Introducere și temei juridic

La 27 iulie 2023 și la 11 septembrie 2023, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Parlamentului European și, respectiv, a Consiliului Uniunii Europene solicitări de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (1) (denumit în continuare „regulamentul propus”).

Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 133 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că, fără a aduce atingere atribuțiilor BCE, Parlamentul European și Consiliul trebuie să stabilească măsurile necesare pentru utilizarea monedei euro ca monedă unică, iar aceste măsuri sunt adoptate după consultarea BCE.În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

1.1.

BCE consideră binevenit regulamentul propus, care se va aplica în statele membre a căror monedă este euro. BCE sprijină cu fermitate stabilirea în dreptul secundar al Uniunii a unor norme privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor metalice euro în întreaga zonă euro. Astfel de norme vor promova securitatea juridică necesară referitoare la conceptul de mijloc legal de plată în dreptul Uniunii, care este statutul atribuit bancnotelor euro în dreptul primar al Uniunii și monedelor metalice euro în dreptul secundar al Uniunii (2). Normele stabilite în regulamentul propus vor asigura de asemenea consecvența cu propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea monedei euro digitale (3) (denumit în continuare „regulamentul propus privind moneda euro digitală”), care include norme privind statutul de mijloc legal de plată al monedei euro digitale, ținând totodată seama de diferențe. Regulamentul propus va contribui la asigurarea faptului că moneda euro digitală, dacă este emisă, completează, dar nu înlocuiește bancnotele și monedele metalice euro.

1.2.

BCE consideră binevenite în special măsurile stabilite în regulamentul propus referitoare la necesitatea ca statele membre a căror monedă este euro să asigure un acces suficient și efectiv la numerar. BCE a apreciat în mod consecvent proiectele legislative naționale menite să protejeze disponibilitatea numerarului (4). BCE împărtășește pe deplin opinia potrivit căreia accesul la numerar este necesar pentru a păstra eficacitatea statutului său de mijloc legal de plată. Dacă cetățenii nu au acces la numerar, aceștia nu îl vor putea utiliza ca mijloc de plată și mijloc de stocare a valorii (5).

1.3.

În temeiul tratatului, BCE este singura abilitată să autorizeze emisiunea de bancnote euro în Uniune (6). Bancnotele euro emise de BCE și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro sunt singurele bancnote cu statut de mijloc legal de plată în zona euro (7). Statutul de mijloc legal de plată al monedelor metalice euro este prevăzut în legislația secundară a Uniunii (8). Totuși nu există nicio definiție obligatorie din punct de vedere juridic a termenului „mijloc legal de plată” în legislația secundară a Uniunii.

1.4.

Curtea de Justiție a examinat conceptul de „mijloc legat de plată” într-o hotărâre prin trimitere la Recomandarea 2010/191/UE a Comisiei (9), care prevede că, în cazul în care există o obligație de plată, caracteristica bancnotelor și a monedelor metalice euro de mijloc legal de plată trebuie să implice: (a) acceptarea obligatorie a bancnotelor și monedelor metalice respective (10); (b) acceptare lor la valoarea nominală totală; și (c) capacitatea acestora de a stinge obligația de plată.

1.5.

Curtea a clarificat de asemenea că conceptul de „mijloc legal de plată” menționat la articolul 128 alineatul (1) din tratat este un concept de drept al Uniunii care trebuie să primească o interpretare autonomă și uniformă în întreaga Uniune (11). Articolul 133 din tratat autorizează numai legiuitorul Uniunii să adopte normele juridice care reglementează statutul de mijloc legal de plată acordat bancnotelor și monedelor metalice exprimate în euro, în măsura în care acest lucru este necesar pentru utilizarea euro ca monedă unică. O astfel de competență exclusivă exclude orice competență a statelor membre în materie, cu excepția cazului în care sunt abilitate de Uniune sau atunci când acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii (12).

1.6.

