra drepturilor reprezentate de euro digital, chiar dacă utilizatorii își vor putea accesa și utiliza deținerile numai prin intermediul unui PSP. Cu alte cuvinte, PSP furnizează servicii de plată care permit utilizatorului să dețină și să transfere euro digitali furnizați, dar fondurile subiacente sunt un pasiv al băncii centrale. PSP rămân responsabili și răspunzători pentru asigurarea siguranței serviciilor de plată pe care le furnizează, inclusiv în ceea ce privește euro digital. Includerea în propunerea de regulament a unei dispoziții mai specifice care să prevadă în mod clar aceste principii ar fi utilă pentru a evita incertitudinea în aplicarea sa la nivel național în toate statele membre din zona euro.

7.    Cadrul aplicabil euro digital

7.1.

Regulamentul propus prevede că euro digital urmează să fie reglementat de dispozițiile regulamentului propus și ale actelor delegate ale Comisiei și că, în cadrul regulamentului propus, euro digital trebuie să fie reglementat și de măsurile, normele și standardele detaliate care pot fi adoptate de BCE în temeiul competențelor acesteia prevăzute de tratate (22).

7.2.

BCE dorește să atragă atenția legiuitorului Uniunii asupra faptului că măsurile, normele și standardele detaliate ale BCE, care ar reglementa dezvoltarea, conceperea și emiterea euro digital, în măsura în care acestea sunt adoptate în temeiul competențelor BCE prevăzute de tratate (23), nu ar fi constrânse de un instrument de drept secundar, cum ar fi regulamentul propus. Prin urmare, menționarea specifică a acestui regulament nu este adecvată, iar formularea aleasă ar putea fi interpretată greșit ca restrângând independența Eurosistemului în îndeplinirea atribuțiilor care îi sunt alocate prin tratate.

7.3.

Ar trebui să se aibă în vedere clarificarea definițiilor prevăzute în regulamentul propus pentru a clarifica faptul că definiția tranzacțiilor în euro digitali este aliniată cu definiția operațiunilor de plată din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (24). Acest lucru ar oferi claritate în ceea ce privește acordarea de licențe prestatorilor de servicii de plată în contextul Directivei (UE) 2015/2366 în ceea ce privește normele aplicabile în materie de protecție a securității și de protecție a consumatorilor.

7.4.

Considerentul 66 ar trebui modificat pentru a clarifica faptul că, având în vedere specificitatea decontării euro digital, astfel cum se prevede direct în regulamentul propus, Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului nu (25) se aplică. Acest lucru nu aduce atingere niciunei clasificări a riscului de către Eurosistem în funcția sa de monitorizare în ceea ce privește schema privind euro digital și infrastructura de decontare a euro digital, având în vedere importanța sa pentru sistemul de plăți.

8.    Statutul de mijloc legal de plată al euro digital

Statutul de mijloc legal de plată și domeniul de aplicare teritorial

8.1.

BCE apreciază ca foarte binevenită instituirea unor norme comune privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al euro digital în întreaga zonă euro. Definirea elementelor de mijloc legal de plată se bazează pe fundamentele solide ale rapoartelor anterioare ale Comisiei privind statutul de mijloc legal de plată al numerarului și pe actele acesteia fără caracter obligatoriu la care Eurosistemul a contribuit (26), precum și pe jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (27).

8.2.

Curtea de Justiție a clarificat faptul că noțiunea de mijloc legal de plată menționată la articolul 128 alineatul (1) din TFUE este un concept de drept al Uniunii care trebuie să primească o interpretare autonomă și uniformă în întreaga Uniune (28). Articolul 133 TFUE îl abilitează numai pe legiuitorul Uniunii să precizeze normele juridice care reglementează statutul de mijloc legal de plată acordat bancnotelor și monedelor denominate în euro, în măsura în care acest lucru este necesar pentru utilizarea euro ca monedă unică. O astfel de competență exclusivă exclude orice competență a statelor membre de a stabili norme juridice în acest domeniu, cu excepția cazului în care acestea au fost împuternicite de Uniune să facă acest lucru sau în cazul în care acest lucru este necesar pentru a pune în aplicare actele Uniunii în dreptul intern (29).

8.3.

Statutul de mijloc legal de plată propus pentru euro digital este, prin urmare, un element-cheie pentru asigurarea libertății de alegere a populației în materie de plăți și a suveranității monetare a Uniunii. Acesta asigură faptul că populația și întreprinderile pot beneficia de pe urma acceptării pe scară largă a monedei euro digitale ca mijloc de plată, oferind astfel cetățenilor posibilitatea reală de a alege să plătească electronic cu banii băncii centrale în întreaga zonă euro. De asemenea, facilitează apariția unor soluții de plată pentru întreaga zonă euro și permite o bază solidă pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată.

8.4.

Dispozițiile privind mijloacele legale de plată contribuie, de asemenea, la suveranitatea monetară și la integritatea monedei euro prin asigurarea faptului că forma de bani care ancorează valoarea euro ca monedă (adică banii băncii centrale în euro ca numerar sau în formă digitală) este utilizabilă pe scară largă în întreaga zonă euro.

8.5.

BCE consideră binevenit faptul că statutul de mijloc legal de plată implică cerința de a accepta euro digital atât online, cât și offline, deoarece acest lucru este necesar pentru a permite adoptarea ambelor modele ale euro digital. BCE consideră binevenit, totodată, faptul că domeniul de aplicare teritorial al statutului de mijloc legal de plată al euro digital ține seama în mod corespunzător de particularitățile mijloacelor de plată online și offline.

8.6.

Pentru utilizatorii de euro digital, faptul de a avea întotdeauna opțiunea de a plăti cu euro digital este o caracteristică apreciată (30): nimeni nu ar trebui să fie obligat să dețină sau să plătească cu euro digital, dar o persoană care alege să plătească cu euro digitali ar putea să facă acest lucru mereu în toate magazinele care acceptă plăți digitale (respectiv în magazine fizice și comerțul electronic).

8.7.

Pentru comercianți, dispozițiile propuse privind statutul de mijloc legal de plată reprezintă o oportunitate de a-și îmbunătăți puterea de negociere în raport cu sistemele internaționale de carduri, cu condiția să se asigure o rețea largă de distribuție pentru euro digital (31) și să se instituie garanții legislative pentru a preveni abuzurile rezultate din acceptarea obligatorie (32).

8.8.

Dispozițiile privind statutul de mijloc legal de plată oferă prestatorilor de servicii de plată posibilitatea de a oferi clienților lor servicii de plată în euro digital cu o acoperire cât mai largă cu putință în zona euro, obținând în același timp compensații comparabile cu serviciile similare cu acoperire națională. La rândul său, acest lucru reduce dependența actuală a prestatorilor de servicii de plată de soluțiile de plată din afara Europei. Faptul că BCE trebuie să încerce să permită, în măsura în care este posibil și dacă este cazul, ca utilizarea mijloacelor de plată digitale private să se efectueze în conformitate cu normele, standardele și procesele care guvernează serviciile de plată în euro digital (33) ar trebui să contribuie la eliminarea obstacolelor tehnice din calea soluțiilor private locale pentru a atinge și acoperirea pentru întreaga zonă euro.

Excepții de la obligația de a accepta euro digital, interzicerea excluderii unilaterale a plăților în euro digital și excepții suplimentare de natură legislativă monetară

8.9.

BCE consideră binevenite excepțiile de la obligația de a accepta euro digital (34), deoarece acestea par proporționale și legitime.

8.10.

BCE este de acord că persoanele fizice care acționează în cursul unei activități exclusiv personale sau domestice pot refuza plata în euro digital, în timp ce microîntreprinderile pot face acest lucru atunci când acceptă doar numerar. Acest lucru corespunde, de fapt, unei cerințe de nediscriminare, conform căreia orice comerciant care acceptă deja mijloace digitale de plată trebuie să fie pregătit să accepte euro digital dacă acesta este oferit de un plătitor. Totuși, aceasta ar trebui să includă beneficiarii plăților prevăzuți la articolul 9 litera (a) din regulamentul propus. În caz contrar, această dispoziție ar permite acestor entități să desfășoare activități economice digitale în zona euro fără a adopta euro digital.

8.11.

BCE sprijină pe deplin propunerea de interzicere a excluderii unilaterale a plăților în euro digital (35), care garantează că furnizorii de bunuri și servicii nu pot aduce atingere opțiunii populației de a plăti cu euro digital, limitând opțiunile disponibile la alte mijloace digitale de plată pe care le pot deține sau pe care le pot sprijini.

Interacțiunea dintre euro digital și bancnotele și monedele euro

8.12.

BCE consideră binevenită introducerea fungibilității totale la paritate între euro digital și numerarul în euro. O astfel de fungibilitate deplină este o consecință naturală a statutului lor comun de mijloc legal de plată. Colegiuitorii trebuie să se asigure că această dispoziție din regulamentul propus privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (36) rămâne aliniată pe tot parcursul procesului legislativ.

