P9_TA(2023)0228

Evaluarea noii comunicări a Comisiei referitoare la regiunile ultraperiferice

Rezoluția Parlamentului European din 13 iunie 2023 referitoare la evaluarea noii comunicări a Comisiei privind regiunile ultraperiferice (2022/2147(INI))

(C/2024/480)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care conferă regiunilor ultraperiferice (RUP) din UE statutul lor,

—	având în vedere articolele 174 și 355 din TFUE, care stabilesc, printre altele, domeniul de aplicare teritorială al tratatelor și dispozițiile specifice care se aplică RUP,

—	având în vedere articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, care prevede că ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a RUP pot fi compatibile cu piața internă,

—	având în vedere articolul 7 din TFUE, care prevede că Uniunea trebuie să asigure coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând cont de ansamblul obiectivelor sale și respectând principiul de atribuire a competențelor,

—	având în vedere titlul XVIII din TFUE, care instituie obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale și definește instrumentele financiare structurale necesare pentru realizarea acestuia,

—	având în vedere hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 15 decembrie 2015 (1),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 mai 2022 intitulată „Punerea oamenilor pe primul loc, asigurarea creșterii durabile și favorabile incluziunii, deblocarea potențialului regiunilor ultraperiferice ale UE” (COM(2022)0198),

—	având în vedere declarația finală a celei de-a 27-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene, care a avut loc la Parlamentul European, la Bruxelles, în 15 și 16 noiembrie 2022,

—	având în vedere declarația finală a celei de-a 26-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene, care a avut loc la Ponta Delgada, insulele Azore, între 17 și 20 noiembrie 2021,

—	având în vedere declarația comună a Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene, adoptată în urma reuniunii intersesionale din 3 mai 2021,

—	având în vedere declarația finală a celei de-a 25-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene, care a avut loc în Mayotte la 26 și 27 noiembrie 2020,

—	având în vedere Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (2),

—	având în vedere Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (3),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 1 decembrie 2022 privind Agenda europeană pentru turism 2030,

—	având în vedere raportul anual al UE privind situația regiunilor și a localităților, publicat în octombrie 2022 de Comitetul European al Regiunilor,

—	având în vedere cel de-al 8-lea Program de acțiune pentru mediu și conceptele stabilite în acesta,

—	având în vedere studiul privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra regiunilor ultraperiferice, publicat de Comisie în ianuarie 2022 (4),

—	având în vedere studiul intitulat „Cohesion Policy and Climate Change” (Politica de coeziune și schimbările climatice), publicat de Direcția Generală Politici Interne la 15 aprilie 2021 (5),

—	având în vedere raportul Comisiei din 9 februarie 2022 intitulat „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050 – Cel de al 8-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială”,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 noiembrie 2020 intitulată „O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic” (COM(2020)0741),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380) și rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021 referitoare la aceasta (6),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” (COM(2017)0623),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 23 martie 2020 privind punerea în aplicare a comunicării Comisiei referitoare la un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE (COM(2020)0104),

—	având în vedere avizul din 10 decembrie 2020 al Comitetului European al Regiunilor referitor la raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a parteneriatului strategic reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene (2021/C 37/10),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 20 iunie 2012 intitulată „Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2012)0287),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 octombrie 2008 intitulată „Regiunile ultraperiferice: un atu pentru Europa” (COM(2008)0642),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2007 intitulată „Strategie pentru regiunile ultraperiferice: realizări și perspective” (COM(2007)0507),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 26 mai 2004 intitulată „Un parteneriat mai puternic pentru regiunile ultraperiferice” (COM(2004)0343),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind refacerea naturii (COM(2022)0304),

—	având în vedere rezoluția sa din 3 mai 2022 intitulată „Către o economie albastră sustenabilă în UE: rolul sectoarelor pescuitului și acvaculturii” (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la o nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2021 intitulată „Consolidarea parteneriatului cu regiunile ultraperiferice ale UE” (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE, (10)

—	având în vedere rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice (11),

—	având în vedere rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 18 aprilie 2012 referitoare la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice din Uniunea Europeană în contextul Strategiei „Europa 2020” (13),

—

având în vedere recomandarea sa din 20 ianuarie 2022 adresată Consiliului și Comisiei în urma examinării unor presupuse încălcări și cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului în interiorul și în afara Uniunii (14),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0156/2023),

întrucât în RUP – Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint Martin (Franța), Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – locuiesc cinci milioane de cetățeni europeni și aceste regiuni reprezintă atuuri geostrategice majore pentru Uniunea Europeană (UE) și statele sale membre; întrucât RUP au un potențial enorm, recunoscut de Comisie, și anume populația tânără, zonele economice maritime extinse, o biodiversitate bogată și o mare bogăție de surse regenerabile de energie, care sunt importante pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, precum și capacitatea de a dezvolta activitățile UE în domeniul științelor spațiale și al astrofizicii;

întrucât RUP se confruntă și cu constrângeri structurale permanente din cauza combinației dintre caracterul lor insular (cu excepția Guyanei Franceze), dispersia geografică, depărtare, suprafață de mici dimensiuni, teren accidentat și climă aspră; întrucât indicatorii demografici actuali indică o scădere dramatică a populației în majoritatea RUP (15), care trebuie, de asemenea, să facă față presiunii demografice sezoniere; întrucât piețele lor locale sunt, în general, mici, iar dependența lor economică de câteva produse locale și de importurile multor alte produse duce la deficite comerciale semnificative;

întrucât aceste constrângeri limitează considerabil dezvoltarea RUP și, prin urmare, UE a adoptat măsuri specifice în materie de politici vamale, comerciale și fiscale, zone de liber schimb, politici agricole și de pescuit, condiții de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de primă necesitate, ajutoare de stat și condiții de acces la fondurile structurale și la programele orizontale ale Uniunii; întrucât trebuie luate măsuri specifice suplimentare pentru a stabili condițiile de aplicare armonioasă a tratatelor, inclusiv a politicilor comune, fără a submina coerența ordinii juridice a Uniunii, și pentru a contribui la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE;

D.	întrucât hotărârea Marii Camere a CJUE din 15 decembrie 2015 a clarificat domeniul larg de aplicare al articolelor 349 și 355 din TFUE pentru regiunile ultraperiferice;

întrucât regiunile ultraperiferice dispun, în cadrul Regulamentului privind dispozițiile comune, de alocări suplimentare specifice provenite de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+) și Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei REACT UE, de la o componentă specifică în cadrul programului Interreg pentru perioada de programare 2021-2027 și de la o alocare specifică în cadrul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă;

întrucât economiile regiunilor ultraperiferice au suferit consecințe grave ca urmare a introducerii măsurilor restrictive din cauza pandemiei în martie 2020 (16); întrucât produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în regiunile ultraperiferice este sub media UE, inclusiv sub media țărilor de care aparțin, iar ratele sărăciei sunt uneori printre cele mai ridicate din Europa;

întrucât tinerii reprezintă un atu vital pentru redresarea și dezvoltarea tuturor regiunilor UE, în special a regiunilor ultraperiferice; întrucât, în Mayotte, jumătate din populație are sub 18 ani, în timp ce în Guyana Franceză un locuitor din doi are sub 25 de ani; întrucât regiunile ultraperiferice au un nivel ridicat de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional (17) sau de formare (NEET), precum și un număr ridicat de persoane care au părăsit timpuriu școala, ceea ce se traduce într-o rată ridicată a abandonului școlar; întrucât aceste procente sunt mai mari decât media la nivelul UE și la nivelul statului membru respectiv;

întrucât șomajul de lungă durată în regiunile ultraperiferice poate fi explicat atât prin necorelarea competențelor cu așteptările de pe piața muncii, cât și prin faptul că în aceste teritorii oportunitățile de angajare și de formare nu sunt corespunzătoare, fiind și prea puține; întrucât este necesar să se asigure că formarea corespunde nevoilor întreprinderilor din regiunile ultraperiferice;

întrucât tinerii din regiunile ultraperiferice trebuie adesea să se deplaseze și să se stabilească în alte regiuni pentru a beneficia de o formare și educație specifice; întrucât lipsa oportunităților de încadrare în muncă în regiunile ultraperiferice a dus la un exod masiv al tinerilor, ceea ce a influențat puternic demografia și dezvoltarea acestor teritorii (18); întrucât mulți dintre cei care s-au mutat nu se mai întorc;

J.	întrucât dezvoltarea competențelor digitale în regiunile ultraperiferice este o condiție prealabilă esențială pentru realizarea unei tranziții digitale care să nu lase pe nimeni în urmă;

K.	întrucât lipsa infrastructurii și nivelul de digitalizare în regiunile ultraperiferice nu permit practicarea efectivă a învățării de la distanță și a muncii de la distanță, și nici prestarea digitală a serviciilor publice legate de ocuparea forței de muncă și protecția socială;

L.	întrucât alocările din FSE pentru perioada 2014-2020 nu au fost utilizate integral de regiunile ultraperiferice, deși această perioadă de programare se apropie de sfârșit;

M.	întrucât doar 28 500 de persoane din regiunile ultraperiferice au beneficiat de mobilitate în cadrul programului Erasmus+ în perioada 2014-2020;

N.	întrucât accesul la servicii esențiale precum apa potabilă, locuințele decente, energia electrică, educația, asistența medicală, transportul public și internetul nu este o realitate pentru toți locuitorii din regiunile ultraperiferice;

întrucât rata de încadrare în muncă în rândul femeilor din regiunile ultraperiferice este cu mult sub media din UE și mediile naționale (47 % față de 62 % în UE-27) (19); întrucât femeile din regiunile ultraperiferice sunt adesea afectate de instabilitate profesională și de durata scurtă a angajării în câmpul muncii; întrucât șomajul în rândul femeilor este mai mare decât șomajul în rândul bărbaților în toate regiunile ultraperiferice, cu excepția Réunion (20),

P.	întrucât este necesară o utilizare eficace a FSE+ ca răspuns la ratele ridicate ale șomajului din regiunile ultraperiferice, care îi afectează cu precădere pe tineri;

Q.	întrucât flagelul dependenței de droguri contribuie în regiunile ultraperiferice la excluziunea socială și economică și la abandonul pieței forței de muncă și reprezintă totodată un risc pentru sănătatea tinerilor și pentru siguranța populației (21);

întrucât pandemia de COVID-19 a scos și mai mult la iveală fragilitățile economiilor regiunilor ultraperiferice, ca urmare a insularității și/sau a situației lor geografice și, în special, funcționarea circuitelor lor de aprovizionare și consum; întrucât pandemia a dezvăluit și fragilitățile sectorului public din RUP, în special îngrijirea spitalicească; întrucât invadarea Ucrainei de către Rusia a exacerbat impactul pandemiei, inclusiv ratele șomajului în creștere, cu precădere în rândul tinerilor, și inflația în creștere, îndeosebi prin creșterea prețului combustibililor, al transportului maritim, al alimentelor, îngrășămintelor și anumitor materii prime, cum ar fi cerealele pentru hrana animalelor; întrucât impactul acestor crize, în special asupra ocupării forței de muncă în regiunile ultraperiferice, nu este încă în totalitate cunoscut;

S.	întrucât economiile europene, ca urmare a contextului economic actual, se confruntă cu deficite de forță de muncă și materii prime, precum și cu o creștere generalizată a prețurilor; întrucât această situație este îngrijorătoare în regiunile ultraperiferice;

întrucât Comisia este de părere că redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19 va fi mai lentă în regiunile ultraperiferice în comparație cu mediile macroeconomice naționale (22); întrucât UE ar trebui să sprijine regiunile ultraperiferice pentru a le ajuta să facă față creșterii continue a inflației care afectează puternic sectorul economic primar al acestora;

U.	întrucât este important să se majoreze alocările bugetare pentru regiunile ultraperiferice și să se simplifice procedurile necesare pentru accesarea fondurilor;

întrucât transportul aerian și cel maritim sunt esențiale pentru a asigura continuitatea teritorială și pentru a conecta regiunile ultraperiferice cu continentul european, unele cu celelalte și cu restul lumii, îndeosebi cu țările și teritoriile din jur; întrucât aceste regiuni nu au alternative la modurile de transport respective, care sunt mai scumpe decât cele de pe continent; întrucât această dependență are un impact direct asupra competitivității RUP, generând costuri suplimentare legate de importul și exportul de bunuri și servicii, precum și asupra vieții cetățenilor; întrucât, în cazul arhipelagurilor, dubla insularitate accentuează aceste probleme; întrucât RUP depind în mare măsură de starea bună de mentenanță și de dezvoltarea durabilă a porturilor, deoarece ele joacă un rol esențial în conectivitatea, economia și coeziunea acestor regiuni; întrucât normele privind instrumentele și programele de finanțare ale UE ar trebui să țină cont mai bine de constrângerile legate de mobilitate, accesibilitate și conectivitate ale regiunilor ultraperiferice;

întrucât economia regiunilor ultraperiferice este intrinsec legată de sectorul primar, cu un accent specific pe sectoarele agriculturii și pescuitului, care, pe lângă promovarea securității alimentare și a suficienței alimentare, creează locuri de muncă și contribuie la menținerea peisajului și a varietății ecologice pe teritoriul acestor regiuni;

întrucât sectorul primar, în special agricultura, creșterea animalelor și pescuitul, este foarte important pentru regiunile ultraperiferice; întrucât Programul de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI) în domeniul agricol este, prin urmare, esențial pentru dezvoltarea socioeconomică și coeziunea teritorială a acestor regiuni, la fel ca fostul mecanism (23) de compensare a unor regiuni ultraperiferice pentru costurile suplimentare cu pescuitul, cunoscut sub denumirea de „POSEI pescuit”, care a fost încorporat, între timp, în Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și, ulterior, în Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA);

întrucât exploatațiile agricole din regiunile ultraperiferice sunt puse la grea încercare de poziția lor geografică îndepărtată, de diversitatea limitată a producției cauzată de condițiile locale și climatice și de evoluțiile istorice, de o mare dependență de piețele locale, de criza climatică, de degradarea mediului, de pierderea biodiversității și de resursele limitate de energie și, deseori, de apă dulce și potabilă;

Z.	întrucât, datorită particularității lor geografice, regiunile ultraperiferice trebuie să poată urmări autonomia alimentară bazată pe cicluri durabile și autonomia energetică prin intermediul energiilor regenerabile;

AA.