Astfel cum se menționează în expunerea de motive care însoțește regulamentul propus (13), discuțiile din cadrul Grupului de experți privind moneda euro ca mijloc legal de plată (Euro Legal Tender Expert Group, ELTEG) au confirmat existența unei incertitudini juridice în ceea ce privește statutul de mijloc legal de plată al numerarului în euro și aplicarea diferită a principiilor acestuia în zona euro. Acestea au indicat și îngrijorări cu privire la impactul accesului la numerar al reducerii acoperirii geografice bancomate și reducerea serviciilor de numerar la sucursalele bancare (14).

1.7.

Regulamentul propus va contribui la asigurarea faptului că numerarul în euro rămâne disponibil, inclusiv în regiunile periferice, și la acceptarea acestuia în plăți în întreaga zonă euro, consolidând astfel strategia Eurosistemului privind numerarul (15). În pofida digitalizării economiei Uniunii și a utilizării din ce în ce mai frecvente a mijloacelor electronice de plată, numerarul continuă să joace un rol important în societate (16). Posibilitatea de a plăti în numerar rămâne deosebit de importantă pentru anumite grupuri din societate care, din diverse motive legitime, ar putea prefera să utilizeze numerar mai degrabă decât alte mijloace de plată sau nu au acces la serviciile bancare și la mijloacele electronice de plată. Printre aceste grupuri se numără cetățenii cu dizabilități, imigranții, cetățenii vulnerabili din punct de vedere social, persoanele în vârstă, minorii și alte persoane cu acces limitat sau fără acces la servicii de plată digitale (17).

1.8.

În plus, numerarul este util ca instrument de plată, deoarece acesta este acceptat pe scară largă, este rapid și facilitează controlul asupra cheltuielilor plătitorului. În plus, acesta este în prezent singurul instrument de plată care permite cetățenilor să deconteze o tranzacție în banii băncii centrale, care este, de asemenea, decontată instantaneu, asigurând totodată confidențialitatea (18). Ca bani ai băncii centrale, numerarul în euro asigură convertibilitatea banilor băncilor comerciale, oferind astfel siguranță cetățenilor în ceea ce privește posibilitatea de utilizare a banilor băncii centrale ca mijloc de plată și cu privire la funcția sa ca mijloc de stocare a valorii. Prin urmare, numerarul în euro își îndeplinește rolul în menținerea stabilității financiare și transmisia politicii monetare.

2.   Interdicție clară a excluderilor unilaterale ex ante ale numerarului

2.1.

BCE împărtășește preocupările exprimate în regulamentul propus referitoare la „excluderile unilaterale ex ante ale numerarului” de către distribuitori sau prestatori de servicii. Răspândirea unor astfel de situații ar submina grav statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor metalice euro (19). Ar trebui inclusă o dispoziție nouă în regulamentul propus care să indice în mod clar că sunt interzise excluderile unilaterale ex ante ale numerarului.

2.2.

BCE sugerează, de asemenea, modificarea definiției excluderilor unilaterale ex ante ale numerarului în regulamentul propus (20) pentru a clarifica faptul că include practici de tip „Nu se acceptă plăți în numerar” (de exemplu, afișe „Nu se acceptă plăți în numerar” la intrarea în magazine sau puncte de vânzare), precum și condiții contractuale care nu au fost negociate în mod individual (de exemplu, contracte-tip de adeziune). În plus, dispoziția din regulamentul propus referitoare la excepțiile de la principiul acceptării obligatorii a bancnotelor și monedelor metalice euro (21) ar trebui să precizeze că sarcina probei de a stabili existența unui acord anterior între plătitor și beneficiarul plății cu privire la alt mijloc de plată decât numerarul revine beneficiarului plății.

2.3.

Regulamentul propus precizează că excluderile unilaterale ex ante intră în domeniul său de aplicare (22). Acesta definește „excluderea ex ante unilaterală a numerarului” ca situații în care un distribuitor sau un prestator de servicii exclude unilateral numerarul ca metodă de plată, iar plătitorul și beneficiarul plății nu acceptă în mod liber un mijloc de plată pentru o achiziție (23). Astfel, excluderile unilaterale ex ante ale numerarului nu reprezintă cazuri în care există un acord prealabil negociat în mod individual între plătitor și beneficiarul plății cu privire la un mijloc de plată, altul decât numerarul, ceea ce ar constitui o excepție validă de la principiul acceptării obligatorii (24). Deși excluderile convenite în prealabil ale numerarului ar necesita o negociere reală, excluderile unilaterale ex ante ale numerarului implică o condiție nenegociabilă privind decontarea de către plătitor a unei datorii pecuniare cu beneficiarul plății.