9.    Distribuirea euro digital

Rolul prestatorilor de servicii de plată

9.1.

BCE consideră binevenite dispozițiile privind distribuirea euro digital de către prestatorii de servicii de plată (37), care stabilesc sarcinile specifice pe care trebuie să le îndeplinească un PSP pentru ca euro să fie utilizat ca monedă unică în întreaga Uniune. Prestatorii de servicii de plată au deja relații directe cu clienții lor și, prin urmare, sunt cei mai în măsură să fie contrapărțile directe pentru persoanele fizice, comercianții și întreprinderile care ar utiliza euro digital (38).

9.2.

Regulamentul propus prevede că utilizatorii de euro digital pot deține unul sau mai multe conturi de plăți în euro digital la același PSP sau la PSP diferiți (39). BCE invită colegiuitorii să analizeze dacă aceasta este o măsură necesară pentru utilizarea euro digital care trebuie precizată în regulamentul propus. În acest sens, un model cu mai multe conturi de plăți în euro digital ar implica dificultăți tehnice, în special în ceea ce privește interacțiunea dintre aceste conturi și gestionarea unei limite consolidate de deținere. S-ar putea argumenta că euro digital ar putea fi limitat la un singur cont de vreme ce ar fi un serviciu public gratuit. BCE înțelege că dispoziția privind conturile multiple vizează evitarea restricțiilor privind libertățile fundamentale, care pot fi impuse numai atunci când sunt proporționale.

9.3.

BCE intenționează să efectueze și să comunice colegiuitorilor o analiză tehnică aprofundată a interacțiunii dintre mai multe conturi și gestionarea unei limite individuale de deținere. BCE sugerează, de asemenea, două elemente care să fie luate în considerare de colegiuitori în ceea ce privește proporționalitatea oricărei restricții privind numărul de conturi. În primul rând, libertatea prestatorilor de servicii de plată de a furniza servicii în euro digital nu ar fi constrânsă de o limitare la un cont pentru fiecare utilizator. Ar fi mai ușor să se schimbe un cont de plăți în euro digital decât un cont de plăți în prezent, deoarece numărul internațional de cont bancar (IBAN) nu este portabil. În al doilea rând, complexitatea gestionării de către utilizator a unei limite consolidate de deținere pentru mai multe conturi poate justifica aplicarea unei abordări diferite la lansarea euro digital, atunci când oamenii nu sunt încă familiarizați cu aceasta.

9.4.

Considerentele regulamentului propus ar putea beneficia de mai multă claritate în ceea ce privește poziția cetățenilor Uniunii în Irlanda de Nord și posibilitatea ca accesul acestora la euro digital să facă obiectul unui acord cu autoritățile Regatului Unit.

9.5.

Regulamentul propus prevede că instituțiile de credit care furnizează servicii de plată de mică valoare sunt obligate să furnizeze servicii de plată de bază în euro digital la cererea clienților lor (40). BCE consideră foarte binevenită această cerință propusă, deoarece va sprijini accesul universal la euro digital (41), care va avea caracteristici de bun public, al persoanelor fizice care își au reședința sau sunt stabilite în statele membre a căror monedă este euro. Persoanele care au deja acces la servicii bancare nu ar trebui să fie obligate să schimbe prestatorii de servicii de plată pentru a obține acces la euro digital (42). Accesul universal al publicului larg la euro digital în zona euro ar completa posibilitățile de utilizare pe scară largă facilitate de statutul de mijloc legal de plată al euro digital. Disponibilitatea comercianților de a accepta euro digitali ca mijloc legal de plată se bazează pe obligația paralelă a prestatorilor de servicii de plată relevanți, inclusiv a instituțiilor de credit, de a pune euro digital la dispoziția clienților lor. La rândul lor, aceste dispoziții vor permite euro digital să acționeze ca o ancoră monetară în era digitală. Măsurile de reglementare s-au dovedit întotdeauna necesare pentru a asigura coordonarea sectorului privat în domeniul plăților în întreaga zonă euro (de exemplu, introducerea IBAN și a plăților pentru zona euro unică, precum și disponibilitatea plăților instant).

9.6.

Cu toate acestea, ar fi proporțional și, prin urmare, preferabil ca cerința de a furniza euro digitali la cerere să fie extinsă la acei prestatori de servicii de plată din zona euro care oferă instrumente de plată de mică valoare [și anume la cei care oferă serviciile prevăzute la punctele (1), (2) sau (3) din anexa I la Directiva (UE) 2015/2366, permițând astfel utilizatorului să obțină un IBAN]. Acest lucru (1) ar stabili principiul conform căruia persoanele care au deja un cont de plăți pentru a efectua plăți zilnice nu trebuie să schimbe furnizorul pentru a obține euro digitali, indiferent de prestatorul de servicii de plată care furnizează deja respectivul cont de plăți; și (2) ar asigura condiții de concurență echitabile pentru toate entitățile care au dreptul să ofere serviciile prevăzute la punctele (1), (2) sau (3) din anexa I la Directiva 2015/2366. Pentru a oferi tuturor acestor entități drepturi egale de a influența cadrul de reglementare privind euro digital, este proporțional ca acestea să fie supuse acelorași obligații. În schimb, proporționalitatea cerinței ca instituțiile de credit stabilite în state membre din afara zonei euro să distribuie euro digitali ar putea fi contestată în cazul în care marea majoritate a clientelei existente a acestora nu ar fi în măsură să dețină euro digitali.

Servicii de plată de bază în euro digitali

9.7.

Regulamentul propus stabilește obligația prestatorilor de servicii de plată de a nu percepe comisioane persoanelor fizice care își au reședința sau sunt stabilite în statele membre a căror monedă este euro pentru furnizarea de servicii de plată de bază în euro digital (43). BCE sprijină pe deplin această abordare, care reflectă natura euro digital ca bun public și permite utilizatorilor să îl utilizeze gratuit în scopuri zilnice elementare. Cu toate acestea, lista propusă care enumeră serviciile de plată de bază în euro digital nu include depunerea și retragerea automatizate de fonduri (44).

9.8.

BCE recomandă extinderea listei serviciilor de bază pentru a include depunerea și retragerea automatizate de fonduri, deoarece excluderea acestora ar avea o serie de efecte atunci când prestatorii de servicii de plată aleg să perceapă comisioane pentru acest serviciu. În primul rând, oamenii ar trebui să plătească niște comisioane neașteptate (45) asociate cu prezența limitelor de deținere, aplicabile doar euro digital, și nu ar înțelege necesitatea de a plăti pentru acestea. Nivelul comisioanelor aplicate ar avea ca efect orientarea acestora către o anumită metodă de plată sau evitarea acesteia (46). Grupurile de reflecție arată că persoanele cu cea mai mare probabilitate de a utiliza în mod regulat depunerea automatizată de fonduri sunt cele care au cea mai mare nevoie de a-și menține bugetul sub control, deoarece depunerea automatizată de fonduri este instrumentul de finanțare cel mai adecvat în acest scop (47). În al doilea rând, mai puține persoane și-ar finanța contul de plăți în euro digital dacă ar trebui să depună o cerere explicită de evitare a comisioanelor de fiecare dată când doresc să facă acest lucru. Facilitarea depunerii regulate de fonduri în euro digital este de dorit pentru a asigura menținerea stabilității financiare prin evitarea efectelor în cascadă (48) și, prin urmare, pentru a asigura și o transmisie ordonată a politicii monetare.

9.9.

BCE propune extinderea listei serviciilor de bază pentru a include trecerea unui cont de euro digital de la un prestator de servicii de plată la altul. Scopul este de a se asigura că un prestator de servicii de plată pe care un consumator decide să înceteze să îl utilizeze nu ar fi în măsură să perceapă un „comision de ieșire” disuasiv care să vizeze alegerea consumatorului de a-și muta contul de euro digital la un nou prestator de servicii de plată. BCE sugerează, de asemenea, să se aibă în vedere măsuri pentru a se asigura că depunerea și retragerea gratuită de fonduri în euro digitali prin intermediul numerarului nu conduc la o reducere a serviciilor de bancomat (automated teller machine) (ATM). În plus, serviciile de gestionare a litigiilor ar trebui, de asemenea, să fie incluse în lista serviciilor de bază, deoarece contribuie la încrederea în euro digital și, prin urmare, la adoptarea și utilizarea acestuia.

9.10.

Pentru a se asigura că lista serviciilor privind euro digital rămâne de-a lungul timpului actualizată și în conformitate cu practicile pieței și cu nevoile utilizatorilor , BCE propune colegiuitorului să aibă în vedere împuternicirea Comisiei pentru a adopta un act delegat pentru a adăuga noi servicii de plată de bază în euro digital și pentru a interpreta domeniul de aplicare al serviciilor existente atunci când este necesar.