întrucât în regiunile ultraperiferice se găsește aproximativ 80 % din biodiversitatea UE, ele fiind caracterizate prin bogăția patrimoniului natural și prin ecosisteme unice în UE și în mare măsură endemice, ceea ce le face și mai fragile; întrucât ecosistemele regiunilor ultraperiferice sunt în mod particular amenințate de impactul schimbărilor climatice și al poluării marine și costiere și reprezintă o țintă vulnerabilă pentru pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN); întrucât acestea trebuie să fie mai bine protejate împotriva unor astfel de amenințări, pentru a reduce consecințele negative asupra ocupării forței de muncă, asupra sectorului pescuitului la scară mică și asupra comunităților locale; întrucât regiunile ultraperiferice ar trebui să aibă acces la fonduri specifice pentru a-și proteja biodiversitatea;

AB.

întrucât regiunile ultraperiferice se află în linia întâi a efectelor schimbărilor climatice, în special în ceea ce privește creșterea nivelului mării și încălzirea și acidifierea oceanelor, și sunt în mod particular vulnerabile la frecvența tot mai mare cu care au loc fenomenele climatice extreme, cum ar fi cicloanele, furtunile tropicale și inundațiile, precum și activitatea seismică și erupțiile vulcanice;

AC.	întrucât riscurile de dezastre naturale majore/regionale și de urgențe sanitare au devenit sistemice, iar teritoriile cel mai puțin dezvoltate și cele mai fragile, cum ar fi RUP, sunt adesea cele mai afectate de aceste catastrofe;

AD.	întrucât majoritatea regiunilor ultraperiferice sunt vulcanice, iar această activitate vulcanică poate avea efecte devastatoare asupra mediului și a economiilor, așa cum s-a întâmplat în timpul erupției de pe insula La Palma din Insulele Canare în 2021;

AE.	întrucât economiile regiunilor ultraperiferice sunt, în general, slab diversificate și orientate în special către turism, ceea ce face ca aceste piețe să fie mai fragile în fața crizelor socioeconomice și naturale;

AF.

întrucât, pentru a combina dezvoltarea economică și conservarea ecosistemelor vulnerabile, regiunile ultraperiferice ar trebui să își utilizeze potențialul ridicat, care derivă din localizarea lor naturală, pentru a dezvolta sectoare-cheie, cum ar fi ecoturismul și alte subsectoare ale turismului, mobilitatea sustenabilă, economia circulară și energiile regenerabile;

AG.	întrucât regiunile ultraperiferice oferă UE poziții geostrategice în Oceanul Indian, Oceanul Atlantic, zona Caraibilor și bazinul amazonian și contribuie la transformarea UE în cea mai mare zonă economică exclusivă (ZEE) din lume;

AH.	întrucât RUP sunt adevărate laboratoare naturale, datorită biodiversității lor unice, care le face esențiale pentru promovarea cercetării și conservarea resurselor marine;

AI.	întrucât pierderea continuă a biodiversității marine va avea un impact major asupra mediului, precum și un impact social și economic asupra sectorului pescuitului din UE, cu precădere în regiunile ultraperiferice, și trebuie, prin urmare, inversată de urgență;

AJ.

întrucât trebuie create zone marine protejate (ZMP), luând în considerare consultările publice cu autoritățile locale și cu părțile interesate, în special pescarii, pentru a asigura punerea în aplicare adecvată a politicii comune a UE în domeniul pescuitului și a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”; întrucât crearea acestor zone ar trebui considerată un instrument de reconciliere a protecției habitatelor și ecosistemelor cu sustenabilitatea socioeconomică a economiei albastre;

AK.

întrucât regiunile ultraperiferice, datorită poziției lor geografice, au capacitatea de a conduce economia albastră; întrucât regiunile ultraperiferice depind în mare măsură de sectoarele economiei albastre, în special pescuitul și turismul maritim sustenabil, pentru dezvoltarea lor socioeconomică; întrucât dezvoltarea durabilă a acestor sectoare în regiunile ultraperiferice ar putea stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică; întrucât turismul costier și maritim reprezintă 60 % din locurile de muncă din economia albastră și necesită profesioniști cu calificări și competențe înalte;

AL.

întrucât regiunile ultraperiferice consolidează dimensiunea globală a UE extinzându-i frontierele pe mai multe continente, ceea ce le face și mai importante pentru a proiecta valorile și principiile UE în regiunile din care fac parte; întrucât, în plus, cooperarea cu țările lor învecinate și cu statele membre din care fac parte este importantă pentru integrarea regională și dezvoltarea lor economică;

AM.	întrucât reducerea decalajului de dezvoltare dintre regiunile ultraperiferice și restul Uniunii Europene trebuie să rămână o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană și Comisia Europeană;

AN.	întrucât numeroase regiuni ultraperiferice se confruntă cu o presiune puternică exercitată de migrație, cu consecințe umane extrem de severe pentru populația lor și cu efecte semnificative asupra resurselor proprii,

O mai bună aplicare a articolului 349 din TFUE

salută progresele vizibile ale strategiilor UE pentru regiunile ultraperiferice, ceea ce reprezintă un semn al cooperării fructuoase dintre Comisie, Parlament și Consiliu, autoritățile regionale și locale din regiunile ultraperiferice și societatea civilă, inclusiv ONG-urile; regretă însă lipsa de angajament manifestată de Comisie în această nouă strategie în domenii esențiale pentru regiunile ultraperiferice, în special în ceea ce privește consolidarea competitivității acestora, pentru a întări poziția UE ca jucător oceanic major; solicită ca această strategie să fie încorporată în posibila revizuire la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) și a CFM post-2027;

subliniază nevoia urgentă de a pune în aplicare multe dintre măsurile prevăzute în această strategie, care, în această perioadă de criză, sunt deosebit de importante pentru a asigura redresarea durabilă (economică, socială, teritorială și de mediu) a acestor regiuni;

reamintește că articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) conferă Comisiei rolul de gardian al tratatelor; subliniază că regiunile ultraperiferice sunt pe deplin integrate în Uniunea Europeană și asimilate sistemului juridic al acesteia, situația lor specifică fiind recunoscută în tratate, în special la articolul 349 din TFUE, care stabilește un principiu și un drept de adaptare la nivelul diferitelor politici ale Uniunii;

regretă că articolul 349 din TFUE nu este încă aplicat în mod automat în fiecare inițiativă legislativă a Comisiei, recunoscând, în același timp, că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește necesitatea de a lua în considerare particularitățile regiunilor ultraperiferice; este de părere că articolul respectiv a fost utilizat în mod limitat și ar putea fi interpretat într-un mod mai inovator și mai pozitiv, în special în vederea creării unor programe ad-hoc și a unor noi politici specifice; subliniază că acest articol ar trebui aplicat în mod transversal politicilor și inițiativelor Uniunii, dacă este cazul, și reiterează apelul, enunțat în rezoluția sa din 14 septembrie 2021, către Comisie și Consiliu să adopte un „reflex RUP”, adică să țină cont în mod sistematic de caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice în propunerile legislative ale UE și în negocierile interinstituționale, inclusiv, după caz, realizând evaluări ale impactului personalizate, pentru a asigura că legislația UE răspunde la provocările specifice și la realitățile locale ale RUP; recomandă Comisiei să aibă în vedere un mecanism de analiză din perspectiva mediului rural pentru regiunile ultraperiferice, similar celui propus pentru zonele rurale;

subliniază necesitatea de a pune în aplicare articolul 349 în vederea majorării investițiilor Uniunii, ale statelor membre, ale autorităților locale și regionale și ale actorilor publici și privați în regiunile ultraperiferice, evitându-se orice abordare negativă, cu alte cuvinte, măsuri specifice care ar împiedica procesul de compensare a subdezvoltării și reducerea disparităților în materie de dezvoltare;

solicită, în contextul viitoarei Convenții pentru reformarea tratatelor Uniunii Europene, menținerea imperativă a actualului statut specific al regiunilor ultraperiferice – articolul 355 alineatul (1), articolul 349 și articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE – sau, dacă este cazul, prelungirea acestuia;

atrage atenția că Curtea de Justiție a subliniat că „condițiile de aplicare a tratatelor”, în sensul articolului 349 din TFUE, trebuie înțelese ca incluzând atât condițiile privind aplicarea dreptului primar al Uniunii, cât și pe cele privind aplicarea actelor de drept derivat adoptate în temeiul dreptului primar respectiv; subliniază, de asemenea, că Curtea a hotărât că din formularea și obiectivele articolului 349 din TFUE și din sistemul tratatelor rezultă că, în ceea ce privește regiunile ultraperiferice, domeniul de aplicare teritorială al întregului acquis al dreptului UE este definit, printre altele, prin interpretarea articolului 52 din TUE coroborat cu articolul 355 alineatul (1) din TFUE și prin măsurile adoptate în temeiul articolului 349 din TFUE;

reafirmă necesitatea de a menține și de a consolida acțiunea coordonată la nivelul UE, la nivel național, regional și local; sprijină implicarea deplină a autorităților locale și regionale și a regiunilor ultraperiferice în elaborarea politicilor UE; subliniază că această implicare aduce beneficii tuturor părților interesate și consolidează legitimitatea procesului decizional al UE; evidențiază că o astfel de abordare ascendentă permite fiecărei regiuni să își apere interesele superioare; subliniază, în acest sens, contribuțiile pozitive ale Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice la identificarea priorităților și a dificultăților cu care se confruntă aceste regiuni și la stimularea acțiunilor viitoare, inclusiv schimbul de bune practici; reamintește activitatea importantă desfășurată de comisarul pentru coeziune și reforme în scopul de a apăra interesele RUP în cadrul colegiului comisarilor; propune, în acest sens, ca viitoarea Comisie să continue și să consolideze monitorizarea dezvoltării durabile și incluzive a regiunilor ultraperiferice, în beneficiul acestora, la cel mai înalt nivel, în special prin măsurarea progreselor înregistrate în cadrul Comisiei în ceea ce privește aplicarea integrală a articolului 349;

reiterează că este necesar să se țină cont de caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice în fiecare ciclu anual al semestrului european și că aceste caracteristici trebuie să se reflecte în recomandările specifice fiecărei țări pentru Portugalia, Spania și Franța;

10.

invită Comisia să folosească în întregime instrumentele semestrului european și recomandările specifice fiecărei țări pentru a analiza și a oferi consiliere cu privire la politicile publice din RUP, în scopul de a realiza o convergență socială ascendentă;

11.

consideră că UE ar trebui să fie mai ambițioasă în ceea ce privește aprofundarea politicilor integrate pentru regiunile ultraperiferice, printr-o abordare proactivă și consecventă din partea UE și printr-un sprijin clar și solid pentru dezvoltarea endogenă durabilă a fiecăreia dintre aceste regiuni;