2.4.

Cu toate acestea, regulamentul propus prevede și că statele membre trebuie să monitorizeze nivelul excluderilor unilaterale ex ante ale plăților în numerar pe întregul lor teritoriu (25). Considerentele regulamentului propus precizează că, în cazul în care un stat membru ajunge la concluzia că excluderile unilaterale ex ante ale numerarului subminează principiul acceptării obligatorii a bancnotelor și monedelor metalice euro, acesta ar trebui să ia măsuri pentru remedierea situației. Aceste măsuri pot include o interdicție privind excluderile unilaterale ex ante ale numerarului pe întregul său teritoriu sau în anumite părți ale acestuia (26).

2.5.

Astfel, anumite dispoziții din regulamentul propus par să indice că excluderea unilaterală ex ante a numerarului nu constituie un acord prealabil între plătitor și beneficiarul plății de a utiliza alt mijloc de plată decât numerarul, astfel încât s-ar aplica principiul acceptării obligatorii (27). Una dintre aceste dispoziții (28) precizează în mod clar că, atunci când un distribuitor sau un prestator de servicii exclude unilateral numerarul ca metodă de plată, de exemplu prin afișarea unei mențiuni „Nu se acceptă plăți în numerar”, plătitorul și beneficiarul nu acceptă în mod liber un mijloc de plată. Aceasta sugerează că excluderile unilaterale ex ante ale numerarului nu ar fi exceptate de la principiul acceptării obligatorii a bancnotelor și monedelor metalice euro. Prin urmare, acestea ar constitui încălcări ale regulamentului propus.

2.6.

Totuși această interpretare este dificil de conciliat cu obligația statelor membre de a monitoriza nivelul excluderile unilaterale ex ante ale numerarului pe întregul lor teritoriu și de a le interzice, pe întregul lor teritoriu sau în anumite părți ale acestuia, în cazul în care nivelul de acceptare a plăților în numerar pe teritoriul lor sau în anumite părți ale acestuia subminează principiul acceptării obligatorii a numerarului în euro. În cazul în care excluderile unilaterale ex ante ale numerarului încalcă regulamentul propus, răspunsul statelor membre ar trebui să asigure respectarea regulamentului propus, inclusiv prin stabilirea de norme privind sancțiunile și impunerea de sancțiuni împotriva acestor excluderi ale numerarului în euro (29), în loc să monitorizeze cât de frecvente pe teritoriul lor sunt aceste situații ilegale.

2.7.

Interdicția clară a excluderilor unilaterale ex ante ale numerarului ar înlocui apoi obligația impusă statelor membre de a monitoriza nivelul excluderilor unilaterale ex ante ale plăților în numerar pe teritoriul lor și ar oferi o definiție clară a domeniului de aplicare și a efectelor statutului de mijloc legal de plată al numerarului în euro (30).

3.   Excluderi unilaterale ex ante ale numerarului de către entități din sectorul public

3.1.