Sprijin pentru persoanele cu handicap, limitări funcționale sau competențe digitale limitate și pentru persoanele în vârstă

9.11.

Persoanele care trăiesc în prezent în zona euro au acces fără costuri la un mijloc de plată sigur și universal acceptat sub formă de numerar, ceea ce este important pentru incluziunea financiară. Acest lucru ar trebui să fie valabil, în măsura posibilului, și pentru plățile digitale, online și offline.

9.12.

În ceea ce privește incluziunea digitală, BCE consideră binevenit faptul că regulamentul propus prevede că autoritățile specializate vor furniza servicii de plăți digitale de bază și sprijin pentru incluziunea digitală față în față în proximitate fizică, inclusiv pentru persoanele cu handicap, cu limitări funcționale sau cu competențe digitale limitate, precum și pentru persoanele în vârstă. Feedbackul primit de asociațiile de consumatori indică faptul că sprijinul față în față în proximitate fizică este deosebit de valoros (49).

9.13.

În plus, BCE apreciază faptul că incluziunea digitală este facilitată prin desemnarea de către statele membre a unor autorități specifice sau a unor instituții emitente de cecuri și viramente poștale pentru cei care nu dețin sau nu doresc să dețină un cont de plăți privat.

9.14.

În plus, regulamentul propus încredințează Autorității Bancare Europene și Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor emiterea în comun de orientări care să specifice interacțiunea dintre cerințele privind combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului și furnizarea de servicii de plată de bază în euro digital, cu un accent deosebit pe incluziunea financiară a grupurilor vulnerabile, inclusiv a solicitanților de azil sau a beneficiarilor de protecție internațională, a persoanelor fără adresă fixă sau a resortisanților țărilor terțe cărora nu li se acordă un permis de ședere, dar a căror expulzare este imposibilă din motive de drept sau de fapt (50). BCE consideră binevenit acest lucru, dar subliniază riscul ca orientările comune, atunci când vor fi emise, să ofere orientări doar ANC și să nu excludă pe deplin posibilitatea unei puneri în aplicare fragmentate. O dispoziție care să stabilească criterii minime pentru orientările comune ar conduce mai mult la armonizarea în întreaga zonă euro.

10.    Utilizarea euro digital ca mijloc de stocare a valorii și ca mijloc de plată – comisioane pentru serviciile de plată în euro digitali

Principii și limite privind utilizarea euro digital pentru a atenua riscurile la adresa transmisiunii politicii monetare și a stabilității financiare în zona euro  (51)

10.1.

În prezent, deponenții au dreptul de a-și converti depozitele la vedere în numerar în orice moment. Cu toate acestea, există obstacole practice în calea deținerii unor sume mari de numerar, inclusiv riscul de pierdere sau furt. Pentru a menține un echilibru între depozitele bancare și banii băncii centrale, în contextul scăderii utilizării numerarului și al disponibilității euro digital, ar trebui stabilite anumite limite pentru sumele în euro digital care pot fi deținute de persoane fizice.

10.2.

BCE și-a comunicat în mod clar intenția de a concepe și de a pune în aplicare instrumente eficace pentru a controla volumul maxim de euro digital aflat în circulație (52). În consecință, se sugerează includerea unei trimiteri explicite la intențiile clare ale BCE în această privință în considerentul 31 al regulamentului propus. Printre aceste instrumente, BCE a subliniat în mod specific obiectivul său de a stabili limite pentru deținerile de euro digital de către persoane fizice și juridice (53). Absența unor astfel de limite ar putea reprezenta o amenințare la adresa orientării politicii monetare și a transmiterii acesteia, precum și la adresa stabilității financiare în zona euro. Orice consecințe nedorite care ar putea rezulta din emiterea de euro digital pentru orientarea și transmisiunea politicii monetare, precum și pentru stabilitatea financiară, ar trebui reduse la minimum încă de la început.

10.3.

În timp ce calibrarea limitelor de deținere ar fi rezultatul unei evaluări economice complexe, punerea în aplicare funcțională și tehnică a acestora ar trebui să acorde prioritate unei experiențe a utilizatorilor de tipul „cea mai bună din clasă” și punerii în aplicare eficiente pentru toți actorii implicați (54). Decizia privind modul de combinare și calibrare a oricăror instrumente care controlează ex ante volumul de euro digitali aflat în circulație ar trebui luată mai aproape de posibila introducere viitoare a euro digital și revizuită periodic, ținând seama de mediul economic și financiar respectiv (55).

10.4.

Pe de o parte, regulamentul propus sugerează că posibilitatea de a stabili limite pentru dețineri este o caracteristică opțională a utilizării euro digital, prevăzând, după caz, că utilizarea euro digital ca mijloc de stocare a valorii poate face obiectul unor limitări (56). Pe de altă parte, regulamentul propus impune BCE obligația de a dezvolta instrumente pentru a limita utilizarea euro digital ca mijloc de stocare a valorii (57). În plus, regulamentul propus stabilește o listă de condiții obligatorii pentru aceste instrumente (58). Stabilitatea financiară constituie obiectivul principal al acestei liste, în detrimentul definirii și punerii în aplicare a politicii monetare, care este principala sarcină care trebuie îndeplinită prin intermediul SEBC în vederea îndeplinirii obiectivului său principal de menținere a stabilității prețurilor, precum și în detrimentul posibilității persoanelor fizice și juridice de a accesa și utiliza euro digital.

10.5.

BCE consideră binevenită recunoașterea competenței sale de a stabili limite privind utilizarea euro digital ca mijloc de stocare a valorii și de a le calibra în timp (59). BCE este hotărâtă să aplice și să mențină limite de deținere, ca piatră de temelie a proiectului privind euro digital. Într-adevăr, BCE are competența de a decide cu privire la volumul de euro digital care urmează să fie emis, de vreme ce are un impact asupra dimensiunii bilanțului Eurosistemului și asupra punerii în aplicare a politicii sale monetare. Stabilirea și calibrarea limitelor individuale de deținere duce la plafonarea volumului total de euro digital care poate fi emisă și trebuie efectuate de Eurosistem în temeiul competențelor sale prevăzute de tratate, și nu ca urmare a unei obligații prevăzute de regulamentul propus.

10.6.

În ceea ce privește lista propusă de condiții obligatorii menționată la alineatul 10.4, BCE este de acord cu cele trei obiective care trebuie urmărite cu ocazia calibrării limitelor de deținere, dar observă că acordarea de prioritate unuia dintre acestea (stabilitatea financiară) poate fi considerată ca limitând o sarcină de bază existentă (definirea și punerea în aplicare a politicii monetare) prin stipularea unor parametri pentru acțiunea BCE, îndepărtându-se astfel de mandatul principal al BCE de asigurare a stabilității prețurilor prevăzut de tratat. Întrucât definirea și punerea în aplicare a politicii monetare sunt, în orice caz, facilitate de garantarea stabilității financiare, BCE nu întrevede niciun fel de fricțiune între aceste două sarcini cu ocazia stabilirii limitelor de deținere.

10.7.

Regulamentul propus prevede că euro digital nu va fi purtător de dobândă în cadrul regulamentului propus (60). Nu se poate afirma suficient de ferm că BCE nu dezvoltă un euro digital remunerat. Într-adevăr, la fel ca în cazul bancnotelor euro, BCE nu intenționează să remunereze euro digital nici la lansare, nici în viitorul previzibil. Bancnotele nu au fost niciodată remunerate, deoarece nu este practic să se procedeze astfel, deși o astfel de remunerație nu este teoretic imposibilă , nici interzisă în mod expres de lege. Având în vedere mandatul său de a menține stabilitatea prețurilor și sarcina de bază concomitentă de definire și punere în aplicare a politicii monetare a zonei euro, BCE nu poate exclude scenarii viitoare în care remunerarea euro digital ar putea fi justificată. De asemenea, pentru a-și continua mandatul de politică monetară, BCE trebuie să păstreze controlul asupra remunerării tuturor pasivelor din bilanțul său. Chiar dacă această dispoziție ar fi interpretată ca o excludere directă a remunerării, aceasta nu ar putea, în orice caz, să restrângă competența Eurosistemului prevăzută de dreptul primar de a defini și de a pune în aplicare în mod independent politica monetară a zonei euro, întrucât se afirmă în mod expres că acele competențe prevăzute la articolul 133 TFUE nu aduc atingere competențelor BCE. Din acest motiv, se propune un amendament pentru a clarifica supremația mandatului BCE de a menține stabilitatea prețurilor și sarcina de bază concomitentă de definire și de desfășurare a politicii monetare a zonei euro.

Comisioane pentru serviciile de plată în euro digitali  (61)

10.8.