12.

invită Comisia să copieze modelul POSEI în alte sectoare economice ale regiunilor ultraperiferice, pescuitul, transportul, conectivitatea, energia și tranziția digitală fiind domenii prioritare; subliniază că aceste măsuri specifice sunt fundamentale pentru promovarea economiilor verzi și albastre sustenabile în RUP;

13.

salută angajamentul Comisiei de a intensifica dialogul cu regiunile ultraperiferice și de a le oferi un sprijin individualizat, dar regretă faptul că comunicarea Comisiei nu abordează decât parțial unele dintre preocupările acestor regiuni; invită Comisia să adopte un plan de acțiune pentru strategia respectivă și observă că aceasta trebuie să dispună de alocări financiare specifice și adecvate, să țină cont de caracteristicile, atuurile și provocările fiecărei regiuni ultraperiferice și să includă un plan de acțiune individual pentru fiecare regiune ultraperiferică, dacă regiunile ultraperiferice solicită acest lucru; consideră că planul de acțiune pentru strategie ar trebui să se bazeze pe o abordare ascendentă și pe un cadru de guvernanță pe mai multe niveluri; subliniază că Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale și cu populațiile vizate prin consultări publice și ar trebui să ofere în continuare instrumente de sprijin și/sau consultanță, inclusiv la cererea autorităților din regiunile respective; solicită ca aceste planuri de acțiune să fie publicate înainte de prezentarea propunerii pentru noua perioadă de programare post-2027;

14.

solicită ca impactul actualei crize asupra regiunilor ultraperiferice să fie luat în considerare la revizuirea CFM 2021-2027;

15.

invită DG REGIO să țină cont, în cadrul controalelor sale, de dificultățile specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice, în special în cadrul cererilor de oferte, și de termenele de obținere a informațiilor de la beneficiarii fondurilor structurale;

16.

recomandă ca statele membre cu regiuni ultraperiferice să adere la această strategie, asigurând astfel coeziunea teritorială, socială și economică pentru aceste regiuni;

17.

reiterează necesitatea reevaluării reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru întreprinderile din regiunile ultraperiferice; atrage atenția, în acest sens, asupra revizuirii în curs a Regulamentului de minimis și a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), prin care anumite categorii de ajutoare sunt declarate compatibile cu piața internă, care stabilește praguri foarte scăzute; solicită o creștere semnificativă a pragurilor de minimis și RGECA și o diferențiere pozitivă pentru regiunile ultraperiferice, în scopul de a ține cont de costurile de funcționare suplimentare cu care se confruntă întreprinderile situate în RUP;

18.

subliniază că, din cauza insularității și a depărtării, regiunile ultraperiferice suferă de dezavantaje structurale și permanente; invită, prin urmare, Comisia să nu considere drept ajutor de stat o compensație pentru insularitate și depărtare, în special în domeniul transporturilor;

19.

subliniază importanța asigurării continuității tuturor regimurilor fiscale existente din regiunile ultraperiferice, având în vedere impactul acestora asupra economiilor locale;

20.

subliniază necesitatea de a produce date armonizate și actualizate privind RUP, astfel încât impactul politicilor europene să poată fi evaluat în mod corect; susține o defalcare a datelor EUROSTAT în funcție de fiecare regiune ultraperiferică în parte;

21.

consideră că, pentru ca RUP să simtă că fac parte integrantă din UE și sunt integrate deplin în acțiunea politică a UE, aceasta ar trebui să fie mai proactivă din punct de vedere politic și să adopte măsuri specifice pentru a contribui la creșterea durabilă a regiunilor ultraperiferice;

Investiții în resursele umane

22.

salută accentul Comisiei pe „punerea oamenilor pe primul loc”; reamintește, cu toate acestea, că procentele persoanelor expuse riscului de sărăcie în regiunile ultraperiferice sunt printre cele mai ridicate din Uniune (24); reamintește, de asemenea, că PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor ultraperiferice este cu mult sub media UE și sub media lor națională respectivă (25) și că Mayotte este una dintre cele mai sărace regiuni din UE, cu un PIB pe cap de locuitor echivalent cu 30 % din media UE; invită insistent Comisia și statele membre să facă tot posibilul pentru a asigura accesul la serviciile esențiale în aceste regiuni, deoarece acesta este un factor-cheie în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; reamintește angajamentul statelor membre de a sprijini pe deplin dezvoltarea regiunilor ultraperiferice prin investițiile necesare, în special în zonele cele mai sărace; subliniază importanța punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale în regiunile ultraperiferice, pentru a asigura o mai mare solidaritate între generații, pentru a promova protecția și incluziunea socială și pentru a crea locuri de muncă de calitate în contextul tranzițiilor verde și digitală;

23.

subliniază că trebuie luate măsuri pentru a promova și sprijini persoanele care se formează pentru a deveni cadre didactice, în special în disciplinele științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), care sunt importante pentru a însoți dubla tranziție, pentru a asigura alfabetizarea în aceste domenii și pentru a stimula interesul tinerilor față de acestea;

24.

subliniază că există încă o nevoie considerabilă de locuințe sociale în RUP, a căror infrastructură ar trebui, de asemenea, să îndeplinească o serie de cerințe de sustenabilitate, în conformitate cu obiectivele de realizare a neutralității climatice; consideră că aceste cerințe nu ar trebui să afecteze lupta împotriva inegalităților sau justiția socială în aceste regiuni și, prin urmare, este de datoria statelor membre ale UE și a autorităților regionale să încurajeze crearea instrumentelor necesare și să furnizeze aceste instrumente;

25.

sprijină crearea unui proiect-pilot pentru un program UE simplificat, cu acces direct, destinat instituțiilor private de asistență socială din RUP, cu linii de finanțare nerambursabile pentru proiectele la scară mică, sprijin pentru formarea personalului tehnic și auxiliar din diferitele domenii de intervenție, cofinanțare pentru proiecte de mare anvergură care implică parteneriate transfrontaliere și sprijin pentru inițiativele de schimb de bune practici;

26.

invită Comisia să organizeze un summit social în RUP pentru a discuta și pune în aplicare obiectivele de la Porto și Pilonul european al drepturilor sociale în aceste regiuni; subliniază că este important ca la acesta să participe părțile interesate din RUP pentru a asigura asumarea responsabilității și punerea în aplicare corespunzătoare a politicilor sociale;

27.

invită Comisia să colaboreze cu statele membre relevante la crearea și dezvoltarea unor „zone axate pe ocuparea forței de muncă” în regiunile ultraperiferice, inclusiv prin intermediul zonelor libere, pentru a sprijini redresarea economică, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor în aceste regiuni, în special pentru tineri și femei; subliniază că aceste domenii ar trebui să se axeze pe sectoarele cele mai fragile și/sau cele mai promițătoare, garantând, în același timp, condiții de muncă decente și norme aplicabile în materie de sănătate și siguranță la locul de muncă; evidențiază că este necesar să se încurajeze piețele locale, să se promoveze producția de produse autohtone, să se consolideze sustenabilitatea activităților economice, inclusiv turismul, și să se crească capacitatea de susținere a inovațiilor economice;

28.

subliniază că măsurile de sprijinire a economiei și a pieței forței de muncă ca răspuns la pandemia de COVID-19, cum ar fi relaxarea regimului ajutoarelor de stat, Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) și Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și pachetele CRII+ au permis să se evite pierderea de noi locuri de muncă; subliniază că este necesară o evaluare amănunțită a politicilor naționale și a programelor de sprijin care au fost puse în aplicare în RUP pentru a atenua efectele pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă, pentru a găsi instrumente eficace care să fie folosite în permanență și pe viitor;

29.

subliniază importanța rețelei de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) și atrage atenția mai ales la nevoile prioritare ale pieței forței de muncă în activitățile EURES, pentru a ajuta șomerii să revină pe piața muncii și pentru a facilita libera circulație a lucrătorilor în RUP;

30.

pune în evidență rolul important pe care îl are economia socială în RUP, ca partener al autorităților locale și regionale, pentru combaterea constrângerilor legate de depărtare, sărăcie și excluziune socială, precum și pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea inițiativelor în aceste regiuni; invită Comisia să asigure participarea RUP la Rețeaua europeană a orașelor și regiunilor pentru economie socială;

31.

regretă nivelurile șomajului, ale abandonului școlar și ale sărăciei din RUP, care se află într-o situație extrem de fragilă în comparație cu alte teritorii ale UE, agravate de contextul actual al crizelor multiple și complexe, care necesită o mai mare solidaritate europeană;

32.

invită Comisia și Consiliul să utilizeze pe deplin și în mod optim fondurile disponibile în CFM 2021-2027, fără a aduce atingere programelor deja instituite în cadrul FSE+, ca urmare a problemelor structurale legate de șomajul în rândul tinerilor și de sărăcie; reamintește că regiunile ultraperiferice sunt afectate în mod deosebit de aceste probleme și au nevoie, prin urmare, de sprijin specific;

33.

subliniază dificultatea de a atrage și de a reține profesioniști din anumite domenii; solicită, prin urmare, măsuri specifice pentru a oferi soluții eficace pentru a aborda această problemă, inclusiv în contextul alocării suplimentare din FSE+;

34.

salută, în acest sens, disponibilitatea fondurilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru măsuri destinate copiilor și tinerilor și se așteaptă ca acest lucru să conducă la crearea unor oportunități semnificative pentru tineretul european; solicită implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret în monitorizarea și evaluarea planurilor naționale de redresare și reziliență; invită statele membre să se asigure că Fondul pentru o tranziție justă și FSE+ sprijină planurile integrate la nivel local pentru a contribui la perfecționarea și recalificarea profesională, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile afectate de tranziție;

35.

reamintește că tinerii reprezintă o proporție ridicată din populația regiunilor ultraperiferice; subliniază importanța tinerilor pentru revitalizarea sectoarelor tradiționale din regiunile ultraperiferice, cum ar fi pescuitul, având în vedere că un sector al pescuitului competitiv, rezilient și echitabil din punct de vedere social are nevoie de profesioniști calificați și competenți; invită Comisia și statele membre să atragă tinerii în sectorul primar prin furnizarea de noi oportunități de angajare și de finanțare aferentă și prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă, cum ar fi cursuri de formare specifice, salarii echitabile și adecvate și măsuri privind egalitatea de gen și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; invită statele membre să înlesnească accesul la terenuri al tinerilor fermieri din regiunile ultraperiferice; subliniază importanța dezvoltării competențelor verzi și a oportunităților de ocupare a forței de muncă sustenabile într-o economie circulară, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic;

36.

subliniază că economia informală este foarte răspândită în RUP, ceea ce face greu de analizat cu precizie cifrele privind ocuparea forței de muncă și de pus în aplicare cu eficacitate politicile sociale; invită Comisia și statele membre să combată munca nedeclarată, de exemplu cu ajutorul unor sisteme de incitare și al unor declarații simplificate;

37.

invită Comisia să creeze oportunități sporite de mobilitate prin intermediul unui program Erasmus albastru și verde, pe baza modelului Erasmus+, pentru a le permite tinerilor să profite de oportunitățile oferite, din perspectiva formării și a noilor profesii, de sectoarele economiei albastre, de economia circulară și, la modul general, de tranziția verde;

38.

evidențiază că este esențial să se îmbunătățească participarea regiunilor ultraperiferice la Erasmus+ și subliniază că Comisia și agențiile naționale ar trebui să acorde o atenție deosebită potențialului regiunilor ultraperiferice de a primi tineri în cadrul unor scheme de mobilitate în aceste sectoare, în special prin campanii de comunicare țintite și campanii de sprijin specific atunci când primesc și trimit participanți; salută faptul că Comisia va utiliza Interreg pentru a dezvolta în continuare programe regionale de mobilitate în scop educațional, în sinergie cu Erasmus+; invită, de asemenea, Comisia și agențiile competente să dezvolte parteneriate de cooperare cu țările terțe ce se învecinează cu RUP în cadrul programului Erasmus+, pentru a promova mai mult schimburile universitare și schimburile comerciale cu regiunile ultraperiferice;

39.

invită, de asemenea, Comisia să colaboreze cu statele membre și cu agențiile naționale Erasmus+ pentru a asigura o mai bună protecție și sprijin pentru tinerii din regiunile ultraperiferice care iau parte la programul de mobilitate Erasmus în alte părți ale UE, în conformitate cu capitolul V privind incluziunea din Regulamentul Erasmus+ (26), în special prin prefinanțare pentru mobilitate, granturi suplimentare specifice și sprijin sporit;

40.