Regulamentul propus nu exclude din domeniul său de aplicare categorii specifice de plătitori și beneficiari de plăți (31). Totodată, considerentele acestuia recunosc faptul că statele membre pot în principiu să limiteze acceptarea obligatorie a numerarului, acționând în conformitate cu competențele acestora și dacă sunt îndeplinite anumite condiții (de exemplu, motive de interes public, proporționalitate) (32), astfel cum a precizat Curtea de Justiție (33). În această privință, BCE înțelege că practicile de tip „Nu se acceptă plăți în numerar” urmate de entitățile din sectorul public (de exemplu, spitale publice și muzee publice) nu sunt ca atare excepții valide de la acceptarea obligatorie a bancnotelor și monedelor metalice euro introduse de statele membre care acționează în limitele competențelor lor. În măsura în care aceste practici nu sunt proceduri reglementate pentru decontarea obligațiilor pecuniare (34) prevăzute în legislația unui stat membru, ci mai degrabă practici unilaterale, practicile de tip „Nu se acceptă plăți în numerar” urmate de entitățile din sectorul public constituie excluderi unilaterale ex ante ale numerarului, astfel cum sunt definite în regulamentul propus (35). Prin urmare, considerentele regulamentului propus (36) ar trebui ajustate pentru a clarifica faptul că practicile de tip „Nu se acceptă plăți în numerar” urmate de entitățile din sectorul public intră de asemenea sub incidența regulamentului propus și, prin urmare, sunt interzise.

4.   Diverse

4.1.

Regulamentul propus se aplică „plății datoriilor pecuniare în măsura în care acestea trebuie achitate în numerar, integral sau parțial, atunci când există o obligație de plată” (37). BCE înțelege că expresia „în măsura în care acestea trebuie achitate în numerar” se referă la dreptul plătitorului de a alege să plătească în numerar atunci când sunt disponibile alte mijloace de plată. Totuși, această expresie poate fi interpretată și ca o limitare nedeterminată a principiului acceptării obligatorii (38). S-ar putea considera că numai anumite datorii pecuniare pot fi decontate în numerar. Din motive de claritate juridică, ECB ar sugera așadar modificarea regulamentului propus în această privință.

4.2.

În plus, în ceea ce privește excepțiile de la principiul acceptării obligatorii a bancnotelor și monedelor metalice euro, regulamentul propus prevede că beneficiarul plății are dreptul de a refuza numerar în euro „în cazul în care refuzul se face cu bună-credință și dacă un astfel de refuz se bazează pe motive legitime și temporare, în concordanță cu principiul proporționalității, date fiind circumstanțe concrete independente de voința beneficiarului plății” (39). BCE înțelege că au fost impuse anumite condiții cumulative pentru aplicarea excepției de bună-credință în scopul de a impune condiții stricte beneficiarului plății care se bazează pe această excepție pentru a justifica un refuz de a accepta numerar. BCE consideră binevenită această abordare.

4.3.

BCE înțelege că a nu avea numerar disponibil pentru a da restul (40) este „motiv legitim” foarte specific pentru a refuza bancnotele și monedele metalice euro care nu stă la baza sensului general al excepției de bună-credință. Totuși, acest motiv specific nu poate fi utilizat pentru a determina ce constituie „circumstanțe concrete independente de voința beneficiarului plății” în alte situații. De fapt, este discutabil dacă o astfel de circumstanță este independentă de voința beneficiarului plății, iar tratarea acesteia ca exemplu orientativ ar contrazice intenția generală a legiuitorului de a impune condiții stricte pentru utilizarea excepției de bună credință de la principiul acceptării obligatorii stabilit în regulamentul propus.

4.4.

În plus, regulamentul propus împuternicește Comisia să adopte acte de punere în aplicare cu aplicabilitate generală cu privire la un set de indicatori comuni pe care statele membre trebuie să le utilizeze pentru a monitoriza acceptarea plăților în numerar și accesul la numerar pe întregul lor teritoriu (41). Acesta prevede în mod explicit consultarea Băncii Centrale Europene de către Comisie atunci când aceasta din urmă pregătește actele de punere în aplicare relevante. În măsura în care este posibil, lucrările existente ale Eurosistemului în acest domeniu ar trebui să servească drept referință la definirea indicatorilor comuni. De asemenea, regulamentul propus împuternicește Comisia să adopte acte de punere în aplicare adresate unui stat membru în cazul în care consideră că măsurile de remediere propuse de statul membru sunt insuficiente sau că nu se asigură în mod suficient acceptarea plăților în numerar sau accesul la numerar (42). Totuși, o trimitere similară la consultarea BCE lipsește în acest din urmă caz. Obligația de a consulta BCE decurge din faptul actele relevante, în măsura în care pun în aplicare regulamentul propus, s-ar baza pe articolul 133 din trata, care se referă în mod specific la necesitatea de a consulta BCE. Pentru a garanta securitatea juridică, regulamentul propus ar trebui să se refere în mod explicit la obligația de a consulta BCE înainte de adoptarea de către Comisie de acte de punere în aplicare adresate unui anumit stat membru.