BCE apreciază modelul de compensare prevăzut de regulamentul propus, care urmărește să stabilească un echilibru în care (1) euro digital ar fi liber pentru utilizare de bază;(2) prestatorii de servicii de plată dispun de stimulente adecvate pentru distribuirea monedei euro digitale pentru a asigura o accesibilitate largă; și (3) comercianții dispun de garanții adecvate pentru a evita aplicarea unor taxe excesive în cazul lor. Comercianții ar primi un serviciu taxabil din partea PSP, dar aceștia ar fi plasați într-o poziție vulnerabilă dacă cerința care le este impusă de a accepta euro digital nu este contrabalansată de un plafon pentru comisionul de servicii pentru comercianți. La rândul său, o recunoaștere explicită a comisioanelor interPSP ar permite prestatorilor de servicii de plată distribuitori să obțină venituri comparabile cu cele obținute din distribuirea de instrumente de plată comparabile, stimulând distribuirea activă a euro digitali și niveluri de servicii de înaltă calitate pentru utilizatorii finali. BCE consideră binevenit principiul conform căruia taxele și comisioanele nu ar trebui să fie mai mari decât cele solicitate pentru mijloace de plată digitale (private) comparabile, având în vedere, de asemenea, necesitatea de a menține utilizarea efectivă a euro digital ca mijloc legal de plată. În același sens, BCE consideră binevenită interdicția impusă prestatorilor de servicii de plată de a percepe comisioane persoanelor fizice pentru serviciile de plată de bază în euro digital (62) și interzicerea suprataxelor pentru plata datoriei prin utilizarea de euro digital (63).

10.9.

În plus, reglementarea nivelurilor comisioanelor în ceea ce privește serviciile de plată în euro digital nu ar trebui să se limiteze la sectorul privat, ci ar trebui să se aplice și sectorului public. În acest sens, dispozițiile relevante ar trebui să se refere atât la comercianți, cât și la entitățile din sectorul public care acceptă euro digitali. BCE apreciază, totodată, considerentul 41 din regulamentul propus, care indică intenția Eurosistemului de a-și suporta propriile cheltuieli, ca în cazul producerii și emiterii de bancnote. Prestatorii de servicii de plată ar avea propriile costuri legate de distribuirea serviciilor în euro digital pe care le furnizează, dar nu ar fi taxați de Eurosistem, ceea ce reflectă natura de bun public a euro digital și urmează o logică similară numerarului.

10.10.

Regulamentul propus stabilește că acel comision de servicii pentru comercianți va fi singura taxă pe tranzacție pe care prestatorii de servicii de plată o pot aplica comercianților (64). BCE consideră acest lucru binevenit, deoarece este necesar ca plafoanele să fie eficace. Cu toate acestea, acest obiectiv nu va fi atins dacă se pot percepe comisioane fixe fără nicio restricție. În cazul în care același terminal de plată poate fi utilizat pentru plăți în euro digital și în alte forme de plată, ceea ce reprezintă un obiectiv pe care BCE va încerca să îl atingă, BCE recomandă excluderea unor comisioane fixe suplimentare care s-ar aplica numai în ceea ce privește acceptarea euro digital. Comisioanele fixe aplicabile serviciilor generale de acceptare a plăților, cum ar fi furnizarea unui terminal de plată, se pot aplica în continuare fără restricții.

10.11.

Regulamentul propus impune BCE obligația de a monitoriza periodic informațiile relevante pentru taxele și comisioanele discutate mai sus și de a publica periodic valorile rezultate în urma monitorizării respective, împreună cu un raport explicativ (65). BCE înțelege că activitatea de raportare desfășurată cu privire la valorile stabilite în regulamentul propus nu ar implica publicarea costurilor, comisioanelor și taxelor prestatorilor de servicii de plată individuali și că aceste valori nu ar trebui să poată fi deduse din acest exercițiu de raportare. BCE subliniază, de asemenea, necesitatea unor mecanisme solide de punere în aplicare în ceea ce privește obligațiile impuse prestatorilor de servicii de plată de a raporta autorității competente, în special în cazurile în care prestatorii de servicii de plată refuză să își îndeplinească obligațiile de raportare. BCE sugerează ca, din motive de claritate juridică, aceste aspecte să fie clarificate în detaliu în regulamentul propus.

10.12.

Regulamentul propus obligă, de asemenea, BCE să elaboreze o metodologie pentru calcularea valorilor și stabilește parametri în acest scop (66). Regulamentul propus urmărește să reducă marja de apreciere a autorității competente în ceea ce privește stabilirea valorii comisioanelor prin specificarea parametrilor relevanți care trebuie aplicați. Cu toate acestea, acest obiectiv nu este realizat pe deplin, deoarece unii dintre parametrii relevanți, cum ar fi o „marjă rezonabilă de profit” și „cei mai eficienți prestatori de servicii de plată din punctul de vedere al costurilor”, sunt noțiuni subiective a căror interpretare depinde de normele contabile, de strategiile de afaceri ale diferiților prestatori de servicii de plată, de modele de afaceri și de domenii de activitate diferite. Prin urmare, BCE sugerează clarificarea suplimentară a acestor parametri în regulamentul propus sau în metodologia propusă.

10.13.

În special, BCE salută apreciază faptul că „cei mai eficienți prestatori de servicii de plată din punctul de vedere al costurilor” sunt utilizați ca referință. Scopul este de a evita situații în statele membre în care prestatorii de servicii de plată sunt deosebit de eficienți în furnizarea de servicii de plată, în care comercianții se pot confrunta cu costuri mai mari pentru acceptarea euro digital ca urmare a calculării plafoanelor pe baza mediilor din zona euro. Cota care urmează să fie asumată de „cei mai eficienți PSP din punctul de vedere al costurilor” este, prin urmare, un element esențial de stabilit în regulamentul propus. Cu toate acestea, regulamentul propus specifică această cotă pentru unul dintre factorii care pot determina plafonul tarifar (costurile relevante suportate de PSP pentru furnizarea plăților în euro digitali, inclusiv o marjă rezonabilă de profit), dar nu și pentru celălalt factor (comisioane sau taxe solicitate pentru mijloace de plată digitale comparabile). BCE recomandă aplicarea cotei propuse în primul caz („cei mai eficienți prestatori de servicii de plată din punctul de vedere al costurilor reprezentând în mod colectiv o pătrime din volumul de euro digitali distribuit în zona euro într-un anumit an”) și în al doilea caz.

10.14.

În cadrul tratatelor, atât responsabilitatea de fond, cât și cea formală de a reglementa comisioanele revin legiuitorilor, și nu BCE. Pentru a evita fragmentarea pieței interne și denaturarea semnificativă a concurenței prin legi și decizii administrative divergente, legiuitorii și-au exercitat în trecut această competență de a lua măsuri pentru a aborda problema comisioanelor interbancare ridicate și divergente pentru a permite prestatorilor de servicii de plată să își furnizeze serviciile la nivel transfrontalier și pentru a permite consumatorilor și comercianților să utilizeze servicii transfrontaliere (67).

10.15.

BCE este pregătită să furnizeze asistență tehnică și expertiză în ceea ce privește calcularea sumelor relevante. Cu toate acestea, îi lipsește competența juridică de a stabili plafoane și comisioane, prin urmare publicarea sumelor de către BCE nu ar trebui să fie de jure echivalentă cu stabilirea comisioanelor. În caz contrar, astfel de acțiuni ale BCE ar putea fi contestate și supuse controlului judiciar prin intermediul unei acțiuni în anulare.

10.16.

BCE este pregătită să sprijine colegiuitorii în exercitarea competențelor lor prin intermediul unui rol consultativ și tehnic, sau să asiste Comisia în cazul în care acest rol îi este delegat. În special, BCE este pregătită (1) să furnizeze asistența tehnică necesară pentru elaborarea metodologiei de calculare a valorilor, (2) să monitorizeze periodic evoluțiile și (3) să publice datele necesare pentru stabilirea plafoanelor. Cu toate acestea, stabilirea finală a acestor valori și adoptarea metodologiei ar trebui să revină colegiuitorilor sau Comisiei, în cazul în care acest rol îi este delegat.

10.17.

BCE consideră binevenit faptul că regulamentul propus stabilește o responsabilitate clară pentru ANC de a asigura respectarea de către prestatorii de servicii de plată a obligațiilor ce le revin de a nu aplica deloc comisioane pentru serviciile de plată de bază în euro digitali furnizate persoanelor fizice și de a aplica comisioane comercianților în limitele prevăzute în regulamentul propus (68). Un regim funcțional de asigurare a respectării legislației este esențial pentru a proteja utilizatorii serviciilor de plată și pentru a promova concurența loială.

11.    Condiții pentru distribuirea euro digital în afara zonei euro

11.1.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus face ca euro digital să fie accesibil inițial persoanelor stabilite sau care își au reședința în zona euro. Acest lucru este aliniat cu propunerea Eurosistemului de a-și concentra emisiunile inițiale de euro digitali asupra rezidenților, comercianților și guvernelor din zona euro. BCE este de acord că accesul vizitatorilor și accesul consumatorilor și comercianților din Spațiul Economic European și din anumite țări terțe ar putea face parte din emisiunile ulterioare (69). Euro digital trebuie să fie introdus mai întâi pentru persoanele stabilite sau care își au reședința în zona euro, înainte de a fi implementat treptat în alte țări. Această introducere inițială a euro digital și utilizarea aferentă a acestuia creează o bază pentru utilizarea ulterioară a euro digital de către persoanele stabilite sau care își au reședința în afara zonei euro.