solicită ca tinerii din RUP să participe în mai mare măsură la activitățile de voluntariat și la proiectele locale de solidaritate, care sunt posibile datorită Corpului european de solidaritate;

41.

sprijină promovarea unor măsuri privind îmbătrânirea activă în aceste regiuni, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare al acțiunilor „sport” din cadrul programului Erasmus+ pentru a include inițiative de promovare a activității fizice pentru persoanele în vârstă și a activităților sportive intergeneraționale; sprijină, de asemenea, în cadrul unei abordări bazate pe învățarea pe tot parcursul vieții, stimulentele pentru crearea unei rețele europene de universități cu experiență în RUP, cu instrumente de învățare specifice și acces la informații, schimb de bune practici și schimburi de studenți;

42.

invită Comisia să sprijine statele membre, regiunile ultraperiferice sau ambele, după caz, în elaborarea, cât mai curând posibil, a unui plan de acțiune pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii în regiunile ultraperiferice, precum și să abordeze cauzele profunde ale acestei probleme și să încurajeze schimbul de bune practici pentru a găsi soluții concrete; subliniază modelul „școlilor de a doua șansă”, sprijinit de FSE, care s-a dovedit eficace în ceea ce privește reintegrarea tinerilor care părăsesc timpuriu școala pe calea formării și a încadrării în muncă; solicită lansarea unor proiecte-pilot în regiunile ultraperiferice, axate nu doar pe aceste preocupări, ci și pe economia albastră și pe formare, precum și pe sprijinirea inovării și a cercetării, pentru a conferi acestor regiuni o poziție de lider în guvernanța oceanelor;

43.

subliniază că promovarea formării și certificării în RUP poate crea profesioniști mai calificați și mai competenți, care, în mod normal, sunt mai atenți și mai deschiși la punerea în aplicare a schimbărilor comportamentale, cum ar fi o mai mare deschidere către utilizarea noilor tehnologii; reamintește că tranziția digitală și utilizarea noilor tehnologii ar trebui să fie însoțite în mod corespunzător de o formare adecvată pentru toți, pentru autoritățile locale și regionale și pentru societatea civilă;

44.

invită Comisia să promoveze efectiv participarea cetățenilor din regiunile ultraperiferice, în special a tinerilor, la programele europene și să își consolideze campaniile de informare în locurile îndepărtate;

45.

consideră că antreprenoriatul poate crea posibilități de angajare în RUP; regretă, în acest sens, că cererea de propuneri intitulată „Capacitarea tinerilor în regiunile ultraperiferice ale UE” nu a atins nivelurile de participare preconizate; solicită campanii de comunicare îmbunătățite privind astfel de propuneri, susține extinderea inițiativei la persoanele cu vârsta de până la 30 de ani și îndeamnă autoritățile locale și regionale să furnizeze mai multe informații despre inițiativele specifice în favoarea RUP, în special cele pentru tineri, sprijinite de UE;

46.

subliniază că situația socială a tinerilor reprezintă o preocupare centrală în regiunile ultraperiferice și salută angajamentul Comisiei de a utiliza FSE+ pentru a îmbunătăți educația, formarea, mobilitatea și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; invită, prin urmare, Comisia să elaboreze acțiuni specifice în materie de formare, învățare, dezvoltare și transfer de competențe în aceste regiuni, mai ales în cadrul Anului european al competențelor 2023, și să asigure că Garanția pentru tineret reconsolidată este aplicată corespunzător pe teritoriile lor; subliniază importanța instituirii unor programe de ucenicie și a unor servicii de orientare profesională pentru tinerii care utilizează fonduri ale UE, în special FSE+, și invită angajatorii să îmbunătățească furnizarea de programe de ucenicie mai eficace, în conformitate cu Cadrul european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace; evidențiază, în acest sens, importanța programelor pentru validarea experienței dobândite în contextul învățării pe tot parcursul vieții;

47.

salută crearea inițiativei ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – țintește, învață, stăpânește, realizează) pentru incluziunea activă a tinerilor defavorizați; subliniază că această inițiativă prezintă un interes deosebit în RUP, unde există mulți tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; invită Comisia să se asigure că această inițiativă beneficiază de resurse financiare adecvate, astfel încât să poată avea cât mai mulți beneficiari; consideră că ar trebui întreprinse acțiuni pozitive pentru a asigura participarea tinerilor din RUP;

48.

subliniază necesitatea de a defini strategii de combatere a exodului creierelor și de creștere a atractivității regiunilor ultraperiferice, în special pentru tineri; subliniază, prin urmare, relevanța deosebită pentru regiunile ultraperiferice a comunicării Comisiei din 17 ianuarie 2023 intitulate „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (27); susține, în acest sens, un sprijin și o asistență mai puternice pentru instituțiile de învățământ superior din aceste regiuni, precum și pentru școlile lor profesionale, astfel încât acestea să se poată echipa mai bine și să mărească calitatea ofertei lor de formare; solicită Comisiei și statelor membre să colaboreze cu părțile interesate locale, inclusiv cu sectorul privat, universitățile, organizațiile societății civile și autoritățile locale, pentru a înființa ghișee unice digitale care să sprijine tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă; subliniază că este necesar să se dezvolte și să se diversifice oportunitățile de ocupare a forței de muncă care permit un nivel de trai decent;

49.

subliniază că trebuie asigurată egalitatea de gen, precum și emanciparea socială, economică și politică a femeilor din regiunile ultraperiferice, inclusiv prin politica de coeziune, prin promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, cu o remunerație egală și corectă; subliniază importanța disponibilității unor servicii de îngrijire a copiilor accesibile ca preț, precum și importanța combaterii discriminării, a violenței de gen și a hărțuirii sexuale, în special la locul de muncă; subliniază, de asemenea, că trebuie promovată participarea femeilor pe piața muncii, pentru a îmbunătăți ratele de încadrare în muncă;

50.

evidențiază că punerea în aplicare efectivă a Garanției europene pentru copii este esențială pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor în regiunile ultraperiferice, în special în ceea ce privește garantarea accesului lor la servicii medicale și întreruperea cercului vicios al sărăciei transmise de la o generație la alta; invită statele membre să prevadă în planurile lor naționale de punere în aplicare a Garanției europene pentru copii și în versiunile revizuite ale acestora măsuri speciale pentru RUP; subliniază importanța cantinelor școlare pentru a asigura o alimentație adecvată a copiilor din regiunile ultraperiferice și, în multe cazuri, pentru a le asigura mese regulate; reafirmă, prin urmare, importanța programului UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli, care ar trebui să țină seama de vulnerabilitatea acestor regiuni; solicită, în special, ca strategiile naționale privind programele pentru școli să fie adaptate pentru a răspunde mai bine nevoilor regiunilor ultraperiferice;

51.

subliniază că îmbătrânirea populației, creșterea speranței medii de viață și scăderea ratei natalității reprezintă, de asemenea, motive de îngrijorare în regiunile ultraperiferice, deoarece conduc la o scădere a forței de muncă și la provocări semnificative pentru sistemele de securitate socială; crede în beneficiile creării unor legături între generații care ar putea fi consolidate prin programe de mentorat, pentru a îmbunătăți schimbul de cunoștințe și sprijinul personalizat acordat tinerilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; observă că regiunile ultraperiferice ar fi teritorii adecvate pentru dezvoltarea unor politici sociale inovatoare, cum ar fi o „cale către a treia șansă”, care să urmărească să reintegreze în societate sau pe piața muncii lucrătorii de toate vârstele sau să asigure îngrijirea persoanelor în vârstă, având în vedere îmbătrânirea populației; îndeamnă autoritățile naționale, regionale și locale responsabile cu educația și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și partenerii sociali, să instituie un cadru juridic care să încurajeze întreprinderile să investească în programe și măsuri menite să garanteze integrarea profesională și să promoveze incluziunea grupurilor vulnerabile care ar putea avea nevoie de măsuri specifice suplimentare;

52.

invită Comisia ca, la punerea în aplicare a strategiei UE în materie de droguri, să se axeze pe prevenire, reintegrarea socială și revenirea în câmpul muncii; invită Comisia să studieze posibilitățile de a acorda finanțare europeană centrelor de tratament din RUP destinate îngrijirii și reabilitării toxicomanilor și reintegrării lor pe piața muncii; avertizează că au fost constatate noi dependențe în RUP, în special creșterea consumului de droguri sintetice, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea mintală a tinerilor, acest lucru meritând o atenție deosebită (28);

53.

subliniază importanța unei politici a UE în domeniul migrației bine coordonate, umanitare, eficace și sigure, care să țină cont de realitățile specifice ale regiunilor ultraperiferice, în special ale celor care se confruntă cu consecințele semnificative ale unor fluxuri mari și continue de migranți; atrage atenția, în special, asupra nevoilor regiunilor ultraperiferice care se ocupă de migrație, inclusiv ale persoanelor aflate în situații vulnerabile, ca de pildă minorii neînsoțiți, cum este cazul în Insulele Canare, care au nevoi specifice de sprijinire a incluziunii lor sociale;

54.

insistă asupra necesității ca UE să ofere o finanțare adecvată și adaptată pentru a gestiona aceste provocări specifice în materie de migrație și sugerează ca resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) să fie mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor statelor membre în domeniul migrației; solicită, în acest sens, măsuri teritorializate pentru a facilita accesul regiunilor ultraperiferice la FAMI; susține lansarea de proiecte-pilot pentru integrarea, incluziunea, formarea și furnizarea de servicii în acele zone ale regiunilor ultraperiferice în care numărul sosirilor este ridicat; invită Comisia să se asigure că programele relevante ale statelor membre din cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize prevăd un sprijin adecvat pentru regiunile ultraperiferice;

55.

subliniază că este important ca regiunile ultraperiferice să fie ajutate să combată fluxurile de migrație ilegală la frontierele lor; invită Comisia și statele membre să ia în considerare posibilitatea de a solicita sprijin operațional din partea agențiilor UE, inclusiv în Mayotte și Guyana Franceză, pentru a sprijini autoritățile locale, îndeosebi în locurile cu cel mai mare număr de sosiri neregulamentare de migranți;

56.

pledează pentru punerea în aplicare a Directivei 2001/55/CE (29) și a noilor măsuri introduse de Regulamentul CARE (30) pentru a promova o solidaritate eficientă ca răspuns la fluxurile migratorii, inclusiv cele din zonele de conflict;

Guvernanța oceanelor și potențialul economiei albastre în regiunile ultraperiferice

57.

invită Comisia să ia RUP ca modele pentru Uniunea Europeană în domeniile guvernanței oceanelor, cunoașterii oceanelor, economiei albastre și pescuitului;

58.

reamintește că flota de pescuit a regiunilor ultraperiferice este veche și, în anumite cazuri, foarte degradată, ceea ce constituie un pericol pentru pescari și pentru mediu; subliniază necesitatea de a investi în continuare în modernizarea flotei de pescuit, inclusiv a flotei tradiționale de pescuit la scară mică, pentru a îmbunătăți siguranța și condițiile de lucru pentru pescari, pentru a atrage noi persoane, în special tineri, în sectorul pescuitului, pentru a reduce emisiile de CO2 și pentru a îmbunătăți condițiile de depozitare și conservare a capturilor; subliniază că aceste măsuri sunt esențiale pentru ca sectorul pescuitului să poată continua, în condiții de siguranță și securitate, să furnizeze hrană sănătoasă și pentru a permite o tranziție către autonomia alimentară în aceste regiuni, cu un impact mai puțin negativ asupra mediului;

59.

regretă că Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) nu sprijină încă renovarea flotelor prin acoperirea achiziționării de nave noi; reamintește că Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) cuprinde dispoziții privind planurile de acțiune ale statelor membre pentru regiunile ultraperiferice (RUP), inclusiv sprijin structural pentru sectorul pescuitului și acvaculturii; reamintește că FEAMPA permite sprijinul pentru achiziționarea de nave de pescuit pentru tinerii pescari;

60.