4.5.

În cele din urmă, BCE apreciază trimiterea la convertibilitatea la paritate între bancnotele și monedele metalice euro și moneda euro digitală din regulamentul propus (43). O astfel de convertibilitate este o consecință naturală a statutului de mijloc legal de plată al monedei euro și al monedei euro digitale. Totuși, BCE ar propune utilizarea termenului de „fungibilitate” în loc de „convertibilitate”, deoarece reflectă mai bine ideea că numerarul euro și moneda euro digitală constituie aceeași monedă (respectiv, euro), chiar dacă în două forme diferite. BCE ia act de faptul că articolul relevant din regulamentul propus privind moneda euro digitală reflectă articolul corespunzător din regulamentul propus (44) și atrage atenția colegiuitorilor asupra necesității de a menține aliniate aceste două dispoziții pe parcursul întregului proces legislativ. În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2023) 364 final.

(2)  Articolul 128 alineatul (1) a treia teză din tratat și articolul 16 a treia teză din Statut Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”); articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro (JO L 139, 11.5.1998, p. 1).

(3)  COM(2023) 369 final.

(4)  A se vedea, de exemplu, punctul 3.3 din Avizul CON/2022/40, punctul 7.2 din Avizul CON/2021/9, punctul 2.4 din Avizul CON/2020/21 și punctul 9.2 din avizul CON/2020/13. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex.

(5)  A se vedea secțiunea 1, pagina 1, și secțiunea 3, pagina 5, din expunerea de motive a regulamentului propus și principiul 6 din ELTEG III în raportul final al Grupului de experți privind moneda euro ca mijloc legal de plată (Euro Legal Tender Expert Group, ELTEG) din 6 iulie 2022, disponibil pe website-ul Comisiei, la adresa www.ec.europa.eu

(6)  Articolul 128 alineatul (1) prima teză din tratat și articolul 16 prima teză din Statutul SEBC.

(7)  Articolul 128 alineatul (1) prima teză din tratat și articolul 16 a treia teză din Statutul SEBC.

(8)  Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98.

(9)  Recomandarea 2010/191/UE a Comisiei din 22 martie 2010 privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro (JO L 83, 30.3.2010, p. 70).

(10)  Curtea a clarificat în continuare că statutul de mijloc legal de plată nu impune o acceptare absolută, ci doar o acceptare de principiu a bancnotelor și monedelor metalice în euro ca mijloc de plată. Statele membre pot introduce restricții ale obligației de a accepta bancnote și monede metalice euro dacă acționează în limitele competențelor lor și sub rezerva anumitor condiții. A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 26 ianuarie 2021, Hessischer Rundfunk, C-422/19 și C-423/19, ECLI:EU:C:2021:63, punctele 55, 56 și 67-70. În acest context, BCE monitorizează îndeaproape orice evoluții ale legislațiilor naționale care urmăresc să limiteze posibilitățile de plată în numerar și, prin urmare, să afecteze dreptul cetățenilor de a plăti în numerar. A se vedea, de exemplu, Avizul CON/2023/13, Avizul CON/2022/43, Avizul CON/2020/33 și Avizul CON/2019/39.

(11)  A se vedea Hotărârea Curții de Justiție din 26 ianuarie 2021, Hessischer Rundfunk, C-422/19 și C-423/19, ECLI:EU:C:2021:63 (denumită în continuare „hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19”), punctul 45.

(12)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctele 50-52.

(13)  A se vedea secțiunea 3, pagina 4, din expunerea de motive a regulamentului propus și Raportul final al Grupului de experți privind moneda euro ca mijloc legal de plată (ELTEG) din 6 iulie 2022, disponibil pe website-ul Comisiei, la adresa www.ec.europa.eu.