11.2.

BCE invită colegiuitorii să detalieze în continuare conceptul de vizitator pentru a clarifica faptul că șederea temporară în zona euro a unui rezident al unui stat membru din afara zonei euro sau al unei țări terțe nu poate conduce la un acces permanent la euro digital, deoarece acest lucru ar eluda principiile reflectate în regulamentul propus în ceea ce privește necesitatea unui acord prealabil înainte ca euro digital să fie accesibil pe scară largă într-un astfel de stat membru din afara zonei euro sau într-o țară terță (70).

Distribuirea euro digital către persoanele fizice și juridice care își au reședința sau sunt stabilite în state membre a căror monedă nu este euro și către persoanele fizice și juridice rezidente sau stabilite în țări terțe

11.3.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus recunoaște importanța crucială a unui acord între Eurosistem și o bancă centrală din afara zonei euro pentru operaționalizarea euro digital pentru persoanele fizice și juridice care își au reședința sau sunt stabilite în state membre a căror monedă nu este euro. Cu toate acestea, BCE invită colegiuitorii să precizeze diferența dintre acordul semnat de BCE și BCN a statului membru în cauză și orice acorduri operaționale necesare pentru a se asigura că BCN în cauză respectă regulile, orientările, instrucțiunile sau solicitările emise de BCE și furnizează toate informațiile pe care BCE le poate solicita. BCE sprijină, de asemenea, impunerea unei obligații în temeiul legislației naționale asupra BCN și prestatorilor de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro de a furniza informații BCE și de a respecta instrucțiunile acesteia, în special în ceea ce privește impunerea unor limite de deținere (71).

11.4.

BCE ar fi în favoarea adăugării a două elemente la dispoziția care reglementează negocierea și încheierea de acorduri internaționale între Uniune și țări terțe pentru distribuirea euro digital către persoane fizice și juridice rezidente sau stabilite în țări terțe.

11.5.

În primul rând, ar trebui să se precizeze în mod clar că încheierea unui acord la nivel înalt și principial între Consiliu și o țară terță ar trebui să fie completată de un acord operațional între Eurosistem și banca centrală a țării terțe respective. Capacitatea operațională a băncii centrale din țara terță respectivă și capacitatea acesteia de a respecta cerințele Eurosistemului ar trebui verificate în practică și nu ar trebui să se permită ca distribuirea euro digital să înceapă înainte de o astfel de verificare.

11.6.

În al doilea rând, ar trebui să existe un element de verificare de către Uniune în ceea ce privește țara terță pentru a se asigura că intermediarii stabiliți sau care își desfășoară activitatea în țara terță care distribuie euro digital fac obiectul unor cerințe de supraveghere și de reglementare cel puțin echivalente cu cele aplicate prestatorilor de servicii de plată stabiliți în Uniune. O decizie de echivalență sub forma unui act delegat al Comisiei ar fi adecvată pentru a proteja integritatea euro digital atunci când acesta este distribuit în afara Uniunii.

Distribuirea euro digital persoanelor fizice și juridice care își au reședința sau sunt stabilite în țări sau teritorii terțe în temeiul unui acord monetar cu Uniunea

11.7.

În mod similar, în ceea ce privește distribuirea euro digital către persoane fizice și juridice care își au reședința sau sunt stabilite în state membre a căror monedă nu este euro sau în țări terțe, BCE dorește să sublinieze importanța crucială a încheierii unui acord între Eurosistem și banca centrală sau autoritatea monetară a unei țări terțe sau a unui teritoriu terț în temeiul unui acord monetar cu Uniunea pentru distribuirea euro digital către persoane fizice și juridice care își au reședința sau sunt stabilite în astfel de țări sau teritorii terțe, ca o condiție prealabilă pentru distribuirea acestuia.

12.    Plăți intervalutare

12.1.

BCE sprijină propunerea ca plățile intervalutare (72) între euro digital și alte monede digitale emise de băncile centrale ale statelor membre din afara zonei euro sau ale țărilor terțe să facă obiectul unor acorduri prealabile între, pe de o parte, BCE și, pe de altă parte, BCN ale statelor membre a căror monedă nu este euro și ale țărilor terțe (73). Eurosistemul are în vedere sprijinirea furnizării de funcționalități intervalutare și studiază abordări care ar putea sprijini furnizarea de funcționalități intervalutare în cazul în care există interese reciproce cu alte jurisdicții sau zone monetare (74).

12.2.

BCE consideră că dispozițiile relevante din regulamentul propus privind plățile intervalutare și cooperarea cu băncile centrale ale statelor membre din afara zonei euro pentru a permite efectuarea de plăți interoperabile (75) au o natură declarativă, deoarece BCE exercită deja această competență în temeiul dreptului primar (76). Prin urmare, această dispoziție poate beneficia de o trimitere la competența BCE prevăzută de tratate, având în vedere că Eurosistemul are deja în temeiul dreptului primar competența de a încheia astfel de acorduri și de a stipula conținutul acestora, precum și de a participa la acorduri internaționale pentru a permite plăți interoperabile.

13.    Utilizarea online și offline a euro digital

13.1.

BCE s-a angajat să permită două modele de plată pentru euro digital: „online” (77) și „offline”. Acesta din urmă este conceput pentru a maximiza anumite caracteristici similare numerarului (78). Prin urmare, BCE este de acord că existența ambelor modele ale euro digital, astfel cum se prevede în regulamentul propus, prezintă avantaje discrete în ceea ce privește adaptabilitatea la diverse preferințe ale utilizatorilor. În timp ce modelul online al euro digital face disponibili banii băncii centrale atunci când plățile cu numerar nu sunt posibile, modelul offline al euro digital poate sprijini o disponibilitate sporită, inclusiv în situații de urgență (de exemplu, atunci când conectivitatea la rețea nu este disponibilă sau în timpul unei defecțiuni a rețelei de energie electrică). BCE consideră binevenit faptul că un model offline al euro digital s-ar asemăna în mod substanțial cu numerarul, în special în cazul tranzacțiilor cu valoare scăzută din viața de zi cu zi, în modul în care este transferat și în ceea ce privește nivelul mai ridicat de protecție a vieții private și a datelor garantat utilizatorilor de plăți, menținând, în același timp, posibilitatea de a proteja securitatea și integritatea euro digital. Modelul offline al euro digital ar asigura faptul că nu toate tranzacțiile sunt neapărat validate de un terț, îndeplinind astfel cerințele de proporționalitate și necesitate în materie de protecție a datelor.

13.2.

Regulamentul propus impune ca atât tranzacțiile de plată în euro digital online, cât și cele offline să fie disponibile la prima emisiune de euro digital (79). În același timp, va fi necesară testarea suplimentară de către Eurosistem pentru a garanta că toate modelele relevante ale euro digital oferă un nivel suficient de securitate și maturitate.

13.3.

BCE s-a angajat să ofere atât modelul online, cât și pe cel offline al euro digital, începând cu prima emisiune de euro digital (80), iar abordarea de implementare avută în vedere de BCE prevede deja acest lucru. În același timp, consacrarea intenției BCE într-o dispoziție obligatorie din punct de vedere juridic va limita capacitatea acesteia de a reacționa la nivelul mai ridicat de incertitudine pe care îl implică modelul offline al euro digital , precum și de a reacționa la circumstanțe excepționale care necesită o emisiune iminentă a oricărui model disponibil. În cazul în care apar compromisuri care nu au fost încă identificate, amânarea emisiunii generale de euro digital ar fi singura opțiune de care ar dispune BCE.

13.4.

Din aceste motive, BCE invită colegiuitorii să ia în considerare impunerea unei cerințe pentru BCE de a furniza atât versiunea online, cât și pe cea offline ale euro digital, împreună cu o dispoziție privind „cele mai bune eforturi” în temeiul cărora BCE ar pune la dispoziție atât modelul online, cât și pe cel offline începând cu prima emisiune de euro digital. În orice caz, BCE va informa Parlamentul European, Consiliul și Comisia, precum și participanții la piață și publicul, în timp util, cu privire la orice factori tehnici care ar împiedica introducerea simultană a modelelor online și offline, precum și cu privire la orice circumstanțe excepționale care ar necesita o emisiune iminentă de euro digital. BCE propune ca acest conținut să fie reflectat și într-un amendament la considerentul 34 din regulamentul propus.

14.    Plăți condiționate și bani programabili

14.1.