îndeamnă Comisia și statele membre să colaboreze mai strâns pentru a debloca rapid fonduri pentru reînnoirea flotelor de pescuit din RUP, ținând seama de echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit în RUP, și să sprijine tranziția verde și digitală a sectoarelor pescuitului din aceste regiuni cu ajutorul unor tehnici de pescuit cu impact redus; invită Comisia să reevalueze indicatorii ecologici, economici și tehnici stabiliți pentru a ajunge la un echilibru între capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit, ținând seama de caracteristicile specifice ale RUP, și să permită sprijinirea dispozitivelor de agregare a peștilor artizanali ancorate în RUP atunci când își revizuiește orientările privind ajutoarele de stat pentru sectoarele pescuitului și acvaculturii; evidențiază, de asemenea, că este necesar să se accelereze colectarea datelor științifice necesare în RUP;

61.

reamintește că Comisia s-a angajat să redacteze un raport intermediar privind capitolul FEAMPA referitor la regiunile ultraperiferice și să analizeze necesitatea unei reglementări autonome a regiunilor ultraperiferice în domeniul pescuitului; invită Comisia să instituie un program operațional financiar specific pentru sectorul pescuitului și sectorul acvaculturii în RUP după 2027, similar programului POSEI; reamintește că un astfel de sistem ar trebui să urmărească compensarea costurilor suplimentare și dificultățile structurale cu care se confruntă pescarii din RUP, finanțând totodată investiții structurale care să ajute la dezvoltarea sectorului;

62.

subliniază că zonele economice exclusive ale RUP joacă un rol important în transformarea Uniunii Europene în prima putere maritimă mondială; regretă că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEAMPA) este, în această privință, prea puțin orientat către afacerile maritime și solicită consolidarea acestei componente;

63.

susține importanța compensării efective a pescarilor din regiunile ultraperiferice pentru eforturile lor de a îndeplini obiectivul Comisiei de a proteja 30 % din zonele marine ale UE până în 2030; consideră că zonele marine protejate ar trebui să fie un instrument de reconciliere a protecției habitatelor și a ecosistemelor cu viabilitatea socioeconomică a sectorului pescuitului;

64.

subliniază că definirea zonelor marine protejate a permis pescarilor locali să își sporească veniturile, ceea ce a dus la o creștere a ocupării forței de muncă la nivel local în sectorul pescuitului și la o intensificare a activităților recreative, stimulând oportunitățile de creștere în sectoare precum turismul sustenabil; subliniază că, dacă sunt create în mod corespunzător, cu consultarea publică corespunzătoare a autorităților locale și a părților interesate, în special a pescarilor, definirea acestor zone protejate este fundamentală pentru protecția și refacerea speciilor, precum și pentru sectoarele costiere care depind de acestea (31);

65.

reamintește că RUP sunt deosebit de afectate de consecințele schimbărilor climatice, ale poluării marine și ale pescuitului ilegal; subliniază rolul pe care regiunile ultraperiferice l-ar putea juca în combaterea pescuitului ilegal și a poluării oceanelor, în conservarea biodiversității marine și în tranziția către o economie albastră sustenabilă;

66.

salută propunerea Comisiei de a lansa o cerere de propuneri privind strategiile de promovare a economiei albastre în RUP și îndeamnă încă o dată Comisia să lanseze această cerere de propuneri în cel mai scurt timp posibil; subliniază, în acest sens, rolul esențial al sectoarelor pescuitului și acvaculturii în dezvoltarea socioeconomică sustenabilă a RUP; îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a aborda cauzele pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), ale poluării și ale schimbărilor climatice în RUP, din cauza contribuției lor la pierderea gravă a biodiversității marine, și să își reformeze politicile sectoriale în consecință; solicită Comisiei să finanțeze investiții durabile pentru a aborda proliferarea masivă a algelor sargase, care afectează în special aceste regiuni, cu consecințe negative socioeconomice și asupra mediului grave; invită, de asemenea, Comisia să înființeze un Centru european de combatere a poluării marine cu plastic în regiunea autonomă Madeira;

67.

subliniază cât este de important ca amenajarea spațiului maritim să se facă în mod colaborativ, incluziv și transsectorial în regiunile ultraperiferice, ținând seama de preocupările socioeconomice, legate de mediu și de biodiversitate;

Agricultura ca unul dintre pilonii de dezvoltare ai regiunilor ultraperiferice

68.

consideră că POSEI ar trebui păstrat sub forma unui program permanent al UE legat de politica agricolă comună (PAC) și finanțat din resurse unionale; reamintește că alocarea bugetară pentru programul POSEI destinat agriculturii nu a fost majorată din 2009 și nici nu a fost actualizată pentru a ține seama de inflație, ceea ce a dus la o subfinanțare cronică, agravată de faptul că în mai multe RUP populația crește constant; regretă, de asemenea, faptul că nu s-a înregistrat nicio creștere a alocării POSEI ca răspuns la transformarea Mayotte într-o RUP; consideră că această creștere ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil și regretă faptul că RUP au fost tratate nefavorabil în revizuirea finanțării pentru sprijinul agricol; pledează, prin urmare, pentru o creștere semnificativă a alocărilor actuale pentru programul POSEI pentru agricultură, inclusiv a ajutoarelor acordate în cadrul regimului specific de aprovizionare, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM sau al CFM post-2027, pentru a sprijini mai bine producția locală din RUP în contextul creșterii costurilor suplimentare și pentru a consolida și consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare, dar și pentru a sprijini eforturile de diversificare agricolă, inclusiv pentru consumul local, pentru a ajuta RUP să obțină o mai mare autonomie alimentară; consideră că această majorare trebuie să țină seama de toți factorii menționați mai sus; invită comisia să mențină o coerență puternică între programele POSEI și măsurile de dezvoltare rurală, având în vedere puternica interdependență dintre cele două tipuri de sprijin; consideră că este de o importanță fundamentală să se îmbunătățească în continuare complementaritatea, transparența și coerența între POSEI și alte fonduri ale UE;

69.

solicită ca programele POSEI să fie valorificate pentru a recunoaște și promova culturile și produsele regionale ca făcând parte din patrimoniul și identitatea culturală a regiunilor ultraperiferice;

70.

susține că RUP ar trebui să continue să își conceapă, pună în aplicare și gestioneze propriile măsuri de dezvoltare rurală și, prin urmare, este esențial să se mențină o arhitectură regionalizată în acest domeniu, astfel încât regiunile să continue (în special din 2028) să își dezvolte propriile măsuri, cu o autoritate de gestionare regională, precum și cu comitete regionale de monitorizare; solicită crearea unui canal de comunicare directă între guvernele regionale și Comisie pentru implementarea și executarea corespunzătoare, eficiente și eficace a politicii agricole europene (PAC);

71.

reiterează necesitatea restabilirii ratelor de cofinanțare pentru regiunile ultraperiferice la 85 % din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care este vital pentru fermele familiale și pentru micii fermieri;

72.

se pronunță în favoarea unei majorări a pachetului financiar pentru promovarea produselor din regiunile ultraperiferice și a unei rate de cofinanțare de 90 % pentru astfel de campanii de promovare;

73.

subliniază faptul că regiunile ultraperiferice sunt supuse frecvent unor fenomene climatice nefavorabile care modifică considerabil peisajul, rezultatul fiind ferme sunt mai mici și implicit costuri de producție mai mari, de aici imposibilitatea de a face economii de scară. pentru a face față acestor provocări, îndeamnă Comisia să aloce sprijin cuplat producătorilor locali, pentru a consolida întregul lanț valoric în astfel de situații vitrege, ajustând în paralel rapid procedurile de finanțare în caz de evenimente nefavorabile grave;

74.

subliniază importanța dezvoltării teritoriale integrate în cazul RUP, cum ar fi investițiile și dezvoltarea locală sub coordonarea comunității, cât și promovarea de inițiative precum „sate inteligente”, pentru a sprijini agricultura sustenabilă și producția sustenabilă de alimente;

75.

felicită Comisia pentru angajamentul asumat în cadrul Comunicării privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale (32) de a include analiza referitoare la regiunile ultraperiferice în domeniul de aplicare al Observatorului rural al UE; consideră că observatorul rural propus ar putea fi o resursă prețioasă pentru a identifica datele lipsă și a îmbunătăți bazele de date statistice privind regiunile ultraperiferice, astfel încât să reflecte pe deplin nevoile populației lor rurale;

76.

subliniază că implementarea noii strategii privind biodiversitatea în regiunile ultraperiferice trebuie coordonată cu eforturile de a întări dezvoltarea economică durabilă a sectoarelor agricol și forestier și să țină seama de particularitățile geografice și climatice ale acestor regiuni; atrage atenție că în aceste regiuni îndepărtate agricultura se află în centrul economiei locale, iar cerințele „ecologice” ale Comisiei ar putea stânjeni competitivitatea fermierilor; reamintește că Comisia a afirmat că: „[p]rogresele înregistrate în sensul atingerii obiectivelor vor fi revizuite și ajustate constant, dacă este necesar, pentru a se reduce impactul necorespunzător asupra biodiversității, a securității alimentare și a competitivității fermierilor” (33); cere mai mult sprijin pentru fermieri pentru a dezvolta practici agroecologice și favorabile biodiversității, inclusiv prin creșterea finanțării și a ratelor de cofinanțare; roagă statele membre să valorifice la maximum fondurile disponibile prin programul LIFE;

77.

scoate în evidență că regiunile ultraperiferice adăpostesc ecosisteme cu o valoare ecologică ridicată, care nu ar trebui considerate un pericol pentru dezvoltarea echilibrată a muncii productive în sectorul agricol;

78.

constată că propunerea de strategie „De la fermă la consumator” impune UE să limiteze și mai mult utilizarea produselor de protecție a plantelor; subliniază, în acest context, că trebuie să se țină seama de caracteristicile specifice ale climei tropicale și subtropicale din RUP; relevă că unele regiuni ultraperiferice sunt situate în medii tropicale, subtropicale și ecuatoriale umede, care sunt deosebit de favorabile dezvoltării bolilor, și că, prin urmare, sunt foarte dezavantajate în raport cu continentul și cu țările terțe în ceea ce privește asigurarea necesarului de produse de protecție a plantelor pentru combaterea dăunătorilor; subliniază, așadar, că trebuie promovate cercetarea, majorând finanțarea, pentru a găsi noi soluții alternative adaptate la aceste teritorii, pentru a proteja producția agricolă și a asigura viabilitatea fermierilor în regiunile ultraperiferice; subliniază, în acest context, cât este de important să se promoveze practici agroecologice și să se aplice tehnici de producție inovatoare, inclusiv noi tehnici genomice; observă că accesul la anumite produse alimentare și la unii factori de producție agricolă este dificil în unele regiuni ultraperiferice, în special în cele care respectă mediul; insistă că nu ar trebui acordat acces la piața UE produselor care nu respectă standardele UE și care pot pune în pericol securitatea alimentară și sanitară și siguranța în întreaga UE, ca bananele din țări terțe care folosesc cantități masive de agenți de protecție a plantelor care nu sunt autorizați în UE;

79.

invită Comisia Europeană să legifereze cu privire la noile tehnici genomice pentru a răspunde cât mai repede necesității de a reduce și de a găsi alternative la utilizarea produselor de protecție a plantelor, în vederea tranziției agroecologice;

80.

accentuează că utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi extinderea cu succes a rețelelor digitale de mare capacitate și agricultura de precizie, poate înlesni trecerea la o agricultură mai eficientă și mai competitivă, reducând costurile, îmbunătățind performanța și reducând la minimum impactul asupra mediului;

81.

subliniază necesitatea de a sprijini lanțuri de aprovizionare scurte rentabile și ecologice și dezvoltarea unui sector agricol care să acorde prioritate produselor tradiționale cu valoare adăugată ridicată, consumului local și soluțiilor ecologice;

82.

reafirmă că autonomia alimentară a RUP rămâne o prioritate pentru acestea și că, în paralel cu stabilizarea sectoarelor tradiționale, trebuie consolidată și sprijinită și diversificarea producției;

83.

subliniază că structura sectoarelor locale este importantă pentru a garanta securitatea alimentară în regiunile ultraperiferice, adesea izolate, și încurajează părțile interesate și factorii politici să apeleze la toate dispozițiile organizării comune a piețelor (OCP), inclusiv pe dispozițiile specifice regiunilor ultraperiferice; apreciază ideea de a adapta anumite dispoziții ale OCP la nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și solicită Comisiei să prevadă, dacă este necesar, ajustări suplimentare în contextul următoarei revizuiri a OCP; invită Comisia să analizeze fezabilitatea și oportunitatea extinderii dispozițiilor prevăzute la articolul 22 litera a) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 privind programele POSEI (34) la toate regiunile ultraperiferice, astfel încât să se extindă normele și contribuțiile organizațiilor interprofesionale la operatorii care nu sunt membri ai acestor organizații, cu scopul de a asigura securitatea și autonomia alimentară;

84.

ia act de faptul că unul dintre fundamentele economiei Regiunii Autonome Azore este producția de lapte și de produse derivate în amonte și în aval; recunoaște că ponderea lor socioeconomică și numărul de locuri de muncă și de servicii directe și indirecte pe care le asigură sunt esențiale pentru coeziunea economică și socială;