(14)  A se vedea principiul 6 din ELTEG III în Raportul final al Grupului de experți privind moneda euro ca mijloc legal de plată (ELTEG) din 6 iulie 2022, disponibil pe website-ul Comisiei, la adresa www.ec.europa.eu

(15)  A se vedea strategia privind numerarul a Eurosistemului, disponibilă pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(16)  A se vedea, de exemplu, punctele 2.4 și 2.7 din Avizul CON/2019/46, punctele 2.1 și 2.2 din Avizul CON/2021/18 și punctul 4.7 din Avizul Băncii Centrale Europene din 16 februarie 2022 cu privire la o propunere de directivă și o propunere de regulament privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (CON/2022/5) (JO C 210, 25.5.2022, p. 15). BCE și-a afirmat neutralitatea cu privire la diferitele mijloace de plată, ceea ce înseamnă că nu favorizează un instrument față de altul. A se vedea punctul 2.1 din Avizul CON/2015/55.

(17)  A se vedea, de exemplu, punctul 2.10 din Avizul CON/2022/9.

(18)  A se vedea punctul 2.4 din Avizul CON/2017/8, punctul 2.1 din Avizul CON/2019/41, punctul 9.2.1 din Avizul CON/2020/13, punctul 2.3 din Avizul CON/2020/21, punctul 7.2.1 din Avizul CON/2021/9 și punctul 2.1 din Avizul CON/2021/18.

(19)  A se vedea „Letter from the ECB President to Mr Chris MacManus, Member of the European Parliament, on the legality of merchants’ unilateral refusal to accept cash payments in a business-to-customer context” (Scrisoarea preșdintei BCE către domnul Chris MacManus, membru al Parlamentului European, cu privire la legalitatea refuzului unilateral al comercianților de a accepta plăți în numerar în tranzacțiile dintre întreprinderi și clienți) (L/CL/23/130), 23 iunie 2023, disponibilă pe website-ul BCE, la adresa www.ecb.europa.eu

(20)  A se vedea articolul 3 punctul 4 din regulamentul propus.

(21)  A se vedea articolul 5 alineatul (1) din regulamentul propus.

(22)  A se vedea articolul 2 alineatul (1) din regulamentul propus.

(23)  A se vedea articolul 3 punctul 4 din regulamentul propus.

(24)  A se vedea articolul 5 alineatul (1) litera (b) din regulamentul propus.

(25)  A se vedea articolul 7 din regulamentul propus.

(26)  A se vedea considerentul (6) al regulamentului propus.

(27)  A se vedea articolul 3 punctul 4 și articolul 5 alineatul (1) litera (b) din regulamentul propus.

(28)  A se vedea articolul 3 punctul 4 din regulamentul propus.

(29)  A se vedea articolul 12 și articolul 13 alineatul (1) litera (b) din regulamentul propus.

(30)  A se vedea articolele 7 și 9 din regulamentul propus.

(31)  A se vedea articolul 2 din regulamentul propus.

(32)  A se vedea considerentele (4) și (11) ale regulamentului propus.

(33)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctele 55, 56 și 67-70.

(34)  A se vedea hotărârea în cauzele conexate C-422/19 și C-423/19, punctele 56 și 58.

(35)  A se vedea articolul 3 punctul 4 din regulamentul propus.

(36)  A se vedea în special considerentul (11) al regulamentului propus.

(37)  A se vedea articolul 2 alineatul (1) din regulamentul propus.

(38)  A se vedea articolul 4 din regulamentul propus.

(39)  A se vedea articolul 5 alineatul (1) litera (a) din regulamentul propus.

(40)  A se vedea articolul 5 alineatul (2) punctul (ii) din regulamentul propus.

(41)  A se vedea articolul 9 alineatul (2) din regulamentul propus.

(42)  A se vedea articolul 9 alineatul (5) din regulamentul propus.

(43)  A se vedea articolul 15 din regulamentul propus.

(44)  A se vedea articolul 12 din regulamentul propus privind moneda euro digitală și articolul 15 din regulamentul propus.