Regulamentul propus interzice emiterea euro digital ca bani programabili, care sunt definiți ca unități de monedă digitală cu o logică intrinsecă care limitează fungibilitatea deplină a fiecărei unități (81). Această dispoziție este pe deplin conformă cu ceea ce BCE a confirmat deja în mod public cu diferite ocazii (82): că euro digital nu ar fi niciodată bani programabili. Existența oricărei limitări privind unde, când sau cui pot plăti cu euro digital utilizatorii plăților ar face ca acesta să fie echivalent cu un cupon valoric. Acest lucru ar fi incompatibil cu statutul său de mijloc legal de plată, în special cu acceptarea sa la valoarea nominală integrală (83), și ar însemna că nu ar fi fungibilă la paritate nici cu alte unități de euro digital, nici cu bancnotele și monedele euro (84). BCE nu are mandatul de a emite cupoane valorice. Prin urmare, chiar dacă o astfel de limitare nu ar fi inclusă în legislația secundară, emiterea de bani programabili de către BCE ar fi incompatibilă cu tratatele. Prin urmare, BCE ar aprecia introducerea unei formulări în considerentele și articolele regulamentului propus, în sensul că interdicția de a emite bani programabili este ancorată în tratate.

Plăți condiționate

14.2.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus prevede posibilitatea ca prestatorii de servicii de plată să furnizeze servicii cu valoare adăugată, cum ar fi plățile condiționate, adică plățile declanșate automat de îndeplinirea unei condiții (85). În timp ce prestatorii de servicii de plată sunt cei mai în măsură să dezvolte servicii de plată condiționate, Eurosistemul intenționează să sprijine furnizarea de plăți condiționate de către piață prin elaborarea de standarde comune pentru schema privind euro digital prin intermediul cadrului de reglementare a schemei privind euro digital (dacă piața solicită acest lucru) și prin furnizarea de funcționalități suplimentare de decontare în infrastructura de back-end a euro digital (86).

15.    Distribuirea

Cerința de interoperabilitate  (87)

15.1.

BCE consideră binevenită trimiterea la interoperabilitatea standardelor care reglementează serviciile de plată în euro digital cu standardele relevante care reglementează mijloacele de plată digitale private. BCE intenționează să reutilizeze standardele actuale în cea mai mare măsură posibilă pentru a reduce costurile de adaptare, observând că soluțiile de plată concurente pot aplica standarde diferite în zona de acceptare a plăților și pot urmări diferite posibilități pentru utilizatori. Prin urmare, astfel de decizii trebuie să fie susținute de un consens cât mai larg posibil pe piață în ceea ce privește cererea și oferta, precum și de capacitatea decizională a BCE atunci când nu este posibil un consens deplin. Au fost deja inițiate lucrări în acest sens. BCE intenționează să se asigure, în măsura posibilului și în mod adecvat, că mijloacele de plată private și/sau locale pot utiliza standardele, normele și procesele pentru euro digital (și anume, astfel cum se menționează la punctul 10.10, permit ca un singur terminal de plată să furnizeze toate mijloacele de plată) pentru a-și extinde raza de acțiune.

Servicii de front-end pentru accesarea și utilizarea euro digital

15.2.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus abordează preferințele utilizatorilor, permițând utilizatorilor de euro digital să acceseze și să utilizeze serviciile de plată în euro digital prin intermediul serviciilor de front-end dezvoltate fie de PSP, fie de BCE (88). Aceasta înseamnă că utilizatorul are întotdeauna opțiunea de a utiliza o interfață standard de inițiere a plăților în euro digital, care permite o experiență de plată comună și pe deplin armonizată în întreaga zonă euro și previne problemele legate de recunoașterea și acceptarea de către comercianți a euro digital. În plus, serviciile de front-end dezvoltate de BCE vor reduce în mod semnificativ sarcina de dezvoltare pentru prestatorii de servicii de plată care aleg să utilizeze exclusiv serviciul BCE, de care beneficiază în mare măsură prestatorii de servicii de plată mai mici care ar putea să nu dispună de experiența sau resursele necesare pentru a dezvolta un serviciu de front-end pentru inițierea plăților în euro digital.

15.3.

BCE apreciază faptul că regulamentul propus impune ca prestatorilor de servicii de plată care distribuie euro digital să se asigure că serviciile de plată în euro digital utilizează logoul oficial al euro digital și ca utilizatorii de euro digital să poată accesa și utiliza rapid și ușor conturile de plăți în euro digital (89). Este necesar ca plătitorul și beneficiarul plății să cunoască metoda de plată aleasă și să o poată accesa cu ușurință. Atunci când această metodă de plată este în banii băncii centrale (numerar sau euro digital), aceasta sprijină capacitatea banilor băncii centrale de a acționa ca ancoră monetară: oamenii folosesc mai frecvent convertibilitatea depozitelor bancare în banii băncii centrale și sunt asigurați că un euro este un euro în ambele cazuri

Schimbarea conturilor de plăți în euro digitali

15.4.

BCE consideră binevenite dispozițiile regulamentului propus care facilitează schimbarea cu ușurință a conturilor de plăți în euro digitali (90), care vor aborda preferințele utilizatorilor și vor sprijini reziliența ecosistemului euro digital (91). Aceste măsuri includ, de asemenea, capacitatea utilizatorului de a-și schimba contul de plăți în euro digital către un alt prestator de servicii de plată în circumstanțe excepționale. Utilizatorii ar menține întotdeauna accesul la deținerile lor de euro digital, de exemplu și atunci când un prestator de servicii de plată nu este disponibil pentru o perioadă lungă de timp sau a pierdut datele relevante.

Mecanismul general de detectare și prevenire a fraudelor

15.5.

BCE consideră binevenite dispozițiile regulamentului propus care facilitează un mecanism general de detectare și prevenire a fraudelor pentru tranzacțiile online în euro digital, pentru a asigura funcționarea armonioasă și eficientă a euro digital (92). BCE propune clarificarea explicită a faptului că obținerea informațiilor privind plățile face parte integrantă din mecanismul general de detectare și prevenire a fraudelor. Securizarea informațiilor privind plățile (de exemplu, numărul de cont în euro digital ), atunci când aceste informații sunt schimbate între dispozitivele de inițiere și de acceptare a plăților, este necesară pentru a proteja utilizatorii euro digitali împotriva riscului de fraudă și de atacuri cibernetice, de exemplu prin înlocuirea informațiilor privind plățile cu o valoare de substituție.

16.    Protecția datelor și confidențialitate

16.1.

BCE apreciază standardul ridicat de protecție a vieții private și a datelor prevăzut în regulamentul propus (93), care este esențial pentru a asigura încrederea în viitorul euro digital și, în special, alocarea clară a responsabilităților în materie de protecție a datelor („rolul de operator”).

16.2.

BCE apreciază, de asemenea, alocarea către BCE sau către furnizorii de servicii de asistență a prelucrării datelor care nu este legată de sarcinile principale ale BCE, dar care trebuie să aibă loc la nivelul intermediarilor pentru a asigura securitatea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor euro digital (94). Alocarea clară a rolului de operator (95) către BCE (și, după caz, către BCN) sau către un operator de servicii de asistență, în conformitate cu dispozițiile stricte de reglementare incluse în regulamentul propus, asigură faptul că utilizatorii euro digital vor ști întotdeauna unde să își exercite drepturile de subiecți ai datelor (de exemplu, dreptul de acces) în legătură cu datele lor cu caracter personal prelucrate în cadrul prestării serviciilor de asistență.

16.3.

În plus, BCE consideră binevenită împuternicirea Comisiei pentru a combate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care decurg din utilizarea offline a euro digital prin stabilirea unor limite operaționale adecvate. În ceea ce privește modelul online al euro digital, deși prezenta propunere prevede un nivel de confidențialitate comparabil cu mijloacele de plată fără numerar existente, BCE sugerează și să se ia în considerare posibilitatea de a oferi o confidențialitate sporită pentru anumite plăți cu risc scăzut și cu sume mici în euro digital.

17.    Accesul echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu la dispozitivele mobile

BCE consideră binevenită adăugarea unei dispoziții care vizează abordarea aspectelor legate de acces în legătură cu anumite caracteristici ale dispozitivelor mobile care sunt necesare pentru efectuarea de plăți în euro digital ușor de utilizat, fără sincope și sigure pe dispozitivele mobile (96). Accesul la funcționalitățile necesare de comunicare în câmp apropiat este vital pentru plățile contactless pe dispozitivele mobile, iar accesul la elementul securizat este vital pentru plățile offline în euro digital bazate pe dispozitive mobile. Un astfel de acces ar trebui să fie deschis și să nu depindă de alte aplicații ale sistemelor de operare mobile. BCE sprijină împuternicirea Comisiei să adopte un act delegat pentru a preciza mai în detaliu cerințele de realizare efectivă a acestui acces nediscriminatoriu, deoarece acest lucru ar putea sprijini disponibilitatea în timp util a serviciilor offline privind euro digital.