85.

consideră că, în ultimii ani, producătorii din RUP, la fel ca zeci de mii de producători de lapte din întreaga UE, au fost forțați să renunțe la producție din cauza prețurilor de nimic plătite producătorilor, care nu compensează costurile de producție; consideră că această situație a producției de lapte nu poate fi disociată de liberalizarea pieței laptelui și de eliminarea cotelor de producție și că nu poate fi soluționată decât prin mecanisme de reglementare a pieței;

86.

reamintește declarația comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei anexată la Regulamentul (UE) 2017/540 (35) privind mecanismul de stabilizare pentru banane, care a fost revizuit odată cu aderarea Ecuadorului la Acordul comercial UE-Columbia/Peru și în care stă scris: „Comisia va continua să efectueze analize periodice ale situației pieței și ale situației producătorilor de banane din Uniune după expirarea mecanismului de stabilizare. În cazul în care se constată o deteriorare gravă a situației pieței sau a situației producătorilor de banane din Uniune, dată fiind importanța sectorului bananelor pentru regiunile ultraperiferice, Comisia va examina situația, împreună cu statele membre și părțile interesate, și va decide dacă trebuie luate în considerare măsuri adecvate. Comisia ar putea convoca, de asemenea, reuniuni de monitorizare periodice cu statele membre și părțile interesate.”; reamintește Comisiei că și-a luat angajament de a stopa reducerea treptată a tarifului vamal prin penalizarea definitivă a tarifului rezidual de 75 EUR/t aplicabil țărilor terțe cu care UE a semnat acorduri comerciale;

87.

evidențiază că, deși nu trebuie să se aplice taxe importurilor directe din țări terțe în regiunile ultraperiferice de produse agricole esențiale pentru consumul uman, pentru fabricarea altor produse sau ca factori de producție agricolă, la punerea în aplicare a acestui „regim specific de aprovizionare” ar trebui avut în vedere mai ales ca producția locală existentă să nu fie nici destabilizată, nici frânată în dezvoltarea sa;

88.

reamintește că prețurile necompetitive și lipsa concurenței în sectorul transporturilor din RUP, în special în ceea ce privește transportul de mărfuri, creează constrângeri pentru sectoarele lor agricole;

89.

subliniază că nu există soluții sustenabile pentru a transporta produse agricole între majoritatea insulelor și continent și pentru a exporta și importa produse agricole dinspre și înspre insule și îndeamnă Comisia și statele membre să susțină proiecte inovatoare pentru conexiuni mai ecologice în planurile lor de dezvoltare pentru insule;

90.

reamintește că RUP, cu insule mici și îndepărtate, condiții de arhipelag și depărtare, depind în mare măsură de transportul maritim; avertizează, prin urmare, că modificările aduse dispozițiilor actuale privind transportul animalelor au un impact mai puternic asupra acestor regiuni, în special având în vedere importanța agriculturii pentru economiile lor și dependența lor de aceasta; insistă că în conformitate cu articolul 349 din TFUE, caracteristicile și constrângerile speciale ale regiunilor ultraperiferice în această privință ar trebui luate în considerare în contextul viitoarei revizuiri a normelor europene privind calitatea vieții animalelor; subliniază că trebuie depuse eforturi continue pentru a reduce necesitatea transportului de animale vii, în conformitate cu concluziile Comisiei sale de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului, și pentru a acorda importanță transportului de alternative la animalele vii;

Mobilitate, transport și turism

91.

sprijină crearea unui program operațional specific pentru transporturi și conectivitate în RUP, un „sistem de transport POSEI”, similar programului POSEI pentru agricultură și în plus față de fondurile structurale, pentru a compensa costurile suplimentare generate de depărtare și/sau insularitate, având în vedere nevoia de continuitate teritorială în RUP și provocările structurale cu care se confruntă acestea în ceea ce privește infrastructura de transport, mobilitatea și conectivitatea digitală; subliniază importanța acestui regim pentru aceste regiuni, cum este cazul arhipelagului Azore, care suferă de o „dublă insularitate” dată de depărtarea de continent și distanța dintre insule, ambele având ca efect creșterea semnificativă a costurile de transport pentru persoanele și mărfurile aflate în tranzit între insule și între insule și continent, alt efect evident fiind creșterea costurilor factorilor de producție;

92.

reamintește că stabilitatea sectorului transporturilor și a infrastructurii adecvate din regiunile ultraperiferice este fundamentală pentru sectoarele-cheie ale acestora, cum ar fi turismul, agricultura și pescuitul; reamintește, de asemenea, că porturile, aeroporturile, rutele maritime și legăturile aeriene regulate leagă RUP de continentul european, de țările din jur și de restul lumii; subliniază, în acest sens, că Comisia trebuie să ia în considerare importanța transportului și a conectivității pentru RUP în întregime în lumina articolului 349 din TFUE; reiterează, prin urmare, că orice slăbire a sectorului transporturilor în RUP crește riscul de izolare, de încetinire a creșterii economice și de creștere a costurilor de trai; consideră că nu se poate aplica doar abordarea bazată pe concurență în sectoarele transportului maritim și aerian din RUP;

93.

evidențiază dificultățile cu care se confruntă regiunile ultraperiferice în contextul oportunităților oferite de Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE); invită Comisia să prezinte un raport, în cadrul unei evaluări intermediare, cu privire la proiectele din RUP pentru care s-a solicitat finanțare prin MIE și să analizeze dacă este oportun să se introducă o alocare specifică pentru RUP în cadrul MIE;

94.

invită Comisia să prezinte cereri specifice de propuneri pentru RUP în cadrul programelor europene gestionate de Comisie, cum ar fi MIE, precum și alte acțiuni în aceste regiuni, cum ar fi zilele de informare sau spectacolele rutiere, în care sunt promovate oportunitățile pentru RUP;

95.

salută propunerea de revizuire a Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) (36); evidențiază beneficiile asociate rețelei transeuropene de transport (TEN-T), în special în ceea ce privește conectivitatea și accesul la finanțare; invită Comisia și statele membre, atunci când acest lucru este în interesul RUP, să încurajeze integrarea unei părți mai mari a infrastructurii RUP în rețeaua centrală sau globală TEN-T în domeniul de aplicare al acestei revizuiri, pentru ca această infrastructură să devină eligibilă pentru sprijin din partea MIE, cu o rată maximă de cofinanțare corespunzătoare de 70 %, și să devină parte a coridoarelor europene de transport, iar RUP să beneficieze, printre altele, de sprijin pentru infrastructura de aprovizionare cu combustibili alternativi, extinderea și întreținerea porturilor, a mobilității urbane, a aviației și a rețelei rutiere;

96.

regretă faptul că multe persoane din aceste regiuni nu dispun de servicii de bază, nici de acces la transportul public, ceea ce produce efecte de domino asupra accesului la alte servicii, educație și oportunități economice; reamintește necesitatea de a depune eforturi pentru dezvoltarea unor sisteme de transport în comun eficiente în RUP adaptate condițiilor locale; subliniază necesitatea de a diversifica modurile de transport interne din RUP și infrastructura acestora pentru a promova o mobilitate sustenabilă care protejează mediul și garantează calitatea aerului; reamintește că infrastructura pentru biciclete sau stațiile de încărcare cu energie electrică vor ajuta RUP să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului și le va sprijini în tranziția lor sustenabilă; solicită Comisiei să dezvolte, în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, după modelul unor politici și inițiative precum planuri de mobilitate urbană durabilă (pentru mobilitatea urbană) și zone rurale inteligente de transport (pentru mobilitatea rurală), care vizează reunirea părților interesate pentru a crea opțiuni de transport sustenabil semnificative și coerente atât pentru cetățeni, cât și pentru vizitatori;

97.

invită Comisia să examineze posibilitatea unui tratament specific pentru regiunile ultraperiferice în ceea ce privește ajutoarele de stat pentru infrastructurile aeroportuare, portuare și rutiere cu impact pur local, care nu creează nicio denaturare a concurenței intracomunitare;

98.

subliniază rolul esențial al turismului durabil pentru dezvoltarea regiunilor ultraperiferice, care sunt extrem de expuse efectelor schimbărilor climatice, dezastrelor naturale și urgențelor sanitare; îndeamnă Comisia să elaboreze o politică cu adevărat europeană și sustenabilă în domeniul turismului, inclusiv prin crearea unei etichete unice pentru turismul sustenabil; subliniază că RUP să adopte măsuri în favoarea turismului durabil și că aceste regiuni ar trebui să valorifice la maximum capitalul lor natural, diversificându-și oferta turistică și protejând în același timp mediul și biodiversitatea;

99.

amintește importanța utilizării fondurilor UE pentru a dezvolta un turism rezistent și durabil care să facă față oricărei crize viitoare, deoarece dezvoltarea economică, socială și culturală a acestor regiune depinde în mare măsură de turism; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să asigure planuri de urgență în sectoare vitale pentru RUP, cum ar fi turismul și transporturile, pentru a face față mai bine unor eventuale crize viitoare, cum ar fi pandemia COVID-19, care a pus în lumină o parte din fragilitățile acestor regiuni; invită Comisia să creeze o linie de finanțare specifică pentru turism în următorul CFM și să prevadă fonduri pentru ecosistemul turistic în bugetele anuale ale Uniunii;

100.

invită Comisia și statele membre să lanseze măsuri suplimentare de promovare a redresării sectorului turismului în RUP și de promovare a transformării sale digitale și de mediu, acordând o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și regiunilor care depind cel mai mult de turism; invită Comisia și statele membre să utilizeze fondurile UE existente pentru a crea proiecte-pilot pentru destinațiile din regiunile ultraperiferice din sectorul turismului, inclusiv proiecte care vizează dezvoltarea de noi profesii legate de turismul albastru și verde; invită, prin urmare, Comisia să dezvolte inițiative pentru turismul nautic și costier, în special dezvoltarea și diseminarea unei rețele de rute maritime pentru astfel de inițiative; invită, de asemenea, Comisia să monitorizeze parcursul de tranziție pentru turism și să prezinte un set de acțiuni obligatorii și concrete și obiective intermediare pentru RUP, inclusiv în domeniul cercetării și inovării, al infrastructurii, al dezvoltării tehnologice și al competențelor, pentru a permite, în cele din urmă, sectorului să atingă obiectivul neutralității climatice;

101.

invită Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru Turism, cu birouri în fiecare bazin geografic al RUP, valorificând astfel experiența și dinamismul sectorului din aceste regiuni în beneficiul întregii UE, în conformitate cu declarația finală a celei de-a XXVI-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene;

102.

subliniază că regiunile ultraperiferice îmbogățesc patrimoniul cultural și lingvistic al Uniunii Europene; subliniază că sectorul cultural din regiunile ultraperiferice a fost mai grav afectat de recentele crize sanitare și economice decât cel din regiunile continentale; invită Comisia să valorifice mai mult bogăția culturală a RUP și să încurajeze schimburile cu profesioniștii din domeniul cultural din RUP, în special prin lansarea de noi proiecte-pilot precum proiectul Archipel-EU; solicită continuarea implementării unor instrumente concrete, adaptate caracteristicilor sectorului cultural din regiunile ultraperiferice, pentru a sprijini și promova artiștii, patrimoniul cultural material și imaterial și protecția limbilor regionale din RUP;

Acțiunile în domeniul climei, al biodiversității, al independenței energetice și al energiei din surse regenerabile

103.

subliniază că, în ceea ce privește biodiversitatea, sunt necesare politici și acțiuni regionale orientate spre protecția ecosistemelor din RUP și spre refacerea biodiversității lor unice și deosebit de bogate, pentru a păstra resursele naturale și mijloacele de subzistență ale acestora; reiterează necesitatea de a continua și de a îmbunătăți măsurile de protecție și refacere a biodiversității; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că situația specifică a RUP este luată în considerare în regulamentul privind refacerea naturii și că planurile naționale sunt elaborate împreună cu autoritățile din RUP și că există un echilibru adecvat între dimensiunea economică, socială și de mediu în conceperea lor; reamintește importanța elaborării unei strategii locale de gestionare a deșeurilor care să țină seama de tranziția ecologică și energetică și de protecția biodiversității și să contribuie la consolidarea economiei circulare în RUP;

104.

reiterează necesitatea de a ține seama de particularitățile RUP pentru a se ajunge la un echilibru just între imperativul de mediu, nevoile de accesibilitate și costurile sociale și economice ridicate care trebuie suportate de populațiile lor; regretă faptul că particularitățile regiunilor ultraperiferice nu au fost luate în considerare decât într-o măsură limitată în pachetul „Pregătiți pentru 55”; invită, prin urmare, Comisia să reflecte mai bine particularitățile acestora în viitoarele pachete privind clima și energia;

105.

subliniază că statele membre și Parlamentul European ar trebui să joace în continuare un rol activ și reactiv pentru a asigura protecția RUP și să țină seama de particularităților acestora;

106.

îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine, în contextul negocierilor interinstituționale în curs, propunerile Parlamentului ca particularitățile RUP să fie mai bine luate în considerare în textele pachetului „Pregătiți pentru 55”; solicită evaluarea impactului punerii în aplicare a acestui pachet legislativ asupra RUP și, prin urmare, adaptarea acestuia la realitatea acestor regiuni; invită Comisia și statele membre să sprijine fără întârziere RUP în tranziția neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv prin noi alocări bugetare specifice; subliniază importanța luării în considerare a situației vulnerabile a RUP, în special în cadrul Fondului social pentru politici climatice, al Fondului pentru modernizare, al Fondului pentru inovare, al Fondului pentru oceane și al Fondului de investiții în domeniul climei, dar și în cadrul altor instrumente de finanțare care ar putea fi create, asigurând accesul cetățenilor, al familiilor și al întreprinderilor din aceste regiuni la aceste fonduri și la sprijinul pentru proiecte la scară mică;

107.

subliniază necesitatea de a asigura coeziunea teritorială și principiul continuității teritoriale care vor face posibilă coeziunea socială; subliniază că obiectivele și țintele în materie de mediu ale UE trebuie să țină seama întotdeauna de depărtarea, izolarea și/sau insularitatea RUP, în special în ceea ce privește nevoile în materie de transport către și dinspre fiecare RUP; subliniază că o derogare pentru RUP, astfel încât transportul maritim să poată fi exclus din sistemul ETS, este fundamentală; regretă rezultatul acordului interinstituțional încheiat pentru RUP în contextul revizuirii ETS pentru aviație, care acoperă numai zborurile dintre RUP și statele membre ale acestora, temporar până în 2030; invită, prin urmare, Comisia să prezinte, înainte de sfârșitul derogării temporare convenite, o analiză detaliată privind impactul neexcluderii zborurilor RUP din ETS; consideră că este extrem de important să se elaboreze o strategie a UE privind mobilitatea și transportul în RUP, ținând seama de particularitățile fiecărei RUP;

108.

insistă asupra luării în considerare a oportunităților de retenție a carbonului oferite de RUP, în special a carbonului albastru legat de biodiversitatea marină și costieră și a carbonului verde provenit din captarea carbonului din păduri;

109.

subliniază vulnerabilitatea regiunilor ultraperiferice în fața efectelor schimbărilor climatice și geologice, în special a fenomenelor meteorologice și seismice extreme; regretă faptul că plafonul anual al rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență nu este suficient pentru a răspunde situațiilor de urgență, în special în RUP, ceea ce reduce sprijinul UE cu mult sub valoarea ajutorului potențial care ar fi necesar; susține, prin urmare, poziția conform căreia Fondul de solidaritate al UE ar trebui revizuit pentru a-i permite să răspundă în mod adecvat, mai rapid, mai flexibil și mai agil, chiar și în cazul dezastrelor de mai mică amploare, inclusiv în RUP, și pentru a include costurile legate de prevenire, de respectarea reglementărilor, de evacuare și de perturbarea economiilor locale în cazul unor dezastre precum inundațiile, ciclonii, incendiile de pădure sau activitatea seismică sau vulcanică prelungită; invită, de asemenea, Comisia să facă tot posibilul pentru a mobiliza rapid fonduri pentru a face față efectelor dezastrelor naturale;

110.

sugerează Comisiei să lanseze un studiu privind posibila creare a unui fond european de adaptare la schimbările climatice în următoarea perioadă de programare, fără a aduce atingere arhitecturii sau finanțării politicii de coeziune, pentru a ajuta regiunile europene, inclusiv RUP, să își adapteze infrastructura și să pună în aplicare acțiuni preventive pentru a-și îmbunătăți rezistența la șocurile climatice;

111.

reamintește că aproape toate RUP sunt formate din insule sau arhipelaguri vulcanice; invită, în acest sens, Comisia să instituie, pe baza Rețelei europene de observatoare și infrastructuri de cercetare pentru vulcanologie (EUROVOLC), un mare program european privind potențialul regiunilor vulcanice, precum și un centru european de cercetare care ar putea avea sediul într-o regiune ultraperiferică;

112.

reamintește că RUP au potențialul de a dezvolta proiecte-pilot inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, asigurându-se, în același timp, că acestea vor beneficia pe deplin de politicile rezultate; reiterează, de asemenea, necesitatea unui sprijin mai puternic, cum ar fi investițiile coordonate; invită Comisia să valorifice potențialul RUP și să sprijine energia din surse regenerabile, inclusiv în Guyana Franceză, în condițiile convenite de Parlament în mandatul său pentru negocierile interinstituționale referitoare la revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III); accentuează că este nevoie ca aceste regiuni să fie sprijinite în tranziția către o autonomie energetică decarbonizată, adaptată la realitățile locale; subliniază, în acest sens, potențialul enorm al OR în ceea ce privește autonomia energetică a UE și respectarea obiectivului neutralității climatice până în 2050;

113.

subliniază importanța cooperării pentru dezvoltarea energiei regenerabile și salută acordul de colaborare în inovare, dezvoltare și energii regenerabile între Azore și Insulele Canare;

114.

avertizează asupra riscului în creștere de sărăcie energetică în RUP, ca urmare a costului mai ridicat al vieții și a prețurilor mai mari la energie; reamintește că RUP se confruntă cu condiții foarte specifice, ca urmare a sistemelor lor izolate de producție a electricității, fără nicio posibilitate de conectare cu alte regiuni; sprijină, prin urmare, adoptarea de măsuri specifice de prevenire și combatere a acestui fapt prin garantarea accesului la servicii energetice esențiale; pledează în favoarea aplicării Fondului de modernizare în RUP, pentru a face față sărăciei energetice din aceste regiuni extrem de vulnerabile;

115.

invită Comisia să inițieze, prin intermediul Orizont 2020 și al fondurilor FEDR, un program major pentru toate RUP și toate insulele europene, care să vizeze dezvoltarea hidrogenului verde;

116.

amintește oportunitatea Planurilor de redresare și reziliență pentru a realiza un set de investiții pentru producerea energiei din surse regenerabile, reducând amprenta ecologică și emisiile de gaze cu efect de seră;

Trecerea la tehnologia digitală

117.

invită Comisia să garanteze sprijinul său pentru statele membre în scopul de a asigura utilizarea rapidă a tuturor oportunităților de finanțare a infrastructurii digitale și a conectivității; subliniază că unele dintre cablurile submarine care leagă regiunile ultraperiferice au nevoie urgentă de înlocuire și că aceste operațiuni trebuie să contribuie la stimularea sectorului local al economiei digitale; invită statele membre să utilizeze fondurile MIE pentru aceste proiecte;

118.

invită Comisia să promoveze extinderea rețelei de fibră optică și modernizarea întregii rețele mobile în toate regiunile ultraperiferice, chiar și în zonele cele mai îndepărtate;

119.

invită Comisia să creeze un forum european regulat privind educația digitală și incluzivă, cu participarea autorităților din regiunile ultraperiferice, și asigurând promovarea educației în domeniul digital în toate grupele de vârstă, acordând o atenție deosebită grupurilor subreprezentate în sectorul digital și al IA; solicită să se stabilească obiective și să se monitorizeze eficacitatea programelor de competențe digitale pentru a se asigura că finanțarea este utilizată în mod eficient;

RUP într-o Uniune Europeană pentru sănătate

120.

subliniază fragilitatea sistemelor de sănătate ale regiunilor ultraperiferice, care se caracterizează, în unele cazuri, printr-o lipsă de infrastructură și de personal medico-sanitar; ia act de faptul că această fragilitate s-a accentuat din cauza pandemiei de COVID-19;

121.

susține că situația RUP și condițiile sistemelor lor de sănătate ar trebui să fie luate în considerare în special în cadrul unei coordonări mai bune și mai eficiente în domeniul sănătății, pe care UE are intenția să o realizeze în perioada post-pandemie;

122.

invită Comisia să sprijine statele membre și autoritățile regionale și locale în elaborarea și finanțarea planurilor de atragere și păstrare a cadrelor medicale, în special a tinerilor medici, pentru a reduce disparitățile dintre serviciile de sănătate;

123.

evidențiază că există încă inegalități semnificative în sectorul sănătății din UE, în special în RUP, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și combaterea cancerului; susține că tocmai vulnerabilitatea sectorului în aceste regiuni consolidează necesitatea de a se concentra asupra prevenirii și detectării timpurii; subliniază, prin urmare, că trebuie să se acorde o atenție deosebită locuitorilor din RUP pentru a le asigura un acces adecvat la serviciile de prevenire și combatere a cancerului, prin încurajarea și sprijinirea creării de politici publice în cadrul Planului european de combatere a cancerului;

124.

reiterează importanța programului EU4Health în reducerea inegalităților în ceea ce privește serviciile de sănătate; subliniază că punctele focale naționale ar trebui să organizeze în mod proactiv sesiuni de informare în toate regiunile ultraperiferice pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la program;

125.

regretă faptul că Comisia nu a implicat încă autoritățile din RUP în definirea programelor anuale de lucru EU4Health și se așteaptă ca Comisia să facă acest lucru fără întârziere și să implice RUP în discuțiile privind inițiativele politice de interes specific, cum ar fi vaccinarea, cancerul, sănătatea mintală, schimbările climatice și îngrijirea pe termen lung;

126.

solicită Comisiei să încurajeze statele membre și RUP în cauză să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate și accesul la îngrijiri (inclusiv promovarea sănătății, îngrijirea preventivă și îngrijirea pe termen lung) și să dezvolte și să adopte sau să introducă soluții de e-sănătate pentru a contribui la soluționarea deficitului de profesioniști din domeniul sănătății și la digitalizarea sistemului de sănătate, investind în același timp în aptitudini, competențe și alfabetizare digitale, în special în ceea ce privește grupurile de populație cele mai vulnerabile și profesioniștii din domeniul sănătății; solicită Comisiei, de asemenea, să încurajeze statele membre și RUP să participe la acțiunile din cadrul programului EU4Health (inclusiv la acțiunile comune), în special în ceea ce privește reducerea inegalităților în materie de sănătate, pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la acestea, inclusiv situațiile de urgență legate de schimbările climatice, e-sănătate, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, accesul la asistență medicală, inclusiv la sănătatea mintală, la îngrijirea pe termen lung, precum și tratamentul bolilor tropicale;

127.