18.    Cerințe de raportare

18.1.

Regulamentul propus prevede că mecanismele de responsabilizare prevăzute la articolul 15.1 și 15.3 din Statutul SEBC se aplică emiterii și utilizării euro digital (97). Acest lucru este în concordanță cu recunoașterea de către regulamentul propus a faptului că Eurosistemul va emite euro digital în conformitate cu tratatele (98), și anume pe baza unei competențe proprii preexistente.

18.2.

În plus, regulamentul propus stabilește cerințe de raportare suplimentare și detaliate (99). BCE ia act de faptul că, în cazul în care autorizația de a emite și emisiunea de euro digital sunt atribuții ale BCE și ale Eurosistemului, ar trebui să fie suficient să se facă trimitere la mecanismele de responsabilizare ale BCE în temeiul articolelor 15.1 și 15.3 din Statutul SEBC. În plus, mecanismele instituționale existente permit deja Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să solicite BCE informații suplimentare atunci când este necesar.

18.3.

În plus, regulamentul propus stabilește obligația BCE de a furniza „ex ante” Parlamentului European, Consiliului și Comisiei informații cu privire la instrumentele de limitare a utilizării euro digital și o analiză a modului în care se preconizează că instrumentele și parametrii pe care îi stabilește vor îndeplini obiectivul de garantare a stabilității financiare (100). Deși BCE este pregătită să informeze celelalte instituții ale Uniunii cu privire la intențiile sale de a promova transparența și previzibilitatea, orice regim de răspundere ar trebui să respecte termenii articolului 15 din Statutul SEBC, care clarifică faptul că responsabilitatea BCE are loc ex post facto. Obligația privind schimbul ex ante de informații nu ar trebui interpretată ca o dispoziție care să permită beneficiarilor să modifice viitoarea acțiune a Eurosistemului, cu încălcarea independenței BCE prevăzută la articolul 130 din TFUE.

18.4.

Dacă BCE ar rămâne liberă să decidă cu privire la politica sa și să nu primească instrucțiuni, nu ar exista niciun conflict între obligațiile de raportare ale BCE în temeiul regulamentului propus și cele prevăzute la articolul 130 din TFUE. Astfel, BCE consideră că trimiterile la rolul său în furnizarea de avize, rapoarte, monitorizare și asistență Comisiei, Consiliului și Parlamentului European ar putea fi calificate mai mult pentru a reflecta cu acuratețe atribuțiile și independența BCE în temeiul tratatelor și alocarea clară a expertizei tehnice și a responsabilităților în temeiul dreptului Uniunii (101).

19.    Observații specifice cu privire la regulamentul propus privind furnizarea de servicii în euro digital în afara zonei euro

19.1.

BCE consideră binevenit regulamentul propus privind furnizarea de servicii în euro digitali în afara zonei euro, care este esențial pentru a se asigura că toți prestatorii de servicii de plată, indiferent dacă sunt înregistrați în statele membre a căror monedă este euro sau în statele membre a căror monedă nu este euro, pot distribui euro digitali și, prin urmare, își pot exercita libertatea de a presta servicii în Uniune. Într-adevăr, pe lângă faptul că euro digital este un mijloc legal de plată în zona euro, tranzacțiile de plată în euro digital, precum și prestatorii de servicii de plată care le facilitează ar trebui să respecte legislația Uniunii în materie de plăți, care se bazează, în general, pe articolul 114 din TFUE. În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentelor propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2023) 369 final.

(2)  COM(2023) 368 final.

(3)  A se vedea articolul 127 alineatul (1) și articolul 282 alineatul (2) TFUE.

(4)  Încrederea populației în banii privați se bazează pe convertibilitatea acestora pe bază individuală cu cea mai sigură formă de bani din economie, care este reprezentată de banii băncii centrale (ancora monetară) și, prin urmare, cu alte forme reglementate de bani. A se vedea Panetta, F., „Central bank digital currencies: a monetary anchor for digital innovation” (Monedele digitale ale băncilor centrale: o ancoră monetară pentru inovarea digitală), discurs susținut de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, la Institutul regal Elcano, Madrid, 5 noiembrie 2021. Disponibil pe website-ul BCE, a adresa www.ecb.europa.eul.

(5)  A se vedea „Study on the payment attitudes of consumers in the euro area” (Studiu privind atitudinile în materie de plăți ale consumatorilor din zona euro) (SPACE), BCE (2022), care arată că, în ceea ce privește valoarea plăților, plățile cu cardul (46 %) au avut o pondere mai mare in numărul de tranzacțiidecât plățile în numerar (42 %). Disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(6)  A se vedea Panetta, F., „A digital euro: widely available and easy to use” (Un euro digital: disponibil pe scară largă și ușor de folosit), declarație introductivă susținută de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al Băncii, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European , Bruxelles, 24 aprilie 2023. Disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(7)  În cadrul unei consultări publice desfășurate de BCE în 2020, 43 % dintre respondenți au indicat protecția vieții private ca fiind cel mai important aspect al unui euro digital (cu mult înaintea altor caracteristici) pentru a menține încrederea în plăți în era digitală. Participanții la grupul de reflecție au declarat, de asemenea, că ar aprecia opțiunile care să le ofere controlul asupra datelor lor cu caracter personal. A se vedea „Eurosystem report on the public consultation on a digital euro” (Raport al Eurosistemului privind consultarea publică referitoare la moneda euro digitală), BCE, aprilie 2021; și „Study on New Digital Payment Methods” (Studiu privind noile metode de plată digitală), Kantar Public/BCE, 2022. Disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(8)  Astfel cum s-a confirmat recent în Hotărârea Curții de justiție din 26 ianuarie 2021, Hessischer Rundfunk, C-422/19 și C-423/19, EU:C:2021:63 (denumită în continuare „Hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19”), punctul 38.

(9)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctul 42.

(10)  A se vedea articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus.

(11)  A se vedea articolul 130 TFUE.

(12)  Neutralitatea tehnologică este un principiu director al legislației Uniunii. A se vedea, de exemplu, considerentul 9 din Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, p. 40).

(13)  A se vedea articolul 2 punctul 25 din regulamentul propus.

(14)  A se vedea considerentele 67 și 74, precum și articolul 2 punctul (26) și articolul 31 alineatul (1) din regulamentul propus.

(15)  Din considerentul 67, articolul 2 punctul (26), articolul 31 alineatul (1) și anexa V litera (i).

(16)  Din considerentul 74.

(17)  A se vedea articolul 2 punctul 28 din regulamentul propus.

(18)  A se vedea articolul 1 din regulamentul propus.

(19)  A se vedea articolul 3 alineatul (4) din TEU.

(20)  A se vedea articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus, care prevede că, în conformitate cu tratatele, BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea euro digital, iar BCE și BCN pot emite euro digital.

(21)  A se vedea considerentul 9 al regulamentului propus.

(22)  A se vedea articolul 5 alineatele (1) şi (2) din regulamentul propus.

(23)  A se vedea articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus.

(24)  A se vedea articolul 2 punctul (5) din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE, 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(25)  Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).

(26)  Recomandarea Comisiei 2010/191/UE din 22 martie 2010 privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (JOL 83, 30.3.2010, p. 70).

(27)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19.

(28)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctul 45.

(29)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctele 50-52.

(30)  A se vedea BCE, aprilie 2021 și „Study on New Digital Payment Methods” (Studiu privind noile metode de plată digitală), Kantar Public/BCE, 2022.

(31)  Acest lucru este legat de articolele 13 și 14 din regulamentul propus (privind distribuția de către PSP).

(32)  Acest lucru este legat de articolul 17 din regulamentul propus („Taxe pentru serviciile de plată în euro digital”).

(33)  A se vedea articolul 26 din regulamentul propus.

(34)  A se vedea articolul 9 din regulamentul propus.

(35)  A se vedea articolul 10 din regulamentul propus.

(36)  COM(2023) 364.

(37)  A se vedea articolul 13 din regulamentul propus.

(38)  A se vedea Panetta, F., „Building on our strengths: the role of the public and private sectors in the digital euro ecosystem” (Pornind de la punctele noastre forte: rolul publicului și al sectoarelor private în ecosistemul euro digital), declarație introductivă susținută de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European , Bruxelles, 29 septembrie 2022.

(39)  A se vedea articolul 13 alineatul (7) din regulamentul propus.

(40)  A se vedea articolul 14 alineatul (1) din regulamentul propus.

(41)  A se vedea Panetta, F., „A digital euro: widely available and easy to use” (Un euro digital: disponibil pe scară largă și ușor de folosit), declarație introductivă susținută în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European , Bruxelles, 24 aprilie 2023.

(42)  În schimb, dacă distribuirea ar fi voluntară pentru intermediari, oamenii se pot confrunta cu obstacole semnificative în obținerea de euro digitali. De exemplu, aceștia ar putea fi obligați să-și deschidă un cont la un nou intermediar dacă propria bancă nu le oferă acces la euro digital. Cu toate acestea, într-o astfel de situație, este posibil ca oamenii să nu înțeleagă de ce ar trebui să-și deschidă un alt cont și ar putea să nu depună eforturi pentru a obține euro digitali de la un alt intermediar. În plus, exemplele anterioare de inițiative paneuropene în materie de plăți demonstrează că asigurarea unui acces larg al consumatorilor la serviciile de plată relevante în întreaga zonă euro a necesitat întotdeauna , în cele din urmă, introducerea unor măsuri de reglementare.

(43)  A se vedea articolul 17 alineatul (1) din regulamentul propus.

(44)  A se vedea Anexa II punctul (c) din regulamentul propus.

(45)  Utilizatorii de euro digital nu s-ar aștepta în mod rezonabil să li se perceapă comisioane pentru depunerea de fonduri într-un cont de plăți în euro digital (de exemplu, depunerea a 1 000 EUR la începutul fiecărei luni), având în vedere că pentru ordinele de plată programate (de exemplu, plata chiriei la începutul lunii) rareori se percep comisioane.

(46)  A se vedea considerentul 10 din Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 260/2012 și (UE) 2021/1230 în ceea ce privește transferurile credit instant în euro, COM (2022) 546 final.

(47)  A se vedea „Study on Digital Wallet Features” (Studiu privind caracteristicile portofelului digital), raport al grupului de reflecție, Kantar, aprilie 2023, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(48)  Depunerea și retragerea automatizate de fonduri promovează o experiență comodă pentru utilizatorii finali, care ar sprijini adoptarea euro digital și beneficiile acestuia în materie de stabilitate financiară, în special deoarece această funcționalitate va fi însoțită de limite de deținere bine calibrate. Dacă mulți utilizatori păstrează în mod regulat un anumit sold în euro digitali, impactul asupra stabilității financiare este mai scăzut dacă un eveniment îi determină pe utilizatorii de euro digital să își majoreze deținerile de euro digitali, deoarece impactul brusc asupra depozitelor bancare va fi mai scăzut.

(49)  A se vedea, de exemplu, răspunsul Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC) la procedura scrisă în urma sesiunii tehnice a ERPB privind euro digital din 12 mai 2023, disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(50)  A se vedea articolul 14 alineatul (1) din regulamentul propus.

(51)  A se vedea articolul 15 din regulamentul propus.

(52)  A se vedea Panetta, F., „Shaping Europe’s digital future: the path towards a digital euro” (Conturarea viitorului digital al Europei: calea către un euro digital), declarație introductivă susținută de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al Băncii, în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European , Bruxelles, 4 septembrie 2023.

(53)  A se vedea BCE (2022), „Progress on the investigation phase of a digital euro” (Progresul în etapa de investigare a euro digital), disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(54)  A se vedea, de asemenea, Panetta, F., „The digital euro and the evolution of the financial system” (Euro digital și evoluția sistemului financiar), declarația introductivă susținută de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, 15 iunie 2022. Disponibilă pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(55)  A se vedea Panetta, F., „The digital euro and the evolution of the financial system”(Euro digital și evoluția sistemului financiar), declarație introductivă susținută în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, Bruxelles, 15 iunie 2022.

(56)  A se vedea articolul 15 alineatul (1) din regulamentul propus.

(57)  A se vedea articolul 16 alineatul (1) din regulamentul propus.

(58)  A se vedea articolul 16 alineatul (2) din regulamentul propus.

(59)  A se vedea articolul 16 alineatul (1) din regulamentul propus.

(60)  A se vedea articolul 16 alineatul (8) din regulamentul propus.

(61)  A se vedea articolul 17 din regulamentul propus.

(62)  A se vedea articolul 17 alineatul (1) din regulamentul propus.

(63)  A se vedea articolul 7 alineatul (4) din regulamentul propus.

(64)  A se vedea articolul 17 alineatul (6) din regulamentul propus.

(65)  A se vedea articolul 17 alineatul (3) din regulamentul propus.

(66)  A se vedea articolul 17 alineatul (5) din regulamentul propus.

(67)  AA se vedea considerentul 13 din Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată cu cardul (JO L 123, 19.5.2015, p. 1); articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 (JO L 94, 30.3.2012, p. 22); și articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1230 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plățile transfrontaliere în Uniune (JO L 274, 30.7.2021, p. 20).

(68)  A se vedea articolul 17 din regulamentul propus.

(69)  A se vedea BCE (2023), „Progress on the investigation phase of a digital euro – Third report” (Progresele înregistrate în etapa de investigare a euro digital – al treilea raport), disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(70)  A se vedea articolul 18 alineatul (1) şi articolul 19 alineatul (1) din regulamentul propus.

(71)  A se vedea articolul 16 din regulamentul propus.

(72)  Plățile intervalutare de mică valoare sunt tranzacții între plătitor și beneficiarul plății care includ o conversie intervalutară ca parte a lanțului de plăți. Acest lucru ar servi, de exemplu, cazurilor de comerț internațional cu amănuntul și de remiteri de bani de mică valoare.

(73)  A se vedea articolul 23 din regulamentul propus.

(74)  A se vedea BCE (2023), „Progress on the investigation phase of a digital euro – third report” (Progresele înregistrate în etapa de investigare a euro digital – al treilea raport).

(75)  A se vedea articolul 21 alineatul (2) din regulamentul propus.

(76)  A se vedea articolul 23 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”).

(77)  Un model online ar permite utilizarea banilor băncii centrale (1) pentru plățile efectuate la distanță (al căror volum este în creștere odată cu sporirea digitalizării), (2) pentru a asigura acoperirea tuturor cazurilor de utilizare în majoritatea situațiilor de plată și (3) de către persoane fizice fără a trebui să depindă doar de un instrument la purtător (care poate fi pierdut sau furat) pentru a putea deține banii băncii centrale.

(78)  Un model offline ar fi un instrument de plată la purtător care nu depinde de o conexiune online, ci se limitează la plățile de proximitate și la necesitatea de a îl finanța în avans; prin urmare, un nivel de confidențialitate similar celui care se aplică în cazul în care se utilizează numerar ar putea fi permis pentru plăți.

(79)  A se vedea articolul 23 alineatul (1) din regulamentul propus.

(80)  A se vedea BCE (2023), „Progress on the investigation phase of a digital euro – Fourth report” (Progresele înregistrate în etapa de investigare a euro digital – al patrulea raport), disponibil pe website-ul BCE la adresa www.ecb.europa.eu.

(81)  A se vedea articolul 24 alineatul (2) din regulamentul propus.

(82)  A se vedea, de exemplu, Panetta, F., „The digital euro: our money wherever, whenever we need it” (Euro digital: banii noștri oricând și oriunde avem nevoie de ei), declarația introductivă susținută de Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, 23 ianuarie 2023. Disponibil pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu.

(83)  A se vedea articolul 7 alineatul (2) din regulamentul propus.

(84)  A se vedea articolul 12 alineatul (2) din regulamentul propus.

(85)  A se vedea BCE (2023), „Progress on the investigation phase of a digital euro – third report” (Progresele înregistrate în etapa de investigare a euro digital – al treilea raport).

(86)  În special, o funcționalitate de „rezervare de fonduri”, care ar fi necesară pentru furnizarea în condiții de siguranță a unor servicii de plată condiționate către utilizatorii finali și este o caracteristică de sprijin a mai multor cazuri de utilizare a plăților potențial condiționate, cum ar fi plata contra livrare și plata în funcție de utilizare.

(87)  A se vedea articolul 26 din regulamentul propus.

(88)  A se vedea articolul 28 alineatul (1) din regulamentul propus.

(89)  A se vedea articolul 28 alineatul (3) din regulamentul propus.

(90)  A se vedea articolul 31 din regulamentul propus.

(91)  A se vedea punctele 8.2 şi 8.3 din prezentul aviz.

(92)  A se vedea articolul 32 din regulamentul propus.

(93)  A se vedea articolele 32 și 34-36 din regulamentul propus.

(94)  A se vedea articolele 35 și 36 din regulamentul propus.

(95)  A se vedea articolul 35 alineatul (5) şi articolul 36 alineatul (5) din regulamentul propus.

(96)  A se vedea articolul 33 din regulamentul propus.

(97)  A se vedea articolul 40 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul propus

(98)  A se vedea articolul 4 alineatul (1) din regulamentul propus.

(99)  A se vedea articolul 40 alineatul (1) din regulamentul propus.

(100)  A se vedea articolul 40 alineatul (2) din regulamentul propus.

(101)  A se vedea punctul 1,3 din Avizul CON/2018/20 al Băncii Centrale Europene din 11 aprilie 2018 cu privire la o propunere de regulament privind înființarea Fondului Monetar European (CON/2018/20) (JO C 220, 25.6.2018, p. 2). Toate avizele BCE sunt disponibile pe EUR-Lex.