încurajează participarea RUP la acțiunile din cadrul programului Orizont Europa, precum și cooperarea cu Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară a Comisiei pentru a asigura furnizarea de materiale medicale esențiale și a dispune de forța de muncă în domeniul sănătății necesare în timpul unei crize, precum și cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor în ceea ce privește pregătirea și răspunsul la amenințările la adresa sănătății, inclusiv cele legate de sănătatea mintală și la situațiile de urgență provocate de schimbările climatice;

128.

propune crearea unui centru de cercetare pentru bolile infecțioase tropicale și afecțiunile medicale prezente în mod deosebit în regiunile ultraperiferice, cum ar fi diabetul, obezitatea sau anumite tipuri de cancer;

Importanța regiunilor ultraperiferice în cursa spațială și dezvoltarea științifică europeană

129.

subliniază amplasarea privilegiată și infrastructurile disponibile în unele regiuni ultraperiferice pentru activitățile spațiale, în special pentru a asigura accesul autonom al Uniunii la spațiu; regretă lipsa unor angajamente specifice din partea Comisiei în acest domeniu; invită Comisia să sprijine mai bine planurile naționale de relansare a activităților spațiale, care sunt o sursă majoră de inovare și suveranitate europeană;

130.

solicită coordonarea între fondurile UE dedicate politicii spațiale a UE și dezvoltării regionale, cu scopul de a crește contribuția locală și rentabilitatea locală a ecosistemelor spațiale care sunt dezvoltate în jurul infrastructurilor din Guyana Franceză și insulele Azore; subliniază necesitatea de a asigura oportunități de calificare și perfecționare profesională pentru persoanele care locuiesc în regiunile în care sunt amplasate segmentele terestre ale infrastructurii spațiale și de a le îmbunătăți condițiile de viață;

131.

solicită consolidarea evaluărilor impactului asupra mediului în ceea ce privește activitățile legate de spațiu care au loc în RUP și elaborarea unor măsuri adecvate de sustenabilitate care să garanteze că impactul negativ este prevenit în cea mai mare măsură și compensat în cazul în care prevenirea nu este posibilă;

132.

subliniază importanța unor strategii de specializare inteligentă actualizate și adaptate pentru a stimula cercetarea și inovarea în regiunile ultraperiferice;

133.

salută adaptarea în continuare la RUP a programelor de lucru ale programului Orizont Europa pentru a încuraja comunitățile locale de cercetare și inovare;

134.

reiterează importanța participării instituțiilor de învățământ superior, a centrelor de cercetare marină, precum și a implicării școlilor maritime în RUP și a structurii lor de afaceri în rețelele de cercetare europene și internaționale, având în vedere cunoștințele lor cu privire la dinamica și caracteristicile unice ale acestor regiuni, în vederea consolidării sistemelor lor de inovare și a creării mai multor „locuri de muncă albastre”;

O mai bună utilizare a fondurilor europene, a parteneriatelor și a acordurilor comerciale

135.

recunoaște importanța Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a programului REACT-EU pentru o redresare eficace în regiunile ultraperiferice; subliniază, cu toate acestea, că este important să se reconsidere termenele de execuție a MRR pentru a stimula redresarea economică în RUP, ținând seama de contextul actual al războiului, inflației și penuriei de forță de muncă și de materii prime din sectoarele fundamentale, ceea ce face dificilă realizarea de proiecte structurale pentru aceste regiuni; invită, prin urmare, Comisia să anticipeze viitoarele crize din RUP prin promovarea unor instrumente care să compenseze efectele crizelor asupra populațiilor din aceste regiuni și să se asigure că obiectivele planurilor naționale de redresare și reziliență sunt atinse și că Parlamentului i se prezintă un raport detaliat cu alocările finale;

136.

subliniază rolul-cheie al politicii de coeziune în valorificarea potențialului RUP, în compensarea impactului constrângerilor permanente cu care se confruntă acestea și în reducerea decalajelor economice și sociale dintre aceste regiuni și restul UE; accentuează că este nevoie să se țină mai bine seama de caracteristicile specifice ale RUP în programarea Fondului de coeziune, asigurând totodată faptul că acestea pot beneficia pe deplin de dispozițiile care permit o mai mare flexibilitate, și anume rate de cofinanțare mai ridicate și accesul la prefinanțare; subliniază că statele membre și RUP sunt responsabile de elaborarea și implementarea strategiilor și priorităților lor de dezvoltare și de valorificarea la maximum a potențialului fondurilor UE;

137.

regretă că programele, politicile publice și fondurile specifice pentru regiunile ultraperiferice, care erau deja puține, au dispărut în favoarea integrării dispozițiilor respective în programele europene orizontale, diluând astfel abordarea adaptată necesară pentru RUP;

138.

invită Comisia să sprijine continuarea lucrărilor din cadrul proiectului emblematic FORWARD, pentru a nu pierde eforturile deja realizate și rezultatele deja obținute în cele nouă RUP;

139.

salută anunțul Comisiei privind crearea unui portal cu toate fondurile, programele și inițiativele politice ale UE disponibile pentru regiunile ultraperiferice, care răspunde astfel solicitării formulate de Parlament în rezoluția sa din 14 septembrie 2021 referitoare la o nouă abordare a Strategiei maritime pentru zona Oceanului Atlantic; invită Comisia să creeze fără întârziere acest portal și să ofere în continuare sprijin, după caz, pentru a asigura o mai bună cunoaștere și utilizare a fondurilor de către statele membre și autoritățile regionale; invită Comisia Europeană să sensibilizeze toate direcțiile sale generale cu privire la particularitățile RUP, să reducă sarcina administrativă și să sprijine aceste regiuni în demersurile lor, pentru a le înlesni accesul la fondurile și programele europene; invită instituțiile europene să își intensifice prezența pe teren prin înființarea de birouri fizice în RUP; invită RUP să valorifice toate fondurile și programele europene aflate la dispoziția lor; propune instituirea unui An european al regiunilor ultraperiferice;

140.

încurajează Comisia și autoritățile naționale și regionale să găsească un echilibru între controlul indispensabil al utilizării fondurilor UE și simplificarea și flexibilizarea normelor administrative necesare pentru optimizarea acestora, pentru a încuraja inițiativele locale, mai ales în regiunile ultraperiferice;

141.

subliniază că politica comercială a Uniunii Europene are un impact economic major în RUP; subliniază că trebuie protejate interesele regiunilor ultraperiferice în contextul acordurilor internaționale (acordurile de liber schimb, acordurile de parteneriat economic și asistența oficială pentru dezvoltare) încheiate de Uniunea Europeană; se arată foarte îngrijorat de importurile de produse din țări terțe care nu respectă standardele UE de mediu, siguranță alimentară și calitate a vieții animalelor, inclusiv produse etichetate ca fiind ecologice; reamintește că multe dintre aceste bunuri importate concurează direct cu producția de export a RUP pe întreaga piață a UE sau chiar cu producția locală de pe propria piață regională;

142.

invită Comisia să acorde un tratament preferențial produselor din RUP, atât pe piețele lor locale, cât și pe piața UE, să protejeze pe deplin produsele agricole sensibile, cum ar fi bananele, tomatele, zahărul și laptele, în cadrul negocierilor privind acordurile de liber schimb și de parteneriat economic, și să asigure conformitatea importurilor din țările din afara UE cu standardele UE; îndeamnă Comisia să pună în aplicare proceduri care să țină seama de produsele sensibile din RUP și să prevadă, dacă este necesar, perioade de tranziție, contingente de import și tarife vamale adecvate, clauze de salvgardare și mecanisme de supraveghere și de sancționare; invită, de asemenea, Comisia să efectueze în mod sistematic evaluări ale impactului regional în aceste regiuni, în parteneriat cu autoritățile regionale și locale și cu alte părți interesate, înainte de încheierea acordurilor, și să includă în acorduri clauze oglindă și clauze de suspendare; subliniază că acordurile comerciale actuale cu țările din afara UE ar trebui revizuite pentru a include aceste clauze;

143.

solicită crearea unui grup operativ pentru acordurile comerciale în cadrul Comisiei, care să implice reprezentanți ai statelor membre în cauză și ai sectoarelor economice ale RUP, inclusiv reprezentanți ai agriculturii și alte părți interesate relevante, pentru a analiza, printre alte preocupări, dificultățile cu care se confruntă aceste regiuni ca urmare a creșterii concurenței externe, inclusiv din partea produselor din țări terțe etichetate ca fiind ecologice; invită, de asemenea, Comisia să pregătească un raport privind efectul cumulativ al acordurilor de liber schimb asupra sectorului agricol din regiunile ultraperiferice;

144.

salută faptul că Comisia recunoaște RUP ca un atu unic pentru relațiile externe ale UE;

145.

subliniază că regiunile ultraperiferice sunt avanposturi ale Uniunii Europene și contribuie la influența Uniunii în țările vecine din bazinele lor regionale; invită Comisia și statele membre să colaboreze cu autoritățile locale și regionale din RUP pentru a pune în aplicare strategii de dezvoltare prin consolidarea integrării și a cooperării regionale; invită, în special, Comisia și autoritățile locale și regionale să promoveze introducerea de sinergii între acțiunile sprijinite de Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală și fondurile Interreg dedicate RUP;

146.

invită Comisia și statele membre să sporească sinergiile și gestionarea în comun a fondurilor europene, în special a FEDER, a Europei globale și a deciziei Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană (37), pentru a realiza o cooperare teritorială și o finanțare mai mari și mai eficiente, în special pentru întreprinderile și cetățenii lor, în special în favoarea RUP;

147.

subliniază importanța programelor de schimb de studenți, în cadrul politicii europene de vecinătate, pentru formarea tinerilor profesioniști din țările participante; pledează pentru crearea unui program de schimb pentru studenții din RUP cu țările și regiunile învecinate acestor regiuni, care să urmeze același model;

148.

reamintește că cooperarea dintre RUP și țările sau teritoriile învecinate ar trebui îmbunătățită având în vedere realitatea actuală și, prin urmare, ar trebui să acționeze în conformitate cu standardele de reglementare, administrative, bugetare și politice care reglementează această cooperare;

o o

149.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Hotărârea Curții de Justiție (Marea Cameră) din 15 decembrie 2015, Parlamentul European și Comisia Europeană/Consiliul Uniunii Europene, cauzele conexate C-132/14 – C-136/14, ECLI:EU:C:2015:813.

(2) JO L 328, 21.12.2018, p. 82.

(3) JO L 257, 28.8.2014, p. 135.

(4) Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, „Study on the impact of the COVID-19 pandemic on the outermost regions (OR): final report” [Studiu privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra regiunilor ultraperiferice (RUP): raport final], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022, https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/2216604f-7420-11ec-9136-01aa75ed71a1.

(5) Studiul intitulat „Cohesion Policy and Climate Change” (Politica de coeziune și schimbările climatice), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 15 aprilie 2021.

(6) JO C 67, 8.2.2022, p. 25.

(7) JO C 465, 6.12.2022, p. 2.

(8) JO C 117, 11.3.2022, p. 30.

(9) JO C 117, 11.3.2022, p. 18.

(10) JO C 334, 19.9.2018, p. 168.

(11) JO C 298, 23.8.2018, p. 92.

(12) JO C 285, 29.8.2017, p. 58.

(13) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 1.

(14) JO C 336, 2.9.2022, p. 20.

(15) Guadelupa, Martinica, Réunion, Saint Martin, Azore, Madeira și Insulele Canare („Cohesion in Europe towards 2050, Eighth report on economic, social and territorial cohesion” – Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050: Al optulea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională și Urbană, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022, p. 200, https://ec.europa.eu/regional_policy/information-sources/cohesion-report_en).

(16) https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/2216604f-7420-11ec-9136-01aa75ed71a1.

(17) Rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 16,8 % în UE în 2022, de peste 50 % în Mayotte și Insulele Canare, de aproape 40 % în Réunion, Guadelupa și Martinica și de aproape 30 % în Guyana Franceză.

(18) COM(2022)0198, p. 2.

(19) SWD(2022)0133 din mai 2022 prezintă rata de ocupare în rândul femeilor din RUP comparativ cu ratele de ocupare medii europene. https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/outermost-regions/rup-2022/comm-rup-2022-glance_en.pdf.

(20) https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/outermost-regions/rup-2022/comm-rup-2022_en.pdf, p. 5.

(21) Relatório anual 2021 – a situação do país em matéria de drogas e toxicodependências, 2022, p. 20, https://www.sicad.pt/BK/Publicacoes/Lists/SICAD_PUBLICACOES/Attachments/178/RelatorioAnual_2021_%20ASituacaoDoPaisEmMateriaDeDrogasEToxicodependencias.pdf; Drogues et addictions dans les outre-mer, OFDT, 2020, p. 48, http://www.ofdt.fr/BDD/publications/docs/epfxio2a6.pdf.

(22) https://data.europa.eu/doi/10.2776/541180.

(23) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32003R2328&from=EN.

(24) 37,8 % în Insulele Canare, 27,5 % în Azore și 29,2 % în Madeira în 2021, astfel cum se arată în setul de date „Persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială pe regiuni NUTS” pentru 2021, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/ilc_peps11n/default/table?lang=en.

(25) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 mai 2022, intitulat „O privire de ansamblu asupra regiunilor ultraperiferice – atuuri, probleme și oportunități” (SWD(2022)0133), arată că, în regiunile ultraperiferice, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare a fost în 2020 de 60 % din media UE-27: https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/outermost-regions/rup-2022/comm-rup-2022-glance_en.pdf.

(26) Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (JO L 189, 28.5.2021, p. 1).

(27) COM(2023)0032.

(28) Relatório anual 2021 – a situação do país em matéria de drogas e toxicodependências, 2022, p. 20, https://www.sicad.pt/BK/Publicacoes/Lists/SICAD_PUBLICACOES/Attachments/178/RelatorioAnual_2021_%20ASituacaoDoPaisEmMateriaDeDrogasEToxicodependencias.pdf

(29) Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).

(30) Regulamentul (UE) 2022/562 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) (JO L 109, 8.4.2022, p. 1).

(31) https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/IPOL_STU(2022)733087.

(32) Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (COM(2021)0345),

(33) Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380).

(34) Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).

(35) Regulamentul (UE) 2017/540 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 19/2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 20/2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte (JO L 88, 31.3.2017, p. 1).

(36) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(37) Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda), (JO L 355, 7.10.2021, p. 6).